Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
ARGUMENT....................................................................................................................... 2
CAPITOLUL I Anatomie şi Fiziologie.................................................................................3
1.1 Anatomie.........................................................................................................................3
1.2 Fiziologie.........................................................................................................................6
CAPITOLUL II Cancerul de colon .....…………………………………………………....8
2.1 Definiţie……………………………………………………………………………..…8
2.2 Etiologie………………………………………………………………………..............8
2.3 Simptomatologie…………………………………………………………………….....9
2.4 Investigaţii clinice şi paraclinice.....................................................................................9
2.5 Diagnostic pozitiv.........................................................................................................14
2.6 Diagnostic diferenţial....................................................................................................17
2.7 Complicaţii………………………………………………………………………..….17
2.8 Tratament.....................................................................................................................18
2.9 Educaţie sanitară……………………………………………………………..............19
CAPITOLUL III Studiu de caz……………………………………………………….....20
3.1 Plan de îngrijire caz nr. 1…………………………………………………….............20
3.2 Plan de îngrijire caz nr. 2………………………………………………………….....33
3.3 Plan de îngrijire caz nr. 3…………………………………………………………….43
CAPITOLUL IV Concluzii……………………………………………………………....54
BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………........56
1
Argument
MOTTO: “Mai ales sănătatea întrece atât de mult toate bunurile exterioare
încât într-adevăr un cerşetor sănătos este mai fericit decât un rege bolnav”
Schopenhauer
2
Capitolul I
Anatomia şi fiziologia colonului
1.1 Anatomie:
Intestinul gros se întinde de la tunica ileonului, marcat prin valvula ileocecală, până
la nivelul canalului anal, dar această definiţie morfofuncţională trebuie să includă
apendicele şi valvula Bauhin. Această concepţie caută să respingă o unitate funcţională
integratoare, dar individualitatea morfofuncţională şi patologică a diferitelor porţiuni colice
impun studiul anatomic şi patologic pe porţiuni separate.
Lungimea intestinului gros variază între 100 – 150 cm, cu o medie de 130 – 1350,
creşterea în lungime se poate face pe seama întregului colon dar mai ales pe seama unor
segmente separate.
Aceste alungiri pot fi congenitale sau câştigate dea lungul vieţii, ducând la dificultăţi
în investigaţia radiologică atât în plenitudine cât şi în dublu contrast astfel sigmoidul şi
transversul au o lungime în jur de 50 cm, ascendentul 12 – 17 cm iar descendentul 14 – 20
cm. Calibrul intestinului gros prezintă o scădere progresivă începând de la cec spre
sigmoid cu aproximativ 5 cm la cec şi 2,5 cm la sigmoid dar în mod normal sau condiţii
patologice, există modificări de calibru prin spasme sau dilatări, creând astfel dificultăţi în
investigarea colonului şi mai ales în punerea diagnosticului.
Cecul
Are formă de sac închis în interior, iar superior se continuă cu colonul ascendent, pe
peretele postero-intern la unirea dintre cec şi ascendent se află joncţiunea ileocecală
prevăzută cu un sfincter, numită valvula lui Bauhil. La aproximativ 2 cm sub această se
află inserţia apendicelui vermicular.
Cecul poate fi învelit în întregime de către peritoneu, situaţie intraperitoneală sau
poate fi acoperit numai pe faţa anterioară, situaţiecând cecul este situat retroperitoneal, cu
toate acestea cecul este considerat una dintre cele mai mobile părţi ale colonului alături de
transvers şi sigmoid.
Cecul este situat de obicei în fosa iliacă dreaptă dar poate fi situat şi înalt lombar,
prerenal sau jos în micul bazin. Ca aspect exterior el prezintă trei benzi musculare înguste
care îşi au punctul de plecare la nivelul inserţiei apendicelui şi însoţesc colonul pe toată
întinderea lui.
Aceste benzi musculare sunt dispuse anterior iar celelalte postero intern şi extern.
Aceste benzi determină formarea de boreluri suprapuse sau trei coloane de umflături.
Din punct de vedere radiologic cecul poate fi împărţit în două:
- fundul cecal;
- corpul cecului.
Configuraţia interioară:
În interior la nivelul cecului şi întregului colon se găsesc:
- pliurile submucoase sau falciforme create de bandeletele longitudinale şi apar ca
nişte despărţituri dispuse transversal faţă de axul intestinului şi constituie
adevărate diafragme incomplete.
- logile haustrale care sunt corespunzătoare boselurilor de pe suprafaţa organului.
3
Colonul ascendant
Este situat între inserţia valvulei ileocecale şi a unghiului hepatic. Este situat
retroperitoneal şi prin intermediul fasciei lui Toldt vine în contact cu pătratul lombelor şi
polul inferior inferior al rinichiului drept. În afară, interior şi anterior, colonul ascendent
vine în contact cu ansele intestinale. Colonul ascendent este una dintre cele mai fixe
porţiuni ale colonului. Configuraţia exterioară este asemănătoare cu a cecului, cele trei
bandelete musculare formează boselurile iar în interior ele determină formarea pliurilor
falciforme şi a cavităţilor haustrale.
Colonul transvers
Este partea cea mai mobilă a colonului, posedă un mezocolon cu marginea anterioară
inserată pe colon iar cea posterioară fixă, este inserată de la dreaptă spre stânga pe
porţiunea inferioară a rinichiului, de partea a doua a duodenului, corpul pancreasului şi
partea superioară a rinichiului stâng.
Acest mezocolon la extremitate dă naştere la două formaţiuni peritoneale şi anume
ligamentul frenocolic drept şi ligamentul frenocolic stâng care fixează cele două unghiuri
colice la peritoneul parietal. Ligamentul gastrocolic îl solidarizează de stomac.
Configuraţia interioară şi exterioară este asemănătoare cu cea de la cec şi colon ascendent
cu singura deosebire că borelurile şi haustrele diminuă ca volum.
Colonul descendent
Este situat profund retroperitoneal alipit de ansele intestinului subţire, se întinde de la
unghiul splenic până la o limită de demarcaţie convenţională corespunzătoare crestei iliace
stângi. Este segmentul cel mai strâmb al colonului şi dispune de o musculatură puternică.
Colonul sigmoid
Alături de cec şi transvers este una dintre cele mai mobile porţiuni a colonului iar
prima porţiune are o dispunere fixă ca a descendentului.
Prezintă un mezocolon sigmoidal care are o inserţie colică de două ori dând
inflecţiuni sigmoidului, asemeni literei S.
Se găseşte în fosa iliacă stângă iar porţiunea pelvină vine în raport cu vezică şi rectul.
La nivelul sigmoidului există numai bandelete musculare longitudinale şi atunci el
prezintă două serii de boseluri diminuate ca volum în raport cu restul segmentului
colonului. La nivelul sigmoidului se reduc şi de asemenea numărul şi volumul haustrelor
interne.
4
umplerii cu bariu se pot dubla diametrele şi apare fuziform dilatat în porţiunea mijlocie şi
îngustat la nivelul joncţiunii rectosigmoidiene şi la nivelul porţiunii perirenale.
În sens sagital rectul descrie o curbură superioară cu concavitatea anterior şi o
curbură inferioară cu concavitatea posterior iar în sens frontal o curbură inferioară cu
concavitatea spre dreapta. Posterior vine în contact cu sacrul şi coccisul, feţele laterale sunt
tapetate de peritoneu iar anterior vine în contact cu organele genitale la femeie, prin fundul
de sac al lui Douglas, iar la bărbat este separet de vezica urinară tot prin acelaşi fund de
sac.
Porţiunea perineală vine în raport cu fosa isteorectală şi uretra la bărbat şi vaginul la
femei. Rectul nu mai prezintă bandeletele musculare lipsind astfel boselurile şi haustrele.
Canalul anal are o lungime de aproximativ 3 cm, este delimitat superior de linia anorectală
şi inferior de linia anoperineală.
Mucoasa
Este mai groasă, lipită de valvule conivente vilozităţi şi plăci Pyer. Epiteliul este
format din celulele cilindrice, celulele calciforme, corionul este ţesut conjunctiv dens,
conţine elemente limfoide şi glande Lieberkuhn.
Musculatura mucoasei conţine două straturi de fibre netede, unul interior circular şi al
doilea la exterior longitudinal, iar mucoasa canalului anal este de două tipuri, tip cilindric
situat deasupra liniei anorectale şi de tip malpighian situat sub linia anorectală ce face
trecerea între mucoasa cilindrică şi planul cutanat.
Submucoasa
Este formată din ţesut conjunctiv, prezintă plexuri vasculare, capilare, limfatice şi
plexuri nervoase.
Musculoasa
Prezintă un strat interior de fibre circulare şi exterior un strat de fibre longitudinale
care sunt concentrate în bandelete circulare sau tenii între care se găsesc pliurile
semilunare sau falciforme (boselurile).
Canalul anal prezintă o musculatură deosebită şi anume prezintă sfincterul intern care
este compus din fibre musculare striate ce prezintă un fascicol profund, gros şi mult mai
superficial subcutanat. Mai prezintă şi muşchiul ridicător anal care întăreşte sfincterul
extern.
5
Vascularizaţia rectului
Este asigurată de arterele rectale sau hemoroidale superioare mijlocii şi inferioare iar
vascularizaţia venoasă a rectului îşi are originea într-un plex venos din stratul submucos
care va da naştere venelor rectale sau hemoroidale care se varsă atât în interiorul venei
porte cât şi în interiorul venei cave inferioare.
Vasele limfatice îşi au originea în plexul mucos şi submucos formând pediculi care
urmează traectul venelor.
Inrvaţia colonului este predominant vegetativă provenind din simpatic şi
parasimpatic.
Colonul drept primeşte fibre simpatice din ganglionii colici şi mezenterici superiori şi
fibre parasimpatice din nervii vagi. Colonul stâng primeşte fibre simpatice din plexul
mezenteric superior şi fibre parasimpatice din nervii splahnici pelvini. În pereţii
intestinului gros se găseşte plexul micuteris Auerbach şi plexul submucos Maissner.
Inervaţia rectală provine din ramurile colaterale ale plexului ruşinos şi ale plexului
sacrococcigian.
1.2 Fiziologie
Aproximativ 1500 mililitri de chim trec zilnic prin valva ileo-cecala în intestinul
gros. Cea mai mare parte a apei şi electroliţilor conţinuţi în chim sunt absorbiţi în colon,
rămânând doar 50 până la 200 ml de lichid pentru a fi excretat în materiile fecale.
Cea mai mare parte a procesului de absorbţie din intestinul gros se produce în jumătatea
proximala a colonului, această porţiune căpătând numele de “colon de absorbţie”, în timp
ce funcţia principală a colonului distal este de depozit şi de aceea se numeşte “colon de
depozit”.
Absorbţia, secreţia electroliţilor şi a apei
Mucoasa intestinului gros, ca şi acea a intestinului subţire, are o mare capacitate de
absorbţie activă a sodiului; gradientul de potenţial electric transepitelial creat prin absorbţia
sodiului determină de asemenea şi absorbţia clorului. În plus, la fel ca şi în porţiunea
distală a intestinului subţire, mucoasa intestinului gros secretă activ ionii de bicarbonat în
timp ce absoarbe simultan o cantitate mică de ioni de clor în schimbul bicarbonatului.
Bicarbonatul ajută la netralizarea prodisilor finali acizi rezultaţi din acţiunea bacteriilor din
colon.
Absorbţia ionilor de sodiu şi clor creează şi un gradient osmotic transepitelial al
mucoasei intestinului gros care la rândul său produce absorbţia apei.
Acţiunea bacteriilor din colon
Numeroase bacterii, în special bacilli coliformi, sunt prezente în colonul de
absorbţie. Substanţele formate ca rezultat al activităţii bacteriene sunt vitamina K şi
vitamina B12 şi diverse gaze care contribuie la flatulenta din colon. Vitamina K are o
6
importanţă deosebită deoarece cantitatea de vitamină provenită din alimente este în mod
normal insuficientă pentru a menţine normală coagularea sângelui.
Compoziţia materiilor fecale
În mod normal materiile fecale conţin trei sferturi apa şi un sfert substanţa solidă
compusă din aproximativ 30% materie anorganică, 2-3% proteine, 30% alimente brute
nedigerate, aşa cum sunt pigmenţii biliari şi celule epiteliale descuamate.
Culoarea maronă a materiilor fecale este datorită stercobilinei şi urobilinei care sunt
derivaţi ai bilirubinei. Mirosul este datorat, în principal, substanţelor rezultate sub acţiunea
bacteriilor. Produşii mirositori include: indolul, scatolul, mercaptan şi hidrogen sulfurat.
7
Capitolul II
Patologie
2.1 Definiţie
Cancerul este o grupare de celule anormale. Este cunoscut sub numele de tumora (malignă), care
creşte fără a putea fi controlată. Tumorile canceroase invadează şi distrug ţesuturile care le înconjoară. Nu
toate tumorile sunt canceroase (există şi tumori benigne). Tumorile benigne, care nu sunt canceroase, nu
invadează şi nu distrug ţesuturi. O tumoare benigna poate creşte, însă, foarte mult. Tumorile canceroase
pot răspândi celule canceroase în alte părţi ale corpului, fenomen numit metastaza, spre deosebire de
tumorile benigne, care nu se răspândesc în acest fel.
Cancerul de colon ocupa locul al treilea intre cancerele tubului digestiv, după cel
gastric, şi rectal reprezentând 8-10 % din cadrul tumorilor maligne dezvoltate pe
organismul uman. Frecvenţă mare a localizării cancerului la nivelul colonului se datorează
specificităţii fiecărui teritoriu sau segment, colic, dispoziţiei vasculo-limfatice, apariţiei
bolii la oamenii vârstnici. Cancerul de colon are o viaţă latenta destul de lungă,
asimptomatic la început, fapt care îngreunează punerea diagnosticului în fazele primare.
Depistările precoce beneficiază de posibilităţi terapeutice care pot duce la vindecare.
Se întâlneşte în mod egal la ambele sexe, mai frecvent peste 50 de ani dar nu rare
sunt cazurile, mai ales în ultimul timp de apariţie a cancerului de colon la tineri. Cancerul
colic se poate focaliza pe orice segment, colonul cuprinde 55% din localizări, iar dintre
75 % sunt localizări la nivelul colonului sigmoid.
2.2 Etiologie
Etiologia cancerului de colon este asemănătoare ca mecanism etiologic tuturor
cancerelor şi presupune o interacţiune între predispoziţia genetică, condiţii predispozante
individuale (vârsta, antecedente personale patologice de adenoame sau cancer de colon s.
a) şi factorii de mediu (sedentarismul, alimentaţia, fumatul s. a).
Factorii de risc pentru apariţia cancerului de colon sunt:
Predispoziţie genetică
Cancerul de colon ereditar non-polipozic
Antecedente heredo-colaterale de cancer de colon (cazuri de cancer în
familie)
Antecedente personale patologice de adenoame sau cancer de colon
Vârsta peste 50 de ani
Alimentaţia: dieta hipercalorica, hiperlipidica, hiperproteica
Boli inflamatorii intestinale (boala Crohn sau rectocolita ulcero-
hemoragica)
2.3 Simptomatologie
8
Bolnavii cu cancer de colon nu au, de obicei, niciun simptom în stadiile timpurii ale
bolii. De obicei, manifestările se dezvoltă în etapele avansate, pe măsură ce boală
progresează. Acesta este motivul pentru care screeningul cancerului de colon este foarte
important, întrucât poate detecta condiţia în cauză, chiar şi în stadiile primare de evoluţie.
Cele mai frecvent întâlnite manifestări ale cancerului de colon sunt:
constipaţia
scaunele apoase sau scăzute cantitativ
modificări ale tranzitului intestinal
dureri abdominale
oboseala.
Sângele prezent în scaun sau sângerarea rectală este cel mai frecvent simptom al cancerului
de colon. Totuşi, acesta nu poate fi observat întotdeauna. De aceea, sunt necesare
investigaţiile, cum ar fi testul pentru identificarea sângerării oculte din materiile fecale.
9
Examene de laborator;
Determinarea sângerărilor oculte;
Irigografia;
Examene endoscopice;
Ecografia abdominală;
Tomografia computerizată;
Eco-endoscopia transrectala;
Rezonanta magnetică;
Tomografia cu emisie de pozitroni;
Colonoscopia virtuală;
Alte investigaţii.
Pacienţii ce prezintă semne şi simptome sugestive pentru o patologie neoplazică colo-
rectala, trebuie supuşi unei serii de investigaţii ce au trei scopuri:
Examenele de laborator
10
Determinarea sângerărilor oculte
Testarea populaţiei asimptomatice a demonstrat că cca. 2,5% din cei testaţi sunt
pozitivi, iar din aceştia doar 10-15% au cancer colorectal. Astfel pentru o mai bună
sensibilitate a testului, pacienţii, ce urmează să-l facă, trebuie să urmeze o dietă săracă în
carne şi să evite anumite medicamente (fier, cimetidina, antiacide, acid ascorbic).
Irigografia
Irigografia este una dintre cele mai utilizate şi eficiente metode de diagnostic a
tumorilor colo-rectale, având rezultate corecte în circa 90% din cazuri. Are avantajul de
a localizarea tumora cu o mare acurateţe. În ultimul timp este mai des folosită tehnică în
dublu-contrast. Dacă există suspiciunea unei perforaţii, administrarea de bariu este
contraindicata (risc de peritonita baritala), dar se poate efectua folosind un material de
contrast solubil în apă (gastrografin).
Examene endoscopice
Acest tip de examen dau posibiltatea investigării vizuale directe a întregului colon
şi prelevării de material bioptic.
Sigmoidoscopia cu instrument rigid: este una din metodele cele mai uşor şi ieftin de
folosit pentru diagnosticarea cancerului colo-rectal. Necesită o pregătire minimă a
intestinului gros, respectiv o clismă evacuatorie. Cu toate acestea, nu aduce informaţii
despre întreg cadrul colic, ci doar despre porţiunea terminală a acestuia, necesitând pentru
confirmarea diagnosticului o altă investigaţie complementară (prin care să se vizualizeze şi
restul intestinului gros).
11
probe bioptice de la nivelul zonelor cu probleme. Asociată cu irigografia, da un diagnostic
corect în 95-98% din cazuri.
Limitele metodei:
Ecografia abdominală
După diagnosticarea unui pacient cu cancer colonic sau rectal, trebuie determinat şi
gradul extensie în afara limitelor organului afectat, în acest scop efectuându-se ecografia
abdominală, tomografia computerizată, şi rezonanţa magnetică.
Tomografia computerizată
Acesta metoda oferă o mai bună descriere a leziunilor hepatice de dimensiuni mici
(sub 1 cm), poate distinge o tumoră hepatică de un angiom hepatic. CT-ul poate oferi
informaţii mai amănunţite asupra gradului de invazie ganglionară şi a structurilor vecine.
Puncţiile bioptice, sau aspiratele prin ac fin ghidate prin ecografie sau CT, pot lămuri
asupra suspiciunii de cancer.
Eco-endoscopia transrectala
Permite cea mai bună descriere a tumorii sau leziunii ce pune probleme, precum şi
a ganglionilor limfatici regionali. Ajută la diferenţierea între tumori ce afectează doar
mucoasa sau submucoasa şi cele ce pentreaza musculară proprie sau chiar întregul perete
rectal şi a extinzându-se în grăsimea peri-rectala.
12
Astfel eco-endoscopia are o acurateţe de 80-95% superioară scanării computer-tomografice
(65-75%) şi rezonantei magnetice (75-85%). Cu toate acestea această metodă este una
foarte operator-sensibila, fapt ce determina schimbări frecvente ale metodologiei de
examinare, spre o mai bună evaluare a rectului.
Este cea mai sensibilă metoda de evaluare a ficatului, dar este folosită preponderent
atunci când se ia în considerare efectuarea unei hepatectomii, pentru a evalua extinderea la
nivelul ganglionilor loco-regionali sau transmural. Rezonanta magnetică asociată cu
introducerea de arcuri de expansiune endorectale este folosită pentru evaluarea tumorilor
stenozante ce nu pot fi trecute cu endoscopul.
Rezonanta magnetică cu contrast dublu permite o evaluare T mai exactă, prin faptul
că se poate distinge mai uşor peretele rectal (mucoasa, musculară) de ţesuturile perirectale.
Colonoscopia virtuală
Alte investigaţii:
Teste de screening:
13
2.5 Diagnostic pozitiv
Exista 3 moduri de diagnostic a pacienţilor:
1. Depistarea cazurilor izolate datorită adresabilităţii pacienţilor la medic fie pentru o
simptomatologie sugestivă fie ca urmare a examinări clinice pentru acuze legate de alte
organe. Anamneza şi examenul clinic ridica suspiciunea de cancer de colon, explorările
endoscopice şi/sau imagistice detectează tumora, iar histopatologia confirma natura
malignă a acestuia.
2. Screeningul populaţiilor cu risc mediu sau crescut de cancer de colon. Se
realizează în cadrul profilaxiei secundare şi identifică indivizii cu cea mai mare
probabilitate de a avea cancer de colon sau polipi colonici din grupul celor fără semne sau
simptome de boală.
4. Supravegherea, adică monitorizarea indivizilor cu antecedente de boala rectocolonica
predispozanta la cancer de colon.
Toate cancerele de colon se dezvolta dintr-o singură celulă transformată care trece
prin multiple diviziuni celulare şi formează o leziune macroscopică la nivelul intestinului
gros. Stadializarea cancerului de colon trebuie să aibă în vedere penetrarea în peretele
intestinal, diseminarea la nivelul nodulilor limfatici regionali, afectarea organelor
adiacente, prezenta sau absenţa determinărilor secundare la distanţă.
Sistemul original de stadializare pentru cancerul colonic a fost introdus de Charles
Dukes în 1930 şi modificat în 1932. Aceasta clasificare are trei stadii: A, B, C.
Stadiul A- tumora limitată la peretele intestinal;
Stadiul B- tumora are extensie directă la ţesuturile adiacente
Stadiul C – extensie la nivelul ganglionilor limfatici regionali
Stadiul D – metastaze la distanţă
Cea mai cunoscută modificare adusă clasificării Dukes este cunoscută sub numele
14
Astler-Coller. În această variantă de clasificare, stadiile Dukes B şi C sunt subdivizate în
câte două grupuri:
Stadiul B1- invazie a muscularis propria fără a o depăşi, fără implicare ganglionară
Stadiul B2- extensie prin muscularis propria fără implicare ganglionară
Similar pentru stadiul C1- aceeaşi situaţie cu ganglioni pozitivi şi C2 aceeaşi situaţie cu B2
cu implicare ganglionară.
Deşi ambele sisteme de clasificare sunt încă des utilizate în practică medicală,
stadializarea TNM rămâne preferata în practică curentă.
Aceasta clasificare, dezvoltată de Comitetul American penytru Cancer, utilizează
trei tipuri de descrieri: T pentru tumora, N pentru implicare gasnglionara, M pentru
metastaze. Ultima revizie a sistemului a fost făcută în 2012.
15
N2a Metastaze în 4-6 ganglioni limfatici regionali
N2b Metastaze în 7 sau mai mulţi ganglioni limfatici regionali
Metastaze la distanţă (M)
M0 Fără metastaze la distanţă
M1 Metastaze la distanţă
M1a Metastaza confirmată la nivelul unui organ
M1b Metastaza în mai mult de 1 organ/ la nivelul peritoneului
16
2.6 Diagnostic diferenţial
-histologie specifică
2.7 Complicaţii
Complicaţiile cele mai frecvente ale cancerului de colon şi rect sunt:
1. Metastaze locale (în abdomen) sau la distanţă (oase, ficat, plămâni, suprarenale, creier)
2. Icter prin metastaze în ficat
3. Ascita (lichid în burtă) prin metastaze în abdomen
4. Anemie
5. Ocluzie intestinala
6. Tromboflebite repetate
7. Fistule abdominale
8. Invazie în vezica urinară cu hematurie (sânge în urină), sau metroragii (sângerare genitală)
9. Denutriţie (slăbire accentuată)
17
2.8 Tratament
Intervenţia chirurgicală
În cazul în care tumoarea afectează, fie cecul, fie colonul ascendent, fie colonul
transvers, în urma intervenţiei chirurgicale, se îndepărtează toată partea dreaptă a
colonului şi rectul se uneşte cu partea stângă a colonului.
În cazurile în care tumoarea afectează, fie capătul colonului transvers (din stânga),
fie colonul descendent, în urma intervenţiei chirurgicale se îndepărtează toată
partea stângă a colonului şi rectul se uneşte cu partea dreaptă a colonului.
18
Tratamentul cu razele X (radioterapia)
2. Cel de al doilea mijloc de prevenţie primară este chimic. S-a observat ca aspirină,
consumată în dozele utilizate pentru afecţiunile cardiace timp de 10 ani, scade foarte mult
incidenta cancerului colo-rectal în populaţia generală. Un alt medicament utilizat în acest
scop este sulindacul.
19
Capitolul III
Studiu de caz
I.CULEGEREA DATELOR
1. Numele şi prenumele: C.J
2. Sexul: M
3. Vârsta:62 ani
4. Domiciliul: Rural
5. Starea civilă: Căsătorit
6. Naţionalitatea: RO
7. Religia: Ortodoxă
8. Ocupaţia: Pensionar
9. Grup sanguin-Rh: AII (+)
10. Alergii: Neagă
11. Diagnosticul clinic: Neoplasm de sigmoid
12. Data internării:01.03.2018
13. Data luării în evidenţă:01.03.2018
14. Modalitatea de culegere a datelor: Interviu
15. Stabilirea legăturii cu pacientul: Directă
16. Modul de comunicare: Verbal
17. Condiţii de viaţă:
- obişnuinţe alimentare: săracă în fibre
- odihnă: nesatisfăcător, 6 h maxim
- fumător
- veniturile:1300 ron pe lună
- gradul de pregătire/cultură sanitară: modest
- deprinderi igienice: prezent
- aspectul vestimentar: plăcut
- hobby-uri: Pescuit.
- Obişnuieşte să bea 2 cafele pe zi.
- Consumator de băuturi spirtoase
18. Antecedente:
- personale: HTA
- Heredo-colaterale: fără importanţă.
19. Istoricul bolii: Pacient în vârstă de 62 de ani hipertensiv aflat sub tratament cronic,
se adresează unităţii spitaliceşti afirmând că de 4-5 luni prezintă dureri în fosa
iliacă stânga şi flancul stâng, constipaţie ce alternează cu diaree, balonare, scaune
cu mucozităţi şi sânge, astenie fizică, scădere ponderală. Investigaţiile clinice şi
paraclinice stabilesc diagnosticul de cancer colo-recal. S-a intervenit chirurgical şi
s-a practicat excizie abdomino-perineala de rect extralevatoriana; anus iliac stâng,
drenaj 1 tub perineal.În acest plan de îngrijire vom monitoriza evoluţia post-
operatorie a pacientului până la externare.
20
20. Starea la internare:
- greutate:70 kg
- Înălţime:1,68 m
- T.A.:150/95 mmHg
- Temperatură:37 ⁰ C.
- Respiraţie: 17/min
- Puls:76/min
21. Semne:-subiective: tahicardie, scaune cu sânge, scădere ponderală marcată.
- Obiective: paliditate, fatigabilitate.
21
DATA NEVOIA DIAGNOSTIC OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE
DE NURSING
(PES) AUTONOME DELEGATE
05.03.2018 1-Nevoia de Dificultate în a Pacientul să respire fărăAm ajutat pacientul să .Administrare la Pacientul prezinta o
a respira şi respira,a se alimenta dificultate, să aibă unefectueze exerciţii indicaţiile medicului respiratie in limite
de a avea o si a a avea o buna ritm respiratoriu regulat,respiratorii, să aibă 1 fiola Piafen + 1 normale,este
bună postura datorită de 18-19 respiraţii / min,poziţii adecvate şi să îşi fiola l Algocalmin. echilibrat
circulaţie. intervenţiei să-şi diminuezeschimbe poziţia din două În prima zi după hidroelctrolitic si
2-Nevoia de chirurgicale. tahipneea în decurs deîn două ore. operaţie am prezinta o postura
a se trei ore, administrat normal.
alimenta si să fie echilibratAm observat culoarea pacientului
hidrata hidroelectrolitic unghiilor, a buzelor şi a alimentaţie
3-Nevoia de si să aibă o posturătegumentelor şi le-am parenterală la
a se misca si adecvată şi nedureroasă,notat în foaia de indicaţia medicului,
a avea o tonusul muscular observaţie. Educ instituind perfuzii cu
buna prezent şi să-şi menţinăpacientul sa consume Glucoza 10% 1500
postura. celelalte nevoiceai neîndulcit, zeama de ml şi ser fiziologic
fundamentale compot, supe strecurate, 1000 ml. Am
satisfăcute. apă plată efectuat bilanţul
Am observat culoarea hidro-electrolitic şi
unghiilor, a buzelor şi a am urmărit diureza.
tegumentelor şi le-am
notat în foaia de
observaţie Am schimbat
poziţia bolnavului din
două în două ore.
Am monitorizat şi
22
înregistrat TA., pulsul,
respiraţia, temperatura
06.03.2018 1-Nevoia Eliminare urinara Asigurarea unei Am încercat stimularea La indicaţia Dupa eliminarea
de a insuficientă, din eliminări, normale în micţiunilor, astfel: am medicului am scos sondeai urinare se
elimina. cauza intervenţiei raport cu cantitatea de pus comprese calde pe sonda vezicala. elimina1500ml in 24
2-Nevoia chirurgicale, lichide ingerate. regiunea pubiană, am Administarea ore,TA este
de a respire manifestată prin Menţinerea TA în introdus bazinetul cald medicametelor mentinuta in limite
si a avea o absenţa micţiunilor limite normale. sub bolnav, am dat prescrise de normale si pacientul
buna spontane,dificultate Pacientul să fie drumul apei la chiuvetă. medic:Nebilet 5 acum este echilibrat
circulatie. de a avea o buna echilibrată Pentru prevenirea mg/zi.O fiolă de hidro elctolitic.
3-Nevoia circulatie cauzata hidroelectrolitic infecţiei urinare am furosemid,respectân
de a se de HTA manifestată asigurându-se regimul efectuat manevre sterile. d normele de
alimenta si prin alimentar postoperator După îndepărtarea asepsie. Pe cale
hidrata. palpitaţii,agitaţie si sondei urinare se parenterală,la
o alimentatie verifică golirea vezicii indicaţiile
insuficienta datorita urinare din 4 în 4 ore, în medicului,se
restrictiei condiţiile unui aport de administrează soluţii
alimentare. lichide ingerate. Se cu electroliţi şi
observa dacă apar semne proteine,Glucoza
de infecţie. 5%, 10%,ser
fiziologic,clorura de
potasiu.
07.03.2018 1-Nevoia Incapacitatea de a Pacientul să fie .Îl ajuta să se îmbrace şi Pentru prevenirea Pacientul poarta
de a se se îmbrăca şi capabil să-şi satisfacă să se infecţiei plăgii, am lenjerii curate,dupa
îmbrăca şi dezbraca,aletrarea parţial nevoile de dezbrace.Îmbrăcarea administrat 2h acesta prezinta
dezbraca. tegumentelor si auto-ingrijire. unor haine cât mai antibiotice după tegumente curate iar
2-Nevoia dificultate de a Pacientul să prezinte simple. Am efectuat prescripţia seara are un somn
de a fi dormi si a se odihni tegumente şi mucoase toaleta generală şi pe medicului. Am odihnitor.
23
curat,ingriji din cauza curate, în următoarele regiuni a pacientului, aplicat tratamentul
t, de a intervenţiei două ore, să se schimbându-i totodată medicamentos la
proteja chirurgicale vindece cu minim de lenjeria de corp şi de indicaţia medicului:
tegumentele manifestată prin disconfort într-un pat. Se supraveghează antialgic Piafen +
si diminuarea interval total de patru pansamentul imediat Algocalmin şi o
mucuoasele mobilităţii,plaga zile. Pacientul să aibă după intervenţie, iar fiolă de Diazepam
. abdominala si ore un somn dacă intervin modificări i.m.
3-Nevoia de somn corespunzător la nivelul plăgii se
de a dormi insuficente. cantitativ şi calitativ, comunica medicului.
si a se de 8 h pe noapte fără Am efectuat schimbarea
odihni. întrerupere, în timp de pansamentului, am
o zi. îngrijit plaga
abdominală şi am
efectuat un pansament
nou. Am instruit
pacientul să practice
tehnici de relaxare,
exerciţii respiratorii cu
30 min. înainte de
culcare. Am aerisit
salonul, am schimbat
lenjeria de pat şi de
corp, i-am oferit
pacientului o cană cu
lapte cald.
24
08.03.2018 . 1-Nevoia Diaforeza din Pacientul să nu mai Am şters tegumentele Am aplicat Pacientul nu mai
de a fi cauza prezinte transpiraţii bolnavului şi am tratamentul transpira abundent şi
curat, de a- anxietăţii,durere la abundente în schimbat lenjeria de corp medicamentos,la se simte curat fiind
şi proteja nivelul plagii următoarele 24 de ore, ori de câte ori a fost indicaţia medicului. mai liniştit,I s-a
tegumentele legată de evoluţia durerea sa dispara în nevoie. Am menţinut o diminuat durerile la
2Nevoia de acesteia termen de 2-3 ore şi temperatură optimă în nivelul plagii
a evita manifestată prin semnificativ în 24 h salon de 20⁰ C. abdominale.In urma
pericole. transpiraţii , si inlăturarea discutiei cu preotul
3-Nevoia tegumente sentimentului de Am fricţionat cu alcool acesta este mult mai
de a acţiona umede,gemete si abandon a Lui tegumentele bolnavului linistit din punct de
conform facies crispat. Dumnezeu. şi le-am pudrat cu pudră vedere spiritual.
propriilor de tâlc. Am ajutat
convingeri pacientul să stea în
şi valori,de poziţie antalgică,
a practica învăţându-l tehnici de
religia. autocontrol al durerii. Îi
. explic pacientului
necesitatea
spitalizării.Chem preotul
spitalului să vorbească
cu acesta dacă
doreşte.Încurajez şi educ
pacientul cu privire la
boala de care suferă.
09.03.2018 1-Nevoia Dificultatea în a Pacientul să se simtă Incurtajez Pacientul are o
de a se îndeplini activităţi bine,liniştit,sa se pacientul,încerc să-i gândire mai pozitivă
recreea. recreeative cauzată adapteze la noua induc o stare pozitivă şi starea sa de spirit
2-Nevoia de actul situatie si sa fie le sugerez îmbunătăţindu-se.
de a chirurgical,comuica capabil sa se aparţinătorilor să facă Familia şi prietenii
comunica. re ineficace din reintegreze in acelaşi lucru. Am ajutat au ajutat la
3-Nevoia cauza neadaptarii la activitatile sale sociale pacientul să înţeleagă că determinarea
de a învăţa. noua situatie si depresia, îngrijorarea, pacientului să
25
cunostinte sentimentul de înţeleagă şi să
insuficiente despre neputinţă, sunt normale accepte situaţia prin
satisfacerea şi de aşteptat. care trece.
neviolor sale in Am comunicat cu
aceasta perioada familia pacientului
pentru a înţelege că
pacientul are nevoie de
un suport emoţional şi
moral suplimentar, din
partea aparţinătorilor.
Am pus pacientul în
legătură cu alţi pacienţi
operaţi de neoplasm care
au avut o evoluţie bună
integrându-se rapid în
mediul socio-
profesional. Am
explicat pacientului şi
familiei în ce a constat
intervenţia chirurgicală
şi la ce schimbări să se
aştepte, să accepte că
slăbiciunea, oboseala,
iritabilitatea sunt
obişnuite în timpul
convalescentei. Să
înţeleagă că în perioada
de
convalescenta laxative
în caz de nevoie şi
calmante.
Pacientul nu trebuie să
26
facă eforturi fizice, să
evite
frigul şi să respecte
administrarea
tratamentului
conform prescripţiei
medicale.
27
2.EXAMENE DE LABORATOR
28
PREZENTE.
29
4.TRATAMENT MEDICAMENTOS
30
5.ALIMENTAŢIA BOLNAVULUI
31
Tehnica de nursing specifică
Recoltarea probelor biologice
Definiţie: Puncţia venoasă reprezintă crearea unei căi de acces într-o venă prin inermediul unui ac de
puncţie.
Scop: Explorator, se recoltează sânge pentru cercetarea în laborator a unor constante biologice ale
organismului.
Materiale necesare: De protecţie – perna elastic pentru sprijinirea braţului, muşama, aleza, mănuşi
Pentru dezinfecţia tegumentului- alcool sanitar (dezinfecţie de tip 1)
Instrumentar şi materiale sterile- ace de 25-30 mm, mănuşi chirurgicale,
tampoane, tuburi vacutainer pentru analize indicate, plasture hemostatic
Nesterile-garou, holder, recipient pentru colectarea deşeurilor.
Indentificarea pacientului: Foaia de observaţie.
Pregătirea psihică: Explic pacientului în ce constă această tehnică cât şi necesitatea efectuării şi îi
obţin consimţământul. Pacientul a fost anunţat cu o seară înainte că i se va recolta sânge pentru analize
de laborator şi a fost rugat să nu mănânce în dimineaţa recoltării.
Pregătirea fizică: Ajut pacientul să se aşeze în poziţia decubit dorsal cu braţul sprijint de o pernă în
abducţie, extensie şi supinaţie.
Efectuarea tehnicii: Mă spăl pe mâini cu apă şi săpun şi îmbrac mănuşile sterile. Aplic garoul elastic
deasupra plicii cotului, examinez calitatea şi starea venelor cu indexul mâinii stângi, palpez locul
puncţiei după care îl dezinfectez cu un tampon cu vată îmbibat în alcool sanitar. Rog pacientul să
deschidă şi să închidă pumnul de câteva ori, întind tegumentul pentru imobilizarea venei şi facilitatea
penetrării acului în aşa fel ca policele să fie situat 4-5 cm sub locul puncţiei exercitând o uşoară
compresiune şi tracţiune în jos asupra ţesuturilor vecine. Holderul trebuie să formeze cu braţul
pacientului un unghi de 15 grade, detaşez carcasa acului şi introduc acul în mijlocul venei în direcţia
axului logitudinal cel puţin 1 cm. Introduc tubul corespunzător în holder apucând aripioarele laterale
ale acestuia cu indexul şi mediusul, iar cu policele împing tubul. Când sângele încetează să mai curgă,
scot tubul din holder. Desfac garoul de pe braţul pacientului, scot acul din venă şi aplic la locul
puncţiei un tampon de vata îmbibat în alcool şănţar, pe care îl menţin timp 5-10 minute, după ce s-a
produs hemostaza aplic plasturele hemostatic. După efectuarea tehnicii, mă ocup de pacient şi îl pun
într-o poziţie confortabilă.
Reorganizarea locului de muncă: Arunc deşeurile rezultate în urma efectuării tehnicii în recipientele
colectoare corespunzătoare.Mă spăl pe mâini cu apă şi săpun, mă dezinfectez şi trasport vaccutainerele
inscripţionate, în care am recoltat sânge, la laborator în vederea efectuării analizelor cerute de medic.
Accidente, incidente:
- Hematom (infiltrarea sângelui în ţesutul perivenos). Asistentul trebuie să intrevina şi să retragă acul,
apoi să comprime locul puncţiei timp 1-3 minute
- Străpungerea venei (perforarea peretului opus).Se retrage acul în lumenul venei
- Ameţeli, paloare, lipotimie
32
3.2 Plan de îngrijire caz nr.2
I.CULEGEREA DATELOR
1. Numele şi prenumele: K.J
2. Sexul: masculin
3. Vârsta:54 ani
4. Domiciliul: rural
5. Starea civilă: divorţat
6. Naţionalitatea: roman
7. Religia: ortodox
8. Ocupaţia: şomer
9. Grup sanguin-Rh: OI +
10. Alergii: neagă
11. Diagnosticul clinic: cancer la nivelul cecului şi transversului (unghiului hepatic).
12. Data internării:10.04.2018
13. Data luării în evidenţă: 10.04.2018
14. Modalitatea de culegere a datelor: interviu
15. Stabilirea legăturii cu pacientul: direct
16. Modul de comunicare: verbal
17. Condiţii de viaţă
obişnuinţe alimentare: fast-food
odihnă:7 h
munca: şomer
veniturile:400 ron
gradul de pregătire/cultură sanitară: modest
deprinderi igienice: modeste
aspectul vestimentar: neîngrijit
hobby-uri: jocuri de noroc
10.04.2018 1-Nevoia Alimentaţie şi Ca pacientul să fie Asigur un climat La indicaţia medicului Pacientul s-a
de a evita hidratare deficitară echilibrat psihic pe corespunzător;Salon aerisit administrez pacientului adaptat
pericolele. cauzată de boala parcursul spitalizării, cu temperature de 18- primele flacoane de mediului şi are
2- Nevoia coroborată cu sa se combata starea 25⁰ C,umiditate de 30- medicamente citostatice: încredere în
de a se tratamentul chimic de inapetenta,greata 60%,nu prea luminos nici Oxaliplatin ,Cafolinat ,5- personalul
alimenta şi manifestată prin si varsaturi.Se prea întunecat,fără Fluorouracil.Plus o fiolă medical,comun
hidrata. astenie, urmareste ca zgomot.Liniştesc de Diazepam 2 ml im, ica cu acesta iar
3- Nevoia inapetenta,greaţă,vă pacientul să bolnavul,îl rog să se respectând normele de ,acum acesta
de a rsături şi dureri de comunice eficient cu calmeze şi să ne acorde asepsie insotite de anti- este hidratat
comunica. cap insotita de echipa medicală şi întrega să emetice Palonosetron 1 corespunzător
comunicare cu familia. încredere,asigurându-l că fiola, o perfuzie cu ,a început să se
ineficienta la nivel vom face tot posibilul glucoza 5% 500 ml iv cu alimenteze
afeciv cauzată de pentru o evoluţie rol hidric,respectând ,starea acestuia
spitalizare satisfăcătoare a stării sale normele de asepsie. ameliorându-
manifestată prin de sănătate;Am explicat se.
dificultatea de a se pacientului regulile pe care
exprima, trebuie să le respecte pe
nervozitate. parcursul spitalizării.
Acord îngrijiri pacientului
după terminarea
vărsăturilor.Explic
pacientului inportanta unei
bune hidratări şi alimentari
în evoluţia favorabilă a
bolii. Obţin încrederea
pacientului.Dau
posibilitatea acestuia de
aşi exprima nevoile
dorinţele şi sentimentele
34
11.04.2018 1-Nevoia Privare de somn Combaterea Mă asigur că salonul este Administrarea la Ca şi
de a dormi datorat insomniei.Pacientul curat şi aerisit, lenjeria indicaţiile medicului a consecinţă a
şi a se disconfortului fizic să beneficieze de patului să fie deasemenea tratamentului prescris.O intervenţiilor
odihni. şi psihic manifestat confort fizic şi psihic curata şi uscată.Stabilesc fiolă Diazepam 2 ml de îngrijire
2- Nevoia prin asigurat prin crearea cu pacientul un orar de (sedativ)im.Tratamentul pacientul
de a insomnie,oboseală. unui mediu plăcut, somn şi odihnă.Învăţ citostatic: Oxaliplatin prezintă o stare
elimina. Si dificultatea de ameliorarea pacientul anumite ,Cafolinat ,5- fizică şi psihică
3- Nevoia respira cauzată de crampelor exerciţii de Fluorouracil, NO-SPA îmbunătăţită
de a respira anxietate ,aerul abdominale,reluarea relaxare.Încerc să reduc pentru crampele reuşind să
şi de a avea spitalicesc tranzitului intestinal zgomotul din mediul abdominale şi soluţii doarmă 7-8 ore
o bună mainifestata prin normal si acesta să spitalicesc(evitarea perfuzabile cu electroliţi neîntrerupt,
circulaţie. tahipnee,tahicardie. respire fără vorbitul cu voce pentru evitarea crampele
dificultate, să aibă tare,trântirea anumitor dezhidratarii. respectând abdominale ale
un ritm respiratoriu obiecte etc.) Liniştesc regulile de asepsia şi de pacientului s-au
regulat, de 18-19 bolnavul, îl educ cu administrare a diminuat la fel
respiraţii / min şi un privire la efectele adverse medicamentelor . şi diareea iar
puls de 60-80 ale medicamentelor acesta s-a mai
bătăi/minut. chimioterapeutice şi îl liniştit
încurajez pe prezentând puls
acesta.Sugerez acestuia să 78 b/min şi 18
consume lichide pentu a respiraţii/min.
evita
dezhidratarea.Monitorizez
şi înregistrez TA., pulsul,
respiraţia, temperatura.
12.04.2018 1-Nevoia Interpretarea greşită Educarea pacientului Educ pacientul cu privire Administrez după Bolnavul a
de a învăţa. a informaţiilor, cu privire la boala de la boala de care suferă.Îl prescripţia medicală o înţeles şi ţine
2-Nevoia referitor la boală, care încurajez,încerc să îi nouă serie de cont de
de a se cauzată de suferă(etiologie,simt induc o stare optimistă. medicamente citostatice: cunoştinţele
35
alimenta şi insuficienta ome,tratament).Com Acord îngrijiri Oxaliplatin ,Cafolinat ,5- acumulate,acu
hidrata. cunoştinţelor despre baterea stării de pacientului.Explic Fluorouracil, respectând m prezintă o
3-Nevoia aceasta, manifestată inapetenta şi pacientului inportanta regulile de asepsia şi de stare mai bună,
de a se prin greaţă.Acesta să unei bune hidratări şi administrare a optimistă iar
recreea. pesimism,sentiment prezinte o stare mai alimentari în evoluţia medicamentelor. acesta in urma
de abandon faţă de bună, relaxată. favorabilă a bolii.Încerc intervenţiilor
boală si acesta să motivez pacientul să se acordate este
prezinta alimentaţie alimenteze hidratat şi
şi hidratare corespunzătorIncurtajez alimentat
deficitară cauzată pacientul,încerc să-i induc corespunzător
tratamentul chimic o stare pozitivă şi le ,starea acestuia
manifestată prin sugerez aparţinătorilor să inbunatatindu-
astenie, facă acelaşi lucru.. se.
inapetenta,greaţă.
13.04.2018 1-Nevoia Alterarea funcţiei Ca pacientul să aivă Implic pacientul în luarea Administrez după În urma
de a se de a elimina şi încredere în propria deciziilor. Am pus prescripţia medicală o intervenţiilor
realiza. diminuarea persoană,. să stea pacientul în legătură cu nouă serie de de îngrijire
2-Nevoia mobilităţii cauzată comfortabil în pat,se alţi pacienţi operaţi de medicamente citostatice: efectuate
de a se de tratamentul urmareste neoplasm care au avut o Oxaliplatin ,Cafolinat ,5- pacientul are o
mişca şi de chimioterapic combaterea evoluţie bună integrându- Fluorouracil, respectând postură
a avea o manifestată prin durerilor.Efectuarea se rapid în mediul socio- regulile de asepsia şi de adecvată şi
bună diaree,crampe pe cât posibil a unor profesional. administrare a confortabilă în
postura. abdominale,cefalee, exerciţii fizice Încurajez medicamentelor. pat iar durerile
3-Nevoia vertij. pentru menţinerea pacientul.Asigur de cap şi de
de a tonusului muscular pacientului o postură spate s-au
elimina. şi dispariţia confortabilă şi adevcata în ameliorat iar
crampelor pat .Ajut pacientul să crampele
abdominale,reluarea execute anumite exerciţii abdominale ale
tranzitului intestinal fizice ,în limita pacientului au
36
normal. posibilităţilor, în vederea dispărut la fel
menţinerii tonusului şi diareea
muscular şi a mobilităţii
articulare,îl educ cu
privire la efectele adverse
ale medicamentelor
chimioterapice şi îl
încurajez pe
acesta.Sugerez acestuia să
consume lichide pentu a
evita dezhidratarea
14.04.2018 1-Nevoia Comunicare Pacientul să se Îi explic pacientei Pacientul se
de a ineficace la nivel adapteze la noua necesitatea simte mai
acţiona afectiv din cauza situaţie, să prezinte spitalizării.Chem preotul bine,discuţia cu
conform neadaptării la noua încredere în sine şi spitalului să vorbească cu preotul
propriilor situaţie, în cei din jur pentru acesta dacă liniştindu-l pe
convingeri manifestată prin a face faţă situaţiei doreşte.Încurajez şi educ acesta. Familia
şi valori,de facies plâns şi existente,sa pacientul cu privire la şi prietenii au
a practica închidere în sine. inlăturarea boala de care suferă. Ajut ajutat la
religia. sentimentului de pacientul să înţeleagă că determinarea
2- Nevoia abandon a Lui depresia, îngrijorarea, pacientului să
de a Dumnezeu. sentimentul de neputinţă, înţeleagă şi să
comunica. sunt normale şi de accepte situaţia
3- Nevoia aşteptat.Am comunicat cu prin care trece
de a se familia pacientului pentru
recreea. a înţelege că pacientul are
nevoie de un suport
emoţional şi moral
suplimentar, din partea
37
aparţinătorilor.Il
incurajez,încerc să-i induc
o stare pozitivă şi le
sugerez aparţinătorilor să
facă acelaşi lucru
38
1.SUPRAVEGHEREA FUNCŢIILOR VITALE
2.EXAMENE DE LABORATOR
39
FACTOR Rh Puncţie venoasă POZITIV POZITIV
4.TRATAMENT MEDICAMENTOS
40
5.ALIMENTAŢIA BOLNAVULUI
Perioadă Alimente permise Alimente interzise
Orice îi prieşte pacientului. Să evite alimentele
prăjite,alcool,tutun.
41
Tehnica de nursing specifică
Injecţia intramusculară
Definiţie: Injecţia intramusculară constituie introducerea unor soluţii izotonice, uleioase sau a unei
substanţe coloidale în stratul muscular prin intermediul unui ac ataşat la seringa.
Scop: Terapeutic.
Pregătirea psihică: Explic pacientului în ce constă această tehnică cât şi necesitatea efectuării şi îi
obţin consimţământul.
Pregătirea fizică: Aşez pacientul în poziţia specifică efectuării tehnicii. Tehnica se poate efectua în
muşchii voluminoşi, lipsiţi de trunchiuri importante de vase şi nervi. Cea mai la îndemâna zona
pentru efectuarea tehnicii este regiunea fesieră, obligatoriu cadran superoextern, dar se poate
alege şi zona deltoidiana.
Efectuarea tehnicii: Mă spăl pe mâini cu apă şi săpun şi îmbrac mănuşile. Se va avea în vedere să se
rotească locul de injectare dacă pacientul a mai făcut recent injecţii intramusculare.La adulţi deltoidul
se foloseşte pentru injectare de cantităţi mici, locul de administrare uzula fiind fata superoexterna a
fesei. Invităm bolnavul să-şi relaxeze musculatura şi să stea liniştit. Dezinfectam cu un pad alcoolizat
prin mişcări circulare, se lasa pielea să se usuce. Întindem pielea între policele şi indexul sau mediul
mâinii stângi. Poziţionam seringă cu acul la 90 de grade, atenţionam pacientul că urmează să simtă o
înţepătură, îi recomandăm să nu îşi încordeze muşchiul. Inteapam perpendicular pielea, pătrunzând (4
– 7 cm) cu rapiditate şi siguranţă cu acul montat la seringa.Se susţine seringă cu cealaltă mână, se
aspira pentru a verifica dacă nu vine sânge. Dacă apare sânge, se va retrage acul şi se va relua tehnica.
Dacă la aspirare nu apare sânge, se va injecta substanţa lent pentru a permite muşchiului să se destindă
şi să absoarga gradat medicaţia. După injectare se retrage acul printr-o singură mişcare, bruscă, sub
acelaşi unghi sub care a fost introdus.Se acoperă locul puncţionării cu un pad alcoolizat şi se masează
uşor pentru a ajuta distribuirea medicamentului (masajul nu se va efectua atunci când este
contraindicat, cum ar fi la administrarea de fier).Se îndepărtează padul cu alcool şi se inspectează locul
puncţionării pentru a observa eventualele sângerări sau reacţii locale.
Reorganizarea locului de muncă: Arunc deşeurile rezultate în urma efectuării tehnicii în recipientele
colectoare corespunzătoare.Mă spăl pe mâini cu apă şi săpun, mă dezinfectez.
Accidente, incidente: -durere vie, prin atingerea nervului sciatic sau a unor ramuri ale sale: retagerea
acului, efectuarea injecţiei în altă zonă
- Paralizia prin lezarea nervului sciatic: se evita prin respectarea zonelor de elecţie a injecţiei
- Hematom prin lezarea unui vas
- Ruperea acului: extragerea manuală sau chirurgicală
- Supuraţie aseptică
42
3.3 Plan de îngrijire caz nr.3
I.CULEGEREA DATELOR
Numele şi prenumele: F.A
Sexul: Feminin
Vârsta:73 ani
Domiciliul: Urban
Starea civilă: Căsătorită
Naţionalitatea: Roman
Religia: ortodox
Ocupaţia: Pensionara
Grup sanguin-Rh: AII (+)
Alergii: Neagă
Diagnosticul clinic: Tumora malignă sigmoidiana
Data internării:02.02.2016
Data luării în evidenţă: 02.02.2016
Modalitatea de culegere a datelor: Interviu
Stabilirea legăturii cu pacientul: Directă
Modul de comunicare: Verbal
Condiţii de viaţă
obişnuinţe alimentare: Săracă în fibre
odihnă:5 ore
munca: Pensionara
veniturile:1200 Ron
gradul de pregătire/cultură sanitară: Modestă
deprinderi igienice: Prezente
aspectul vestimentar: Plăcut
hobby-uri: Plimbări în parc
43
DATĂ NEVOIA DIAGNOSTIC DE OBIECTIVE INTERVENŢII EVALUARE
NURSING
(PES)
AUTONOME DELEGATE
05.02. 2018 1-Nevoia Dificultate în a Pacienta să respire Am ajutat pacienta să Administrare la indicaţiile Pacienta
de a evita respira datorită fără dificultate, să efectueze exerciţii medicului 1 fiola Piafen + comunica cu
pericolele. intervenţiei aibă un ritm respiratorii, să aibă poziţii 1 fiola algocalmin. echipa
2- Nevoia chirurgicale, respiratoriu regulat, adecvate şi să îşi schimbe medicală,
de a manifestată prin de 20 respiraţii / min, poziţia din două în două familia şi
respira şi modificarea să-şi diminueze ore. Am observat culoarea colegele de
de a avea amplitudinii tahipneea în decurs unghiilor, a buzelor şi a salon, aceasta
o bună respiraţiei, tahipnee. de trei ore,aceasta să tegumentelor şi le-am respira mai
circulaţie. beneficieze de notat în foaia de liniştit, prezintă
3- Nevoia siguranţă psihologică observaţie. Am umezit tegumente şi
de a pentru înlăturarea aerul din încăpere cu apă mucoase mai
comunica. stării de anxietate în alcoolizată. Am puţin palide.
următoarele două monitorizat şi înregistrat Tahipneea s-a
zile. T.A., pulsul, respiraţia, diminuat (20 r /
temperatura. Obţin min).
încrederea pacientei.Dau
posibilitatea acesteia de aşi
exprima nevoile dorinţele
şi sentimentele
06.02. 2018 1-Nevoia Eliminare urinara Pacienta să fie Alimentaţia per os consta Am administrat pacientei, Pacienta este
de a se insuficientă, din echilibrată în administrare de ceai la indicaţia medicului, echilibrată
alimenta cauza,intervenţiei hidroelectrolitic şi neîndulcit, zeama de glucoza 10% 1500 ml şi hidro-
şi hidrata. chirurgicale, nutriţional la un nivel compot, supe strecurate, ser fiziologic 1000 ml. electrolitic,
2-Nevoia manifestată prin optim şi să prezinte apă plată, aproximativ 200 Am efectuat bilanţul dupa
de a absenţa micţiunilor mucoase umede în ml din 2 în 2 ore, hidro-electrolitic şi am îndepărtarea
elimina. spontane termen de 24 ore. administrate în cantităţi urmărit diureza. Pentru sondei urinare
3- Nevoia Asigurarea unei mici, cu linguriţa. Am prevenirea infecţiei se elimină 1700
44
de a dormi eliminări normale în verificat permeabilitatea urinare am efectuat de ml de urină
şi odihni. raport cu cantitatea sondei urinare introduse manevre sterile. După în 24 de ore. Nu
de lichide ingerate şi înaintea efectuării
îndepărtarea sondei au apărut semne
administrate operaţiei şi am urmărit urinare se verifică golirea de infecţie
parenteral; prevenirea evitarea cudarii acesteia.vezicii urinare din patru în urinară.
infecţiei urinare, în 1- Am încercat stimularea patru ore, în condiţiile
2 ore. micţiunilor, astfel: unui aport de lichide
-am pus comprese calde pe ingerate. Se observa dacă
regiunea pubiană apar semne de
infecţie.Toate acestea la
-am introdus bazinetul indicaţiile medicului
cald sub bolnavă
-am dat drumul apei la
chiuvetă. Am instruit
pacienta să practice tehnici
de relaxare.
07.02. 2018 1-Nevoia Dificultate de a se Pacienta să nu mai Am efectuat toaleta pe Am administrat .Pacienta
de a fi mobiliza si ingriji prezinte transpiraţii regiuni a bolnavei, am tratamentul poarta lenjerii
curat şi din cauza abundente în curate nu mai
îngrijit, de schimbat lenjeria de corp medicamentos. transpira
intervenţiei următoarele 24 de şi de pat.
a-şi chirurgicale, ore, să fie capabilă abundent şi se
menţine manifestată prin să-şi satisfacă parţial Am asigurat o temperatură simte curata şi
tegumente imobilitate şi durere nevoile de auto- corespunzătoare în mai liniştită.
le curate la nivelul plăgii ingrijire, să aibă o prezentand şi o
salon. O ajuta să se
şi integre. postură adecvată şi postură
abdominale. îmbrace şi să se
2- Nevoia nedureroasă, tonusul normală şi mai
dezbrace.Îmbrăcarea unor
de a se muscular prezent şi puţin
haine cât mai simple. Am
îmbrăca şi să-şi menţină dureroasă.
schimbat poziţia bolnavei
dezbraca. celelalte nevoi din două în două ore, am
3- Nevoia fundamentale masat regiunile predispuse
de a se satisfăcute. la escare cât şi pentru
mişca şi a
prevenirea măririi
menţine o
presiunii intraabdominale.
45
bună Am ajutat pacienta să
postura. efectueze exerciţii fizice
din trei în trei ore. Am
ajutat pacienta la
satisfacerea nevoilor
fiziologice ale
organismului.
08.02. 2018 1-Nevoia Alimentaţie Pacienta să fie În prima săptămână se Pe cale parenterală,la Pacienta este
de a se insuficienta din echilibrată instituie o dietă hidrică sau indicaţiile medicului,se echilibrată
alimenta cauza restricţiei hidroelectrolitic se prescrie o dietă administrează soluţii cu hidroelectrolitic.
şi hidrata. alimentare impusă asigurându-se restrânsă cu minimum de electroliţi şi Iar familia şi
2- Nevoia de intervenţia regimul alimentar deşeuri pentru a inhiba proteine,Glucoza 5%, prietenii au
de a chirurgicală pe postoperator. motricitatea intestinală 10%,ser fiziologic,clorura ajutat la
comunica. colon.. Înlăturarea administrând totodată câte de potasiu. determinarea
3- Nevoia sentimentului de două linguri de ulei de pacientei să
de a abandon a Lui parafină de 2-3 ori pe zi. înţeleagă şi să
acţiona Dumnezeu. Am ajutat pacienta să accepte situaţia
conform înţeleagă că depresia, prin care trece,
propriilor îngrijorarea, sentimentul să aprecieze
convingeri de neputinţă, sunt normale pozitiv
şi şi de aşteptat. intervenţia pe
valori,de a care a suportat-o
practica Am comunicat cu familia şi să comunice
religia. pacientei pentru a înţelege normal cu cei
ca pacientă are nevoie de din jur.
un suport emoţional şi
moral suplimentar, din
partea aparţinătorilor. Îi
explic pacientei
necesitatea
spitalizării.Chem preotul
spitalului să vorbească cu
aceasta dacă
46
doreşte.Încurajez şi educ
pacientă cu privire la boala
de care suferă. Chem
preotul spitalului să
vorbească cu aceasta dacă
doreşte.Încurajez şi educ
pacientă cu privire la boala
de care suferă.
47
medic, evitându-se
alimentele greu digerabile
ca: mazărea, varza,
fasolea, băuturile
acidulate. Se indica lactate,
supe slabe, carne slabă
fiartă, nu prăjită,
consumarea a 2000-2500
ml de lichide pe zi,
constând în ceaiuri
neîndulcite, compoturi,
apă plată, sucuri
neacidulate. Implic
pacienta în luarea
deciziilor. Am pus
pacienta în legătură cu alte
paciente operate de
neoplasm care au avut o
evoluţie bună integrându-
se rapid în mediul socio-
profesional.
Încurajez pacienta.
48
1.SUPRAVEGHEREA FUNCŢIILOR VITALE
49
TGP Puncţie venoasă 19 u/l2-16 u.i 17 u/l
50
să se poziţioneze. conduc la salon.
03.02. 2018 Echografie abdominală O poziţionez în decubit dorsal O coduc înapoi la salon.
evidenţiindu-i abdomenul.
04.02. 2018 EKG O poziţionez în decubit O coduc înapoi la salon.
dorsal,cu bustul gol.
4.TRATAMENT MEDICAMENTOS
51
5.ALIMENTAŢIA BOLNAVULUI
52
Tehnica de nursing specifică
Sondajul vezical
Definiţie: Prin sondaj se înţelege introducerea unui tubular (sonda sau cateter) prin uretera în vezica
urinară, realizând astfel o comunicaţie instrumentală între interiorul vezicii şi mediul extern.
Scop: Terapeutic. Evacuarea conţinutului deoarece acesta nu se face spontan din cauza actului
operator.
Pregătirea fizică: Se izolează patul cu paravan. Protejăm cu muşamaua şi aleza şi poziţionam pacienta
în decubit dorsal cu genunghii ridicaţi şi coapsele îndepărtate (poziţia ginecologică). Îndepărtăm pătura
lăsând liberă zona genitală. Aşezăm bazinetul şi efectuăm toaleta organelor genitale externe.
Îndepărtăm bazinetul şi aşezăm tăviţa renală între coapsele bolnavei.
Efectuarea tehnicii: Sondajul vezical se efectuează în condiţii de asepsie perfectă, atât a bolnavei şi
instrumentarului, cât şi a mâinilor celui care exacuta tehnica. Asistenta îmbraca mănuşile sterile.
Evidenţiază meatul şi îl dezinfectează betadină. Scoate sonda cu o pensă şi o prinde între degetele
mediu şi inelar ale mâinii drepte.Se lubrifiază cu ulei sonda, orientată fiind cu vârful în sus, se
introduce în uretra 4-5 cm. Paralel cu înaintarea sondei, extremitatea acesteia va fi coborâtă printr-o
mişcare în formă de arc pentru a-i uşura trecerea în vezica. Primele picături se lasa să curgă în tăviţa
renală apoi în recipientul colector.
Reorganizarea locului de muncă: Arunc deşeurile rezultate în urma efectuării tehnicii în recipientele
colectoare corespunzătoare.Mă spăl pe mâini cu apă şi săpun, mă dezinfectez.
Accidente, incidente: Lipsa de progresie a sondei (strictura uretrală, creare de cale falsă) → retragere
a sodei, reluare a manevrei cu altă sondă, puncţie suprapubiana
- Absenţa scurgerii urinare după intrarea în vezica (cheaguri care au astupat orificiile sondei) →
spălare – aspirare cu seringa Guyon
- Sângerare uretrală (creare de cale falsă), hemoragie.
53
Capitolul IV
Concluzii
Cancerul de colon reprezintă în prezent una din cele mai comune şi severe boli din practica
chirurgicală, cu incidenta relativ mare, care implică intervenţii din cele mai elaborioase.
Etiopatogenia nu este cunoscută, studiile epidemiologice, patogenice şi microbiologice au dus
la evidenţierea unor factori predispozanţi şi favorizanți.
Factorul genetic este implicat în cancerele colonice dezvoltate pe terenul unor afecţiuni
agregate ereditar şi cu risc sporit de malignizare cum ar fi: colita ulceroasă, colita granulomatoasa,
polipii colici, sindromul Gardner, polipoza colică multiplă, etc. Există familii care par a prezenta bolile
amintite au o predispoziţie marcantă, transmisă la descendenţi ca o trăsătură dominantă, de a dezvolta
tumori maligne pe colon, rudele imediat apropiate ale bolnavilor cu cancer de colon au un risc de
apariţie a unei tumori colice de două-trei ori mai mare decât restul populaţiei.
Polipii adenomatosi şi bolile inflamatorii ale colonului cu evoluţie cronică sunt considerate
leziuni precanceroase, pe fondul acestora cancerul colic apărând cu o frecvenţă mult mai mare decât la
restul populaţiei. Riscul cancerului creşte în raport cu numărul polipilor colici, iar în polipoza difuză
familială malignizarea apare întotdeauna după 15-20 de ani de evoluţie.
Un alt rol etiopatogenic îl are dieta săracă în fibre, bogată în glucide rafinate şi grăsimi
animale, precum şi dieta săracă în fructe şi vegetale. Sunt incriminate sarurile biliare, amoniacul care o
mare concentraţie în sigmoid, flora anaerobă, factorii imunitari, hormonali, infecţioşi, factorii toxico-
chimici, radiaţiile ionizante.
Frecvenţa apariţiei cancerului de colon creşte odată cu vârsta (max. în deceniul 6 şi 7), fiind
de obicei întâlnită la bărbaţi.
În marea majoritate a cazurilor, cancerul de colon se descrie ca un epiteliom 95 %.
Localizarea, în ordinea frecvenţei, este următoarea: rect 58 %, sigmoid 17 %, cec şi colonul drept 15
%, colonul stâng 10 %.
Macroscopic se descriu o formă proliferativa, vegetanta, conopidiforma, forma infiltrativa
dura, cu retracţii şi stenoze, forma infiltrativa coloidala, moale, forme mixte infiltrante şi vegetante,
precum şi forme ulcerative.
Cancerul intestinului gros se întinde în profunzimea peretelui intestinal şi fixează tumoarea de
organele vecine. Invadează pe cale limfatică ganglionii regionali şi da metastaze la distanţă în diferite
organe: ficat, plămân, peritoneu, creier, oase.
Tulburările de tranzit stau sub forma alternantei perioadelor de constipaţie cu cele de diaree,
constituind un semn precoce, dar, nu constant.
Tulburările caracteristice cancerului de colon evoluează în general în două etape. Iniţial apare
tendinţa la constipaţie, la un individ al cărui tranzit intestinal era normal, constipaţie ce se agravează
progresiv şi nu cedează la purgative şi laxative. Pot apărea deblacuri diareice, care uşurează senzaţia
de balonare abdominală. Aceasta alternantă a diareei cu constipaţia este foarte sugestivă pentru
cancerul de colon, fiind consecinţa evacuării intermitente a materiilor fecale acumulate deasupra
obstacolului tumoral.Apariţia durerii, constituie expresia invadării seroasei intestinale sau a
peritoneului adiacent de către procesul tumoral. Durerea se poate localiza în zona tumorală
sau în oricare parte a abdomenului în funcţie de efectele dezvoltării leziunii asupra peretelui colic.
Intensitatea şi caracterul durerii variază în funcţie de extensia leziunii şi de receptivitatea
fiecărui individ în parte. Crizele se asociază cu borborisme şi cu balonare abdominală.
Diagnosticul pozitiv are ca elemente de susţinere: vârsta bolnavului, simptomatologia clinică,
54
endoscopia şi examenul radiologie.
Tratamentul este chirurgical, segmentul intestinal în care-şi are sediul tumoarea trebuie
rezecat înainte de extinderea ei în profunzime sau de apariţia metastazelor.
Tratamentul simptomatic se prescrie mai ales în cazurile inoperabile: opiacee, antispastice,
anestezice locale. Se va menţine o igienă riguroasă locală printr-o toaletă permanentă.
Regimul alimentar va înlătura toate alimentele iritante, laptele, glutenul, legumele şi fructele
bogate în celuloză. Va fi bogat din punct de vedere caloric, având conţinut suficient de proteine şi
vitamine. Se vor da supe de zarzavat cu gris, orez, ouă moi, brânză de vaci, unt proaspăt, carne fiartă
sau la grătar, peste slab, sucuri de fructe, dulciuri puţin concentrate, cartofi puţini, piureuri de dovlecei,
morcovi, sare suficientă şi la nevoie adaos de clorura de potasiu.
Lucrarea pe care am realizat-o este structurata pe patru capitole, în care am realizat descrierea
colonului şi a afecţiunii din punct de vedere (epidemiologic, etiologic) prezentând diagnosticul clinic şi
paraclinic, evoluţia şi complicaţiile bolii, precum şi tratamentul cancerului de colon.
Având în vedere tema, îngrijirea bolnavilor cu cancer de colon, am luat în urmărire, observare
şi îngrijire trei cazuri din Clinica de Chirurgie a Spitalului Municipal de Urgentă Moineşti, prezentând
afecţiunile de neoplasm de colon sigmoid, neoplasm de colon ascendent şi neoplasm de joncţiune
rectosigmoidian, bolnavii având vârste diferite şi provenind din medii socio-profesionale diferite.
Am urmărit, pe tot parcursul internării celor trei pacienţi diagnosticarea, procesul de îngrijire,
îngrijirea postoperatorie şi momentul externării.
Prin ceea ce am aplicat practic în vederea pregătirii lucrării am constatat că metodele de
nursing au o mai mare eficienţă dacă sunt aplicate în mod corect.
Metodele moderne de nursing pot conduce la ameliorarea în mod sensibil a stării de sănătate a
bolnavilor asistaţi şi la reducerea perioadei de refacere a bolnavilor.
55
Bibliografie
4. Carciumaru R., Niculescu C, Th., Torsan Lelia - Anatomia si fiziologia omului, Editura didactica
si pedagogica, Bucuresti, 1983.
6. Busu I., Mogos D., Nemes R. — Atitudinea chirurgicala in ocluziile prin neoplasme
colice, Chirurgia, 1987.
7. Mogos D., Ghelase F., Nemes R., Vasile L, Paun I.,- Indicatiile dervatiilor temporare si a
rezectiilor primare in chirurgia colica de urgenta, Chirurgia, 1989, 431 -435.
8. Oancea T., Cojocea T., Bocaneala O., Cucui V., Tamaru I. - Cancere multiple primare sincrone
ale colonului, Chirurgia. 1980, 381 —386.
10. Vereanu L, Patrascu T., Radulescu D. - Probleme de tratament chirurgical in ocluziile acute prin
neoplasme de colon, Chirurgie N04 1994, 6—10.
11. Taylor I. -Liver metastases from colorectal cancer: lessons frompast and present clinical
studies. The British Joumal of Surgeri N04, 1996, 456 - 460.
12. Yagoda A., Kemeny N. - Chematherapy of color ectal: a criticai analysis of reponse criteria and
therapeutic efficiency; Cancer, 1990, 322 — 325.
14. Lucretia Titirca, Dorobantii Elena, Gal Gherghinica - Ghid de nursing Editura Viata Medicala,
2002.
15. Georgeta Balta, Maria Otilia Stanescu, Antoaneta Metaxatos, Lucretia Titirca - Tehnici speciale de
ingrijire a bolnavilor, Editura Didactica si Pedagogica, 1984.
16. Lucretia Titirca - Breviar de explorari functionale si ingrijiri speciale acordate bolnavului, Editura
Viata Medicala Romaneasca, editia III, 1997.
56
18.Titirca Lucretia:Ghid de Nursing, Editura Viata Medicala Romaneasca 1998.
20.Lucretia Titirca - Manual de ingrijiri speciale acordate pacientilor de asistentii medicali, Editura
Viata Medicala Romaneasca, 1997.
57