Sunteți pe pagina 1din 41

1.

AI= tranzactionarea resurselor economice ale companiei in afara granitelor tarii


-obiective: cresterea vanzarilor (depinde de satisfacerea clientilor), achizitia de resurse (depinde de capitalul
propriu), minimizarea riscului concurential (depinde de un management corect), diversificarea (implica cumparea de
bunuri si servicii). toate acestea intregesc pozitia firmei in contextul pietei dominate de concurenta
2. Asemanari: implica cumparea si vanzarea de bunuri si servicii, profitul ca obiectiv principal, succesul depinde de
satisfacerea clientilor, constituirea unei clientele.
Diferenta: ANationale: reguli standardizate, AI: reguli diversificate. AN- o sg limba si cultura, AI- mai multe lb si culturi,
AN- mediu de marketing stabil, AI-mediu de marketing instabil
3. Fortele motrice ale AI :Miscarea LPG- libera din lumea larga; -tehnologia; -tendintele economice mondiale; - CMN: noi
oportunitati, o sg platforma de tranzactionare; -integrarea economica regionala; -imbuntatiri in transport si comunicare:
reducarea barierelor de timp si cost; concurenta->presiune=> extindere
4. PESTLE= factori Politici, Economici, Sociali, Tehnologici, Legali, Ecologici; Rolul tuturor este de a sustine activitatea unei
intreprinderi intr-un context corespunzator.
***CAP. 2 Analiza PEST a firmelor Coca-Cola şi Pepsi
Analiza PEST caracterizează firma din punct de vedere al influenţei mediului politic,economic, social şi
tehnologic.
2..POLITIC: Atât Coca- Cola cât şi Pepsi sunt supuse legislaţiei din România, ţinând cont de faptu lca
ambele au o acoperire la nivel naţional, au acelaşi domeniu de activitate şi sunt dedimensiuniapropiate.
Deciziile de marketing şi, în general, activitatea comercială sunt puternic afectate demediul politic.
Războaiele, conflictele dintre partide sau campaniile dealegeri locale sau naţionale pot aduce schimbări
importante pe piaţă şi, implicit, în deciziile de marketing. Promulgarea sauabrogarea unor legi, decrete,
ordonanţe şi hotărâri pot genereaoportunităţi sau constrângeri pentrufirmă, pentru furnizorii săi sau
pentru clienţii săi. Înstrânsă legătură cu mediul politic, legislaţiaromânească a cunoscut schimbări majore
după1989. Parlamentul a votat Constituţia şi o serie de altelegi menite să pună bazele reformei în
România, prin promovarea pluralismului formelor de proprietate şi afirmarea proprietăţii
private. În continuare sunt prezentate cele mai importante acte normative de reglementare a
taxelor şi impozitelor legate de activitatea economică, activitate efectuată atât de persoane juridice cât
şi de persoane fizice: Lege nr. 414 din 26 iunie 2002 privind impozitul pe profit.
Publicat în MO, Partea I nr. 456 din 27iunie 2002;Lege nr. 345 din 1 iunie 2002 privind taxa pe valoarea
adăugată. Publicat în MO, Partea I nr. 371din 1 iunie 2002;
Ordonanţa nr. 7 din 19 iulie 2001 privind impozitul pe venit. Publicat în MO, Partea I nr. 435
din3 august 2001.
Mediul economic influenţează prin nivelul veniturilor populaţiei, adică puterea de cumpărare.Indicele
preţurilor de consum influenţează cererea de bunuri. Evoluţia vieţiieconomice seregăseşte în puterea de
cumpărare şi în modul de cheltuire a veniturilor.În anul 2005 faţă deanul 2004 s- a înregistrat o creştere cu
nouă puncte procentuale a indicelui preţurilor, care a ajuns la 109%. Indicele preţurilor pentru
produsele nealimentare a crescut cu11.3%, iar pentru servicii a crescut cu 10.5%. Veniturile totale ale
principalelor categorii de gospodării au fost, în anul 2005, de507.96lei/lună/persoană pentru salariaţi, de
288.65 lei/lună/persoană pentru agricultori,252.23lei/lună/persoană pentru şomeri şi 345.75
lei/lună/persoană pentru pensionari. Media veniturilor, în anul 2005, a fost de 384.10
lei/lună/persoană, din care totalul cheltuielilor a fostde 347.85lei/lună/persoană, deci populaţia
economiseşte foarte puţin, 36.25 lei/lună/persoană,
aproximativ9.4% din totalul veniturilor.----
SAU, AM GASIT ALTA, COMPLETA:
Analiza pest a unei firme

S SC. “INFINITY” SRL,al carei obiectiv principal de activitate esteimportareasi distribuirea la nivel national
al unei game largi de produse cosmetice,aluat fiinta inanul 1993.Frima ce isi are sediul
inorasulPloiesti,str.Targovistei,nr.11,Jud.Prahova,este condusa in prezent de catreMadalinaBonifate in
calitate de director general si Adina Dumitrescu,directorul devanzari directe.SC.”INFINITY”SRL,este
inregistrata la Registrul comertului subnumarul J03/168/1991,cod fiscalR180289,avand un capital social
subscris si varsatde 2190 000 lei.In actul constitutiv este precizata o perioada nedeterminata
defunctionare si societatea are ocifra de afaceri (CA) in valoare de 5207934 lei si unprofit in valoare de
180094 lei.Existenta companiei nationale INFINITY este strânslegata de satisfacerea clientilor sai, carora
le oferao gama variata deproduse((cosmetice, parfumuri, bijuterii, articole de imbracaminte, produse
pentruigiena personala), ce se adreseaza tuturor categoriilor de vârsta. Prin reteaua sa dedistributie, care
acopera întregteritoriul României, compania asigura numerosilor clienti servicii prompte si de calitate. În
prezent,INFINITY este reprezentantul exclusivpentru România a peste 2000 de produse ale unor firme cu
traditie dinItalia, Franta,Spania, Suedia, Austria, India.Analiza PESTPrincipalele categorii de factori care au
o influenta majora asupra intreprinderii sau aunor componente ale acesteia sunt prezentate dupa cum
urmeaza: factori politici-legislativi,factorieconomici,factori socio-culturali si factori tehnologici.Factorii
politici-legislativiDupă cum se spune şi în studiul prezentat, Romania a devenit „confectionerulEuropei”,
ceea ce înseamnăca s-a investit mult în acest domeniu şi exista interesatât din partea executivului cat şi
din partea investitorilor pentru dezvoltarea încontinuare a ramurii confectiilor.Factorii politici-legislativi
influenteaza firmaInfinity pozitiv dar si negativ. Adoptarea unor prevederi privind scutireaimpozitarii
profitului reinvestit creeaza cadrul necesar realizarii unuiproces investitionalcrescut. Preocuparea pentru
dezvoltarea sectorului confectiilor si faptul ca unele utilaje pentru aceasta industriesunt scutite de taxele
vamale sauacestea sunt reduse pot crea premise favorabile. Dar, tot mai multe firme vor fitentate sa
intre pe aceasta piata datorita facilitatilor acordate de guvern,fapt ce poate reprezenta o amenintare
pentru firma noastraFactorii economiciParghiile economice cum ar fi dobanda,actioneaza negativ, in
sensul ca nivelul lor ridicat face imposibilaorice tentativa de imprumut, pentru ca la o dobanda de20-
30% pe an trebuie sa ai o rata a rentabilitatii foarteridicata de peste30% lucru care este destul de greu de
realizat.Având în vedere situatiaexistenta conducereafirmei trebuie sa implementeze o strategie viabila
dedezvoltare în care sa tina cont de toate aceste aspectenegative dar sa şiurmareasca în permanent
apariţia unei noi legi sau a unor noi facilitati pentru IMM-uri.Factorii sociali-culturaliDin punct de vedere
social situatia este una pozitiva pentruindustria confectiilor,adesignului vestimentar si al cosmeticelor.

Nivelul de calificare a fortei de munca este ridicat incomparatie si cualte tari dezvoltate. Un alt plus este
costul redus al fortei de munca comparativ cutarilevestice. Pentru firma Infinity aceste elemente au
aspecte pozitive si mai puţinnegative. Astfel, existentaunei forte de munca bine calificate ce poate fi
cumparata laun pret redus e un element pozitiv.Din alt punct de vedere, nivelul social de
culturavestimentara,cosmetica este in crestere,asta datorita faptului ca exista o clasasociala instarita care
isi permite sa cumpere aceste produse si careare acces lamulte surse de informatii privind lumea modei.
Diversificarea nivelului preferintelor face cafirmele de acest gen sa aiba succes. Toate acestea au un
impact pozitivasupra dezvoltarii si functionariifirmei Infinity.Factorii tehnologiciOdata cu dezvoltarea
calculatoarelor şi apariţia unor noi metode de fabricare şi prelucrare amaterialelor,tehnica dinpunct de
vedere al proiectarii vestimentare si a proiectarii cosmeticelor sau bijuteriilor este in plina dezvoltare.
Exista în zilele noastre diverse programede proiectare a hainelor şi materialelor deorice gen.Având în
vedere celeprezentate mai sus factorii tehnici şi tehnologici pot fi suportulunor oportunitati economice,
dar si al unor amenintari economice. Firma Infinitytrebuie sa identifice si sa valorificeoportunitatile si sa
evite obstacolele
5. Mediul extern= forte necontrolabile <-intreprinderea trebuie sa si adapteze politicile;
-participanti+ forte externe=> incheie tranzactii benefice
= micromediu+ macromediu (macromediu= conditiile+tendintele societatilor si economiilor in care firma
opereaza in mediul international.
6. cele 5 dimensiuni ale MIA: mediul 1. economic- disponibilitati si constrangeri-> alocarea interna a resurselor
2. tehnologic -instrumentarea-> capacitatea intreprinderii de a repeta tendintele
tehnologice. 3. social-politic - decizii, orientari-> influenta
4. cultural - valori, norme, etc-> mijloc de comunicare in masa
5. natural: spatii de desfasurarea al resurselor naturale, ca functie de reproducere
7. rolul mediului a) social politic- prin referinta sa la decizii, orientari si interese, curente si initiative, impactul sau este
intens, astfel, entitatile societatii civile si publicul dobandesc o influenta crescuta
b) cultural: valori, norme, criterii; activatati prin mijloace de comunicare in masa; pune accentul pe
preferinte, optiuni si modele de comportament
c) natural: pune accent pe faptul ca daca au loc catastrofe naturale, si firmele au de suferit. sau daca se
ocupa in domeniul unor industrii poluante, au de achitat si amenzi. ecologia sustenabila, regenerabila
8. rolul mediului a) economic - se refera la disponibilitati si constrangeri, resurse si procese de atragere, alocare si
utilizare. Afecteaza alocarea interna a resurselor, performantelor si pozitionarea pe piata. influenteaza in mare masura
latura decizionala a companiei.
b) tehnologic: instrumentarea proceselor si procedeelor. receptionarea noilor tehnologii, saltarea
decalajelor tehnologice si a comportamentelor inovative.

9.Rolul mediilor cultural si natural in determinarea dimensiunilor mediului de afaceri al unei companii
este unul de o maxima amploare, deoarece acesta emfatizeaza importanta ecologiei, si a satisfacerii clientilor,
prin incredere reciproca (clienti-intreprindere). Cazul Volkswagen: Au inselat opinia publica prin fabriarea unui
software menit sa fraudeze rezultul unor teste care verificau cantitatea de noxe ale masinilor. (Șeful VW: ”Sunt
întristat că am înșelat încrederea publicului”.) (Cynthia Gilles, administratorul desemnat al EPA a făcut o serie de
noi declarații care vin să arunce o pată neagră asupra reputației Volkswagen. ”Aceste nereguli sunt foarte grave,
nu doar pentru că s-au descoperit metode de fraudare, ci și pentru că Volkswagen a ascuns voit aceste valori
față de EPA și față de clienții săi din America. Mă așteptam la mai mult din partea Volkswagen”, a
concluzionat cu dezamăgire Cynthia Gilles,

10.actorii: a)firmele internationale- controlul activitatilor economice in mai multe tari, obtin avantaje din difenretele
dintre mai multe tari ( de ex. taxe si impozite diferite), flexibilitate geografica (resurse si operatii intre locatii diverse)
b)Guvernele- influenteaa economie si competitivitatea natioanala bazata pe avnatjul national
c)ONG-urile- au rolul de a raspunde provocarilor societatilor civile transnationale
d) Organismele internationale- stabilesc reguli pt concurenta internationala
e) consumatorii din diferite tari - au rolul de propulsa sau a scoate de pe piata o intreprindere; au dreptul de
alegere intre produse. de satisfacerea lor depinde succesul intreprinderii.
11. Prezentati rolul firmele internationale si a ONG-urilor in cadrul mediului international de
afaceri. Firmele internationale in cadrul mediului internatuional de afaceri au rolul de a
12. Prezentati rolul guvernelor si a organistemor internationale in cadrul mediului international
de afaceri.
Rolul organismelor internationale in cadru mediului international de afaceri este acela de a
stabili reguli pentru concurenta internationala.
13.Enumerati si explicati deteminantii de localizare a isd-urilor potrivit teorei lui Dunning.
-goana dupa active strategice identificate mai ales in tarile dezvoltate (tehnologie, cunostinte);
-marimea costurilor de tranzactionare determinate de distanta, in scadere atat ca niveluti
absolute cat si ca importanta datorita liberalizarii activitatii economice;
-pe langa activele strategice sunt cautate si acele conditii cae permit firmelor sa dobandeasca un
grad de cunoastere mai mare a industriei in tara gazda ceea ce are loc de obicei odata cu dezvoltarea
firmelor domestice cu care se conlucreaza.
14. Stabiliti puterea de adevar a afirmatiei si comentati: „ secolul 21 reprezinta momentul
depasirii limitelor tehnologice si delocalizarii strategice”.

15. Enumetari si motivati fazele internationalizarii unei companii.


Faza 1: Analiza datelor externe şi a potenţialului întreprinderii
Faza 2: Determinarea obiectivelor internaţionale ale firmei
Faza 3: Studiul alternativelor strategice
Fazele 4-6: Realizarea programului de internaţionalizare
17. Enuntati teoria lui Th Levitt(1983) si prezentati implicatiile economice ale fenomenelor
descrise.
• Tehnologia – este forța determinantă a globalizării piețelor ce duce la o omogenizare
irevocabilă a cererii , alături de:

• Telecomunicații

• Media

• Transport

• Călătoriile

• Consecințe:

• Produse identice sunt vândute pe piață

• Industriile sunt dominate de mari corporații care beneficiază de economii de scară

18. Prezentati modelul George Yip (2003) insistand asupra factorilor determinanti.
George Yip imparte factorii in 4 categorii:
• Factori ai mediului concurențial:

- strategiile globale ale competitorilor;


- interdependențele economiilor naționale;
• Factori legați de cost:

- economii de scară și de scop, inclusiv curba descrescătoare a costurilor dezvoltării produselor -


curba experienței;
- dezvoltarea logisticii;
- exploatarea unor diferențe de cost între țări.
• Factori legați de piață:

- preferințe similare între consumatori


- apariția unor consumatori globali;
- practici de marketing transferabile între țări (economii de scară – obținute din marketing);
• Factori legați de guvern:

- politici comerciale, scăderea barierelor tarifare, subvenționarea companiilor


domestice;

- politici comerciale ce sprijină o componentă locală în produsele realizate (local


content requirements), controlul asupra transferurilor de tehnologie, drepturi de
proprietate intelectuală regimes; fluxurile de capital și financiare;

- reglementări ale pieței domestice de către guvern, standarde tehnice;

19. Realizati o succinta prezentare a mediului international de afaceri din prisma globalizarii
insistand pe tendintele actualei conjuncturi economice.
Din pricina globalizarii, in mediul international de afaceri s-au produs urmatoarele modificari:
 Au crescut în importanță și putere uniunile economice și politice, precum UE, FMI, etc.;

 Se modifică treptat rolul guvernelor în mediul internațional de afaceri și economia mondială.

 Continuarea procesului de integrare europeană și a altor blocuri regionale;

 Apare amenințarea terorismului internațional;

 Apare tendința de trecere de la multilateralism la unilateralism (de exemplu – puterea exercitată


de SUA asupra altor state;

 Se modifică treptat rolul guvernelor în mediul internațional de afaceri și economia mondială.

20. Definiti si exemplificati tipologia cunostiintelor conform lui Michael Polany(1962).


Conform lui Michael Polany cunostiintele se clasifica in cunoştinţe focale (obiectul concret al
analizei) si tacite (modalităţile prin care poate fi îmbunătăţită învăţarea celor focale).
Cunoaşterea focală, explicită, formală vs. cunoașterea tacită
Cunoştinţele aparțin unor structuri sau persoane
Într-un mediu internaţionalizat apar schimburi informale şi acumularea de cunoştinţe tacite,
formându-se know-how-ul şi expertiza

21. Enumerati si definiti modalitatiile de patrundere pe pietele internationale.

- Export direct/indirect
- Operatiuni in combinate (barter, buy-back, swap): operatiunile in contrapartida, reexportul,
lohnul, operatiunile de switch
- Modalitati contractuale de patrundere pe pietele internationale ( Contractual Entry Modes):
Licentiere, Franciza, Contracte de management/ la cheie
- Investitii straine(Foreign Investment): ISD (SV &Greenfield), Investitii straine de portofoliu

22. Definiti conceptul de operatiuni comerciale combinate.

Sunt afaceri internationale care imbina elemente din operatiunile de export,import, prestari de
servicii etc. intr-un mecanism tranzactional unic, conceput si pus in aplicare de firme specializate.
Principalele tipuri de operatiuni comerciale combinate sunt: operatiunile in contrapartida, reexportul,
lohn-ul si operatiunile de switch.

23. Prezentati pe scurt tipologia societatilor comerciale in Romania.

SRL(societate cu raspundere limitata): raspunderea asociatilor pt datoriile sociale este limitata la


aporturile la capitalul social subscris si varsat. Poate fii infiintata de cel putin 1 asociat ( asociat unic) si
cel mult 50 de asociati.
SA(societate pe actiuni): capitalul social reprezentat prin actiuni emise de societate. Cap social
este expresia valorica a aportului actionarilor,iar in schimbul aportului actionarii primesc actiuni.
SNC(societate in nume colectiv): asociatii raspund in mod solidar si nemarginit pt datoriile
societatii si isi exercita comertul sub o forma colectiva, iar dreptul de a reprezenta societatea apartine
fiecarui administrator, nu necesita capital social initial, dar asociatii raspund cu tot e poseda, cu exceptia
comanditarilor. Cap soc minim-200 lei, asociati: comanditari/comanditati.
SCS(societate in comandita simpla): asociatii comanditati au dreptul exclusive de a participa la
administrarea societatii, datorita existentei raspunderii lor personale si solidare pt datoriile sociale,
administrarea se va incredinta uneia sau mai multor asociati comanditati, sociatii raspund cu tot ce
poseda, cu exceptia comanditarilor.
SCA(societate in comandita pe actiuni): este o societate asemanatoare cu SCS cuprinzand cele
doua categorii de asociati, capital in actiuni, legea asimileaza SCA cu societatea pe actiuni fiind
reglementata de dispozitiile legale referitoare la societatea pe actiuni si se constituie prin constituire
simultana sau subscriptie publica.

24. Prezentati pe scurt principiul centralizat de organizare a unei companii multinationale vs


principiul descentralizat.

Principiul centralizat: -firme mari


-capital abundant
-importanta relativ mare a diviziei
-mediul inalt competitive
-importanta ridicata a economiilor de scara
-necesitatea folosirii unei tehnologii de varf
-linii de productie omogenel
-intedependenta mare intre unitati
-exista putinti manageri competenti in tara gaza
-experienta mare in procesele de internationalizare
-distanta geografica redusa intre sediul central si filiale
Principiu descentralizat: -firme mici
-capital mai putin abundent
-importanta relativ redusa a diviziei
-mediu stabil
-importanta redusa a economiilor de scara
-necesitatea folosirii unei tehnologii de varf apare doar foarte rar sau deloc
-grad de diversificare ridicat al produselor
-linii de produse omogene
-bazin de resurse umane specializate in management in tara gazda
-experienta redusa in procesele de internationalizare
-distanta geografica redusa intre sediul central si filiale.

25. Definiti conceptul de structura organizatorica, enumerati si prezentati la alegere doua dintre
ele.

Structura organizatorica este definita ca ansamblul persoanelor, al subdiviziunilor organizatorice


si al relatiilor dintre acestea astfel constituite încât sa asigure premisele organizatorice adecvate realizarii
obiectivelor prestabilite.
Structura organizatorica poate fi considerata drept scheletul firmei. Tipologia :
-structura organizatoria de tip functional
-structura organizatorica multidivizionala/unitati de afaceri( pe produs, pe piete diferentiale pe
zone geografice si pe consumatori
-structura matriceala.

Structura de tip functional : -angajatii sunt specializati intr-o arie ingusta de sarcini, ca baza pt
cresterea eficientei, structura reflecta in mod logic functiile
-se pastreaza puterea si prestigiul celor mai importante functii
-se simplifica aplicarea practica
-responsabilitatea pt profit se formeaza cu precadere in zona superioara
-este limitata dezvoltarea managerilor generali
-se reduce coordonarea intre functii
-cresterea economica a companiei ca sistem devine mai dificila

Structura matriceala: -poate incorpora celelalte tipuri de organizare


-permite la nivel international o adaptare la nivel local si o coordonare la nivel global
-indivizii cu aptitudini si expertiza diferita lucreaza pe proiecte
-dupa finalizarea scopurilor, echipele se dizolva iar membrii lucreaza in alte proiecte
-asigura o mai buna cooperare intre expertii din diferite compartimente si solutionarea
unor probleme complexe
-motivant pt angajati
-structura are nevoie de sisteme support in plus
-coordonarea/luarea deciziilor poate fi mai dificila

26. Prezentati si exemplificati structura organizatorica functionala.

Structura de tip functional : AVANTAJE:-angajatii sunt specializati intr-o arie ingusta de sarcini, ca
baza pt cresterea eficientei, structura reflecta in mod logic functiile
-se pastreaza puterea si prestigiul celor mai importante functii
-se simplifica aplicarea practica
-este facilitate controlul in partea de sus a structurii

DEZAVANTAJE: -responsabilitatea pt profit se formeaza cu precadere in zona superioara


-este limitata dezvoltarea managerilor generali
-se reduce coordonarea intre functii
-cresterea economica a companiei ca sistem devine mai dificila
Exemplu: structura organizatorica de tip ierarhic care este cea mai simpla

27. Prezentati si exemplificati structura organizatorica multidivizionala pe


consumator/geografica.

Avantaje: -reducerea costurilor prin plasare firmei in apropierea resurselor de materii prime
-o mai buna satisfacere a nevoilor consumatorilor prin constituirea de grupuri de vanzari
pe zone geografice
-concentrarea pe piete si canale de marketing
-eficientizarea activitatilor de marketing
Dezavantaje: -posibile conflicte intre diferite divizii si grupuri geografice
-fragmentarea concentrarii asupra cresterii de ansamblu a produsului si profitului
-posibile probleme in coordonarea eforturilor in C&D, proiectare de produs si productie
in cazul unui marketing divisional.

28. Enumerati zonele de influenta ale mediului politic asupra mediului international de afaceri.

1. natura cadrului de reglementare


2. gradul de control guvernamental asupra activitatilor desfasurate de companiile multinationale
3. imporanta relative a diverselor grupuri de presiune din cadrul unei tari
4. probabilitatea existentei de embargouri comerciale
5. gradul de pierderi derivate din riscurile politice si masura in care se pot incheia asigurari
6. regimul de impozitare propriu unor anumite tari

29. Prezentati totalitarismul ca forma de guvernare cu puternice influente asupra mediului


international de afaceri.

Totalitarismul= forma de guvernare in care libertatea indivizilor este complet subordonata puterii
autoritatii de stat si concentrate in mainile unei singure personae sau a unui grup restrans care nu da
socoteala populatiei din punct de vedere constitutional.
(a) Totalitarismul teocratic (sistem politic aflat sub controlul unor lideri religiosi, de ex Afganistan si
Iran)
(b) Monarhia (regele este puterea suprema –monarhie absoluta/constitutionala)
(c) Dictatura (conducatorul are putere suprema, este bazata pe principiul supunerii conform caruia
persoanele dau dovada de eficienta si productivitate atunci cand sunt fortate sa urmeze anumite
reguli si reglementari)

30. Definiti si exemplificati rolul proprietatii de stat in dezvoltarea afacerilor internationale.

Proprietatea de stat : - exercitarea proprietatii asupra bunurilor de stat se face centralizat


->planificarea economica(planuri periodice formulare si implementate de stat) = preturi fixate
administrativ+cantitati de bunuri economice stabilite de la centru
- statul aloca resursele (inclusiv credit, forta de munca sau valuta) dupa
criterii/deziderate politice, de multe ori in ignoranta totala a profitabilitatii.
31. Stabiliti puterea de influenta a bunurilor publice in desfasurarea tratativelor internationale.

32. Comentati sintagma:”tarile socialiste se confrunta cu imposibilitatea


calcului economic de tranzactionare a bunurilor/serviciilor”.
Imposibilitatea calculului economic de tranzactionare a bunurilor/serviciilor
in statele socialiste reprezinta o consecinta a faptului ca in socialism prețurile nu
pot fi fixate decât administrativ, luând în calcul aspecte absolut arbitrarii.
Ca urmare a arbitrariului se ajunge la ignorarea rarității resurselor, precum
și a preferințelor de consum ale populației. Totodata, notiunile de profit/pierdere
sunt arbitrarii.
Lipsa oricărui preț de piață duce automat la o izolare pronunțată a țărilor
socialiste de circuitul economic internațional, astfel incat in aceste state
schimburile se fac politic, fără un calcul economic real.
33. Prezentati sisteme politice democratice vs sisteme politice totalitariste.
Totalitarismul este o formă de guvernare ĩn care libertatea indivizilor este
complet subordonată puterii autoritătii de stat şi concentrată ĩn mâinile unei
singure persoane sau a unui grup restrâns care nu dă socoteală populaţiei din
punct de vedere constituţional, in timp ce .
Reprezinta forme ale totalitarismului: totalitarismul theocratic, monarhia,
dictatura.
(a) Totalitarismul teocratic: Un sistem politic aflat sub controlul unor lideri
religioşi este numit Totalitarism teocratic. (vezi- http://www.gurukpo.com). Intr-un
astfel de sistem liderii religioşi sunt liderii politici, aceştia elaborează şi aplică legile
şi reglementările ĩn baza unor considerente religioase.- Afganistan şi Iran sunt
exemple de dispersare politică.

(b) Monarhia : Acest sistem politic este o formă de autoritarism. Este bazat
pe idea că regele este puterea supremă şi ţara este condusă de familia regală a
acelei ţări. Cetătenii respectă regulile şi conduita impusă de puterea supremă,
regele fiind urmat de fiul sau fiica sa.Poate fi o monarhie absolută sau una
constituţională, depinzând de gradul de luare a deciziei şi gradul de control.

(c) Dictatura : In momentele ĩn care apare criza economică şi un sistem pur


democratic nu este aplicabil ĩntr-o societate complexă cu o circumscripţie mare
apare nevoia de a aduce o schimbare ĩn organizarea politică. Acest lucru dă
nastere unei dictaturi, unde puterea este deţinută de o singură persoană ĩntr-o
manieră autocrată. Este bazată pe principiul supunerii conform căruia persoanele
dau dovadă de eficienţă şi productivitate atunci când sunt forţate să urmeze
anumite reguli şi reglementări.

Prin contrast, intr-un sistem politic democratic, tendinţa este, pe cât posibil,
de a rezolva conflictele prin discuţii raţionale ĩntre numeroasele părţi implicate,
soluţia finală fiind acceptată voluntar de toate părţile, chiar dacă nu sunt de acord
cu această soluţie. La o extremă, o astfel de consultare poate implica toate părţile
individuale, care au, cel puţin ĩn teorie, o influenţă egală in rezultatul final (ex. ĩn
referendumuri sau plebiscituri). Ţinând cont de proporţia şi complexitatea
statelor moderne, cu toate acestea, exemple de democraţie ‘pură’ sau ‘directă’
tind să fie rare şi ĩn mod invariabil, soluţia democratică ĩn ceea ce priveşte
rezolvarea conflictului să fie obţinută “indirect” printr-un sistem de reprezentare şi
responsabilitate politică. In cadrul unui astfel de sistem, dorinţele şi punctele de
vedere ale indivizilor se presupune că sunt reprezentate de către o autoritate
stabilită (ex. un guvern) care a fost ales ĩn mod normal de către populaţie şi care
este responsabil ĩn faţa lor la intervale regulate printr-o varietate de mecanisme
incluzând alegeri frecvente şi libere. Implicită este, de asemenea, şi obligativitatea
ca indivizii să fie liberi să schimbe aceasta autoritate şi să aleagă altă persoană sau
grup care să ĩi reprezinte.
Monopolizarea puterii politice de către un individ sau un grup poate
să apară, astfel, doar cu acordul exprimat al populaţiei.
Caracteristici

1. Un sistem electoral,
Pentru a opera ĩntr-un mod democratic, sistemul electoral al unei ţări
trebuie să prezinte o serie de caracteristici care să sugereze faptul că dorinţele
cetăţenilor- exprimate prin urna de vot- sunt reflectate ĩn mod rezonabil ĩn
alegerea guvernului. Astfel de caracteristici ar include:
_ un sistem de alegeri regulate (ex. din patru sau cinci ani) pe baza votului
universal exprimat de populaţia adultă;
_ libertatea de exprimare, circulaţie şi afiliere la grupuri, etc.;
_ lipsa constrâgerii şi absenţa practicilor electorale ilegale;
_ un vot secret;
_ libertatea presei.

Votarea, cu alte cuvinte, trebuie să fie insoţită de o serie de mandate


legale care asigură un fel de garanţie conform căreia alegerea unei părţi, dacă nu a
totalităţii guvernului este atăt liberă cât şi corectă.
Pentru a fi democratic un sistem electoral trebuie să fie nu numai
transparent ci de asemenea trebuie sa se asigure că dorinţele majorităţii-aşa cum
este exprimat prin numărul de voturi depuse- se reflectă ĩn rezultatul final.
In sistemul ‘partea cu cele mai multe voturi câstigă’ (ex ĩn majoritatea
alegerilor curente din Anglia) o majoritate de voturi este suficientă pentru a
ĩnregistra o victorie; ca o consecinţa anumiţi candidaţi câstigători pot fi aleşi cu
mai putin de jumătate din voturile ĩnregistrate.
În cazurile în care funcționează un sistem de ‘reprezentare proporţională’
(de exemplu, în multe alte țări europene) o redistribuire a voturilor are loc atunci
când nu există nici un câștigător clar, rezultând într-o decizie finală, care poate fi
spus că reprezintă mai exact dorințele întregului electorat. Cu toate că nu este
scopul acestei cărţi să analizeze complexitatea diferitelor sisteme electorale,
merită remarcat faptul că sistemul de vot folosit de o țară poate avea ramificații
importante pentru guvernul ales. Per ansamblu, o "pluralitate" sau un sistem de
vot "majoritatea castigă", de obicei, rezultă într-un guvern majoritar, cu un singur
partid dominant în organele de luare a deciziilor și capabil să continue programul
său legislativ relativ liber de constrângere din partea partidului (partidelor)
minoritar(e).
În schimb, în cazul în care se foloseşte un sistem de reprezentare
proporțională guvernul rezultat este adesea constituit dintr-o coaliție de partide
diferite, dintre care unele pot avea vederi politice radical diferite de cele ale
partidului majoritar din cadrul coaliției. Într-adevăr, guvernul de coaliție este în
principal o chestiune de negociere, de acomodare și de compromis, un exercițiu
de construire al unui consens și un proces de convingere, asa cum este de obicei
găsit în cele mai multe tipuri de orgănizări, inclusiv mediul de afaceri.
2. Un sistem de partide politice,
Din punctul de vedere al alegătorilor unul dintre beneficiile principale
ale sistemului de partide este că oferă un mijloc de selectare a liderilor politici și
tipul de politici pe care este posibil ca acestea să le urmeze în cazul în care partidul
politic este ales. Descriind candidații prin prisma unei etichete de partid (de
exemplu Democrat, Republican, Socialist, Conservator, Liberal, etc) permite
alegătorilor să aleagă acei candidați ale căror vederi reprezintă cel mai bine
propria lor pozitie politică, având în vedere faptul că părțile au în mod normal o
poziție politică identificabilă și au anumite obiective declarate (sau un manifest)
ce evidențiază preferințele lor politice în timpul unei campanii electorale.

34. Definti si prezentati succint „esecurile economiei de piata”.


Eşecul pieţei a fost utilizat ca un concept normativ capabil să definească la
modul general situaţiile tipice care ar reclama intervenţia guvernelor în domeniile
economic şi social.
• 1 Reticenţa pieţelor de a produce bunuri şi servicii care sunt neprofitabile
sau nu sunt practice pentru a fi oferite prin metode private - ”bunuri
publice”

• 2 Subproducţia "mărfurilor de merit"

• 3 Eşecul de a lua în considerare costurile externe şi beneficiile de producţie


sau de consum -"externalităţi"

• 4 Pericolul de apariţie a unei puteri de monopol în cazul în care


întreprinderile pot fi cumpărate şi vândute la liber.

• 5 Sub-utilizarea resurselor economice

• 6 Tendinţa ca randamentul să fie determinat şi distribuit pe baza capacităţii


de a plăti şi nu pe baza nevoii sau a capitalurilor proprii.
35. Prezentati rolul politicii regionale in Uniunea Europena in dezvoltarea
mediului de afaceri international/european.
Politica regională este o politică de investiții strategice, care își propune să
stimuleze creșterea economică a tuturor regiunilor și orașelor din UE și să
amelioreze calitatea vieții cetățenilor. De asemenea, este o expresie a solidarității,
deoarece pune accent pe sprijinirea regiunilor mai puțin dezvoltate.
36. Prezentati rolul politicii regionale in Romania in dezvoltarea mediului de
afaceri international/european.
Rolul politicii regionale in Romania in dezvoltarea mediului de afaceri
international/european este diminuarea dezechilibrelor regionale existente, prin
stimularea dezvoltării, prin recuperarea accelerată a întârzierilor în dezvoltarea
zonelor defavorizate şi preîntâmpinarea producerii de noi dezechilibre, pregătirea
cadrului instituţional conform criteriilor de integrare în structurile Uniunii
Europene şi de acces la fondurile structurale şi la Fondul de coeziune, corelarea
politicilor şi activităţilor sectoriale guvernamentale la nivelul regiunilor,
stimularea cooperării inter-regionale, interne şi internaţionale, a celei
transfrontaliere, inclusiv în cadrul euroregiunilor.

37. Definiti rolul interventiei statului intr-o economie libera.


Intervenţia statului în activitatea economică şi în sfera
vieţii sociale se realizează în anumite limite, determinate de
o serie de factori obiectivi ori chiar de natură subiectiv ă,
cum ar fi: decizia, de intervenţie este rezultatul unui raport
de interese între cei care promovează o astfel de atitudine şi
cei care se opun; economia de piaţă însăşi este bazată pe
libera iniţiativă a agenţilor economici şi pe spiritul
concurenţial, prin urmare intervenţia trebuie să se producă în
aşa fel încât să nu afecteze aceste valori fundamentale;
acţiunea de intervenţie a statului nu poate fi înfăptuită decât
în limitele de competenţă ale organelor sale care o
realizează.
38. Definiti riscul politic si stabiliti natura acestuia.
Riscul politic este probabilitatea ca forţele politice să
afecteze negativ profitul unei firme sau să împiedice
realizarea altor obiective critice de business. Riscurile
juridice/guvernamentale sunt potenţial dăunătoare pentru
întreprinderile străine, dar sunt produsul, sau sunt admise în
cadrul, sistemului politic, economic şi legislativ existent.
Riscurile non-juridice sau neguvernamentale se afl ă înafara
acestui sistem şi sunt o încălcare a legilor existente.
Riscurile la nivel macro afectează toate firmele străine
uniform şi riscuri la nivel micro dăunează indiviziilor sau
anumitor grupuri de firme.
Formele riscului politic: Exproprierea- confiscarea cu plata compensatiei
(vezi confiscarea), Riscul de credit, Riscul etnic si religios, Conflicte de intere,
Coruptie.

39. Prezentati exproprierea si nationalizarea ca forme ale riscului politic.


Exproprierea reprezinta renunțarea involuntară / forțată a unei firme la
proprietatea sa privată asupra unor bunuri economice (= include și formele de
expropriere cu compensare).Problemă specială= cazul investițiilor străine directe
(când firma expropriată este din altă țară decât guvernul care expropriază).
Nationalismul este principalul factor care determină exproprierile.
40. Comentati sintagma : „Cultura reprezinta contextul in care o companie
(oamenii) activeaza”.
Programare mentala a mintii care distinge membrii unui grup de membrii
altui grup..incluzand sisteme de valori”(Hofstede,1980)
 ‘Lipici’care uneste diferite grupuri de oameni. Fara tipologii culturale,
sisteme organizate de simboluri semnificative, oamenii ar intampina
dificultati in a convietui impreuna (De Mooij, 2004)

 Set de mecanisme de control-planuri, retete, reguli si instructiuni- necesare


asigurarii normelor de conduita (Geertz,1973)

 Credinte, atitudini, norme, reguli si valori apartinand vorbitorilor unei limbi


particulare care traiesc sau au trait in aceeiasi perioada intr-o anumita zona
geografica (Triandis,1995)

41. Stabiliti puterea de adevar a urmatoarei sintagme: “cultura nu repezinta


un comportament individual, ea este puternic influentata de procesele biologice”.
Sintagma “cultura nu reprezinta un comportament individual, ea este
puternic influenta de procesele biologice”este adevarata deoarece elemetele
intangibile ale culturii precum idei, valori si credinte pot determina efecte negative
asupra corpului uman.
42.Stabiliti puterea de adevar a urmatoarei sintagme: “cultura nu este un
lucru bun sau rau, ea este mostenita si nu invatata”. Explicati.
Afirmatia „cultura nu este un lucru bun sau rau, ea este mostenita si nu
invatata” este falsa, deoarece este relativa, nu absoluta. Ea se transmite pe baza
unui proces de invatare si interactiune cu mediul si nu pe cale genetica.
43. Definiti termenul de risc cultural si prezentati implicatiile acestuia la nivelul mediului
international de afaceri.
 Riscul cultural = o situatie sau un eveniment in urma careia se realizeaza o ruptura datorata unor
diferente culturale

The Challenge of Crossing Cultural Boundaries


In cross-border business, we step into different cultural environments characterized by unfamiliar
languages and unique value systems, beliefs, and behaviors. We encounter
customers and business partners who display differing lifestyles, norms, and consumption
behaviors. These differences influence all dimensions of international business.
Often, they get in the way of straightforward communication, representing one of the four risks
associated with international business that we introduced in Chapter 1.
We highlight these risks in Exhibit 5.1.
Cross-cultural risk is defined as a situation or event where a cultural miscommunication puts
some human value at stake. Cross-cultural risk arises routinely in international business because of the
diverse cultural heritage of the participants.
Culture refers to the learned, shared, and enduring orientation patterns in a society. People
demonstrate their culture through values, ideas, attitudes, behaviors, and symbols.
Culture influences a range of interpersonal exchange as well as value-chain operations such as
product and service design, marketing, and sales. Managers must design products and packaging with
culture in mind, even regarding color. While red may be beautiful to the Russians, it is the symbol of
mourning in South Africa. What is an appropriate gift for business partners also varies around the world.
While items such as pens are universally acceptable, others may not be appropriate. Examples include
sharp items such as knives or scissors, which imply cutting off the relationship or other negative
sentiments, chrysanthemums,
which are typically associated with funerals, and handkerchiefs, which suggest sadness. Most
companies want their employees to learn about other cultures and acquire a degree of cross-cultural
proficiency.
In California’s Silicon Valley, where IT firms are concentrated, Intel offers a seminar to its staff
called “Working with India.” The seminar aims to help employees work more effectively with the
estimated 400,000 Indian nationals in the valley
44. Definiti si explicati asemanarea culturii cu un iceberg.

Anthropologists use the iceberg metaphor to understand the nature of culture. Culture is likened to
an iceberg: Above the surface, certain characteristics are visible,but below, unseen to the observer, is a
massive base of assumptions, attitudes,and values that strongly influence decision making, relationships,
conflict, and other dimensions of international business. While we are conditioned by our own cultural
idiosyncrasies, we are yet unaware of the nine-tenths of our cultural makeup that exist below the
surface. In fact, we are often not aware of our own culture unless we come in contact with another one.
Exhibit 5.2 illustrates the iceberg concept of culture. The distinction is between three layers of
awareness: high culture, folk culture, and deep culture.

45. Enumerati cele cinci dimensiuni culturale determinate si analizate de gr. Geert Hofstede.
Alegeti doua dintre ele si prezentati-le.
1. Indicele distantei fata de putere (Power Distance Index (PDI)
2. Individualism (Individualism (IDV))
3. Masculinitate (Masculinity (MAS))
4. Indicele evitarii incertitudinii (Uncertainty Avoidance Index (UAI))
5. Orientarea pe termen lung (Long-Term Orientation (LTO)

Hofstede's cultural dimensions theory is a framework for cross-cultural communication,


developed by Geert Hofstede. It describes the effects of a society's culture on thevalues of its
members, and how these values relate to behavior, using a structure derived from factor analysis.[1]

 Power distance index (PDI): The Power Distance Index is defined as “the extent to which
the less powerful members of organizations and institutions (like the family) accept and expect
that power is distributed unequally.” In this dimension, inequality and power is perceived from the
followers, or the lower level. A higher degree of the Index indicates that hierarchy is clearly
established and executed in society, without doubt or reason. A lower degree of the Index
signifies that people question authority and attempt to distribute power. [6]

 Individualism vs. collectivism (IDV): This index explores the “degree to which people in a
society are integrated into groups.” Individualistic societies have loose ties that often only relates
an individual to his/her immediate family. They emphasize the “I” versus the “we.” Its
counterpart, collectivism, describes a society in which tightly-integrated relationships tie
extended families and others into in-groups. These in-groups are laced with undoubted loyalty
and support each other when a conflict arises with another in-group. [6][7]

 Uncertainty avoidance index (UAI): The Uncertainty Avoidance Index is defined as “ a


society's tolerance for ambiguity,” in which people embrace or avert an event of something
unexpected, unknown, or away from the status quo. Societies that score a high degree in this
index opt for stiff codes of behavior, guidelines, laws, and generally rely on absolute Truth, or the
belief that one lone Truth dictates everything and people know what it is. A lower degree in this
index shows more acceptance of differing thoughts/ideas. Society tends to impose fewer
regulations, ambiguity is more accustomed to, and the environment is more free-flowing. [6][7]

 Masculinity vs. femininity (MAS): In this dimension, masculinity is defined as “a preference


in society for achievement, heroism, assertiveness and material rewards for success.” Its
counterpart represents “a preference for cooperation, modesty, caring for the weak and quality of
life.” Women in the respective societies tend to display different values. In feminine societies,
they share modest and caring views equally with men. In more masculine societies, women are
more emphatic and competitive, but notably less emphatic than the men. In other words, they
still recognize a gap between male and female values. This dimension is frequently viewed as
taboo in highly masculine societies.[6][7]
 Long-term orientation vs. short-term orientation (LTO): This dimension associates the
connection of the past with the current and future actions/challenges. A lower degree of this
index (short-term) indicates that traditions are honored and kept, while steadfastness is valued.
Societies with a high degree in this index (long-term) views adaptation and circumstantial,
pragmatic problem-solving as a necessity. A poor country that is short-term oriented usually has
little to no economic development, while long-term oriented countries continue to develop to a
point.[6][7]

 Indulgence vs. restraint (IND): This dimension is essentially a measure of happiness;


whether or not simple joys are fulfilled. Indulgence is defined as “a society that allows relatively
free gratification of basic and natural human desires related to enjoying life and having fun.” Its
counterpart is defined as “a society that controls gratification of needs and regulates it by means
of strict social norms.” Indulgent societies believe themselves to be in control of their own life
and emotions; restrained societies believe other factors dictate their life and emotions. [6][7]

46. Definiti conceptul de mit si stereotip cultural. Exemplificati-le.


Miturile Culturii

 Stereotipuri (mañana syndrome )=generalizarea unui grup de oameni sau a unor situatii

 Stereotypes
 Stereotypes are generalizations about a group of people that may or may not be factual, often
overlooking real, deeper differences. The so-called mañana syndrome (tomorrow syndrome)
refers to the stereotype that Latin Americans tend to procrastinate. To a Latin American, mañana
means an indefinite future. A business promise may be willingly made but not kept since who
knows what the future will bring? Many uncontrollable events may happen, so why fret over a
promise? Stereotypes are often erroneous and lead to unjustified conclusions about others.
Nevertheless, virtually all people employ stereotypes, either consciously or unconsciously,
because they are an easy means to judge situations and people. Despite the harm that
stereotypes can cause, scholars argue that there are real differences among groups and
societies. We learn about these differences by examining descriptive rather than evaluative
stereotypes.14 For example, here is a sample of widely held stereotypes of people from the
United States:
 • Argumentative and aggressive, in comparison to the Japanese, who tend to be reserved and
humble
 • Individualistic lovers of personal freedom, in comparison to the Chinese, who tend to be group
oriented
 • Informal and nonhierarchical, in comparison to the Indians, who believe titles should be
respected
 • Entrepreneurial and risk-seeking, in comparison to the Saudi Arabians, who tend to be
conservative, employing time-honored methods for getting things done
 • Direct and interested in immediate returns, in comparison to the Latin Americans, who usually
take time to be social and get to know their business partners

47. Definiti conceptele de cultura nationala, profesionala si de intreprindere. Exemplificati.

Culture
While cultural idiosyncrasies influence cross-border business, we cannot attribute all difficulties to
differences in national culture. Exhibit 5.3 suggests that employees are socialized into three cultures:
national culture, professional culture, and corporate culture.12 Working effectively within these
overlapping cultures is a major challenge. The influence of professional and corporate culture tends to
grow as people are socialized into a profession and workplace.
Most companies have a distinctive set of norms, values, beliefs, and modes of behavior that
distinguish them from other organizations. Such differences are often as distinctive as the national
culture. For example, Britain and the United States share a language and have a similar economic system.
Two firms from the same country can have vastly different organizational cultures. The age of a company
and its product portfolio both influence its corporate culture. For example,Lloyds, a large British
insurance firm, has a conservative culture that may be slow to change. Virgin, the British music and
travel provider, has an experimental, risktaking culture.
These cultural layers present yet another challenge for the manager: To what extent is a
particular behavior attributable to national culture? In companies with a strong organizational culture, it
is hard to determine where the corporate influence begins and the national influence ends. For example,
it is difficult to pinpoint the extent to which the culture of French cosmetics firm L’Oreal is due to
national or corporate influences. The French have long been experienced in the cosmetics and fashion
industries, but L’Oreal is a global firm staffed by managers from around the world. Their influence,
combined with management’s receptiveness to world culture, has shaped L’Oreal into a unique
organization that is distinctive within French culture. Thus, in international business, the tendency to
attribute all differences to national culture is simplistic.

Cultura corporatista – pasi in dezvoltare & implementare


 Identificarea beneficiilor comune pentru angajati
 Atigerea consensului
 Documentarea cu privire la actiunile viitoare
 Constientizarea culturii de catre toti angajatii prin implementarea regulilor
 Training pentru angajatii noi

48. Enumerati si explicati etapele managementului cultural identificate de Lee(1966).


1. Identificarea problemei sau a tintei pe baza culturii, obiceiurilor si a normelor tarii de origine

2. Identificarea aceleiasi probleme pe baza culturii, obiceiurilor si a normelor tarii gazde


3. Limitarea influentei RSC asupra problemei
4. Redefinirea problemei fara a tine cont de RSC si rezolvarea ei pornind de la situatia specifica
pietei externe

49. Prezentati succint decizia de diferentiere sau standardizare a pretului in functie de


tipologia culturala.
Cultura & decizia pretului

PRET DIFERENTIAT PRET


Pret STANDARDIZAT
Diferente in: consuma
tor Internationalizarea
Preturile medii
Pret concurentei
industriale detailist Omogenizarea
Segmente de pret Pret de structurilor
Metode si pozitiona
competitive
importanta ofertelor re
Activitatiile unor
speciale Termene
si organizatii de retail
Importanta conditii Crestrea
propriilor marci Pretul pericolului de
Puterea concurentei liniei de
producti arbitrare
locale e transfrontaliera.
Puterea detailistiilor Oferte
Termene si conditii speciale
Preferintele
consumatorilor
Pretul dorit de
consumatori
50. Stabiliti rolul culturii in managementul lantului de distributie al unui bun/serviciu.
Exemplificati.

51. Ce intelegeti prin sintagma <<incubatoare de afaceri >>?

1. Incubator de afaceri (IA)


IA = o instituţie care urmăreşte crearea unui mediu favorabil, sustenabil, pentru firmele
nou înfiinţate şi cele inovative cu potenţial de dezvoltare.

Avantajele înfiinţării AI:

 Crearea de locuri de muncă şi creşterea nivelului de trai


 Crearea unui mediu antreprenoial în cadrul comunităţii
 Comercializarea tehnologiei
 Diversificarea economiilor locale
 Construirea sau accelerarea creşterii clusterelor industriale locale
 Crearea şi retenţia de afaceri
 Încurajarea femeilor sau a minorităţii antreprenoriale
 Identificarea de oportunităţi de afaceri
 Revitalizarea comunităţilor

După intensitatea suportului managerial şi gradul de implicare a


tehnologiilor

52.
Clustere/poli de competitivitate in mediul international de afaceri . Caracterizati si exemplificati.
„Clusterele suntconcentrărigeografice deinstituţii şicompanii interconectate, dintr-un anumit
domeniu. Clusterele cuprind un grup de industrii înrudite şi alte entităţi importante din punct de vedere
al concurenţei. “(Porter M. , 1998).
“Clusterul este o grupare de producători, utilizatori şi /sau beneficiari, înscopul punerii în aplicare a
bunelor practici din UE în vederea creşteriicompetitivităţii operatorilor economici.” (HG 918:2006).
“Clusterul ca fiind un grup de firme, actori economici şi instituţii localizateîntr-o proximitate geografică
şi care au ajuns la gradul de mărime necesar dezvoltării de expertiză specializată, servicii, abilităţi şi
furnizori “(Comisiei Europene COM (2008) 652 /2008 ).
„Polul de competitivitate” este o asociere de întreprinderi, organizaţii decercetare-dezvoltare şi formare
profesională, ce acţionează în parteneriat pentru a pune în aplicare o strategie comună de dezvoltare.
Michael Porter este considerat astăzi “Spiritus Rector” al politicii economice bazate pe dezvoltarea
clusterelor şi cel care a formulat următoarea definiţie:„Clusterele sunt concentrări geografice de instituţii şi
companii interconectate, dintr-un anumit domeniu. Clusterele cuprind un grup de industrii înrudite şi alte
entităţi importante din punct de vedere al concurenţei. Acestea includ, spre exemplu, furnizori de input-uri
specializate, cum ar fi componente, maşini şi servicii, sau furnizori de infrastructură specializată. De multe
ori, clusterele se extind în aval către diverse canale de distribuţie şi clienţi şi lateral către producători de
produse complementare şi către industrii înrudite prin calificări, tehnologii sau input-uri comune. În sfârşit,
unele clustere includ instituţii guvernamentale şi de alte tipuri – precum universităţi, agenţii de
standardizare, think tank-uri, furnizori de instruire profesională şi patronate – ce asigură instruire
specializată, educaţie, informaţie, cercetare şi suport tehnic. (Porter M. , 1998).
Clustere
Clustere şi productivitatea
 Accesul la input-uri şi angajaţi specializaţi
 Accesul la informaţie
 Complementarităţi
 Accesul la instituţii şi la bunuri publice
 Stimulente şi măsurarea performanţei
Clustere şi inovaţia
 Nevoile noilor cumpărători
 Noi posibilităţi tehnologice, de producţie sau de distribuţie
 Capacitatea de a acţiona rapid pe baza acestor elemente

Clustere şi formarea de noi firme


 Barierele de intrare pe piaţă sunt mai mici decât oriunde altundeva
 O mai bună informare asupra oportunităţilor
 Companiile observă mai uşor nişele/segmentele neacoperite în materie de produse, servicii sau
furnizori şi le pot deservi
 O primă de risc a capitalului mai scăzută
 O piaţă locală semnificativă
 Barierele de ieşire de pe piaţă pot fi şi ele mai mici

Concurenţa şi cooperarea în interiorul Clusterelor


 Relaţii verticale (cele cu furnizorii şi compărătorii)
 Diseminarea de informaţii ce pot contribui la elaborarea de noi produse si procese sau obţinerea de
câştiguri printr-o mai bună coordonare a activităţii
 Relaţii orizontale (cele cu competitorii direcţi)

POLITICA UE Î N DOMENIUL CLUSTERELOR


Modelul francez
 Politica franceză de sprijinire a clusterel introdusă în 2005
 fonduri vor fi utilizate în trei domenii tematice specifice:
o Consolidarea leadership-ului şi a grupurilor de elaborare a strategiilor (contracte de
performanţă);
o Noi instrumente de finanţare (platforme de inovare);
o Dezvoltarea unui sistem de inovare şi creşterea performantelor în fiecare cluster
(inclusiv pe baza finanţării private şi a utilizării sinergiilor regionale).
o In 2011 in Franţa exista 71 poli de competitivitate in care sunt incluse ~5000
întreprinderi, din care ~80% sunt IMM-uri.

Modelul german
 începând din 1999 de către Ministerul federal al Economiei şi al Tehnologiei, cele 130 reţele de
competenţă germane (Kompetenznetze)
 Principalele obiective sunt următoarele: networkingul cercetării şi industriei, inovarea şi transferul
tehnologic (de asemenea inter-tematic), formarea şi calificarea profesională, calitatea şi
benchmarking-ul (analiza comparativa).
 Sunt vizate 18 domenii de inovare, conform Tabel 2:

Modelul suedez
 2008, European Cluster Observatory indica deja 64 clustere suedeze, evidenţiind deja unul din
punctele slabe ale acestora, şi anume excesiva fragmentare.
 Agenţia Suedeză pentru Inovare (VINNOVA) nu este numai managerul programului ci acţionează şi
ca iniţiator de clustere.
 VINNOVA a identificat regiunile care pot acţiona drept „locomotive” pentru economia suedeză:
o abordare top down.
o “bottom-up”

Aşadar, diferenţa dintre cluster şi pol de competitivitate este dată în principal de:

 Orientarea polului de competitivitate către relationare nationala si internationala prin participare pe


piata unica si pietele internationale precum si prin reţelizare corespunzatoare ;
 Puternicul caracter inovativ ;
 Existenţa unei strategii de dezvoltare asumate în care interesele partenerilor se armonizează în jurul
unor obiective coerente şi cu impact economic semnificativ;
 Existenţa unei formule complete “triple helix” sau “four clover;
 Factor de antrenare a dezvoltarii si, respectiv impact economic la nivel naţional şi internaţional

53. Descrieti pe scurt perspectivele mediului international de afaceri asupra taxarii.


Taxarea = principalul instrument al statului prin care acesta:
 extrage resurse din societate;

 încearcă altererea comportamentul indivizilor (prin modificarea motivațiilor lor). Ex.


accizele pe produsele considerate de lux

 încearcă urmarirea obiective de politică economică. Ex. creșterea economică /


dezvoltare, etc.

 directă = plătită de către cetățeni (indivizi și companii statului) - taxa îi vizează „direct” → taxele
pe profit sau pe venit, pe proprietăți, pe moșteniri etc.

 indirectă = plătită de către intermediari - taxa „vizează” anumite mărfuri sau servicii → taxa pe
valoarea adăugată, taxele vamale, etc.

Se argumentează că taxele indirecte pot fi „transmise mai departe” (engl. „shifted”) de către
intermediar către utilizatorul / consumatorul final (în sensul în care intermediarul adaugă la prețul inițial
taxa și deci „nu plătește” el direct) → taxele directe nu pot fi „transmise”
Observație: „transmiterea mai departe” nu este însă „perfectă” deoarece creșterea prețului final
(preț inițial + taxă) duce la scăderea cererii (= intermediarul vinde mai puțin)

Pe plan internațional, există două tipuri de sisteme fiscale:


 taxarea pe bază de rezidență / teritorială = un stat taxează toți rezidenții din teritoriul
său (cei care își desfășoară activitatea între granițele naționale) → principiul general

 taxarea pe bază de cetățenie = un stat taxează, în plus față de criteriul teritorial, și


veniturile cetățenilor săi obținute în afara granițelor (pentru activități desfășurate în
străinătate) → un număr redus de state (ex. SUA, Israel)

54. Definiti la alegere o teorie economica moderna cu privire la derularea schimburilor


comerciale internationale.
Teoria lui Porter-teoria avantajului competitiv: „Firmele pot obtine avantaje competitive prin
detinerea avantajelor tehnologice si nu prin abundenta relativa a factorilor de productie.”

55. Definiti si caracterizati analizele Pestle si Swot.


Analiza Pestle ordoneaza influentele din macro-mediu in sase categorii de factori:
politici, economici, socioculturali, tehnologici, ecologici si juridici. Trebuie subliniat ca majoritatea
autoritatilor din literature de specialitate s-au rezumat la patru categorii de factori de mediu in cadrul
acestei analize si anume facotri politici, economici, socioculturali si tehnologici motiv pentru care acest
instrument de cercetare a macro-mediului poarta denumirea de analiza Pestle. Pestel este un acronym
pentru Political, Economical, Social, Technological, Environmental and Legal Factors.
Analiza Swot este o metodă folosită în mediul de afaceri, pentru a ajuta la proiectarea unei
viziuni de ansamblu asupra firmei. Ea funcționează ca o radiografie a firmei sau a ideii de afaceri
și evaluează în același timp factorii de influență interni și externi ai unei organizații, precum și
poziția acesteia pe piață sau în raport cu ceilalți competitori [1] cu scopul de a pune în lumină
punctele tari și slabe ale unei companii, în relație cu oportunitățile și amenințările existente la un
moment dat pe piață.

56.Care este rolul preturilor de transfer in mediul international de afaceri?


Preturile de transfer, practicate de companii care au filiale in mai multe tari, au rolul de a mari
profitabilitatea.

57.Care sunt factorii de infulenta asupra competitivitatii unei companii. Enumerati si caracterizati
pe scurt.
Factorii de influenta asupra competitivitatii unei companii sunt de doua feluri: factori de mediu si
factori de eficacitate. Factorii de mediu sunt la randul lor interni (endogeni) si externi, in care
functioneaza organizatia. Factorii de mediu interni sunt: propietarul firmei ( persoana care are drept
de proprietate asupra firmei), managementul de nivel superior, dimensiunea organizatiei,
complexitatea organizatiei, inzestrarea tehnica si tehnologiile, dispersia teritoriala a
subdiviziuniloe, potentialul uman al organizatiei, potentialul informational al organizatiei, starea
economica a firmei, cultura organizationala. Factorii de eficacitate se refera la influenta
performantelor organizatiei asupra structurii organizatorice: eficenta economica cuantifica prin
rezultatele economice si financiare ale organizatiei, eficenta sociala, eficenta orgazitionala-
indeplinirea sarcinilor individuale, gradul de acoperire a activitatii cu personal adecvat ca numar
si structura).

58. Prezentati principalele caracteristice ale managementului si ledreshipului.

59. Care sunt principalele institutii financiare internationale? Descrieti la alegere doua
dintre ele.
Principalele institutii financiare internationale sunt: Banca Mondiala, Fondul Monetar
International, Organizatia Mondiala a Comertului, Banca Europeana pentru Reconstructie si
Dezvoltare, Organizatia pentru Cooperare Economica si Dezvoltare, Banca Europeana pentru
Investitii.

Banca Mondiala reprezinta una dintre cele mai mari surse de finantare si de asistenta
pentru tarile aflate in tranzitie si dezvoltare. Scopul ei principal este ajutorarea celor mai sarace
populatii si state, folosindu-si resursele financiare si umane, precum si experienta bogata, pentru
a reduce saracia din tarile în curs de dezvoltare, crescând nivelul cresterii economice si
îmbunatatind nivelul de trai. Organul suprem de conducere al Bancii Mondiale este Consiliul
Guvernatorilor format dintr-un reprezentat al fiecarui stat membru care, de regula, este ministrul
finantelor. Banca Mondiala are de trei ori mai mult angajati decat FMI, acestia desfasurându-si
activitatea atât la sediul central, cât si la reprezentantele deschise în intreaga lume. Aceasta
acorda împrumuturi guvernelor si agentiilor guvernamentale care pot obtine garantii solide din
partea statului. Printre acestea se pot numara oricare din cele 156 de tari membere care
înregistreaza un venit anual pe cap de locuitor sub pragul minim de creditare. Resursele Bancii
Mondiale sunt formate din participatiile statelor membere la capitalul Bancii, care este majorat
periodic. Din contributia statelor membere, numai 6 % se varsa, ramâne in permanenta la
dispozitia ei, putând fi solicitat în orice moment. Aceasta este una din conditiile ce stau la baza
credibilitatii Bancii, a doua conditie fiind aceea ca împrumuturile nu pot depasii capitalul subscris
de membri, la care se adauga rezervele. Cota de participare varsata, in moneda nationala a tarilor
membere, are o pondere redusa in totalul resurselor Bancii.

Fondul monetar international are urmatoarele obiective:


-sa promoveze cooperarea monetara;
-sa faciliteze expansiunea comertului international;
-sa înlature restrictiile valutare din calea comertului international si a fluxurilor financiare
internationale;
-sa acorde tarilor membre credite pe termen scurt si mijlociu, în vederea reducerii
dezechilibrelor temporare de balanta de plati;
-sa promoveze stabilitatea cursurilor valutare si evitarea devalorizarilor monetare ca
mijloc de concurenta internationala.

FMI are doua categorii de membri: membri originari sunt considerate acele tari care au
ratificat acordul de creare a FMI pâna la intrarea lui în vigoare; alti membri sunt socotite toate
celelalte tari care au aderat la FMI dupa intrarea în vigoare a acordului. Aceasta delimitare a
membrilor FMI are, în principal, caracter onorific, dar uneori se tine cont de acest lucru în
desfasurarea activitatii Fondului.Numarul tarilor membre ale FMI a crescut rapid, de la 29 de tari
în anul 1945, la 125 în 1973, 151 în 1989 si 184 de tari membre în anul 2004. Organele de
conducere ale FMI sunt: Consiliul guvernatorilor, Consiliul executiv si Directorul general. Pentru
desfasurarea activitatii sale, FMI este organizat pe comitete si departamente specializate. La
nivelul FMI sunt organizate departamente geografice (Africa, Asia-Pacific, Europa, Orientul
Mijlociu, Emisfera Occidentala) si departamente functionale si servicii speciale (Departamentul de
finante publice, Departamentul juridic, Institutul FMI, Departamentul monetar si valutar,
Departamentul de studii, Departamentul de statistici si Departamentul de trezorerie).

60. Enumerati factorii economici de influenta asupra mediului international de afaceri si


caracterizati doi la alegere.

Factorii economici de influenta asupra mediului international de afaceri sunt: tipurile de


sisteme economice, nivelul veniturilor si al inflatiei, stabilitatea financiara, industriala, cat si
politica monetara si cea fiscala.

Inflatia reprezinta cresterea preturilor de-a lungul timpului. Aceasta masoara schimbarea
in puterea de cumparare a banilor. Inflația este un indicator final, care arată la sfârsit de an fiscal
dacă politicile guvernamentale monetare, fiscale, legislative, etc., alături de politicile Băncii
Centrale, se coordonează și conduc la o stabilitate a prețurilor de consum.
Cauzele inflatiei:
-cresterea costului muncii nelegata de cresterea productivitatii muncii;
-cresterea costului materiilor prime, cand cererea de materii prime depaseste oferta, pe
termen scurt;
-o deteriorare a cursului de schib, ce determina cresterea preturilor produselor
importante;
-monetaristii:controlul nivelului de moneda dintr-o economie:cantitatea(oferta de bani)
sau pretul (rata dobanzii).
Inflatia „Demand-pull” este un tip de inflatie cauzata de cererea in exces, care ridica
preturile;
Inflatia „Cost push” este un tip de inflatie cauzata de cresterea semnificativa a costului
bunurilor si serviciilor importate.
Principalele cauze ale declanşării inflaţiei pot fi:
-emisiunea excesivă de semne băneşti, prin suplimentarea ofertei de monedă de către
organismele economice şi monetare specializate (inflaţie prin monedă);
-excesul de cerere, cererea agregată nominală menţinându-se la un nivel mai ridicat decât
oferta, ea fiind specifică perioadelor de boom economic prelungit.
- insuficienţa producţiei, situaţie caracterizată prin penurie de bunuri economice (inflaţie
prin ofertă)

Politica fiscala: taxarea

Taxarea reprezinta principalul instrument al statului prin care acesta:


-extrage resurse din societate;
-incearca alterarea comportamentului indivizilor;
-incearca urmarirea obiectivelor de politica economica;
Aceasta poate fi de doua feluri: directa, platita de catre cetateni(taxele pe profit sau pe
venit, pe propietati, pe mosteniri), sau indirecta, platita de catre intermediari, ea vizand anumite
marfuri sau servicii (taxa pe valoare adaugata, taxele vamale).
Dimensiunea internationala a taxarii: Pe plan international exista doua tipuri de sisteme
fiscale:
-taxarea pe baza de rezidenta=un stat taxeaza toti rezidentii din teritoriul sau;
-taxarea pe baza de cetarenie= unstat taxeaza, in plus fata de criteriul teritorial si
veniturile cetatenilor sai obtinute in afara granitelor.

61. Enumerati teoria avantajului competitiv a lui Porter.


„Firmele pot obtine avantaje competitive prin detinerea avantajelor tehnologice si nu prin
abundenta relativa a factorilor de productie.”
62. Definiti la alegere o teorie economica clasica cu privire la derularea schimburilor comerciale
internationale.
Mill-Teoria valorii internationale:” Raportul de schimb al unei tari ar fi cu atat mai avantajos cu
cat cererea pentru marfurile ei este mia mare, iar cererea proprie pentru marfurile de provenienta
straina este mai mica.”

63. Enumerati etapele ciclului de viata al unui produs/serviciu si corelati-le cu etapele de


internationalizare.
Etapele ciclului de viata al unui produs.serviciu sunt:
-exportul din tara de origine (lansare+crestere);
-debutul productiei in tara importatoare(crestere+maturitate);
-exportul din tara importatoare(maturitate);
-importul in tara de origine (declin).
In timp ce etapele de internationalizare sunt:
- Internationalizarea initiala (first landing)
- Implantarea in tara gazda (go native)
- Multinationalizarea si globalizarea (go global).
64. Definiti terminologic si structural inflatia.
Inflatia reprezinta cresterea preturilor de-a lungul timpului. Aceasta masoara schimbarea
in puterea de cumparare a banilor. Inflația este un indicator final, care arată la sfârsit de an fiscal
dacă politicile guvernamentale monetare, fiscale, legislative, etc., alături de politicile Băncii
Centrale, se coordonează și conduc la o stabilitate a prețurilor de consum.

65. Realizati o scurta analiza a rolului politicii fiscale a unui stat asupra investitorilor straini.
Teoretic, orice guvern ar trebui să fie interesat de atragerea investiţiilor străine directe. Acestea
pot genera noi locuri de muncă, pot aduce noi tehnologii şi, în ansamblu, pot încuraja creşterea
economică şi ocuparea forţei de muncă
Conform lui Gordon şi Hines (2002), „politicile fiscale sunt capabile în mod evident să afecteze
volumul şi locaţia ISD, din moment ce ratele de impozitare mai mari reduc veniturile după impozitare,
deci descurajând iniţiativele de reinvestire”.
de a asigura o colectare a unui nivel adecvat al impozitelor dinspre CMN. Deşi este recunoscut
faptul că fiscalitatea reprezintă un factor important în cadrul deciziilor de a investi, ea nu rămâne
principalul determinant. ISD sunt atrase, de asemenea, de ţările care oferă: acces la oportunităţi de piaţă
şi profit; un cadru legal previzibil şi nondiscriminatoriu; stabilitate macroeconomică; pieţe ale muncii
calificate şi responsabile; infrastructură bine dezvoltată. Toate aceste elemente vor contribui la
profitabilitatea pe termen lung a unui proiect.

66 Definiti conceptul de « cota unica de impozitare » si enumerati avantajele acesteia asupra


investitorilor.
Cota unică de impozitare implică înlocuirea setului complex al diferitelor tipuri de
impozitare, în funcţie de venit, cu un sistem conform căruia statul va declara o rată unică de
impozitare a tuturor veniturilor superioare unui plafon anterior stabilit.
- Arbitrajul fiscal
- Ceteris paribus adica investitorii vor prefera sa investeasca intr-o tara cu fiscalitate mai redusa
- Previne avantajele fiscale
- Accelereaza cresterea economica
67 Stabiliti si prezentati implicatiile economice asupra companiilor internationale determinate
de diferentele de fiscalitate intre state.
Diferente de fiscalitate -Daca tara cu fiscalitate mai ridicata este mai atractiva din punct de
vedere economic, investitorul va avea motivatia de a transfera profiturile in alte tari cu
fiscalitate mai redusa.
Preturile de transfer- practicate de catre companii care au filiale in mai multe tari, prin care
sediul central poate impune „preturi de transfer” pentru a mari profitabilitatea.

68. Enumerati principiile de identificare a preturilor de transfer


- pretul comparabil necontrolat
- pretul cu amanuntul
- metoda cost plus
- metoda impartirii profitului
- metoda valorii adaugate nete pe tranzactie
-alocarea globala a profiturilor MNE

69. Descrieti influentele strategiei Europa 2020 asupra mediului european si international de
afaceri.
Initiativa pune accent pe inovare, ca mijloc de a aborda provocarile sociale majore identificate
in cadrul strategiei Europa 2020, propune largirea sensului acestui concept si invite toate
regiunile si partile interesate sa se implice in procesul de inovare.
Initiativa vrea sa aiba urmatoarele influente:
-consolidarea bazei de cunostinte a Europei si limitarea fragmentarii
-transformarea ideilor bune in produse vandabile
-eliminarea disparitatilor sociale si geografice
-punerea in comun a resurselor pentru a realiza progrese majore
-accesul la finantare
-inovarea in sectorul public,social si privat
-centrarea pe design

70. Descrieti modelul triple helix al unui cluster logistic.


Modelul triple helix de cluster reuneste reprezentati ai:
-intreprinderilor
-universitatilor si institutelor de cercetare
-autoritatilor publice locale

71. Enumerati pentru fiecare posibil membru intr-un cluster care sunt avantajele si
contributile acestui proces.

Firmele si asociatii sunt producatori de servicii.


Universitatile si institutele care isi au rolul in cercetare si dezvoltare.
Autoritaile locale regionale si nationale care au rolul in pastrea conditiilor de desfasurare a
activitatilor.
Intermediari(Banci,Centre TT etc) au rolul in buna fuctionare.

72. Prezentati rolul politicii nationale de dezvoltarea regionala in sprijirea polilor de


competitivitate. Cazul Romaniei.
Rolul politicii nationale de dezvoltarea regionala este de a sprijini formarea polilor de
competitivitate prin programe inovative: Programul Operational Sectorial-Cresterea
Competitivitatii Economice(POS-CCE),Domeniul Major de Interventie 1.3(DMI 1.3)

73. Prezentati rolul parcurilor industriale in dezvoltarea regionala a Romaniei.


Crearea si dezvoltarea industriilor cu thnologie inalta
Imbunatatirea calitatii si competitivitatii produselor
Cresterea exporturilor
Imbunatatirea abilitatilor angajatilor
Atragerea investitiilor straine suplimentare

74. Definiti conceptul de parc stiintific si tehnologic. Exemplificati.


Zona in care se afla o universitate, o unitate de cercetare dezvoltare si mai multi agenti
economici.
NASA Research Park, Silicon Valley

75. Realizati o scurta prezentarea a cluster-ului vs pol de competitivitate


Diferenta dintre cluster si pol de competitivitate este data de:
Orientarea polului de competitivitate catre relationare nationala si internationala prin participare
pe piata unica si pietele internationale precum si prin retelizare corespunzatoare
Puternicul caracter inovativ
Existenta unei formule complete triple helix sau four clover
Factor de antrenare a dezvoltarii si, respectiv impact economic la nivel nationalsi international

76. Comentati sintagma : « polul de competitivitatea reprezinta un factor antrenant al


dezvoltarii regionale si locale ». Exemplificati.
"Polul de activitate" este o asociere de intreprinderi, organizatii de cercetare-dezvoltare si
formare profesionala , ce actioneaza in parteneriat pentru a pune in aplicare o strategie comuna de
dezvoltare. Acesta are efecte economice pozitive involuntare asupra fortei de munca-cresc salariile si
nivelurile de calificare, efecte privind specializarea furnizorilor-creste calitatea produselor si la reducerea
costurilor si transferul tehnologic-intre intreprinderile existente in cadrul concentrarilor geografice exista
un schimb permanent de informatii si cunostinte.Clusterul Maritim Romanesc a fost realizat de catre o
retea informala care a consolidat relatiile dintre actorii importanti din acest sector de activitate. Aceasta
retea deja existenta urmareste sa promoveze Clusterul Maritim Romanesc in Romania si la nivel mondial.
Aceasta retea deja existenta a intarit cooperarea intre diferiti actori implicati in sectorul maritim din
regiune, prin contacte, schimburi de idei, de informatii si dezvoltarea de activitati comune, a obtinut
sprijin pentru inovatie si spirit antreprenorial, in sectorul maritim, a stabilit contacte cu alte clustere
maritime , a atras finantare, subventii si alte surse de venit. Dupa cum vedem, polul de competitivitate
are o multime de conveniente si antreneaza dezvoltarea regionala si locala.
77. Comentati tipologia incubatoarelor de afaceri in functie de intensitatea suportului
managerial si a gradului de implicare a tehnologiei.
Incubatoarele de Afaceri sunt structuri create pentru a sprijini dezvoltarea afacerilor aflate la
început de activitate. Aceste institutii urmaresc crearea unui mediu favorabil, sustenabil, pentru firmele
nou infiintate si cele inovative cu potential de dezvoltare. Incubatoarele de afaceri asigură un grad ridicat
al sprijinului managerial pentru firmele incubate şi, de obicei, se axează pe firme obişnuite. Există,
desigur, tipologii alternative ale incubatorului de afaceri.

78. Comentati sintagmele: "demografic time-bomb”,’”baby boom” si „natalitate selectiva” din


perspectiva mediului international de afaceri.
"Demografic time-bomb" reprezintă o criză în majoritatea statelor dezvoltate, în special în
Japonia, caracterizată printr-un numar tot mai mare de persoane dependente de sistemele de pensii,
este un rezultat direct al tranzicției demografice. Drept urmare, numarul persoanelor apte de muncă este
în scădere . În acest scenariu, sistemele de pensii bazate pe contribuțiile populației active ar putea să fie
înlocuite de sistemele finanțate pe bază de tratament fiscal favorabil.
"Baby boom" se refera la o crestere semnificativa a ratei natalitatii in perioada de dupa cel de-al
Doilea Razboi Mondial. "Baby boomers" sunt considerate a fi persoanele nascute intre anii 1946-1964.
Totusi, acest termen mai e folosit in cazurile in care, in perioadele de criza si de instabilitati
economice/politice se inregistreaza o crestere mare a ratei fertilitatii.
"Natalitatea selectiva" consta in intreruperea cursului unei sarcini in functie de sexul prognozat
al bebelusului. Acestui fenomen i se mai poate zice "avort selectiv" si este practicat in tarile in care
femeile sunt considerate a fi inferioare barbatilor-in regiuni din China, India, Pakistan,Coreea, Taiwan si
Caucaz.

79. Prezentati efectele modificarilor demografice asupra mediului international de afaceri.


Modificarile demografice influenteaza,mai mult sau mai putin,mediul international de afaceri. De
exemplu, atunci cand populatia creste, creste si cererea de marfuri, forta de munca. Imbatranirea
populatiei duce la marirea cererii de consum pentru bunuri publice si private din domeniul sanatatii.
Scaderea ratei natalitatii subintelege modificarea cererii pentru educatie, produse destinate copiilor si
mai tarziu, scaderea populatiei active. Orice modificare etnica a populatiei influenteaza direct cererea
pentru anumite tipuri de produse agroalimentare, bunuri publice si servicii media.

80. Comentati sintagma: „modificarea structurii familiei in utimele decenii a condus la


modificari ale consumului discretionar”.
Urmarim, in ultimele decenii, o trecere de la familia traditionala,cu 4-6 copii,in care puterea este
inegala, iar cel care domina mai mult este barbatul - la familia moderna, cu 1-2 copii, care se bazeaza pe
structura de autoritate si putere. Numarul de familii divortate creste in fiecare an, iar schimbarile in
structura familiei conduce la modificari ale consumului discretionar, supranumit si ostentativ, prin care se
intelege cheltuirea de bani pentru achizitionarea de bunuri si servicii de lux in scopul afisarii publice a
bunastarii cumparatorului acelor bunuri de lux.

81. Stabiliti puterea de adevar a urmatoarei afirmatii: ”statusul social influenteaza stratificarea
consumului cultural....”. Comentati.
Afirmatia este ,fara indoiala ,adevarata, intrucat statusul social ilustreaza pozitia pe care o are un
individ intr-o societate, in functie de sociabilitatea sa. Acest status nu reflecta calitati personale,ci gradul
de onoare atasat unui anumit atribut prescris. Preferinta si consumul de opera, muzica, arta ofera
individului un anumit status social,incat acestea sunt considerate a fi cultura de elita. Consider, ca gustul
cultural nu ar putea caracteriza intocmai statusul social al unei persoane, intrucat o persoana normala,
cu venituri medii, ar putea prefera cultura de elita, dar resursele financiare sa nu-i permita sa-si satisfaca
preferintele. Dar totusi, statusul social influenteaza stratificarea consumului social, pentru ca fiecare
individ consuma cultura pe care si-o poate permite, nu neaparat pe cea pe care si-o doreste.

82. Prezentati interdependenta dintre relatia stratificarii sociale si gusturile culturale de


consum conform lui Chan( 2005).
In literatura care trateaza relatia dintre stratificarea sociala si gusturile culturale de consum al lui
Chan (2005), distingem trei linii de argumentare: argumentul omologiei de clasa, argumentul
individualizarii si argumentul omnivor-univor. Conform argumentului omologiei clasa, persoanele din
straturile superioare, prefera si consuma cultura de elita, iar indivizii din straturile inferioare consuma
cultura de masa. Argumentul individualizarii intervine aici si il neaga primul cu pretextul ca in societatile
moderne si puternic consumeriste , diferentele si gusturile culturale nu au legatura cu stratificarea
sociala, deoarece varsta,etnia sau sexul sunt variabile mai puternice decat clasa sociala. In sfarsit,
argumentul omnivor-univor le combate pe ambele anterioare. Fata de individualizare sustine ca gusturile
si consumul cultural depind de stratificarea sociala,dar,fata de hemologie,nu priveste in termeni de
consum de masa. Consumul cultural din straturile superioare difera de cel din straturile inferioare, in
sensul ca este mai divers si mai bogat.

83. Descrieti influenta stilului de viata asupra mediului international de afaceri. Exemplificati.
Stilul de viata influenteaza direct mediul international de afaceri. Clientii sunt sursa de crestere a
profitului, iar daca nu sunt clienti-nu este profit. In ultimul timp, se evidentiaza o crestere a cererii pentru
mancare organica si pentru bauturi sanatoase neacidulate. Producatorii de fast-food si bauturi acidulate
au suferit pierderi de profit, intrucat populatia consumatoare de aceste bunuri s-a micsorat, iar numarul
consumatorilor de mancare organica este in crestere. Per exemplu, a scazut profitul Coca-Cola, Fanta,
Sprite deoarece erau promovate bauturi sanatoase neacidulate. Au aparut noi afaceri in domeniul
mancarurilor organice, standuri de sucuri naturale in parcuri,institutii, pe strazi etc. In prezent, firmele ce
promoveaza un stil de viata sanatos si ofera produse aferente acestui mod de viata, se bucura de succes.

84. Enumerati cel putin 4 factori de influenta sociala asupra mediului international de afaceri.
Alegeti doi dintre ei si comentati.
Interactiunile noastre cu familia, prietenii,colegii si implicarea noastra in anumite cluburi de
sport,sindicate sau grupuri religioase reprezinta o influenta sociala asupra mediului international de
afaceri. Astfel de grupari sunt denumite grupuri de referinta. Aceste grupari, in special familia si prietenii
sunt recunoscute de economisti si de analisti drept fiind importante pentru mediul international de
afaceri. Notiunea de "gospodarii" indica faptul ca consumul de bunuri si servicii are loc adesea intr-un
cadru familial colectiv, ca si in cazul cu alimente, vehicule, vacanta si alte produse de zi cu zi. " Ciclul de
viata al familiei " arata ca la itemeierea familiei, aceasta are nevoie de o gama de bunuri, iar pe parcursul
evoutiei acesteia, consuma diferite bunuri : la nasterea copilului ,familia are nevoie de scutece, sucuri
pentru bebelusi etc, iar cand acesta se duce la scoala are nevoie de bunuri precum rechizite, haine etc.
Jucatorii unei echipe de fotbal achizitioneaza uniforme sportive, incaltaminte sport de la aceleasi
intreprinderi. De exemplu, Adidas este, incepand din 2015, sponsorul echipei de fotbal "Manchester
United" pentru 10 ani. Aceasta investitie ii va aduce profit firmei, intrucat jucatorii echipei vor promova
brandul.

85. Prezentati pe scurt rolul ecologiei si a schimbarilor climatice asupra mediului international
de afaceri. Exemplificati.
Schimbarile climatice pot genera in afaceri riscuri fizice, risc de reglementare, de reputatie si de
litigiu. Furtunile,incendiile,inundatiile, vanturile puternice,variatiile de temperatura duc la cresterea
riscurilor fizice si pot duce la delocalizarea intreprinderii, la cresterea cotei de asigurare premium si au
impact asupra fortei de munca fiindca pot cauza boli si rani. Riscul de reglementare are drept
caracteristica cooperarea mediului de afaceri si institutiilor guvernamentale (ex: protocolul de la Kyoto).
Riscul de reputatie presupune ca afacerile sa promoveze produse gen "climat healthy", "greenwash" ,
afacerile producatoare de poluatie sunt defavorizate. Riscul de litigiu presupune actiuni care targheteaza
principalii emitenti, provocari privind statele emergente si controlul federal al emisiilor de carbon ,
sporeste securitatea privind emisiile de gaze cu efect de sera.

86. Enumerati si exemplificati tipuri de externalitati pozitive si negative determinate de


modificarile climatice la nivel mondial.
"Externalitatile economice" sunt determinate de moficarile climatice.Externalitatile apar atunci
cand unei actiuni, fie prin o persoana, o firma, ii sunt impuse alte costuri decat cele impuse de entitate.
Ele pot fi negative sau pozitive. Un exemplu clasic de externalitate pozitiva este inventia,care, o data
facuta publica, poate fi exploatata de toata lumea fara a fi cerut permisiunea proprietarului. Poluarea
este un exemplu de externalitate negativa-ea este generata de anumite entitati, dar consecintele poluarii
le infrunta,in cantitati diferite, intreg globul pamantesc. Impactul va persista timp de generatii, caci
gazele cu efect de sera, odata intrate in atmosfera, unele raman sute de ani.

86. Enumerati si exemplificati tipuri de externalitati pozitive si negative determinate de


modificarile climatice la nivel mondial.

Externalitati pozitive: ex inventii, tehnologii


Externalitati negative: ex poluarea

Caracteristici externaliati:
-Cauza si consecinte globale
-Impact de durata
-Incertitudine si risc nelimitat

87. Prezentati tipologia riscului determinat de schimbarile climatice.

1. Physical risk (Cresterea riscurilor fizice => impact economic sever => destabilizare)
2. Regulatory risk (Slaba adaptare a mediului de afaceri la SC =>reducerea cometitivitatii)
3.Risk to reputation (reputatie si brand companie)
4. Risk of litigation (Actiuni care targheteaza principalii emitenti)

88. Prezentati riscul de reglementare determinat de schimbarile climatice.

Slaba adaptare a mediului de afaceri la SC =>reducerea cometitivitatii


Cooperare mediul de afaceri & institutii guvernamentale
TIPOLOGIE:
-Legislatie traditionala
-Reglementari legate de piata (taxa pe carbon, scheme privind emisiile de gaze,
tarife marite pe combustibil)
Reglementari existente:
-Protocolul de la Kyoto – expira in 2012
-UE- risc stringent de reglementare (ETS-European Union Emission Schem)
-SUA – initiative la nivel de stat

89. Enumerati pe scurt cateva efecte macroeconomice determinate de masurile cu privire la


schimbarile climatice si modul in care ele vor influenta mediul international de afaceri.

-Apariţia unor avantaje comparative pentru anumite tipuri de industrii determinate de


realocarea marginală a resurselor
Efect: realocarea resurselor dinspre sectoarele poluante către cele mai puţin poluante.
-Creşterea valorii adăugate, determinate de transferul cererii către industrii ”verzi”
Efect: creştere a gradului de ocupare în domeniu.

-Creşterea investiţiilor determinate de finanţări de la bugetul de stat, de accesarea unor


programe care alocă finanţare pentru aceste acţiuni sau de atragerea de surse private.
-Avantajele determinate de momentul de penetrare a unei pieţe străine - primul intrat sau
deschizătorul de drumuri în competiţie cu ”urmăritorul”.

90. Prezentati influenta schimbarilor climatice la nivelul sectorului transportuilor si al


energiei regenerabile in perspectiva noilor reglementari impuse prin protocolul de la Kyoto.

Acordul prevede, pentru țările industrializate o reducere a emisiilor poluante cu 5,2% în perioada
2008-2012 în comparație cu cele din 1990. Pentru a intra în vigoare, trebuia să fie ratificat de cel
puțin 55 de națiuni (condiție deja îndeplinită), care să producă 55% din emisiile globale de
dioxid de carbon. Această ultimă condiție a fost indeplinită în octombrie 2004 prin ratificarea de
către Rusia a protocolului.

TRANSPORTURI UE:- includerea aviaţiei în sistemul UE de comercializare a


emisiilor (ETS);

- o strategie de reducere a emisiilor provenite de la autoturisme şi autovehicule uşoare


(furgonete), noi;

-limitele de rezistenţă la rulare şi cerinţele de etichetare a pneurilor, precum şi


monitorizarea presiunii pneurilor pentru autovehicule noi;

-autorităţile publice sunt obligate să ia în considerare consumul de energie şi emisiile


de CO2 pe durata ciclului de viaţă la procurarea de autovehicule.