CAIET DE SARCINI

=arhitectura=
1. TENCUIELI
2.1 Tencuielile umede obisnuite se executa cu mortare preparate pe santier, in centrale sau statii
de preparare a mortarelor, conform C17/82.

2.2 STANDARDE DE REFEERINTA

 NE 001-96 - Normativ pt. executarea tencuielilor umede;
 C17/82- Instructiuni tehnice pt. stabilirea compozitiei si prepararea mortarelor de zidarie si
de tencuieli;
 C56 – 85 - Normativ pt. verificarea calitatii si receptionarea lucrarilor de constructii;
 C16/84- Normativ pt. executarea lucrarilor pe timp friguros.
 STAS 1500-96 ciment
 STAS 1667-84 nisip
 STAS 7058-91 aracet
 STAS 545/1-80 ipsos pentru constructii
 STAS 2330-92 placi de faianta
 STAS 1581/2-83 hartie de slefuit

2.3. ALCATUIREA TENCUIELILOR

Toate tipurile de tencuieli cuprinse in prezentul caiet de sarcini sunt realizate in 2 straturi;
 Stratul de baza-grundul-in grosime de 8-15mm;
 Stratul vizibil-in grosime de 5-30mm, in functie de finisajul ce urmeaza sa-l primeasca.
2.4. TEHNOLOGIA DE EXECUTIE A TENCUIELILOR
Pt. executarea unor tencuieli de buna calitate se va efectua in prealabil un control
al suprafeteor ce urmeaza a fi tencuite;
La inceperea tencuielilor trebuie sa fie terminate toate lucrarile a caror executie simultana sau
ulterioara poate provoca deteriorarea tencuielilor.
Pt. executarea amorsarii, suprafetele de beton vor fi in prealabil stropite cu apa, apoi se va face
amorsarea prin stropire cu un sprit care se aplica in grosime de 3mm, care va avea aceeasi compozitie ca
a mortarului pt. stratul de grund.
Grundul, cel mai gros strat al tencuielii(5-20mm grosime), se va aplica dupa cel putin 24 ore de la
aplicarea amorsei, in cazul suprafetelor de beton si dupa o ora, in cazul suprafetelor de caramida.
Stratul vizibil al tencuielii se va executa dintr-un mortar de aceeasi compozitie cu stratul de
grund, eventual cu o cantitate mai mare de var pasta si cu nisip fin pana la 1mm, in cazuri speciale,
numai cu ciment si praf de piatra.
Dupa executarea tencuielilor, se vor lua masuri de protectia suprafetelor proaspat tencuite, pana
la intarirea mortarului, fata de urmatoarele actiuni:
 Umiditate mare, care intarzie intarirea mortarului si il altereaza;
 Uscarea fortata, care provoaca pierderea brusca a apei din mortarul aplicat, uscare ce poate
proveni din curentii de aer, expunere indelungata la razele soarelui, supraincalzirea incaperilor;
 Lovituri, vibratii, provenite din darea in exploatare a cladirilor respective inainte de termen;
 Inghetarea tencuielilor inainte de uscare.
2.5. CONTROLUL CALITATII SI RECEPTIA LUCRARILOR
Tencuielile fiind lucrari destinate a ramane vizibile, calitatea lor din punct de vedere a aspectului
poate fi verificata oricand, chiar dupa terminarea lucrarilor.
Verificarea calitatii tencuielilor are ca scop principal depistarea defectelor care
depasesc abaterile admisibile, in vederea efectuarii remedierilor si a luarii de masuri pt. ca defectele san
u se repete in continuare.
Inainte de inceperea lucrarilor de tencuire, este necesar a se verifica daca au fost executate si
receptionate toate lucrarile destinate a le proteja si daca au fost montate toate piesele auxiliare
(ghermele, praznuri suporti, coltare etc.)
 Receptia pe faze de lucrari se face, in cazul tencuielilor pe baza urmatoarelor verificari la fiecare
tronson in parte:
 Rezistenta mortarului;
 Numarul de straturi si grosimile respective(determinate prin sondaje)
 Aderenta la support si intre straturi;
 Planeitatea suporturilor si liniaritatea muchiilor(bucata cu bucata)

Aceste verificari se efectueaza inaintea zugravirii sau vopsirii, iar rezultatele se inscriu in registrele
de procese verbale de lucrari ascunse si pe fazele de lucrari.
Verificarile care se efectueaza la terminarea unei faze de lucrari, se fac una cate una la fiecare
incapere.
Verificarea aspectului general al tencuielilor se va face vizual, cercetand suprafata tencuita, forma
muchiilor, scafelor si a profilelor.
Suprafetele tencuite trebuie sa fie uiforme (ca prelucrarea san u aiba denivelari, ondulatii, fisuri,
impuscaturi provocate de granulele de var nestins, urme vizibile de reparatii locale etc.). Se va controla
corespondenta mortarului utilizat precum si a modului de prelucrare a fetei vazute, cu prevederile din
proiect. Suprafetele tencuite cu tocul tamplariei sau in spatele radiatoarelor.
Verificarea verticalitatii suprafetelor tencuite se va face cu un dreptar de 2m lungime, prin
asezarea acestuia in orice directie si masurarea golurilor intre dreptar si tencuiala.
In cazul unor eventuale neconcordante, executantul cu beneficiarul si proiectantul, vor decide:
inlocuiri, completari, modificari sau alte situatii ce se impun.

2. ZUGRAVELI SI VOPSITORII
1.GENERALITATI
Se stabilesc conditiile si modul de executie, conditiile tehnice de calitate si modul
de verificare a acestora, pt. lucrarile de zugraveli si vopsitorii.
Aceste lucrari se executa la cladiri care nu sunt dispuse actiunii agresive a agentilor chimici, pe
suprafete de glet de ipsos, tencuieli cu mortar de var sau mortar de ciment.
Acest capitol cuprinde specificatii pentru executia lucrarilor de zugraveli, vopsitorii si tapete.
2. STANDARDE DE REFERINTA
 C3/76- Normative pt. executarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii;
 C56/85- Normativ pt. verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente.

Lucrarile care trebuiesc terminate inainte de inceperea zugravelilor si vopsitoriiIor.

- inainte de inceperea lucrarilor de zugraveli toate lucrarile si reparatiile de tencuieli, glet, placaje,
instalatii sanitare, electrice si de incalzire. trebuie sa fie terminate.
- vor fi terminate pardoselile reci, exclusiv lustruirea.
- tamplaria metalica si cea din lemn trebuie sa fie montata definitiv, cu toate accesoriile montate corect,
cu exceptia drucarelor si a sildurilor care se vor fixa dupa vopsirea tamplariei.
- la lucrarile de vopsitorie aplicarea ultimului strat se face numai dupa terminarea completa a
zugravelilor si inainte de finisarea imbracamintilor pardoselilor (curatire, lustruire), luandu-se masuri de
protejare a imbracamintii pardoselilor.
- inainte de inceperea lucrarilor de zugravire sau vopsire a fatadelor, trebuie sa fie complet executate
toate lucrarile la fatada constructiei ca: jgheaburi, burlane, streasini, cornise, glafuri, socluri, cofrete, etc.
- pregatirea suprafetelor de beton sau tencuiala driscuita
- in vederea finisarii cu zugraveli de var. suprafetele trebuie sa fie driscuite cat mai fin, ca urmele de
drisca sa fie cat mai putin vizibile.
- in cazul suprafetelor tencuite sau de beton pene si netede, toti porii ramasi de la turnare se vor umple
cu mortar de ciment - var, dupa ce in prealabil dungile iesite in relief au fost indepartate. Urmele de
decofrol se vor freca cu partea de slefuit sau cu perie de sarma.
- pregatirea suprafetelor gletuite, suprafetele cu glet de ipsos sau glet de var, glet de nisip (ipsos) cu
aracet trebuie sa fie plane si netede fara desprinderi sau fisuri, trebuie sa aiba o vechime de cel putin 14
zile. Fisurile, neregularitatile se chituiesc de catre zugravul vopsitor sau se spacluiesc cu pasta de aceeasi
compazitie cu a gletului. Pasta de ipsos folosita pentru chituirea defectelor izolate, se prepara din doua
parti ipsos si o parte apa. Pasta se va prepara in cantitati care sa poata fi folosite inainte de sfarsitul prize
ipsosului.
- dupa spacluirea suprafetelor mai mari se foloseste si pasta de ipsos-var, in compozitie de 1 parte ipsos
si 1 parte lapte de var (in volume).
- dupa uscarea portiunilor reparate suprafata se slefuieste cu hartie de slefuit, dupa care se curata de
praf cu peria sau bidinele curate si uscate.
- pregatirea suprafetelor de lemn PFL Si PAL.Se verifica si corecteaza suprafetele de Iemn ale tamplariei
astfel ca nodurile sa fie taiate, cuiele ingropate, de rasina sau alte murdarii, curatate.
- accesoriile metalice ale tamplariei care nu sunt nichelate sau lacuite din fabricatie vor fi grunduite cu
grund anticoroziv si apoi vopsite.
- pregatirea suprafetelor metalice, suprafetele metalice nu trebuie sa prezinte pete de rugina, pacura,
grasimi. mortar, vopsea veche, noroi. gheata. etc.Rugina se indeparteaza prin frecarea cu peria de sarma,
spacluri de otel, etc. Petele de grasimi se starg cu tampoane muiate in solventi (white-spirt, terebentina).
Tamplaria metalica se aprovizioneaza grunduita cu grund anticoroziv.

3. MATERIALE SI PRODUSE

Materialele prevazute in proiect si cele puse in opera, vor avea caracteristicile tehnice conform
standardelor si normelor in vigoare (C3/76)(vopselele trebuie sa aiba aspect fluid, fara impuritati etc.)

3.1 TRANSPORTUL SI DEPOZITAREA

Varul gros in bulgari si huma livrate in vrac, ca si ipsosul livrat in saci de hartie se transporta in
vagoane inchise.
Depozitarea materialelor pt. zugraveli se va face in depozite inchise sau acoperite si ferrite de
umezeala.
Materialele utilizate la lucrarile de vopsitorii, livrate in bidoane de tabla sau butoaie de PVC cu
saci de polietilena la interior, vor fi depozitate separate, pe locuri uscate si ferite de inghet.

4. LUCRARI CE TREBUIE TERMINATE INAINTE DE INCEPEREA ZUGRAVELILOR SI VOPSITORIILOR

Inainte de inceperea lucrarilor de zugraveli toate lucrarile si reparatiile de tencuieli, glet, placaje,
instalatii sanitare, electrice si de incalzire, trebuie sa fie terminate.
Deasemeni, vor fi terminate pardoselile reci si straturile support pt. pardoseli.
Tamplaria trebuie sa fie montata definitive si buna functionare a acesoriilor trebuie verificata.

5.PREGATIREA SUPRAFETELOR

 Suprafetele de beton sau tencuiala driscuita.

In vederea finisarii cu zugraveli,
suprafetele trebuie sa fie driscuite cat mai fin, astfel ca urmele de drisca sa fie
cat mai putin vizibile.
 Suprafete gletuite.
Suprafetele cu glet din ipsos sau glet de var, glet de ipsos cu aracet, trebuie sa fie
plane si netede, fara desprinderi sau fisuri, varul folosit trebuie sa aiba o vechime de cel putin 14 zile.
Toate fisurile si neregularitatile se chituiesc sau se spacluiesc cu pasta din aceeasi
compozitie cu gletul.
 Suprafetele metalice si din lemn.
Suprafetele metalice si din lemn nu trebuie sa prezinte pete de rugina , grasimi,
vopsea veche, noroi etc. Eventualele pete se vor indeparta cu peria de sarma, hartie sticlata sau
feruginol. Vopsitul cu vopsele de ulei sau duco se va aplica peste grundul existent, dup ace suprafata este
perfect curata.
 6. CONDITII DE EXECUTIE A ZUGRAVELILOR SI VOPSITORIILOR

Inainte de inceperea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se va verifica daca suprafetele suport au

atins umiditatea de regim. Aceasta se obtine dupa cca. 30 zile de la executarea mortarelor si dupa cca. 2
saptamani de la executarea gletului, mentinandu-se umiditatea selective a aerului de 60% si
temperature +18ºC - +20ºC.
Lucrarile de finisare a peretilor si tavanelor se vor incepe numai la o temperatura a aerului in
mediul ambient de cel putin +5ºC, in cazul zugravelilor pe baza de culori de apa si de cel putin +15ºC, in
cazul vopselilor sau finisajelor cu polimeri si se vor mentine aceste temperaturi pe tat timpul lucrarilor si
cel putin inca 9 ore pentru zugraveli si 15 zile pentru vopsitorii. Diferenta de temperature intre aerul
inconjurator si suprafetele care se vopsesc nu trebuie sa depaseasca 6ºC pt. a se evita condensarea
vaporilor.
Se interzice folosirea vopselurilor cu termenul de valabilitate deposit; acestea vor putea fi folosite
numai dupa verificarea si confirmarea de catre un laborator de specialitate.
Finisajele nu se vor executa pe timp de ceata si nici la un interval mai mic de 2 ore de Ia incetarea
ploii, de asemenea se va evita lucrul Ia fatade in orele de inrosire maxima sati vant puternic. Se interzice
folosirea vopselelor cu termenul de utilizare depasit.
Spoielile (preparate din lapte de var, fara pigmenti si grasimi) si zugravelile de var se var executa
in daua, trei straturi. Primul strat are ral de grund (canstituind stratul de legatura intre suprafata
pregatita si zugraveala) el creeaza a suprafata uniforma ca porozitati, putere de absorbtie si culoare.
ApIicarea primului strat se va face imediat dupa terminarea Ilucrarilor pregatitoare cel mult 2-4
ore, in caz contrar stergerea de praf se va efectua din nou inainte de aplicarea primului strat de
zugraveala.
La zugravirea peretilor se delimiteaza de la inceput suprafetele care trebuiesc zugravite diferit,
prin trasarea unor muchii subtiri intre suprafete respective ( de exemplu intre tavan -5 pereti)
Zugraveala se aplica prin stropire cu aparate de pulverizat. Pentru a asigura a mai buna aderenta
de supart primul strat de zugraveala se poate aplica cu bidineaua. Se admite si aplicarea manuala cu
bidineaua a tuturar straturilor zugravelii nu mai pe suprafete mici.
In cazul zugravelilor manuale intinderea straturilor se va face purtandu-se bidineaua pe directii
perpendiculare, la plafoane ultima netezire se va face pe directia luminii (spre fereastra) iar peretii in
sens orizontal. In timpul lucrului se vor evita depunerile Ia fundul vasului. Fiecaeo strat se va aplica dupa
uscarea celui precedent.
Zugravirea manuala se va face concomitent de catre doi zugravi, unul executand zugraveala partii
superioare a peretilor de pe scara dubla, iar celalalt zugravind de pe pardoseala, partea inferioara a
peretelui, pentru a se evita aparitia de la locul de imbinare.
In cazul unor incaperi in care se executa lambriuri in vopsea de ulei (bai, bucatarii, spalatorii, sali
de clasa, etc.) se zugraveste mai intai partea superioara a peretelui impreuna cu tavanul, iar apoi se
executa lambriuri in ulei. Limitele de demarcatie se trag cu culoare de apa, asa cum s-a indicat mai sus.
La aplicarea mecanizata prin stropire se pot utiliza aparate-de pulverizat.
- cu actiune discontinua - la care pentru fiecare alimentare a rezervorului cu compozitia de
zugraveala este necesara intreruperea lucrului.
- cu actiune continua - Ia care compozitia de zugraveala este absorbita de pompa aparatului
printr-un furtun dintr-un vas (recipient) alimentat continuu.
Aparatul cu actiune discontinua folosit curent este aparatul tip Calimax (lista de scule dispozitive,
utilaje este data in anexa).
Inainte de aplicarea compozitiei de zugraveala se executa urmatoarele actiuni pregatitoare:
- se umple rezervorul cu compozitia de zugraveala asezandu-se pe gura rezervorului o sita pentru
strecurarea ei;
- se ridica presiunea in rezervor prin pompare manuala, pana la 3+5 atmosfere;
- se deschide robinetul si se regleaza jetul;
- se verifica manometrul si legatura furtunului Ia rezervor si tija
Ca aparat de pulverizat cu actiune continua se poate folosi aparatul electric de zugravit (AEZ. 1). Cu
compozitia de zugraveala, strecurata in prealabil, se alimenteaza continuu in recipient (galeata) separat
pe masura consumului, de unde este absorbita prin furtun in rezervorul de presiune si respinsa prin
furtunul de refulare in pulverizator.
Inainte de aplicarea compozitiei de zugraveala se executa urmatoarele operatii pregatitoare:
- se prepara compozitia de zugraveala cu o astfel de consistenta incat sa asigure posibilitatea de a fi
pulverizata si se strecoara prin sita:
- se umple recipientul de alimentare continua si se introduce furtunuI de absorbtie in acest recipient;
- se actioneaza pompa cu membrana pana la presiunea de 5-6 atmosfere si se deschide robinetul
pulverizatorului.
- se verifica buna functionare a aparatului ( manomotorul, legatura furtunului de absorbtie cu aparatul,
legatura furtunului de refulare cu doza si cu pulverizatorul, starea de functionare a pompei si a
pulverizatorului etc.)
La aparatul electric de zugravit, de punere in functiune se va face legatura acestuia cu pamantul.
Pentru executarea zugravelii cu aparatele de pulverizare se procedeaza in felul urmator:
- se ridica presiunea in pompa pana Ia cea de lucru, se deschide robinetul de Ia pulverizator si se incepe
stropitul;
- jetul sub care compozitia de zugraveala iese din doza pulverizatorului trebuie sa fie cu stropii fini si in
unghi drept fata de suprafata care se finiseaza, iar doza sa se afle la o distanta de suprafata de
0,75+1,00m, astfel incat compozitia care se pulverizeaza sa nu cada pe jos si sa nu ricoseze:
- pentru o aplicare uniforma a compozitiei de zugraveala, se executa cu doza pulverizatorului miscari in
spirala;
- fiecare strat se aplica numai dupa uscarea celui precedent.
Dupa terminarea lucrului se va spala aparatul atat in interior cat si in exterior precum si furtunul si
pulverizatorul, prin introducerea unei cantitati de apa in interiorul aparatului, creandu-se din nou
presiune.
La zugravirea fatadelor pentru a se impiedica uscarea brusca si cojirea zugravelilor, se va evita aplicarea
acestora pe soare puternic; aplicarea se va face in primele ore ale diminetii sau dupa amiaza (in lunile de
vara). In cazul cand este necesar sa se lucreze pe timp insorit, suprafata se va uda cu apa in prealabil.
Se aplica un prim strat de sapun, dupa care se face repararea defectelor marunte Ia tavan si pereti cu
pasta de ipsos. Dupa uscarea si slefuirea aparatelor se aplica un strat de sapun pe portiunile reparate,
dupa care se va aplica compozitia de zugraveala in trei straturi, pe intreaga suprafata. Atat sapunul cat si
primul strat de zugraveala se aplica cu bidineaua.
Ultimele doua straturi de zugraveala se aplica mecanizat cu aparate de pulverizat, conform
prevederilor din caietul III, capitolul 3 sau in cazuri speciale, pe suprafete mici, tot cu bidineaua.
Compozitia de zugraveala dupa ce a fost amestecata cu solutia de clei, se va intrebuinta in timp de 24+48
ore de Ia preparare, intrucat se altereaza in timp, in special vara.
Toate celelalte indicatii tehnologice privind aplicarea manuala sau mecanica a zugravelii (modul de
aplicare a stratului Ia pereti, uneltele necesare, etc.) sunt indicate Ia zugravelile cu lapte de var.

7. CONTROLUL CALITATII SI RECEPTIA LUCRARILOR

Controlul calitatii lucrarilor se face de catre beneficiar si proiectant, urmarindu-se respectarea

prevederilor din prezentul caiet de sarcini. Pe parcursul lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se va verifica in
mod special:
a.indeplinirea conditiilor de calitate a suprafetelor suport
b.calitatea principalelor materiale ce intra in opera
c.respectarea prevederilor din proiect si dispozitiile de santier
d.corectitudinea executiei
Pentru lucrarile gasite necorespunzatoare se vor da ispozitii de santier pentru remediere sau refacere.
Receptia lucrarilor de zigraveli si vopsitorii se face numai dupa uscarea lor completa.
7.1 Zugraveli
Prin examinarea vizuala se verifica:
a.componenta zugravelilor interioare cu prevederile proiectului si dispozitiile ulterioare
b.aspectul suprafetelor zugravite in culori de apa trebuie sa aiba un ton de culoare uniform, trebuie sa
nu prezinte petee, stropi, basici, cojiri, urme de pensule, corecturi de culori contrastante.Pe suprafetele
stropite, trebuie ca stropii sa fie repartizati uniform.
c.aderenta zugravelilor interioare si exterioare se constata prin presare usoara a suprafetei care nu
trebuie sa lase urme
d.liniile de separatie se verifica vizual si la nevoie cu un dreptar de lungime adecvata. Ele trebuie sa fie cu
latimea constanta.
7.2 Vopsitorii
Inainte de inceperea verificarii calitatii vopsitoriilor in ulei sau pe baza de polimeri se va controla daca
s-au uscat complet si s-a format pelicula rezistenta.
Prin examinarea vizuala se verifica aspectul vopsitoriilor avandu-se in vedere:
a.aspectul lucios sau mat cu acelasi ton de culoare
b.stratul de vopsea sa fie compact, fara urme de pensula, fara crapaturi, cute, pete, lipsuri, scurgeri de
vopsea, picaturi.
c.la vopsitoriile executate la tamplarie se vor verifica accesoriile metalice vizibile care nu trebuie sa fie
patate de vopsea.
d.nu se admit petele de mortar sau zugraveala pe suprafetele de tamplarie vopsite
e.se vor face sondaje pana la stratul de suport al vopsitoriilor pe tamplarie pentru a se verifica pregatirea
corecta a acestora.
f.se va examina vizual daca tevile, radiatoarele, sunt vopsite in culori prescrise, uniform, fara pete, etc.
g.bordurile, frizurile si liniatura trebuie sa prezinte muchii vii.
h.separatiile dintre vopsitorii si zugraveli pe acelasi perete precum si cele dintre zugraveala peretilor si
tavanelor trebuie sa fie distinctem fara suprapuneri, ondulatii, etc.

8. VOPSITORII CU VOPSELE DE ULEI

8.1 Generalitati:
Prezentul capitol stabileste conditiile si modul de executare a lucrarilor de vopsitorii cu vopsele de ulei,
care se aplica:
a.la interior
- pe suprafete de lemn la tamplarie, pe suprafete metalice
-tamplarie, radiatoare, etc.
b.la exterior:
-pe suprafete de lemn – tamplarie
-pe suprafete metalice – tamplarie, etc.
8.2 Materiale si produse
Materialele utilizate la executarea vopsitoriilor trebuie sa corespunda prevederilor din standardele si
normele interne ale unitatilor producatoare:
-materiale pentru vopsitori pe baza de ulei
-benzina de extractieSTAS 45/86
-diluant 104 pentru produse pe baza de ulei STAS 3124-75
-grund pentru astupat porii STAS 5192/79
-chituri pe baza de ulei STAS 6592/90
-vopsele, lacuri si emailuri pe baza de ulei NI90/61
-diluant pentru chit de cutit pe baza de ulei DO01-3
8.3 Prescriptii de executie:
Vopseaua de ulei se aplica pe suprafete de lemn sau metal, dupa terminarea lucrarilor pregatitorare.
Tamplaria de lemn si metalica se furnizeaza pe santier gata grunduita cu grund de imbinare si respectiv
grund anticoroziv. Grunduirile se vor aplica intotdeauna manual, cu pensula, pentra a asigura o legatura
mai buna a vopsitoriei ulterioare cu suprafata suport. Dupa grunduire se executa chituirea defectelor
locale, slfeuirea locurilor chituite si stergerea de praf dupa uscare, apoi in cazul unor lucrari de calitate
superioara, se executa una sau doua spacluiri complete ale suprafetelor, urmate de slefuiri dupa uscare
si stergerea prafului rezultat.
 Chituirea si spacluirea se face cu chit de ulei pentru aplicarea cu spaclul(chit de cutit)
Slafuirile succesive se fac cu hartie sau panza de slefuit sau piatra de slefuit, granulatii din ce in ce mai
mici, pentru diferite straturi in functie de rugozitatea suprafetei suport si de calitatea ceruta.
Aplicarea vopselei se face de obicei in doua, trei strauri, in functie de calitatea ceruta. Inainte de
aplicare, vopseaua se strecoara prin site fine si se potriveste la consistenta necesara de lucru, prin
amestecarea cu un diluant corespunzator cu natura vopselei. Vopseaua se aplica intr-un strat uniform,
fara a lasa urme mai groase sau mai subtiri de vopsea si va fi intinsa pana la obtinerea unei adeziuni la
stratul interior. Straturile de vopsea succesive se intind pe directii perpendiculare, unul fata de celalalt.
Ultimul stratde vopsea se intinde de preferinta astfel:
-de sus in jos pe pereti
-in lungul fibrelor pe elementele din lemn
-pe linie de cea mai mare panta – (de la coama spre streasina, pe acoperisuri)

9. INTRETINEREA LUCRARILOR DE ZUGRAVELI SI VOPSITORII

Zugravelile lavabile sau semilavabile se vor curata cu o carpa umeda, dar numai respectandu-se
prescriptiile producatorului.
Vopsitoriile de ulei, polilac, nitrolac, etc., se spala cu carpe sau burete cu apa calda si daca este necesar
se adauga sapun dupa ce se revine si se sterge cu o carpa curata uscata.
Este interzisa spalarea unei vopsitorii cu vechimeme mai mica de 14 zile.

10. MASURATOARE SI DECONTARE

Masurarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se face conform prevederilor tabelului intocmit si cuprins
in Indicatorul de norme de deviz „C” pentru lucrari de constructie.

11. CONDITII TEHNICE DE PROTECTIA MUNCII SI PSI

La executarea lucrarilor de zugraveli si vopsitorii se vor avea in vedere urmatarele:

-regulamentul privind pretectia si igiena muncii in constructii MLPAT 9/N/93
-norme generale de protectie impotriva incendiilor la proiectarea si realizarea constructiilor si
instalatiilor
-norme tehnice de proiectare si realizarea constructiilor privind protectia la actiunea focului –ind.118/99
-norme de medicina muncii MS 983/94
Muncitorii care lucreaza cu vopsele preparate cu solventi inflamabili, vor fi instruiti zilnic. La fel vor fi
instruiti si muncitorii care lucreaza temporar in zona respectiva.
In imediata apropiere unde se lucreaza cu lacuri si vopsele trebuie sa fie asezate stingatoare de
incendiu, in numar suficient, la loc vizibil si usor accesibil.
In jurul locului unde se lucreaza cu aceste materiale, pe o raza de cel putin 10m, trebuie sa fie puse
afise usor de citit cu inscriptia FUMATUL INTERZIS, NU VA APROPIATI CU FOC DESCHIS, NU SUDATI, NU
IMPUSCATI CU PISTOLUL PENTRU BOLTURI.
In cazul lucrului in spatii inchise, trebuie sa se lucreze cu ferestrele si usile deschie, iar in cladirea
respectiva se interzic lucrarile cu foc deschis sau sudura. In cazul imposibilitatii asigurarii ventilatiei
naturale, se va realiza obligatoriu ventilatie artificiala.
La terminarea lucrului, in fiecare zi, toate materialele inflamabile vor fi duse cu capacul ambalajelor
fixat ermetic si inchise in magazii destinate in mod special.
La transportul recipientilor cu toluen, lac, vopsele, cu solventi inflamabili, acestea trebuie sa fie
acoperite, iar muncitorii care le transporta vor trece cu ele numai prin locuri fara foc deschis si nu vor
fuma.
Muncitorii care prepara amestecurile de lacuri si vopsele si le transverseaza din butiaoe sau bidoane,
trebuie sa poarte ochelari de protectie si sa efectueze operatii in locuri ferite de foc. Pentru muncitorii
care lucreaza la inaltime se vor verifica si asigura stabilitatea podinelor, scarilor de acces, esafodajelor,
etc.
 In cursul lucrarilor de vopsitorie interioara cu mijloace mecanizate si in cazul utilizarii lacurilor sau
vopselelor cu uscare rapida care contin solventi toxici, muncitorii vor purta masti cu filtre sau ochelari de
protectie.

3. TAMPLARIE LEMN
1. GENERALITĂŢI
1.1. Prevederile acestui capitol se referă la lucrările de tâmplărie şi dulgherie cuprinzând: uşi de
lemn.
2. STANDARDE ŞI NORMATIVE DE REFERINŢĂ
2.1.
C 199 - 79 - Instrucţiuni tehnice privind manipularea, livrarea, depozitarea, transportul şi montarea în
construcţii a tâmplăriei de lemn (Bul.Construcţii nr.1/1980).
C56/85 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii si instalatii aferente
2.2. SR EN 942 :2007 - Lemn pentru tamplarie. Clasificarea generala a calitatii lemnului.
STAS 465-91 ferestre si usi de balcon din lemn pt constructii. Sectiuni
STAS 799-88 ferestre si usi din lemn. Conditii tehnice generale de calitate
STAS 9322-79 tamplarie pentru constructiile civile si industriale. Terminologie si clasificare
STAS 5333-80 ferestre usi de balcon si usi interioare din lemn pt constructiile civile
STAS 466-92 usi din lemn pt constructii civile sectiuni industriale usi de lemn, metode pentru verificarea
calitatii

3. MOSTRE, TESTE, PROBE ŞI STANDARDE CARE TREBUIESC RESPECTATE

3.1. Verificarea prod. de tâmplărie se face la primirea pe şantier a tâmplăriei, în tot timpul punerii în
operă (montării) precum şi la recepţie.
3.2. Tâmplăria din lemn care soseşte pe şantier gata confecţionată, trebuie verificată de către
conducătorul tehnic al lucrării sub aspectul: - existenţa şi conţinutul certificatelor de calitate -
corespondenţa cu prevederile din proiect şi al prescripţiilor tehnice de produs - existenţa şi calitatea
accesoriilor de prindere, manevrare, etc.
3.3. Pentru orice modificare a parametrilor se va consulta proiectantul. Toate elementele se vor
executa din materialele aprobate.
4. MATERIALE ŞI PRODUSE
4.1. Tâmplăria din lemn va fi livrată întreprinderilor de construcţii în stare complet finisate. Prin
tâmplărie finisată se înţelege uşi interioare complet finisate inclusiv captuselile, cu geamul montat şi cu
garnituri de etanşare. Tamplaria va fi echipată cu accesorii (balamale, broaşte, yale, mânere, nichelate,
etc.) funcţionale, de foarte buna calitate, cu o fiabilitate si o durata de viata superioara si care sa se
preteze la o utilizare foarte intensa. Garantie min.10 ani.
4.3. Tocurile şi profilele la uşile interioare vor fi conform normelor interioare ale producatorului.
4.4. Uşile de lemn se livrează cu tocurile din materiale pe bază de lemn, complet finisate, cu foile de
usi si tocurile din lemn, furniruite şi finisate transparent,
4.5. Tocurile de uşi pot fi livrate montate, constituind un ansamblu cu foaia de uşi sau pot fi
neasamblate şi livrate separat de foile de uşi. În ambele cazuri tocurile şi foile de uşi sunt echipate cu
accesoriile necesare pentru acţionare, manevrare şi blocare, având asigurată interschimbabilitatea
tocurilor şi a foilor de uşi după montarea în construcţii.
4.6. Materiale auxiliare (ipsos, pene din lemn, ghermele sau dibluri din lemn sau din material plastic,
pervazuri, şuruburi pentru lemn, cuie, pâslă sau vată minerală, carton bitumat, chit, vopsea s.a. conform
normelor producatorului precum şi prevederile din proiect.
5. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE
5.1. Ambalarea şi încărcarea tâmplăriei la producător şi transportul de la producător la depozitul de
la locul de punere în operă, respectiv la depozitul constructorului, se asigură de către producător.
5.2. Tamplaria finisata se transportă în pachete, stelaje sau containere cu mijloace auto sau
vagoane.
 5.3. Pachetizarea, încărcarea, transportul, descărcarea şi manipularea tâmplăriei se vor face cu
mijloace speciale (electrostivuitoare) sau manual, luându-se măsuri ca produsele să-şi menţină calitatea
şi integritatea lor.
5.6. Tâmplăria va fi depozitată în încăperi uscate, ferite de ploaie şi raze solare, ferite de vânt şi de
degradare prin lovire, prevăzându-se spaţii de circulaţie între stivele de tamplarie. Pe tot timpul
depozitării se vor lua măsurile necesare pentru menţinerea calităţii ei (evitarea contactului cu solul, prin
sprijinirea tâmplăriei pe suporţi, înlăturarea contactului, accesoriilor metalice cu suprafeţe finisate,
nedepăşirea înălţimii maxime de depozitare 2 - 3 m a stivelor).
5.7. Accesoriile metalice demontabile vor fi livrate în lădiţe bine ambalate pentru a evita frecarea pe
timpul transportului şi manipulărilor şi contactul cu mediul umed, care ar putea determina deprecierea
acestora.
5.8. Elementele de rigidizare a tâmplăriei (pervazuri, baghete) pot fi din lemn sau profile de material
plastic şi vor fi livrate în colete (finisate sau nefinisate, ambalate sau neambalate) şi legate cu sfoară,
sârmă sau fâşii din material plastic, fără a produce degradarea produselor. Pervazurile la unul din capete
vor fi tăiate la 450 .
6. EXECUŢIA LUCRĂRILOR
6.1. Operaţiuni pregătitoare
6.1.1. Montarea tâmplăriei în zidărie se va face după terminarea executării lucrărilor cu proces
tehnologic umed şi anume: - finisaje interioare, inclusiv a golurilor tâmplăriei - placajele de faianţă sau
similare, la băi, bucătării
6.1.2 Golul de zidărie va fi executat la dimensiuni fixe cu ajutorul unor şabloane verificate înainte de
montarea tâmplăriei.
6.1.3. Pentru o fixare corespunzătoare, poziţia ghermelelor sau diblurilor va fi aparentă sau marcată.
6.2. Descrierea lucrărilor
6.2.1. Înainte de a se trece la montarea tâmplăriei, se recomandă ca aceasta să fie chituită, şlefuită
şi să se aplice primul strat de vopsea, care să protejeze lemnul în cazul contactului cu medii unede, după
aceea la ferestre şi uşi de balcon se vor fixa geamurile. O atenţie deosebită se va acorda protecţiei
părţilor din lemn care vin în contact cu zidăria sau se înglobează în zidărie.
6.2.2. După uscarea vopselei, tocul ferestrelor şi uşilor se va poziţiona în golul zidăriei, folosind pane
din lemn. Poziţionarea corectă se va verifica cu ajutorul bulei de nivel. Tocul se va fixa în ghermele
amplasate la cca 50 cm una de alta pe verticală, cu ajutorul şuruburilor; înainte de a se strânge complet
şuruburile se va verifica din nou cu ajutorul bulei de nivel orizontalitatea şi verticalitatea ferestrelor sau
uşilor precum şi funcţionarea cercevelelor sau foilor, după care se vor strânnge complet şuruburile. Se
pot face ajustări sau retuşuri ale tâmplăriei, dar nu a celor care au suferit deformări prin absorbţia de
apă din mediul înconjurător sau din contactul cu zidăria umedă.
6.2.3. În rostul dintre toc şi zidărie se va aplica un strat de etanşare, care va fi aşezat uniform pe
înălţimea şi lăţimea tocului; se va aplica apoi stratul de chit plastic sau elastic la exterior şi eventual la
interior, şi pervazurile la interior. Tocul de lemn va fi protejat pe cant cu carton bitumat lipit cu bitum. În
cazul utilizării unor pervazuri din profile de material plastic, vor fi montate în prima etapă elementele
verticale care sunt tăiate la partea superioară la 450 , apoi se potriveşte elementul orizontal la lungime,
se taie la 450 şi la al doilea cap, apoi se fixează în locaşul din toc sau căptuşeală.
6.2.4. Înainte de vopsirea definitivă a tâmplăriei, se va verifica umiditatea lemnului care nu trebuie
să fie mai mare de 15% gr. Aplicarea celui de-al doilea strat de vopsea se va face numai când lemnul are
umiditatea mai mică de 15% gr.
6.2.5. Etanşarea rosturilor se va face cu material izolant sau chit.
6.2.6. Rosturile dintre toc şi zidărie, la interior şi exterior, vor fi acoperite cu chit plastic sau
elastic. Prin înţelegereea între părţi, rosturile vor fi acoperite şi cu baghete din lemn sau profile din
material plastic.
6.2.7. În cazul unei mici degradări ale stratului de vopsea se vor face rectificările necesare cu
vopsea de aceeaşi calitate şi culoare.
6.4. Abateri, toleranţe şi verificări
6.4.1. La punerea în operă se va verifica dacă, în urma depozitării sau manipulării, tâmplăria nu a
fost deteriorată; ea nu se va pune în operă până când piesa respectivă nu este reparată sau înlocuită.
Verificarea pe parcurs a calităţii lucrărilor se va face de către conducătorul tehnic al lucrării în tot timpul
execuţiei.
6.4.2. Verificarea pe faze a calităţii lucrărilor se va face conform reglementărilor în vigoare şi se
referă la corespondenţa cu prevederile din proiect şi condiţiile de calitate şi încadrare în abaterile
admisibile prevăzute la punctele 6.4.4. de mai jos.
6.4.3. Verificarea pe faze se referă la întreaga categorie de lucrări de tâmplărie sau dulgherie şi se va
face pentru fiecare tronson în parte, încheindu-se "proces verbal de verificare pe faze de lucrări";
acestea se vor înscrie în registrul respectiv.
6.4.4. La tâmplăria de lemn se va verifica: Usile nu vor avea praguri. a) existenţa şi calitatea tuturor
accesoriilor metalice. b) verticalitatea tocurilor şi a căptuşelilor; nu se admit abateri mai mari de 1
mm/m; c) între foaia de uşă şi pardoseală să fie un spaţiu constant de 3...8 mm; d) încastrarea tocului să
fie făcută în zidărie prin ghermele, pene, cuie, şuruburi sau praznuri, astfel ca tocul să nu aibă joc; e)
abaterea de la planeitatea foilor de uşi sau cercevele mai lungi de 1.500 mm trebuie să fie mai mici de
1% din lungimea pieselor respective. f) potrivirea (luftul) corectă a foilor de uşi precum şi a cercevelelor
pe tocuri; pe toată lungimea falţului respectiv abaterea este de 2 mm. g) între cercevea şi marginea
spaletului tencuit trebuie să fie un spaţiu de minimum 3,5 cm; h) glafurile interioare vor fi montate cu
pantă către interior de 1% şi la aceeaşi înălţime faţă de pardoseala camerei; i) existenţa pieselor auxiliare
(lăcrimare, pazii de tablă la ferestre - pentru îndepărtarea apelor de ploaie) este obligatorie; j) accesoriile
metalice să fie bine montate şi să funcţioneze perfect; k) balamalele să fie montate la înălţime constantă
(pentru fiecare în parte) de la pardoseală. l) lăcaşurile de pătrundere a zăvoarelor în pardoseli şi tocuri
trebuie să fie protejate prin plăcuţe metalice sau alte dispozitive, bine fixate la nivelul pardoselii sau
tocului; m) deschiderea cercevelelor cuplate trebuie să se facă cu uşurinţă; ele nu trebuie să fie blocate
de pe urma vopsirii.
7. VERIFICĂRI ÎN VEDEREA RECEPŢIEI
7.1. Verificarea lucrărilor de tâmplărie sau dulgherie - la recepţia preliminară a întregului obiect - se
va face de către comisia de recepţie prin: a) examinarea existenţei şi conţinutului proceselor verbale de
verificare şi recepţie pe faze de lucrări; b) examinarea directă a lucrărilor executate prin sondaje - câte
două din fiecare tronson . c) se va avea în vedere în special ca, prin respectarea prevederilor tehnice de
calitate, lucrarea de tâmplărie sau dulgherie să îndeplinească perfect funcţionarea pentru care a fost
prevăzută în lucrare.
7.2. După terminarea lucrărilor de montaj, se va face recepţia de funcţionare a ferestrelor şi uşilor,
verificând: - funcţionarea cu uşurinţă a cercevelelor, foilor şi accesoriilor metalice de închidere,
deschidere şi blocare; - fixarea tocului în zidărie, cu ajutorul unui număr suficient de şuruburi, executarea
corectă a izolaţiei de etanşare între toc şi golul ferestrei şi acoperirea rosturilor cu chit plastic sau elastic
a tencuielilor, acoperirea eventuală a rosturilor cu şipci şi baghete. - aşezarea corectă a tocurilor pe
aceeaşi linie şi în acelaşi plan, fără deplasări sau vibraţii, la închiderea şi deschiderea bruscă; - dacă s-au
făcut rectificările necesare, curăţirea geamurilor şi a elementelor din lemn; - completa montare a
accesoriilor metalice de acelaşi tip, funcţionarea corectă şi echiparea cu garnituri de etanşare a
ferestrelor şi uşilor; - dacă spaţiul dintre traversa tocului ferestrelor şi lăcrimar nu este înfundat cu
tencuială sau alte materiale; care ar împiedica eliminarea la exterior a infiltraţiilor de apă.
8/ MĂSURI DE PROTECTIA MUNCII SI PSI
8.1. Se vor respecta prevederile urmatoarelor acte normative : - Norme tehnice de proiectare si
realizare a constructiilor, privind protectia la foc P118/99 ; - Normativul de prevenire si stingere a
incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora-C300, aprobate cu
ord.MLPTL nr.20/N/1994 ; - Legea 319/2006 Legea securitatii si sanatatii in munca si Normele
metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca
9. MĂSURĂTOARE ŞI DECONTARE 9.1. Tâmplăria se va plăti la metru pătrat, respectiv la kg tâmplăria
metalică, conform tablourilor de tâmplărie din proiect şi listelor de cantităţi de lucrări.
GENERALITATI
Prevederile din prezentul capitol se refera la verificarea calitatii si receptia lucrarilor de tamplarie (usi,
ferestre etc.), geamuri aferente tamplariei si lucrarilor de tinichigerie (glafuri).
Acest capitol cuprinde specificatii pentru geamuri de tamplarie. La acest contract se vor folosi dupa
cum urmeaza:
- geam translucid de 4mm cu interspatiu 6 mm la ferestre in sistem termopan cu profile de lemn cu
rupere de punte termica;
- geam translucid de 6mm cu interspatiu de 12 mm la vitrine fixe si mobile montate in sistem termopan
in profile de lemn cu rupere de punte termica:
- geam oglindat fumuriu, grosime 4 mm Ia panouri fatade, prin aplicarea de cadre de lemn extrudat fara
rupere de punte termica.
Standarde de referinta
STAS 853-80 Geam tras clar pentru constructii care corespunde standardului international;
STAS C 47-86 Folosirea si montarea geamurilor Ia constructii;
STAS 3315—86 (Geam ornamentat pentru constructii care corespunde standardului international).
Constructorul va prezenta 3 probe de 300 x 300 mm din fiecare tip de geam.
Din cele trei mostre, una va prezenta defectele admisibile, conform STAS 853-73.
Constructorul va prezenta 3 mostre lungi de 300 mm din fiecare material propus pentru etansare la
prinderea geamului: chit, garnitura etc; care raman aparente.
Mostrele se vor prezenta o data cu mostrele de tamplarie.
Geamul va fi prezentat fixat la cercevea cu materialul de etansare respectiv.
Se vor prezenta certificate de respectare a conditiilor privind grosimea si imperfectiunile de suprafata,
pentru fiecare tip de geam si material de fixare la fiecare livrare de max. 300 mp de tamplarie finita.
Constructorul va analiza fiecare bucata de geam imediat inaintea montarii si nu va folosi bucati care
prezinta muchii sau fete cu defecte vizibile care nu se incadreaza la limitele acceptabile de prezentele
specificatii.
Testare:
- constructorul va fi singurul raspunzator de verificarea dimensiunilor de geam furnizate pe santier
pentru asigurarea incadrarii in tolerantele admise de prezentele specificatii.
Materiale
Caracteristici fizico mecanice.
- geamul pentru ferestre si materialele de fixare a acestuia vor fi de calitate corespunzatoare prin care
se previne aparitia unor deteriorari dupa montarea in conditii de folosire normala cu conditia ca
geamul sa se curete periodic cu apa curata si detergent menajer slab si folosind numai carpe moi sau
piele de sters si curatat;
- geamurile vor fi livrate fara stirbituri sau crapaturi in supurafata;
- suprafata nu va prezenta zgarieturi mai mari de 0,02 mm sau basici de aer cu lungime mai mare de 10
mm.
Livrare, depozitare, manipulare
Geamurile trase se vor livra Ia dimensiuni cat mai mari apropiate de dimensiunile necesare si se vor
trata Ia dimensiunile pe santier.
Depozitare: in spatii inchise in retele adecvate in pozitia rezemat;
Se va urmari rastelele sau lazile sa fie depozitate pe distantieri din lemn pentru a nu veni in contact cu
pardoseala.
Montarea geamurilor pe tamplarie metalica:
- geamul se monteaza cu baghete metalice si garnituri de etanseitate.
- o bagheta ce va strange astfel ca sa preseze suficient garnitura de etansare pentru ca geamul sa nu
aiba joc.
Curatirea si protejarea lucrarilor: se va proteja suprafata exterioara a geamului contra pericolului de
spargere, imediat dupa orientare, prin fixare Ia cadru a unor baghete incrucisate care nu vin in contact cu
geamul;
Geamul se va mentine in stare corespunzatoare de curatenie in timpul operatiunilor de constructii
pentru a se preveni astfel deteriorarea sa de actiunile corozive si pentru a se evita deteriorarea
materialelor de prindere a geamului sau a altor lucrari (prin spalare);
Geamul se va spala si Iustrui pe ambele fete cu cel mult patru zile inainte de receptionarea lucrarilor
de catre consultant in fiecare zona in parte;
Se vor respecta recomandarile producatorului de geam respectiv.
Conditii de receptie:
 Se vor considera defecte orice neconcordanta cu prezentele specificatii si se vor remedia prin corecturi
locale sau inlocuirea geamulul dupa cum va hotari proiectantul.
Se va indeparta si inlocui orice geam spart, ciobit, crapat, zgariat sau care a fost altfel deteriorat in
decursul operatiunilor de constructie, datorita unor cauze naturale, intamplatoare, accidente sau acte de
vandalism.
Masuratoare si decontare
Geamurile nu se deconteaza separat, geamul find cuprins in articolul de deviz al tamplariei.
Feronerie si accesorii cuprinde specificatii pentru feronerie Ia tamplaria interioara si exterioara.
Standarde de referinta:
STAS 1557-58 Balamale semingropate pentru usa;
STAS 1545-86 Cremoane pentru usi si ferestre;
STAS 2419-85 Manere, silduri si rozete obisnuite pentru ferestre si usi;
STAS 377887 Zavoare aplicate pentru ferestre;
STAS 2676-67 Zavoare pentru usi cu doua sau mai multe canaturi;
STAS 1547-86 Balamale ingropate pentru ferestre si usi.
Se prezinta mostre din fiecare set de feronerie propus spre a fi folosit Ia acest contract, montate pe usi
si ferestre, precum si varianta de finisare pentru fiecare tip.
Materiale si produse
Piesele de feronerie se vor livra in seturi, pentru o mai usoara evidentiere la montajul de
tamplarie.
Tamplaria se va aduce la santier cu feroneria gata executata (balamale, cremoane, foarfeci, leviere,
zavoare).
Se vor monta ulterior drucarele si sildurile Ia usile interioare.
Usile de Ia intrare se vor monta cu toata feronenia, inclusiv broasca, yale.
Protectia feroneriei: elementele de feronerie se vor proteja in timpul executarii lucrarilor de
vopsitorie si zugraveli, prin invelirea lor in panza impermeabila sau folie de polietilena. Se va avea grija
deosebita ca transportul elementelor de tamplarie, avand feroneria montata pentru a nu detoriora la
manipulare feroneria.
Fixarea piesele de ancoraj se realizeaza astfel i8ncat sa descarce incarcarile provenite de la
constructia de aluminiu, in special de la balamale, lagare, rigle si montanti pe structura de rezistenta.
Distanta maxima dintre doua puncte de ancorare este mai mica de 800mm.
Verificarea in vederea receptiei
Feroneria trebuie sa fie curata, fara urme de vopsea, zgarieturi sau deformari;
Elementele de inchidere (zavoare, broaste, drucare, cremoane) trebuie sa functioneze
ireprosabil, fara greutate si sa asigure inchiderea etansa a tamplariei;
Piesele de feronerie si accesoriile, care nu corespund vor fi inlocuite cu altele care sa functioneze perfect;
Se vor unge balamalele cu vaselina pentru a se evita uzarea in timp;
Feronoria si accesoriile se vor monta conform cu desenele de executie la cotele prevazute in
proiect; Feroneria care nu este montata in conformitate cu proiectul se va demonta si remonta in
conditiile specificate.
Masuratoare si decontare
Feroneria nu se deconteaza separat, ci se cuprinde in articolul de deviz Ia tamplarie.

4. TAMPLARIE PVC

1. GENERALITĂŢI
 1.1. Prevederile acestui capitol se referă la lucrările de tâmplărie şi dulgherie cuprinzând: uşi,
ferestre, vitrine şi glasvanduri de lemn, ferestre din P.V.C.cu geam termopan.

2. STANDARDE ŞI NORMATIVE DE REFERINŢĂ

2.1. C 185 - 78 - Instrucţiuni tehnice privind manipularea, livrarea, depozitarea, transportul şi montarea
în construcţii a ferestrelor şi uşilor din PVC (Bul.Construcţii nr. 9/1978)
2.2. STAS 11179-78 - Ferestre şi uşi de balcon şi jaluzele din policlorură de vinil
2.3. SREN 12608 - 2005 - Profile de policlorura de vinil neplastifiata (PVC-U) pentru fabricarea
ferestrelor si usilor. Clasificare , cerinte si metode de incercare.
2.4.Ord.nr.9/N/15.03.93 Regulamentul privind protectia si igiena muncii în c-tii Regulament privind
realizarea tamplariilor termoizolante - proiect ANFR.

3. MOSTRE, TESTE, PROBE ŞI STANDARDE CARE TREBUIESC RESPECTATE

3.1. Verificarea prod. de tâmplărie se face la primirea pe şantier a tâmplăriei, în tot timpul punerii în
operă (montării) precum şi la recepţie.
3.2. Tâmplăria din PVC care soseşte pe şantier gata confecţionată, trebuie verificată de către
conducătorul tehnic al lucrării sub aspectul: - existenţa şi conţinutul certificatelor de calitate ; -
corespondenţa cu prevederile din proiect şi al prescripţiilor tehnice de produs ; - existenţa şi calitatea
accesoriilor de prindere, manevrare, etc. - existenta profilelor metalice de ranforsare interioara a
profilelor.
3.3. Pentru orice modificare a parametrilor se va consulta proiectantul. Toate elementele se vor
executa din materialele aprobate.

4. MATERIALE ŞI PRODUSE

4.1. Tâmplăria din PVC va fi livrată întreprinderilor de construcţii în stare complet finisate. Prin
tâmplărie finisată se înţelege ferestrele şi uşile complet finisate, cu geamul montat şi cu garnituri de
etanşare. Tâmplăria va fi echipată cu accesorii funcţionale de calitate (balamale, broaşte, mânere,
cremoane, etc.,).
4.2. Ferestrele din PVC vor fi cu 5 camere si 2 randuri de garnituri ;
4.4. Profilul din PVC impreuna cu geamul termopan de 4+16+4mm vor asigura R’nec>0.77mpK/W.
Profilele vor fi intarite la interior pentru asigurarea unei bune rezistente in timp. De asemenea la partea
inferioara vor fi prevazute cu fante de evacuare a infiltratiilor si a condensului.
4.5. Geamul termopan va fi cu o foaie de sticla clara si cea de-a doua cu depunere Low–E situat pe fata
a treia.
4.6. Usile vor avea cate 3 balamale si vor fi prevazute cu sistem de Yale si de autoinchidere ;
4.7. Ferestrele vor avea 2 balamale.
4.8. Solbancurile vor fi din Al.
4.9. Glafurile vor fi din PVC.

5. LIVRARE, DEPOZITARE, MANIPULARE

5.1. Elementele de tâmplărie din P.V.C. se livrează în containere pentru transportul tâmplăriei din P.V.C.
care asigură menţinerea calităţii în timpul transportului şi manipulării.
5.2. Ferestrele din P.V.C. se depozitează în dispozitivele în care au fost transportate, pe cât posibil în
încăperi închise, ferite de radiaţiile solare şi intemperii. La depozitare se va evita apropierea de radiator
sau alte surse de căldură, a căror temperatură depăşeşte 600C.
6. EXECUŢIA LUCRĂRILOR

6.1. Operaţiuni pregătitoare

 6.1.1. Montarea tâmplăriei în zidărie se va face după terminarea executării lucrărilor cu proces
tehnologic umed şi anume: - finisaje interioare, inclusiv a golurilor tâmplăriei; - placajele de faianţă sau
similare, la băi, bucătării
6.1.3. Golul de zidărie va fi executat la dimensiuni fixe cu ajutorul unor şabloane verificate înainte de
montarea tâmplăriei.
6.1.4. Ghermelele se fixează la executarea lucrării.
6.1.5. Pentru o fixare corespunzătoare, poziţia ghermelelor sau diblurilor va fi aparentă sau marcată.
6.2. Descrierea lucrărilor
6.2.1. Tamplaria din PVC se va monta numai de către echipa de muncitori specializaţi în aceste
operaţiuni.
6.2.2. Înainte de montarea tâmplăriei, aceasta se probează în formatul golului, se fixează cu
şuruburi, apoi rostul dintre toc şi zidărie se completează cu materiale izolante apoi se aplică glaful
interior si cel exterior.
6.2.3. În vederea montării, fereastra sau uşa se vor poziţiona în gol şi se va consolida cu pene din
lemn. Tocul se va fixa cu şuruburi în ghermele sau dibluri de lemn sau materiale plastice (poziţionate la
cca 50 cm una de alta). Înainte de a se strânge complet şuruburile, se va verifica orizontalitatea,
verticalitatea şi modul de funcţionare a cercevelelor, după care se vor strânge complet şuruburile. Nu
este admisă baterea şuruburilor ci numai fixarea lor prin înşurubare.
6.2.4 Etanşarea rosturilor se va face cu material izolant sau chit.
6.2.5. Ferestrele şi uşile vor fi acoperite cu folie din material plastic, după care se vor executa operaţiile
de racordare a tencuielilor, placajelor, zugrăvelilor, montarea de glafuri, pervazuri, baghete.
6.2.6. Scule necesare: metru, nivelă cu bulă de aer, maşină de găurit, daltă, ciocan, şurubelniţă,
bonfaier, pilă, instalaţie de sudură, cancioc, şpaclu, pistol pentru aplicarea chitului.
6.2.7. Materiale necesare: mortar de ciment, pene din lemn, materiale pentru sudură, chit, vopsea.
6.3. Abateri, toleranţe şi verificări
6.3.1. La punerea în operă se va verifica dacă, în urma depozitării sau manipulării, tâmplăria nu a
fost deteriorată; ea nu se va pune în operă până când piesa respectivă nu este reparată sau înlocuită.
Verificarea pe parcurs a calităţii lucrărilor se va face de către conducătorul tehnic al lucrării în tot timpul
execuţiei.
6.3.2. Verificarea pe faze a calităţii lucrărilor se va face conform reglementărilor în vigoare şi se
referă la corespondenţa cu prevederile din proiect şi condiţiile de calitate şi încadrare în abaterile
admisibile.
6.3.3. Verificarea pe faze se referă la întreaga categorie de lucrări de tâmplărie sau dulgherie şi se va
face pentru fiecare cladire în parte, încheindu-se "proces verbal de verificare pe faze de lucrări"; acestea
se vor înscrie în registrul respectiv.
6.3.5. La tâmplăria metalică se va verifica: a) corespondenţa dintre proiect, detalii şi tâmplăria ce se
pune în operă. b) asamblarea elementelor componente, conform indicaţiilor din proiect (sudură, nituire);
c) prinderea tâmplăriei de zidărie sau stâlpi de beton, prin sudarea ei de praznuri sau plăci metalice
(conf. numărului şi amplasării lor dată în proiect); d) nu se admit nituri lipsă sau nestrânse, cordoane de
sudură neuniforme, cu scurgeri de material sau cu găuri produse prin arderea pieselor, suduri
mepolizate; e) grunduirea cu minium de plumb să fie realizată uniform pe toate feţele, inclusiv la
cordoanele de sudură; f) modul cum s-a realizat montarea garniturilor de cauciuc. Pentru verificarea
calităţii vopsitoriei la tâmplăria metalică se vor aplica prevederile date în caietul de sarcini "Vopsitorii". d)
izolarea hidrofugă a tocurilor la acţiunea umezelii din ziduri.
6.3.6 La tâmplăria din P.V.C. se va verifica:
a) la livrare trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: - fereastra să se încadreze în tipodimensiunea
prevăzută în proiect ; - existenţa armăturii metalice în profilele principale de toc şi cercevea; - existenţa şi
fixarea corectă a balamalelor , manerelor, fantele de scurgere a condensului ; - de asemenea se va
controla existenţa profilelor de etanşare atât pe conturul tocului cât şi pe conturul cercevelei; - montarea
corectă a geamului termopan cu ajutorul baghetelor de PVC şi cu garnituri de etanşare. În cazul când se
prevede prin proiect montarea de geamuri duble se va verifica existenţa profilului care păstrează
distanţa reglementară între cele două geamuri pe contur; - ferestrele din PVC să fie prevăzute cu praznuri
conform instrucţiunilor tehnice publicate indicativ C 185 - 78 în Bul.C-ţiilor nr. 9/1978.
b) în timpul montării - se va verifica dacă praznurile au fost prinse în dibluri şi dacă fereastra este
centrată în golul rezervat şi se deplasează uşor atât orizontal cât şi vertical.
c) după montare: - verticalitatea şi planeitatea tocului ferestrei sau uşii şi aşezarea la acelaşi nivel cu alte
tocuri de aceeaşi înălţime; - funcţionarea corectă la închiderea şi deschiderea uşilor şi ferestrelor precum
şi o etanşeitate bună la închidere. - etanşarea corectă a rostului dintre tâmplărie şi cupat din polistiren
celular cu chit Romtix 1221 la exterior sau chit Alutchit C sau similar Silicon, etc.

7. VERIFICĂRI ÎN VEDEREA RECEPŢIEI

7.1. Verificarea lucrărilor de tâmplărie sau dulgherie - la recepţia preliminară a întregului obiect - se va
face de către comisia de recepţie prin:
a) examinarea existenţei şi conţinutului proceselor verbale de verificare şi recepţie pe faze de lucrări;
b) examinarea directă a lucrărilor executate la toate ferestrele si usile ;
c) se va avea în vedere în special ca, prin respectarea prevederilor tehnice de calitate, lucrarea de
tâmplărie să îndeplinească perfect funcţionarea pentru care a fost prevăzută în lucrare.
7.2. După terminarea lucrărilor de montaj, se va face recepţia de funcţionare a ferestrelor şi uşilor,
verificând: - funcţionarea cu uşurinţă a cercevelelor, foilor şi accesoriilor metalice de închidere,
deschidere şi blocare; - fixarea tocului în zidărie, cu ajutorul unui număr suficient de şuruburi, executarea
corectă a izolaţiei de etanşare între toc şi golul ferestrei şi acoperirea rosturilor cu chit plastic sau elastic
a tencuielilor, acoperirea eventuală a rosturilor cu şipci şi baghete. - aşezarea corectă a tocurilor pe
aceeaşi linie şi în acelaşi plan, fără deplasări sau vibraţii, la închiderea şi deschiderea bruscă; - dacă s-au
făcut rectificările necesare, curăţirea geamurilor şi a elementelor din lemn; - completa montare a
accesoriilor metalice de acelaşi tip, funcţionarea corectă şi echiparea cu garnituri de etanşare a
ferestrelor şi uşilor; - dacă spaţiul dintre traversa tocului ferestrelor şi lăcrimar nu este înfundat cu
tencuială sau alte materiale; care ar împiedica eliminarea la exterior a infiltraţiilor de apă.

8/ MĂSURI DE PROTECTIA MUNCII SI PSI

8.1. Se vor respecta prevederile urmatoarelor acte normative : - Norme tehnice de proiectare si
realizare a constructiilor, privind protectia la foc P118/99 ; - Normativul de prevenire si stingere a
incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora-C300, aprobate cu
ord.MLPTL nr.20/N/1994 - Legea 319/2006 Legea securitatii si sanatatii in munca si Normele
metodologice de aplicare a prevederilor Legii securitatii si sanatatii in munca

9. MĂSURĂTOARE ŞI DECONTARE

9.1. Tâmplăria se va plăti la metru pătrat, respectiv la kg tâmplăria metalică, conform tablourilor de
tâmplărie din proiect şi listelor de cantităţi de lucrări.

5. REALIZAREA LUCRARILOR DE PLACAJE CU PLACI DE FAIANTA

Generalitati
Placile de faianta se pot aplica pe peretii din zidarie de carmida. Placajele realizate din placi de
faianta se aplica la interior in bai, bucatarie, grupuri sanitare, saloane de spital, cabinete, culoare, casa
scarii, sali tratament, spatii depozitare.
Nu se vor executa placaje in zona in care temperatura este sub 10 grade; se va evita evaporarea
rapida a apei din patul de mortar; nu se va aplica patul de mortar mult inainte de asezarea placilor; se va
evita taierea placilor mai mici de 1/2; se vor poliza marginile placilor taiate cu piatra de carbrid (nu se vor
aplica placi nefinisate corespunzator);
Asezarea placilor se va face cu rosturi in continuare pe verticala cat si pe orizontala de 2mm;
abaterile admisibile pentru suprafetele finisate vor fi de 13 mm fata de dreptarul de 2 m lungime.
Dupa executarea stropirii de mortar ciment, consistenta fluida (10-12cm) in grosime de 3-5mm,
se executa grundul (dupa 24 de ore) dintr-un mortar ciment-var cu grosime mai mare (6cm). Suprafata
grunduita se va zgaria pentru a obtine aderenta necesara fixarii placajului.
Se verifica planeitatea suprafetei grunduite cu dreptarul de 2m. Se executa trasarea atat pe
orizontala cat si pe verticala astfel:
- se aseaza pe cantul dreptarului (2 m lungime si cu inaltimea egala cu plinta 10-15 cm) si va
rezema pe doua repere alaturate care sa fie de-a lungul aceluiasi perete; orizontalitatea va fi verificata cu
nivele cu bula de aer;
- verticalitatea se obtine cu ajutorul unor repere verticale alcatuite din placi fixate provizoriu cu
mortar, la cca. 1 distanta intre ele, in imediata vecinatate a suprafetei care se placheaza;
- fi rul de plumb lasat la fata reperelor trebuie sa reprezinte linia suprafetelor
placajului de faianta, care urmeaza sa se execute.
Placile se vor curata de praf prin periere pe dos si vor fi tinute in apa cel putin o ora inainte de
montare, ca sa se umezeasca suficient pentru a nu trage apa de hidratare a cimentului din mortar si a
micsora astfel aderenta mortarului fata de placi.
Inainte de aplicarea pe pereti, placile de faianta vor fi lasate sa se scurga 2-3 minute.
Asezarea placilor se va face in randuri orizontale incapand de Ia colt, de la stanga la dreapta si de
Ia plinta sau scafa in sus.
In cazul in care lipseste plinta sau scafa, racordarea cu pardoseala se face in unghi drept, avand
grija ca pe linia de racordare sa se execute o etansare satisfacatoare astfel ca apa sa nu se poata infiltra.
Montarea placilor se face prin aplicarea pe dosul fiecarei placi, cu mistria, a mortarului in asa fel incat sa
acopere 2/3 din suprafata, apoi se fixeaza placa pe perete prin presare cu mana si printr-o usoara
ciocnire cu minerul mistriei astfel incat surplusul de mortar sa iasa deasupra placii; se recomanda ca
manerul mistriei sa fie imbracat cu striurile de pe dos orizontale.
Partea de sus a placajului se va termina in mod curent cu placi cu marginea rotunjita sau
smaltuita. La placarea suprafetelor orizontale cu placi de faianta (glafuri, margini etc.) se va prevedea o
panta de 2% spre interior. Dupa 5-6 ore de la montare, resturile de mortar de pe suprafata placajului se
vor curata prin frecare cu o carpa umeda. Eventualele pete de grasime se vor spala cu derivati de petrol
si apoi cu apa.
Umplerea rosturilor verticale si orizontale se va face cu ciment alb folosindu-se o pensula cu pene
moi si un spaclu din material plastic. Aceasta operatie se va executa la 6-8 ore de la terminarea executarii
placajului. Dupa o ora de la rostuire se va sterge suprafata placajului cu o carpa umezita in apa. Etansarea
intre peretele placat si rebordul cazii de baie se va face cu pasta de ciment-aracet DF 25 dozaj 5:1 sau cu
chit aluchit.
Protejarea lucrarilor
Spatiile in care s-au executat placajele de faianta vor fi inchise si nu se va ajunge la ele pana ce
lucrarea nu este perfect uscata. Se va proteja placajul de deteriorari pana la terminarea lucrarii. In timpul
sezonului calduros suprafetele expuse la soare vor fi acoperite cu foi de panza de sac in fasii sau foi care
vor fi in permanenta umezite timp de doua zile.
Standarde de referinta
STAS 233-80 -Placi din faianta pentru placarea peretilor interiori
STAS 451-86 -Placi , plinte si scafe din beton mozaicat
C6-86-Instructiuni tehnice pentru efectuarea placajelor interioare
Materiale
- Nisip silicios grăunţos STAS 1667-70,
nisip 8…3 mm – STAS 146-80,
ciment STAS 1500- 78,
ciment alb STAS 7055-87,
aracet DP 50 M STAS 7058-80;
- Mortar M100-T cu adaos de var;
- Adezivi speciali gata preparaţi pentru fiecare gen de placaj
- Apă – STAS 790-73.
Inainte de lansarea lucrarilor constructorul va prezenta proiectantului spre aprobare 3 ( trei )
mostre din fiecare tip si culoare de placi propuse spre a fi folosite. Inainte de Iivrarea fiecarui tip de placi
de faianta, constructorul va prezenta certificate in 3 exemplare. care sa ateste compozitia fizica si chimica
a placilor, calitate in conformitate cu aceste specificatii. Pentru incaperile cu obiecte sanitare furnizorul
placilor de faianta va prezenta mostre de seturi de obiecte sanitare asortate la culoare la placile de
faianta.
Placile vor fi dintr-o combinatie de caolin, argila, si alte materiale similare, presate semi-uscate si
incalzite la o temperatura mai ridicata decat temperatura de incadescenta. Placile vor fi glazurate pe una
din fete, de cuboare alba. gri, albastra smarald, cealalta fata va fi ampretata. Contururile placilor vor fi la
unghi drept cu exceptia placilor pentru pozarea muchiilor peretilor, care vor avea canturile unei laturi
rotunjite.
Placile vor avea urmatoarele caracteristici fizico-chimice:
- coeficientul de absorbtie: 10;
- la incercarea de rezistenta chimica, glazura va ramane nedeteriorata.
Placile nu vor prezenta pete de culoare inchisa mai mari de 1.6mm diametru, ingrasari ale
glazurei sau zone insuficient glazurate, zone aspre, fisuri in glazura.
Abateri admisibile de la dimensiunile nominale:
- grosime medie mm; lungime medie a laturii 11,00%;
- curbura maxima 0,5% din lungimea celei mai lungi laturi
Materiale: ciment Pc 35 sau ciment M 30, nisip si apa pentru mortarul de poza, conform STAS
1500-78, STAS 790-80, STAS 1667-67, ciment Portland conform STAS 7055/80. Ipsos pentru constructii
conform STAS 545/1-75 pentru fixat dibluri, la obiecte sanitare, iar varul hidratat in pulbere pentru
realizarea grundului, pentru a-i oferi o mai buna durabilitate.
Adeziv pentru faianta si gresie, la interior
Eventualele denivelari ale suprafetelor (pana la 1 cm) se pot repara cu adezivul in ziua anterioara
placarii. Se vor indeparta straturile cu rezistenta mecanica slaba. Suprafetele puternic absorbante se vor
grundui.
Aplicare: se prepara in apa curata in raportul 25 kg de praf / cca 6 litri apa si se amesteca pana la
omogenizare. Dupa 5 minute se va amesteca din nou. Aplicarea mortarului se va face cu o mistrie dintata
aleasa astfel incat, dupa presarea placii, contactul placa – adeziv sa fie min. 65%. Rostuirea se va face
dupa minim 24 de ore.
Date tehnice:
- proportii amestec: cca 2,4l apa pentru 10kg adeziv
- timp de asteptare: 5 minute
- timp de punere in opera: cca 3h
- temperatura de aplicare: +5 grade C pana la +30 grade C
- timp deschis: 15 minute
- timp de ajustabilitate 20 minute
- alunecare: max. 0.1mm
- rostuire: dupa 24h
- depozitare: cel putin 9 luni in loc uscat
- tip ambalaj: saci de 25 kg
Adeziv pentru faianta si gresie, la exterior
Eventualele denivelari ale suprafetelor (pana la 1 cm) se pot repara cu adezivul in ziua anterioara placarii.
Se vor indeparta straturile cu rezistenta mecanica slaba. Suprafetele puternic absorbante se vor grundui.
Aplicare: se prepara in apa curata in raportul 25 kg de praf / cca 6.5-7 litri apa si se amesteca
pana la omogenizare. Dupa 10 minute se va amesteca din nou. Aplicarea mortarului se va face cu o
mistrie dintata aleasa astfel incat, dupa presarea placii, contactul placa – adeziv sa fie min. 90%.
Rostuirea se va face dupa minim 24 de ore.
Date tehnice:
- proportii amestec: cca 2,6-2.8 l apa pentru 10kg adeziv
- timp de asteptare: 10 minute
- timp de punere in opera: cca 2.5-3h
- temperatura de aplicare: +5 grade C pana la +30 grade C
- timp deschis: 15 -20 minute
- timp de ajustabilitate 25 -30 minute
 - alunecare: < 0.1mm
- rostuire: dupa 24h
- depozitare: cel putin 9 luni in loc uscat
- tip ambalaj: saci de 25 kg

6. PARDOSELI
Prezentul capitol prezinta principalele sarcini ce trebuioesc indeplinite la alcatuirea si executia
pardoselilor
Pardoseala din placi de gresie ceramica
Materiale
plăci din gresie ceramică sau alte tipuri de gresie porţelanată, import sau priducţie internă, ale căror
caracteristici tehnice să fie corespunzătoare standardelor şi normelor admise în România;
- ciment metalurgic cu adaosuri M30, saci;
- ciment alb, conform STAS 7055-87;
- agregate naturale, conform STAS 1667-76;
- acid clorhidric tehnic, conform STAS 339-76;
- corpuri abrazive, conform STAS 601/1-84;
- apă pentru construcţii, conform STAS 790-84;
- oxizi coloranţi; - alte tipuri de adezivi pentru gresie ceramică, import, ale căror caracteristici tehnice să
fie corespunzătoare standardelor şi normelor admise în România.
Alcatuire - executie.
Imbracamintile din placi din gresie ceramica se vor executa pe un strat suport zidit din beton sau pe un
planseu de beton armat dupa executarea unei (plate sau cu pante).
Placile din gresie ceramica se vor monta prin intermediul unui strat de mortar de poza, avand dozajul
de 300 kg ciment la mc nisip in grosime de 25-30mm.
Inainte de montare, pentru evitarea absorbtiei de apa din mortarul de poza, placile din gresie ceramica
se vor mentine in apa timp de 2-3 ore.
In prepararea mortarului de ciment de poza se va utiliza ciment cu intarire normala de tipul PC 25 si
nisip 0-3mm (la care partea fina sub 0,2mm sa nu depaseasca 113) in amestec de 1 parte ciment la3,5.
Nu se utilizeaza cimentuirea cu intarire rapida (P40 etc).
Mortarul de ciment pentru montarea placilor de gresie ceramica se va prepara Ia fata locului, in
cantitati strict necesare si va avea o compozitie plastic-vascoasa factorul apa-ciment fiind de max. 0,5.
Asezarea placilor se va face montandu-se Ia inceput placibe reper. Placile se vor monta in sapa de
mortar cu rosturi de 2-3mm intre ele.
Se verifica planeitatea suprafetei cu un dreptar asezat pe diagonalele suprafetei executate, indesandu-
se atent placile in mortarul de ciment prin batere usoara cu ciocanul peste dreptar.
Intreaga suprafata executata intr-o zi de lucru se inunda cu lapte de ciment fluid pentru ca acesta sa
intre bine in rosturi si mortarul de poza. Umplerea rosturilor se va face la 3-5 zile dupa montarea placilor
din gresie ceramica, iar in intervalul de Ia montare pana la rostuirea pardoselii va fi in circulatie si se va
umezi prin stropirea cu apa cel putin o data la 24h.
Curatirea de excesul de lapte de ciment se va face prin asternere de rumegus de lemn uscat, dupa 2 h
de la inundare cu lapte de ciment si prin maturarea rumegusului. Dupa curatirea cu rumegus,
imbracamintea din placi de gresie ceramica se va sterge cu carpe inmuiate in apa si apoi se va cerui.
La intersectia pardoselii cu elemente verticale sub plinte se vor realiza spatii de 5-10mm care se vor
umple cu un material elastic.
De-a lungul coridoarelor se vor realiza rosturi de dilatare a 5,4m.
Se vor monta obligatoriu elementele de racordare cu finisajele verticale (colturi, socluri, plinte) fixate
cu mortar de ciment cu 5-8mm pe planul vertical al finisajulul.

7. TERMOIZOLATIE
1. Montarea profilului pe soclu
 Soclul este partea construcţiei care este expusă la apă din stropire şi este în contact cu zăpada
(adunată în grămadă). Corect alcătuit, soclul este retras faţă de faţadă şi in cest motiv se prevede
picurător. Se recomandă montarea plăcilor de polistiren extrudat până la o înălţime de cca. 450 mm de la
nivelul solului. Materialul va conferi rezistenţă mecanică la loviri accidentale şi impermeabilitate sporită.
Profilul de soclu reprezintă ghidajul pentru montarea plană a plăcilor de termoizolare. Acesta trebuie
montat orizontal şi plan şi se fixează de suport prin dibluri cu guler PE la fiecare 30cm. Profilul asigură
formarea estetică şi rezistenţa la lovituri a părţii inferioare a termoizolaţiei faţadei. Profilul se
achiziţionează cu lăcrimar, ceea ce împiedică scurgerea apei sub izolaţie, nu permite înmuierea izolaţiei
prevenind astfel deteriorarea tencuielilor colorate In dreptul muchiei de jos. Profilul este confecţionat
din aluminiu anticoroziv. Lăţimea profilului este în funcţie de grosimea materialului izolant, având diferite
lăţimi: 2cm, 3cm, 5cm, 10cm.
Profilul de soclu va fi obligatoriu fixat rectiliniu (Ia sfoară) folosind distanţieri. Profilul de soclu se fixează
orizontal la cota superioara a soclului. Fixarea profilului presupune: - fixarea de proba a profilului in
poziţie orizontala, cu ajutorul nivelei cu bula de aer şi trasarea punctelor de amplasare a diblurilor;
punctele de fixare a diblurilor se amplasează pe orizontala la cea. 50 cm unul de altul si la 4-5 cm fata de
capetele profilului; forarea, prin intermediul unei maşini de găurit rotopercutante cu burghiu cl> 6, a
găurilor de incastrare a diblurilor; fixarea definitiva a profilului de soclu prin înşurubarea şuruburilor din
otel in diblurile încastrate in stratul de rezistenta al peretelui; montarea următorului profil de soclu, se
face după aceeaşi tehnica, lasandu-se fata de profilul adiacent un rost cu deschiderea de cea. 3 mm; la
colturi, profilul de soclu va depasi muchia verticala pe o distanta egala cu grosimea profilului de soclu de
pe peretele adiacent; in aceasta zona, capetele profilelor de soclu ieşite in consola, vor fi tăiate, in
prealabil, la 45°.
Montarea profilelor de soclu necesita prezenta a cel puţin trei lucratori, doi lucratori menţin
profilul pe poziţie si al treilea executa celelalte operaţii (verificarea orizontalităţii, trasarea punctelor de
fixare, forarea, introducerea diblurilor si înşurubarea şuruburilor).
2. Fixarea pe suport a plăcilor din polistiren
Aplicarea plăcilor termoizolante din polistiren expandat ignifugat. Stratul termoizolant se va realiza cu
placi de polistiren expandat, ignifugat, cu grosimea egala cu cea prevăzuta în proiect. El se va aplica pe
intreaga suprafaţa a pereţilor prevăzuţi a fi izolaţi, inclusiv pe glafurile golurilor de tamplarie. Aplicarea
plăcilor termoizolante din polistiren presupune:
Prepararea mortarului adeziv
Mortarul adeziv se prepara astfel: conţinutul de mortar uscat de 25 kg al unui sac se amesteca (manual
sau mecanizat) cca. 8 litri de apa curata, după care se lasă in repaus cea. 5-10 minute; după expirarea
timpului (5 -10 minute) mortarul se reamesteca si se poate utiliza; deoarece timpul recomandat de
utilizare a mortarului este de cea. 2 ore, se vor prepara numai cantităţi de mortar care se pot consuma in
acest interval de timp.
Lipirea plăcilor din polistiren
Dispunerea plăcilor se va face de jos in sus, in rânduri orizontale, cu inaltimea egala cu lăţimea unei placi
(de regula 50 cm). Primul rând orizontal de placi va fi amplasat in spaţiul liber a profilului de soclu.
Inainte de lipire, plăcile din polistiren se poziţionează progresiv (in uscat) astfel incat sa se respecte
următoarele: rosturile verticale dintre placi sa fie ţesute; decalarea rosturilor verticale se va face pe cel
puţin 1/5 din lungimea unei placi (recomandabil pe 1/2 din lungimea unei placi); in zona muchiilor
verticale (la colturi) plăcile termoizolante vor fi ţesute la fiecare rând ca in figura nr. 2; plăcile de pe un
rând orizontal vor depasi muchia verticala a coftului pe o lungime egala cu grosimea stratului
termoizolant, iar plăcile de pe aceiaşi rând de pe peretele adiacent coltului se vor opri la limita coltului;
la rindul următor plăcile situate deasupra rândului care a fost oprit Ia limita coltului vor depasi muchia
veticala a coltului pe o lungime egala cu grosimea stratului termoizolant, iar cele de pe peretele adiacent
coltului vor fi oprite la limita coltului; in zonele de goluri, rosturile dintre plăcile termoizolante nu trebuie
sa fie in prelungirea muchiilor golului;
rosturile dintre plăcile termoizolante vor fi de cel mult 2 mm; din aceasta cauza se vor utiliza numai placi
cu margini si colturi neştirbite.
La îmbinările verticale dintre rama (tocul) tamplariei si perete, inainte de aplicarea stratului
termoizolant, se va fixa profilul de contact cu tamplaria astfel:
se marchează pe rama poziţia profilului, in funcţie de grosimea stratului de polistiren si a mortarului de
lipire ce vor fi aplicate pe glafurile verticale ale elementului de tamplarie;
se debitează profilul de contact cu tamplaria, la lungimea necesara;
se înlătura banda de protecţie de pe banda autoadeziva a profilului de contact;
se fixează profilul, pe rama verticala a elementului de tamplarie, prin presare;
pentru protejarea tamplariei in timpul operaţiilor de tencuire, se îndepărtează banda adeziva de pe
marginea profilului de contact si se lipeşte pe aceasta o folie de protecţie care va acoperi întreaga
suprafaţa a elementului de tamplarie; la terminarea lucrărilor se îndepărtează folia de protecţie si se
rupe marginea profilului pe linia marcata special în acest scop.
Lipirea plăcilor de polistiren presupune:
aplicarea mortarului adeziv pe spatele plăcilor, sub forma unui cordon perimetral de cca. 5 cm latime si
cca. 2 cm grosime (amplasat la cca. 2 mm de margine) completat cu 3-5 ploturi, relativ circulare,
amplasate la distanta egala pe linia mediana a plăcii;
pozarea provizorie a câtorva placi dintr-un rând (cea. 3-4 placi), după care acestea se vor fixa definitiv
prin presare; concomitent se va verifica (prin intermediul nivelei cu bule de aer) orizontalitatea si
verticalitatea plăcilor aplicate;
după aplicarea unui rând orizontal de placi se aplica următorul rând;
debitarea plăcilor termoizolante la lungimea sau lăţimea necesara (după o prealabila trasare) pentru
realizarea ţeserii si completărilor necesare în zonele unde înălţimea unui rând este mai mica decât
lăţimea unei placi (de exemplu in dreptul golurilor, la cornisa, etc); debitarea se va face cu cuţite incatzite
sau instalaţie de debitat cu fir cald, astfel ca tăieturile sa fie drepte.
Aplicarea stratului de polistiren la glafurile verticale ale tamplariei se va face în spaţiul dintre fata
glafului şi profilul de contact cu tamplaria, montat anterior (plasa profilului de contact urmând a fi lipita
pe suprafaţa polistirenului aplicat).
Eventualele neplaneitati locale ale suprafeţei termoizolatiei se vor ajusta, după intarirea
mortarului adeziv (minimum 24 de ore de la aplicare), prin polizare cu hârtie abraziva, urmata de
îndepărtarea prafului de şlefuîre. Eventualete rosturi cu deschiderea mai mare de 2 mm se vor umple cu
straifuri de polistiren lipite cu mortar adeziv. Operatia de aplicare a plăcilor termoizolante de polistiren
expandat ignifugat necesita cel puţin doi lucratori: unul care aplica (de regula, cu mistria) mortarul
adeziv pe intradosul plăcii si unul care aplica placa pe perete si verifica planeitatea şi orizontalitatea
plăcilor montate.
Lipirea reprezintă mijlocul principal de fixare al termoizolatiei de suport în funcţie de tipul
materialului termoizolant folosit şi de stratul suport, se aleg adezivi specializaţi pentru lipirea stratului
suport al termoizolatiei.
Adezivul este un produs care se foloseşte la lipirea pe suport a plăcilor de polistiren expandat sau
extrudat şi pentru pozarea plasei de armare din fibră de sticlă. Este un mortar uscat pe bază de ciment şi
se poate aplica manual sau mecanizat. Are putere mare de lipire şi este permeabil la vaporii de apă.
Adezivul se poate aplica pe marginea plăcii de polistiren în formă de cordon (50 x 20mm), în
câmp, în două puncte, dar nu mai puţin de 40% din suprafaţa plăcii. Trebuie evitată încărcarea plăcii de
polistiren. Această ultimă variantă se aplică în cazul straturilor suport perfect plane, cu capacitate
portantă de încălzire.
Nu este permisă pătrunderea mortarului adeziv în rosturile dintre plăci. Nu se îmbină plăcile de
polistiren la colţurile deschiderilor (uşi, ferestre, logii etc) existând pericol de fisurare. La montaj,
temperatura mediului ambiant şi a stratului suport trebuie să fie de min. +50C. Plăcile se montează
întreţesut.
Consumul practic de adeziv pentru lipire, în condiţiile unui strat suport cu o rugozitate redusă şi
fără abateri mari de planeitate, este de 5 - 6kg/mp.
3. Consolidarea mecanică suplimentară
Consolidarea mecanică suplimentară poate fi executată doar după uscarea completă a stratului de adeziv
folosit la lipire şi se realizează cu dibluri.
Diblurile sunt elemente executate din polietilenă (ceea ce le conferă rezistenţă sporită la smulgere şi
forfecare) şi sunt folosite pentru fixarea suplimentară a termoizolatiei pe stratul de suport (beton, zidărie
din cărămidă, BCA).
Diblurile sunt obligatorii ta aplicarea termosistemului numai în cazurile următoare: pe faţade mai înalte
de 10m (suprafeţe de cea. 10Omp) fiind destinate preluării forţelor care "trag" de faţadă; pe tencuieli
vechi; pe beton.
Diblurile se vor monta astfel încât rozeta să calce în întregime pe placa de termoizolare (cea. 15cm de
muchia plăcii) şi nu în rostul dintre două sau mai multe plăci.
Fixarea diblurilor rozeta se va face numai după uscarea mortarului de lipire a plăcilor termoizolante
(minimum 24 de ore de la aplicarea plăcilor termoizolante care urmează a fi fixate mecanic).
Aceasta operaţie presupune: marcarea punctelor in care urmează a fi plantate diblurile rozeta şi
amplasarea lor (cea. 4 dibluri/m2); se va avea in vedere ca fiecare placa termoizolanta debitata, in
funcţie de mărime, sa fie fixata mecanic cu cel puţin un diblu; forarea găuritor in punctele marcate;
locaşurile pentru plantarea diblurilor rozeta se executa cu o maşina rotopercutanta prevăzuta cu un
burghiu având diametrul de 8 mm si lungimea necesara pentru ca mandrina maşinii sa producă pe
suprafaţa plăcii termoizolante din polistiren o amprenta cu adâncimea de cea, 3... 4 mm;
introducerea, in locaşurile forate, a diblurilor rozeta; fixarea in diblurite rozeta, a cuielor din PVC, prin
batere cu un ciocan (având masa de cea.1-1.5 kg); după batere, capul diblutui trebuie sa ramana in
planul plăcii din polistiren (pentru a nu deranja realizarea stratului de protecţie).
4. Pregătirea suprafeţei
Stratul suport trebuie sa aibă îndepărtat finisajul existent (daca este cazul);
Abaterile de (a planeitate ale stratului suport trebuie sa fie de max. 10 mm (măsuraţi pe toate direcţiile
sub dreptarul de 2 m lungime). Diferentele de planeitate mai mici de 10 mm pot fi preluate prin stratul
de mortar adeziv pentru lipirea plăcilor termoizolante. Pentru defectete de planeitate mai mari de 10
mm, după caz, se polizează bavurile sau se umplu intrândurile cu mortar de tencuiala. Planeitatea
suportului trebuie să ducă la grosimi de maximum 1,5cm ale stratului de lipire. Orice neregularitate /
neplaneitate apărută la montajul plăcilor va conduce la un consum suplimentar de adeziv;
Stratul suport de tip tencuiala trebuie sa fie aderent la stratul de baza; Verificarea aderentei stratului de
tencuiala de stratul de rezistenta (zidărie sau beton) se poate face prin ciocanire. Acolo unde sunetul nu
este clar, se recurge la dislocarea tencuielii neaderente si la refacerea ei; Stratul suport nu trebuie sa
prezinte fisuri semnificative (cu deschiderea sau adâncimea mai mare de 10 mm). In caz contrar,
tencuiala se va înlătura si se va reface. Verificarea îndeplinirii condiţiilor de mai sus pentru stratul suport
se va face după fixarea in stratul de rezistenta al peretelui, a eventualelor piese de ancorare ale
obiectelor ce urmează a fi prinse de perete (instalaţie de climatizare, panouri publicitare, etc); Apoi se va
realiza desprafuirea suprafeţei suport (care trebuie sa îndeplinească condiţiile de calitate specificate) si
stropirea ei cu apa. Desprafuirea se va face prin periere energica, (cu perii de sarma) iar spălarea se
realizează cu cârpe ude sau cu apa sub presiune; Punerea in opera a termosistemului se va face in
conformitate cu documentaţia tehnica de execuţie.
Condiţiile de mediu necesare sunt: temperatura aerului, pe durata punerii in opera si a prizei mortarului;
minim + 5°C; maxim+ 35°C; fara precipitaţii atmosferice, ceata, vânt puternic (mai mare de 6 m/s).
Dacă polistirenul a stat mult timp în bătaia soarelui pe faţadă, se recomandă acelaşi procedeu pentru
"regenerarea" suprafeţei.
5. Aplicarea stratului de armare
Aplicarea se face folosind fierul de glet cu dinţi (10 x 10mm). Armarea stratului de adeziv se face prin
înglobarea ţesăturii din fibră de sticlă în stratul de adeziv "crud", urmată de netezirea/finisarea acestuia;
Plasa de armare cu ţesătură din fibră de sticlă, reprezintă stratul de armare care are rolul de a împiedica
formarea fisurilor cauzate de tensiunile termice şi de a prelua din eforturile care solicită învelişul clădim.
O ţesătură din fibre de sticlă de calitate este rezistentă la agenţii alcalini, are ochiurile de 4 x 4mm şi o
masă
specifică de 145g/ftip. Plasa de armare din fibră de sticlă trebuie să aibă proprietăţi mecanice exprimate
empiric prin: min. 150kh/mp şt să reziste la mediul alcalin. Pentru faţade cu deschideri mari (peste 20m)
sau Ia corpuri de clădiri alăturate se utilizează obligatoriu profilul de dilatare, pentru a prelua tensiunile
mecanice induse de diferenţele de temperatură sau de mişcare a clădirii.
Realizarea stratului de protecţie din mortar adeziv armat cu plasa din fibre de sticla (tencuiala de baza).
Realizarea stratului de protecţie presupune o serie de operaţii, detaliate mai jos:
Rectificarea planeitatii suprafeţei stratului termoizolant din polistiren expandat (daca este necesar);
Diferentele de planeitate de pana la 10 mm se pot prelua prin stratul de mortar adeziv de lipire a plasei
din fibre de sticla.
Neplaneitatile mai mari de 10 mm se vor ajusta, după inlarirea mortarului adeziv (minimum 24 de ore de
la aplicare) prin polizare cu hârtie adeziva, urmata de îndepărtarea prafului de şlefuire.
Prepararea mortarului adeziv
Mortarul adeziv utilizat pentru lipirea stratului de armare din plasa de fibre de sticla este acelaşi si se
prepara in acelaşi fel ca si mortarul utilizat la lipirea plăcilor termoizolante.
Aplicarea profilelor de colt si a profilelor cu picurator
Pe lungimea muchiilor verticale iesinde ce apar la intersecţiile diferitelor planuri de faţada se realizează o
intarire locala cu un profil special de colt.
Pe muchia exterioara orizontala de ia partea de sus a golurilor de usi si ferestre se realizează o intarire
locala cu un profil special cu un picurator.
Profilele de colt si cu picurator sunt prevăzute pe ambele parti, pe întreaga lungime, cu cate o fasie din
plasa din fibre de sticla.
Montarea profilelor de colt si celor cu picurator se tace astfel:
- se debitează profilele la lungimea necesara;
- la profilul picurator se ajustează plasa de armare care se aplica pe gtaf, la dimensiunea
corespunzătoare lăţimii glafului;
- se aplica cu gletjera cu dinţi, un strat din mortar adeziv pe o suprafaţa egala cu suprafaţa
plaselor de armare;
- se pozează profilele pe muchii, se întinde si se presează plasa de armare pe mortarul adeziv;
daca lungimea muchiei este mai mare decât lungimea profilului de colt este necesara îmbinarea
profilelor cap la cap; la îmbinare se va realiza petrecerea plasei din fibre de sticla ale celor doua profite,
pe o lungime de cea. 3-4 cm;
- se gletuieste suprafaţa acoperita astfel incat sa se realizeze inglobarea completa a plasei
profilelor.
Gletuirea se prelungeşte puţin peste marginile plasei, astfel incat sa se realizeze o racordare plana cu
suprafaţa stratului de polistiren.
- Lipirea plasei de armare aferenta profilului de contact cu tamplaria se face in acelaşi mod ca la
profilele de colt. înainte de lipire se ajustează lăţimea ei astfel incat sa fie mai mica decât lăţimea glafului.
Armarea locala a colturilor golurilor din faţada
Colturile golurilor de usi si terestre se întăresc local prin aplicarea pe o direcţie perpendiculara cu
diagonalele golului a cate unei fasii din plasa din fibre de sticla având lungimea de cea. 50 cm si lăţimea
de cea. 30 cm, fâşiile fiind axate (cu axa transversala) pe diagonalele golurilor. Fasia din plasa din fibre de
sticla de armare locala a corturilor se aplica la fel ca profilele de colt.
Aplicarea stratului general de armare din plasa din fibre de sticla
Aplicarea stratului de armare se va face fie in rânduri verticale, fie in rânduri orizontale, după
necesitaţi, cu suprapunere pe cea. 10 cm.
Pentru fixarea stratului de armare din plasa din fibre de sticla se procedează astfel:
după fixarea profilelor de intarire locala, respectiv a plasei de la colturile golurilor, se aplica cu gletiera cu
dinţi un strat conţinu din mortar adeziv, având lăţimea si lungimea egala cu cea a fasiei din plasa din fibre
de sticla care urmează a fi lipita;
fâşiile din plasa din fibre de sticla se aplica cat mai continuu posibil;
la debitarea plaselor se va avea in vedere evitarea îmbinărilor (suprapunerilor) in zonele de colt (inclusiv
de goluri);
pe stratul de mortar neintarit aplicat se derulează st se fixează prin presare plasa din fibre de
sticla şi se înglobează prin gletuire, in stratul de mortar;
plasa de armare va acoperi întreaga suprafaţa a stratului termoizolant, suprapunandu- se peste
plasele aferente profilelor de soclu, de colt si de contact cu tamplaria;
la partea inferioara a peretelui (soclu) si la colturile iesinde, plasa de armare se va aplica si peste partea
metalica a profilelor de soclu, respectiv de colt, fara a depasi muchia;
stratul de mortar aplicat trebuie sa aibă o grosime de cel puţin 2 mm;
după lipirea unui rând de plasa de armare, rândul următor se aplica, suprapunandu-se (după caz,
longitudinal si/sau transversal) peste rândul aplicat anterior, pe o (după caz, longitudinal si/sau
transversal) peste rândul aplicat anterior, pe o distanta de cel puţin 10 cm;
la colturile intrande, plasa de armare de pe o fata se va petrece peste plasa de armare de pe fata
adiacenta muchiei, pe o dist. de cca. 15 cm;
plasa de armare se decupează (in cursul operaţiei de poziţionare) in dreptul pieselor de fixare a
eventualelor obiecte prinse de fata exterioara a peretelui (daca este cazul);
in dreptul golurilor plasa de armare fie va acoperi iniţial intreaga suprafaţa a golului, fie va depasi
marginea golului pe o distanta suficient de mare astfel incat sa se realizeze ulterior suprapunerea peste
plasa aferenta profilului de contact cu tamplaria;
plasa astfel aplicata se va decupa corespunzător, in funcţie de lăţimea glafuribr pe care trebuie intoarsa.
Realizarea stratului de protecţie a termoizolatiei necesita prezenta a cel puţin doi lucratori: unul
care tine sulul de plasa la poziţia necesara si altul care ii derulează si ii presează.
Grunduirea stratului de protecţie (tencuiala de baza)
După uscarea stratului de mortar adeziv armat cu plasa din fibre de sticla (minimum 3 zile de la aplicare),
cu o zi înainte de aplicarea stratului de tencuiala decorativa, se aplica (cu o rola sau bidinea) un strat
nediluat de grund pe o suprafaţa ce poate fi acoperita in ziua următoare cu tencuiala decorativa.
LUCRĂRI DE ZUGRĂVELI SI VOPSITORII - Finisarea
Anumite corecţii de planeitate ale polistirenului aplicat se pot face folosind o driscă de lemn pe
care s-a lipit smirghel aspru. Procedeul este laborios în functie de concepţa arhitectului şi dorinţa
beneficiarului, se pot obţine, ca strat final, faţade structurale (tencuite sau faţade lise (vopsite)).
Pentru îmbunătăţirea aderenţei stratului de finisaj la stratul suport (de armare) se foloseşte o
amorsa pe bază de apă, rezistentă la mediul alcalin, cu absorbţie uniformă pe suprafaţa de construcţie.
Trebuie avute în vedere funcţii multiple ale stratului de finisare:
Decorativ, estetic;
Protecţie (expus la intemperii, prin hidrofobizare respinge apa din ploi);
Rezistenţă (participă la protecţia mecanică şi rezistă ta variaţii termice).
Stratul decorativ se poate realiza din mai multe tipuri de materiale:
Tencuieli minerale pe bază de ciment – var;
Tencuieli organice, pe bază de răşini;
Vopsea de faţadă.
Aplicarea stratului de finisaj presupune: prepararea mortarului.
Conţinutul de mortar uscat de 40 kg al unui sac se amesteca (manual sau mecanizat) cu litri de
apa în funcţia de consistenta dorita.
Deoarece timpul recomandat de utilizare este de cea. 2 ore, se vor prepara numai cantităţi de
mortar care se pot consuma in acest interval de timp, in sistem de lucru continuu.
Aplicarea mortarului;
Mortarul se aplica pe întreaga suprafaţa a stratului de grund aplicat cu o zi înainte, cu gletiera,
după care se driscuieste imediat.
Grosimea stratului de tencuiala este de 2-3 mm (pentru mortarul cu granulatie 0-1 mm) respectiv
3-4 mm (pentru mortarul cu granulatie 0-2 mm).
Pentru aplicarea mortarului decorativ se recomanda ca suprafaţa faţadei sa fie impartita in zone
(eventual delimitate cu banda autoadeziva) care sa poată fi acoperite in regim de lucru continuu, cu o
cantitate de mortar corespunzătoare. Acest lucru este valabil si in cazul in care faţada are zone care
urmează sa fie finisata in culori diferite. Pentru obţinerea unei nuanţe uniforme este recomandabil ca
tencuiala decorativa aplicata pe o faţada sa fie realizata din acelaşi lot de material. Se recomanda culori
deschise, pastelate, pentru a se evita efectul de supraîncălzire.
In timpul lucrărilor, tencuiala proaspăta trebuie sa fie protejata împotriva precipitaţiilor sau a
însoririi puternice.
La aplicarea fiecărui strat component al termosistemului se va asigura o planeitate riguros
controlata.
Nu se admit abateri in privinţa grosimii tennoizolatiei, grosimea acesteia trebuie sa fie uniforma
pe întreaga suprafaţa.
 Plăcile termoizolante lipite trebuie sa aibă rosturile strânse. Nu este admisa utilizarea de placi din
polistiren cu muchiile si marginile rupte. Totodată nu se admit rosturi intre placi mai mari de 2 mm, cu
excepţia zonelor unde sunt montate profite de rost.
Se va verifica aderenta plăcilor de polistiren de suport. Nu se admit placi din polistiren desprinse
de suport.
Plasa de armare din fibre de sticla trebuie sa fie complet inglobata in stratul de mortar adeziv.
Stratul de grund trebuie sa se prezinte ca un strat uniform continuu si sa acopere complet stratul
de tencuiala armata. Nu sunt admise desprinderi, cute, discontinuităţi ale peliculei, neregularitati sau fire
de par din bidinea.
Tencuiala decorativa nu trebuie sa prezinte zone cu desprinderi, fisuri, nuanţe diferite sau ou
granule in relief (strop) neaderente.

0BIECTIV

Prezentul capitol se refera la executarea lucrărilor de vopsitorii exterioare cu vopsea lavabila de exterior.

GENERALITATI SI UTILIZĂRI TIPICE

vopsea pe baza de dispersie, utilizata pentru vopsirea faţadelor;

aspect semivascoz, omogen;
utilizata pentru vopsirea tuturor suprafeţelor de baza minerale: tencuieli uzuale, gleturi, zidarii, placi de
gips-carton, beton si de asemenea ca vopsea de renovare pe vopsitorii vechi rezistente;

ELEMENTE CARACTERISTICE PRINCIPALE

se aplica foarte uşor;

particular este continua, uniforma, mata, umple foarte bine porii si este permeabila la vaporii de apa.

CARACTERISTICI TEHNICE

aspect produs; - densitate, g/cm2;- conţinut de substanţa nevolatila %; - aspect pelicula;

lichid semivascos, omogen; - 1,58 ± 0,05;
64 ± 2; - Mat.

INSTRUCTIUNI DE APLICARE

Suprafeţele de baza Indicate - toate suprafeţele uscate si curate, înainte de utilizare conţinutul din
recipient se amesteca foarte bine.
Pregătirea suprafeţelor
Aplicarea produsului pe support se va face numai dupa pregătirea corespunzătoare a acestuia, deoarece
aceasta etapa are o influenta hotărâtoare asupra calităţii acoperirii si durabilităţii ei. Suprafeţe noi se
netezesc prin frecare cu piatra ponce, gresie, cărămida bine arsa sau o bucata de scândura de brad, prin
mişcări circulare si păstrând permanent contactul cu suprafaţa tencuielii. Pentru arii mari, se folosesc
aparate electrice de şlefuit; fisurile existente se deschid cu un cuţit si se repara cu mortar de ciment,
ipsos sau alte materiale de umplere si egalizare. Pentru fisuri cu adâncimi de maxim 2 mm, se foloseşte
materiale speciale de umplere. La grosimi mai mari, se recomanda aplicarea succesiva a mai multor
straturi, cu şlefuire si desprafuire intermediara.
Tencuielile care prin ciocnire se dovedesc necorespunzatoare se indeparteaza complet, pana la
zidărie.Daca porţiunea este mica se repara cu pasta de ciment cu intarire rapida.Pe suprafeţe mari se
utilizează mortar de acelaşi fel cu al tencuielii existente; stratul de glet se executa din pasta de ipsos sau
alte materiale cu proprietăţi similare, cu uscare rapida si capacitate foarte buna de şlefuire dupa uscarea
completa; praful rezultat din netezirea suprafeţelor se indeparteaza cu perii, maturi sau se sulfa cu aer
comprimat; granulatiile de nisip mai mari, evidente pe suprafaţa tencuielii trebuie îndepărtate deoarece
ele se vor desprinde cu timpul împreuna cu finisajul, prin atingere; pe toata perioada retencuirii sau a
reparaţiilor zonelor problema, temperatura suportului trebuie sa fie cel puţin 5 grade C; tencuiala
proaspăta se lasa minim 24 ore pentru uscare completa inaintea aplicării stratului de finisaj.
Suprafeţele care au mai fost vopsite se verifica starea tencuielilor prin ciocnire; la porţiunile care
se desprind se reface tencuiala si se repara muchiile lovite; vopselile vechi, neaderente, se Îndepărtează
complet prin razuire cu spaclul de otel, ardere cu lampa de benzina sau folosind soluţii chimice speciale;
vopsele pe baza de cleifhuma se înlătura in totalitate; zonele atacate de ciuperci sau mucegai se
impregnează si se curate foarte bine cu soluţii speciale destinate acestui scop, dupa care se usucă
complet; eventualele reparaţii se executa cu pasta de ciment, de ipsos sau materiale de etansare
adecvate; se îndepărtează apoi praful rezultat in urma şlefuirii ulterioare reparaţiei,
Grunduirea suprafeţelor înaintea aplicării produsului scopul acestei etape este sa impregneze
suportul sis a ancoreze stratul de vopsea deja existent pe perete, în cazul in care este destul de rezistent
si nu s-a Îndepărtat; prin grunduite se uniformizează absorbţia suportului, astfel incat ultimul strat de
finisaj sa pară perfect omogen si fara pete; de asemenea se urmăreşte creşterea aderentei dintre
produsul aplicat şi suport; grunduirea este obligatorie si consta in cel puţin un strat de amorsa de zidărie;
grunduirea se face numai dupa ce suprafeţele curăţate, reparate sau re-tencuite s-au uscat complet;
zonele tencuite proaspăt si cele reparate trebuie grunduite suplimentar datorita gradului mai mare de
absorbţie pe care ii prezintă; dupa uscarea suprafeţei grunduite se poate aplica produsul.

MODUL DE APLICARE

Materialul se aplica prin pensulare, roluire sau pulverizare air-less.

Pentru prevenirea apariţiei nadelor si a depunerilor se va aplica fiecare strat de vopsea intr-o
singura etapa in procedeul "umed pe umed" (fara întrerupere);
Nu se va lucra in condiţii de - temperature foarte ridicate sub directa influenta a razelor soarelui,
vant puternic, ceata, umiditate ridicata de peste 60% si pericol de ploaie si îngheţ; In condiţiile
temperaturilor ridicate este obligatoriu ca aplicarea vopselei sa se faca pe latura faţadei care nu se afla
direct expusa razelor solare;
Temperatura minima de aplicare: +5 grade pentru suprafaţa de baza si mediul înconjurător;
Curăţarea uneltelor de lucru se face cu apa cu detergent imediat dupa întrebuinţare.

AMBALAREA
Vopselele sunt ambalate in recipiente din material plastic, de capacităţi diferite in funcţie de furnizor.
DEPOZITAREA
Ele se vor depozita la loc uscat la temperature cuprinse intre +5 si +30 grade C.
SECURITATEA MUNCII
Fiind un produs diluabil cu apa, nu pune probleme deosebite de securitate a muncii. Se va evita
contactul cu pielea, ochii si mucoasele. In cazul contactului cu pielea, se spală cu apa calda si sapun. In
cazul contactului cu ochii, se spală din abundenta cu apa si apoi se consulta un specialist.
 8.SLEFUIT SI LACUIT PARCHET
Pentru o şlefuire corectă, trebuiesc respectate anumite tehnici şi metode, fără de care nu se
poate obţine calitatea dorită a suprafeţei. Șlefuirea se face în etape, cu materiale abrasive având
granulaţii diferite, începând cu granulaţiile mari şi terminând cu granulaţiile cât mai fine. La un parchet
montat pentru prima oară, şlefuirea începe în general cu granulaţie 36 - 40 pentru îndreptare, urmând
60 - 80 şi la final 100-120. Numărul exact de şlefuiri depinde de gradul de denivelare al lamelelor de
parchet, de modelul acestora, de tipul de maşină cu care se face şlefuirea şi de tipul finisării, cu lac sau
ulei. La recondiţionarea unui parchet vechi, care a fost finisat cu lac pe bază de solvent, se poate ajunge
ca prima şlefuire, cea pentru îndepărtarea lacului, să fie realizată folosind materiale abrazive cu
granulaţie 16 sau 24, urmând ca după curăţarea lacului să se urmeze acelaşi procedeu ca şi la şlefuirea
parchetului nou montat. Șlefuirea propriu-zisă cere îndemânare şi multe ore de practică. La maşinile de
şlefuit cu tambur trebuie acordată o mare atenţie momentului în care se lasă şi se ridică tamburul pe
parchet: dacă nu este ridicat şi coborât la timp, va lăsa urme adânci. În funcţie şi de modelul ales pentru
montaj, respectiv de felul în care cade lumina în încăpere, se va alege direcţia de şlefuit, granulaţia şi
numărul de operaţiuni. Aşa cum am arătat mai sus, cea mai importantă şlefuire este prima, pentru că se
îndreaptă orice denivelare. De exemplu, la un parchet montat în ”solzi de peşte” (sau în ”V”, sau
”brăduţ”, cum doriţi să-i spuneţi), se va începe şlefuirea perpendicular pe vârfurile unghiurilor, cu
granulaţie 36 – 40, şi se finisează apoi pe fibră cu 60 – 80 - 100. La modelul ”pe lung” (englezesc -
ordonat sau aleator) se va începe cu şlefuirea în diagonală cu abraziv de 36 - 40, urmând apoi o şlefuire
pe cealaltă diagonală cu 60 şi la final cu 80 - 100 sau 100 - 120 în sensul lamelelor. Înainte de finisarea cu
lac sau ulei recomandăm o şlefuire cu maşina monodisc sau cu trei discuri. La parchetul care se lăcuieşte,
este recomandată o şlefuire finală cu granulaţie 100 -120, iar la parchetul care se uleiază maximum 80 -
100. Înainte de lăcuire, se poate folosi plasa abrazivă cu granulaţie 100, iar înainte de uleiere plasa
abrazivă cu granulaţie 80. Din experienţă, nu recomandăm şlefuiri cu granulaţii mai mici de 120, pentru
că abrazivele cu granulaţii foarte fine nu fac altceva decât să ”lustruiască” şi să închidă porii lemnului,
ceea ce nu este de dorit. Se va avea în vedere şi felul în care cade lumina în încăpere. Se va evita
ridicarea sau coborârea tamburului maşinii de şlefuit în zonele foarte bine luminate. Aplicarea grundului
Înainte de aplicarea grundului, parchetul trebuie să fie aspirat cu atenţie de mai multe ori, pentru a se
îndepărta orice urmă de praf. Grundul are rolul de amorsă pentru lac, închizând porii lemnului, astfel
încât lacul să se distribuie uniform, fără pete şi fără pericolul de a se exfolia. Aceasta se aplică în strat
subţire cu un trafalet special, care împiedică formarea bulelor, aşteptându-se întărirea acestuia minimum
12 ore. După întărire, se şlefuieşte cu o plasă abrazivă cu granulaţie 180-220, se aspiră şi se şterge cu un
material antistatic, pentru a se elimina orice urmă de praf. Lăcuirea Pentru parchetul masiv în mod
special, se recomandă ca, o dată şlefuit, să fie lăcuit cât mai repede, astfel încât să se împiedice ca
eventuala umiditate în exces din atmosferă să fie absorbită de acesta. Se aplică primul strat de lac cu
acelaşi tip de trafalet ca în cazul grundului şi se aşteaptă întărirea acestuia minimum 12 ore. Se
şlefuieşte, se aspiră şi se curăţă, după care se aplică un nou strat de lac. Este de reţinut că există mai
multe tipuri de lac - poliuretanic şi pe bază de apă -, iar în funcţie de compoziţie pot fi lucioase,
semilucioase sau mate. Fiecare esenţă de lemn cere un anumit tip de finisaj. Pe lângă finisajul deja
cunoscut, există şi finisaje cu ceară şi ulei. Acestea nu trebuie confundate cu produsele obişnuite folosite
pentru întreţinerea parchetului, care se aplică la perioade scurte de timp, fără să presupună raşchetarea
parchetului. Dacă se doreşte transformarea unui parchet finisat cu ceară sau ulei într-un parchet finisat
cu lac, se vor urma toate operaţiile de recondiţionare menţionate. Parchetul poate suporta în timp multe
operaţii de acest gen, fără a-şi pierde din calităţi.

9.PARCHET LAMINAT TRAFIC INTENS

Prevederile prezentului capitol se referă la desfacere pardoselilor existente, repararea stratului
suport, şi montarea parchetului laminat.
 MATERIALE ŞI PRODUSE
Parchet laminat Grosime 8mm, Clasa trafic- intens, PLINTA PVC Îmbinată cu colţ interior colţ
exterior şi elemente de legatură;
Depozitarea materialelor
Înainte de montare parchetul laminat trebuie să se adapteze la conţiile din locul respectiv, mai
ales dacă a fost depozitat o perioadă îndelungată în alte condiţii atmosferice decât cele din zona în care
va fi plasat.Trebuie sa veti grija ca: Parchetul laminat să rămână în ambalajul original până e scos pentru
montare. Se va depozita în camera în care va fi montat (temperaturi ideale intre 18-20 grade Celsius).
Plasati pachetele pe orizontala pentru a evita curbarea. Lasati parchetul laminat in aceeasi pozitie pentru
cel putin 48 de ore.
Pregătirea suprafeţei
Suprafata pe care se montează parchetul laminat trebuie să fie uscata, solidă şi dreaptă. O
suprafaţă este considerata dreaptă dacă diferenţa de nivel este mai mică de 1 mm pe o lungime de 1m
liniar. Bucaţi de fibră pot fi folosite pentru a nivela mici deviaţi, acestea contribuind şi la o izolare termică
şi fonică. Diferenţele de nivel trebuiesc aduse la parametrii descrişi anterior inainte de-a monta
parchetul. Parchetul se va monta pe folie de 2,5mm
Protectie la umiditate şi fonică
Se recomanda utilizarea unei folii de nailon sau a altor materiale ce impiedica raspandirea
umezelii ca un prim strat al suprafetei pe care se va monta parchetul. Grosimea foliei poate fi pana in 2
mm. Pentru a evita sunete neplacute, precum scartaitul parchetului se recomanda utilizarea unui strat
de izolator fonic, o membrana cu grosime de circa 2 mm.
DESCRIEREA LUCRĂRILOR
Alegerea directiei de montare. Montarea parchetului se va face pe lungimea camerei.
Dimensiunile trebuie să fie mai mici cu circa 15 mm decât marginile efective ale camerei pentru ca în
timp parchetul se mai modifica din punc de vedere al dimensiunilor si exista riscul de-a se “umfla”.
Pentru a da strălucire parchetul laminat trebuie măturat după terminare montării. De asemenea se pot
utiliza substante speciale pentru curatirea si lustruirea parchetului laminat.
RECEPTIA FINALĂ A LUCRĂRILOR
Receptia la terminarea lucrărilor lucrărilor de către beneficiar se efectuează conform
Regulamentului de receptie a lucrărilor în constructii si instalatii aferente acestora, aprobat cu HG
273/94. Comisia de receptie examinează lucrările executate fată de documentatia tehnică aprobată si de
documentatia de control întocmită în timpul executiei.
NOTA :Se va anexa la oferta fisa tehnica a produsului ofertat. Culoarea parchetului

10.ÎNVELITORI DIN TABLĂ PE ŞARPANTĂ ŞI LUCRARI DE TINICHIGERIE

I. DOMENIU DE APLICARE

Prevederile din prezentul capitol se referă la verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de învelitori,
realizate din: - ţiglă şi olane; - tablă plană ; - tablă tip ţiglă . ' De asemenea, capitolul se referă la
verificarea calităţii pentru jgheaburi, burlane şi tinichigerie aferentă învelitorilor de orice fel.

II. PREVEDERI COMUNE

Controlul execuţiei învelitorilor constă din: .

1. Verificarea materialelor care urmează a fi puse în operă, se efectuează de către conducătorul tehnic al
lucrării şi se referă la:
• existenţa şi conţinutul certificatelor de calitate la primirea materialelor pe şantier;
• în cazul lipsei certificatelor de calitate, efectuarea încercărilor de calitate prevăzute în prescripţia
tehnică a produsului (normă internă sau standard);
• punerea în operă, dacă în urma depozitării şi a manipulării, materialele nu au fost deteriorate sau
înlocuite greşit.
2. Verificarea pe parcurs a calităţii lucrărilor conform prevederilor proiectului, se va face de către
conducătorul tehnic al lucrării pe tot timpul execuţiei.
3. Verificarea pe faze a calităţii lucrărilor se efectuează conform reglementărilor în vigoare şi se referă la
corespondenţa cu prevederile din proiect, la condiţiile de calitate şi la încadrarea în abaterile admisibile,
prevăzute anterior. Această verificare se referă la întreaga categorie de lucrări în învelitori şi pentru
fiecare tronson în parte, încheindu-se "Proces verbal de verificare pe. faze de lucrări", care se înscriu în
registrul respectiv.
4. Verificarea la recepţia preliminara a întregului obiect se va face de către COMISIA DE RECEPŢIE prin: -
examinarea existenţei şi conţinutului certificatelor de calitate a materialelor şi a proceselor verbale de
verificare pe faze de lucrări; - examinarea directă a lucrărilor executate, prin sondaj (cel puţin unul de
fiecare tronson) cu referiri la toate elementele constructive ale învelitorii, urmărindu-se, în special, ca
învelitorile să îndeplinească funcţiile de îndepărtare a apelor pluviale, precum şi condiţiile respective de
etanşeitate.

III. MĂSURI PRINCIPALE DE PROTECŢIA MUNCII LA LUCRĂRI DE IZOLAŢII LA ACOPERIŞURI

- Înainte de începerea lucrărilor de izolaţie la acoperişuri, se va verifica să fie împrejmuite sau acoperite
cu plase de protecţie toate golurile din acoperiş.
- În jurul locurilor de lucru pe o lăţime de 2 m, se va interzice, prin indicatoare de avertizare, accesul
personalului muncitor care nu lucrează la izolaţii.
- Se interzice lucrul sub schelele altor construcţii, în cazul în care acestea nu asigură protecţia necesară
pentru prevenirea accidentelor.
- Înainte de începerea lucrului, se va verifica starea tehnică a sapei.
- Nu se vor depozita pe acoperiş decât cantităţile de materiale care să nu depăşească sarcina utilă pentru
care acesta a fost calculat.
- Se interzice aruncarea de pe acoperiş a materialelor sau sculelor.
- în cazul în care procesul tehnologic solicită a se lucra suprapus pe mai multe niveluri, se vor coordona
măsurile corespunzătoare de protecţie a muncii pentru prevenirea unor eventuale accidente.
- La lucrările la care se utilizează materiale inflamabile sau toxice, şefii de echipă sunt obligaţi să
amintească zilnic personalului muncitor principalele măsuri de protecţie a muncii specifice lucrului de
asemenea materiale.

IV. PREVEDERI SPECIFICE

1. Suportul învelitorii Verificarea constă în examinarea proceselor verbale încheiate la terminarea fazei
de lucrări din care face parte suportul şi din măsurarea - prin sondaj - a elementelor geometrice ale
acestuia (pante, planeitate, rectiliniaritate, distanţa dintre axe, protecţia anticorozivă a părţilor metalice).
Abaterile de planeitate măsurate cu dreptarul de 3 m trebuie sa nu depăşească 5 mm în lungul pantei şi
10 mm perpendicular pe aceasta.
2. Învelitoarea propriu-zisă , în toate cazurile se va verifica:
• concordanţa lucrărilor executate cu prevederile şi detaliile date de proiect (felul învelitorii, pante,
racordări, detalii, coama străpungerii, tinichigerie, etc.);
• existenţa şi corectitudinea lucrărilor de tinichigerie aferente învelitorii conform detaliilor din proiect şi
cataloagelor de detalii tip, în special: şorţurile, doliile, paziile, îmbrăcămintea coşurilor, străpungeri
pentru ventilaţie;
• existenţa şi modul de prindere pe suport a elementelor de tinichigerie.
3. La jgheaburi si burlane se va verifica:
• pantele jgheaburilor (min. 0,5 %) să fie conform indicaţiilor din proiect şi producător
• montarea jgheaburilor să fie executată cu min. 1 cm si max. 5 cm sub picătura streaşinei;
• amplasamentul, tipul şi numărul de cârlige să corespundă prevederilor din proiect:
• marginea exterioară a jgheabului să fie aşezată cu cca. 2 cm mai jos decât marginea interioară;
• cârligele pentru jgheaburi şi brăţările pentru burlane să fie protejate contra coroziunii.
4. Transportul şi manipularea materialelor
Plăcile de acoperiş de tablă tip ţiglă sunt pregătite la lungimi calculate exact , astfel încât , pierderile de
material să fie cât mai mici . Plăcile sunt livrate standard , pe paleţi de lemn care se pot manipula cel mai
bine cu ajutorul macaralelor sau motostivuitoarelor . La manevrarea manuală , este nevoie ca panourile
să nu fie distruse şi să nu se producă deformarea ( care ar putea avea ca rezultat infiltraţiile ) . De
asemenea este interzisă târârea panourilor . Tabla trebuie transportate în vehicule acoperite cu prelată .
Paleţii nu pot depăşi suprafaţa pe care au fost aşezate şi trebuie să fie îndeajuns de bine fixate cu
ajutorul unor mijloace potrivite care să nu le deterioreze , astfel încât , în timpul manevrării să nu
alunece între ele sau pe suprafaţa de aşezare .
5. Depozitarea Este recomandat ca tabla să fie depozitată în spaţii închise , uscate şi bine aerisite , unde
nu există variaţii mari de temperatură . Pentru intervale scurte este permisă depozitarea în spaţii
deschise , dacă paleţii ( legăturile ) sunt acoperiţi cu o prelată care-şi menţine culoarea şi permite
aerisirea . În ambele cazuri este nevoie ca paleţii ( legăturile ) să fie aşezaţi pe suporţi , la o distanţă
potrivită de pământ , care să permită scurgerea apelor şi aerisirea . În cazul în care tabla va fi depozitată
pe o perioadă mai lungă de o lună , este necesar ca fiecare panou ( foaie ) să fie despărţită de celelalte şi
bine aerisită ( să nu fie lipite între ele ) .
6 . Reguli de montare a sistemelor de acoperiş
6.1. Din cauza variaţiilor de temperatură , sub învelitoare se produce condens , de aceea , la acoperişurile
izolate ( tip şarpantă ) este necesară aplicarea unei folii anticondens care nu permite trecerea vaporilor ,
iar formarea condensului este împiedicată dacă se respectă distanţa de aerisire dintre foile de tablă şi
astereală .
6.2. La fixarea şi îmbinarea pe acoperiş a elementelor de învelitoare ( panou tablă , coame , dolii etc. )
este necesară respectarea folosirii materialelor recomandate de producătorul sistemului , precum şi
unelte potrivite ( şurubelniţă cu turaţie variabilă ) .
6.3. Pentru ajustare ( tăiere , decupare ) trebuie , de asemenea folosite unelte potrivite : foarfece
manuală pentru tablă sau cuţit vibrator , în nici un caz un aparat cu disc abraziv .
6.4. Pentru avea o învelitore de calitate şi cu o durată cât mai lungă de viaţă este necesar să se repecte
cu întocmai recomandările producătorului cu privire la aerisirile ce trebuie folosite şi la stratul de aer
necesar sub tablă .
6.5. Deplasarea pe acoperiş este posibilă numai pe traiectoria şipcilor de susţinere şi numai cu
încălţăminte cu talpă moale ( tălpile trebuie întotdeauna controlate pentru posibile resturi de şpan ) . 6.6
În cazul unor deteriorări ale suprafeţei , care apar pe parcursul montajului , locuri cu tăieturi , eventual
zgârieturi , este necesară tratarea imediată cu spray special de retuşat .
6.7. Pe parcursul montajului , suprafaţa va fi curăţată de pilituri şi şpan, cu o perie moale .
6.8 Fixarea se efectuează cu şuruburi autoforante de 4,8 x 35 mm, galvanizate , vopsite în aceeaşi culoare
cu panourile şi prevăzute cu şaibe de etanşare din neopren .
6.9 Şuruburile se pun în apartea concavă a ondulaţiei sub bordura fiecărei ţigle .
6.10 Panourile se fixează în dreptul coamelor în aşa fel ca să fie sub suprapunere . Se reapartizează restul
şuruburilor pe suprafaţă , luând în medie 8 şuruburi pe mp .
6.11 La nivelul suprapunerilor , panourile pot fi fixate unul peste celălalt cu şuruburi sau nituri la vârful
ondulaţiei , exact înainte extremităţii fiecărei ţigle .
6.12 Aşezarea panourilo de tablă se efectuează de la dreapta la stânga, din josul pantei în sus . Dcaă
acoperişul nu este perpendicular panoul se aşază astfel încât să urmărească opritorul inferior . Micile
diferenţe pot fi înlîturate cu ajutorul plăcilor de cant sau coame .
6.13 Se recomandă , ca la început să se aşeze câteva panouri şi să se controleze ca partea inferioară să fie
paralelă cu jgheabul .
6.14 Pentru terminarea opritorului inferior , se utilizează racord glaf .
6.15 Coamele se pun direct pe panouri şi sunt prinse cu şuruburi la vârfurile ondulaţiei aoperişului ,
folosind şuruburi auto forante .
6.16 Capătul de coamă este prins cu şuruburi la extremitate . Joncţiunoile se etanşează cu silicon.

NORMATIVE ŞI STAS-URI PRIVIND PROIECTAREA ŞI EXECUŢIA ÎNVELITORILOR ŞI LUCRĂRILOR DE

TINICHIGERIE
1 . C 37 -88 Normativ pentru alcătuirea şi executarea învelitorilor la construcţii –
2. C. 56 - 85 Normativ pentru verificarea calităţii şi recepţia lucrărilor de construcţii si instalaţii aferente
 3. NM 319-2006 Norme metodologice de aplicare a Legii securităţii şi sănătăţii în muncă nr. 319 / 2006 4.
STAS 2389/1977 Jgheaburi şi burlane. Prescripţii de proiectare şi alcătuire .
5. STAS 3303/2- 88 Pantele învelitorilor-prescripţii de proiectare.

11.STRAT DE BETON DE CIMENT LA TROTUARE

1. DOMENIUL DE APLICARE
Acest caiet de sarcini se aplica la realizarea lucrarilor pentru trotuare cu strat de beton de ciment.
El cuprinde conditiile tehnice care trebuie sa fie indeplinite la realizarea acestui dispozitiv si controlul
calitatii materialelor si a lucrarilor executate conform prevederilor din proiectul tehnic.
Lucrarea se masoara la m3 de beton.
2. MATERIALE UTILIZATE – CONDITII DE CALITATE
Apa
Poate proveni din reteaua publica sau dintr-o alta sursa, dar in acest caz trebuie sa indeplineasca
conditiile din STAS 790/84. In cazul in care apa provine din alta sursa, verificarea se va face de catre un
laborator de specialitate si va trebui sa indeplineasca conditiile din tabelul 2. a:
Tabelul 2. a:
Caracteristici fizice si chimice U.M. Conditii de admisibilitate
Continutul total de saruri gr./l max. 2,0
Sulfati gr.SO4/l max. 2,0
Substante organice gr./l max. 0,5
Cloruri gr.Cl/l max. 0,5
Azotati gr.NO3/dmc max. 0,5
Magneziu gr.Mg/dmc max. 0,5
Materii in suspensie gr./l max. 0,0
In timpul utilizarii pe santier se va evita ca apa sa se polueze cu detergenti, materii organice, uleiuri
vegetale, argile etc.
Cantitatea orientativa de apa de amestecare pentru efectuarea incercarilor preliminare se stabileste in
functie de clasa de rezistenta si de clasa de consistenta a betonului conform prevederilor din tabelul 2. b:
Tabelul 2. b:
Clasa betonului Cantitatea de apa (Al) - l/m3, pentru clasa de consistenta T3
C8/10..C20/25 185
Valoarea privind cantitatea de apa de amestecare prevazuta in tabelul de mai sus este valabila in cazul
agregatelor de balastiera 0-31mm.
Cantitatile de apa se vor corecta prin reducere sau sporire conform recomandarilor din Codul de Practica
NE 012-99 pag.134.
Cimentul
Cimentul utilizat la lucrarile proiectate va fi de tipul II/A-S32.5 (R).
2.2.1 Controlul calitatii cimentului se face:
- la aprovizionare: prin verificarea certificatului de calitate / garantie emis de producator sau de baza de
livrare;
- inainte de utilizare, de catre un laborator autorizat.
In cazul in care utilizatorul procura cimentul de la un depozit (baza de livrare) livrarea cimentului va fi
insotita de o declaratie de conformitate, in care se va mentiona:
- tipul de ciment si fabrica producatoare;
- data sosirii in depozit;
- nr. certificatului de calitate eliberat de producator;
- nr. buletinului de analiza a calitatii cimentului efectuata de un laborator autorizat.
Caracteristicile cimenturilor vor fi verificate in conformitate cu: SR 1500/96, SREN 196/95, SR 227/2-94,
SR 227/5-94, Cod de practica NE 012-99.
2.2.2 Livrarea, transportul si depozitarea cimentului:
La livrare, cimentul va fi insotit de certificatul de calitate. In cazul in care cimentul expediat de furnizor a
fost preluat de o baza de aprovizionare, livrarea cimentului va fi insotita de declaratie de conformitate.
- Depozitarea cimentului se va face:
a) in vrac, in celule tip siloz in care nu au mai fost depozitate alte materiale;
b) ambalat in saci, in incaperi inchise, asezati in stive pe scanduri dispuse cu interspatii pentru a asigura
circulatia aerului.
Cimentul se va folosi inainte de termenul de expirare.
Agregatele pentru beton
2.3.1 La prepararea betoanelor avand densitatea aparenta cuprinsa intre 2201 si 2500 kg/m3 se vor folosi
agregate din sfaramarea rocilor, agregate cu densitate normala (1201-2000kg/m3) conform STAS
1667/76. Ele sunt:
- nisip natural 0-7 sau 0-5mm
- pietris 7-71 sau 5-63mm
- balast 0-31, 0-40, 0-63 sau 0-71mm.
Agregatele trebuie sa provina din roci stabile, adica nealterate de apa, aer sau inghet (STAS 9864/74). Nu
se folosesc agregate provenite din roci feldspatice sau sistuoase.
De asemenea, nu trebuie sa contina impuritati :resturi de animale sau vegetale, pacuri, uleiuri, particule
de argila, sulfati, sulfuri, carbune –0.5%, mica –1%, parti levigabile.
2.3.2 Caracteristicile fizico-mecanice ale agregatelor trebuie sa indeplineasca conditiile din tabelul 2.c,
conform STAS 730-89 :
Tabelul 2.c:
Caracteristici fizico-mecanice Conditii de
admisibilitate
- Densitatea aparenta kg/mc, min. 1800
- Densitatea in gramada, in stare afanata si uscata kg/mc, min 1200
- Porozitatea totala maxima 5%
- Rezistenta la strivire %
- in stare saturata min. 60
- in stare uscata min. 15
- Coeficientul de inmuiere dupa saturare min. 0,80
- Rezistenta la compresiune a rocii in stare saturata daN/cmp 500
- Rezistenta la inghet-dezghet (pierderea procentuala fata de masa % max. 10
initiala)
- Absorbtia de apa % max. 2,5
2.3.3 Curba de granulozitate a agregatului total se stabileste astfel incat sa se incadreze functie de
dozajul de ciment si consistenta betonului in zona recomandata in tabelul 2.d:
Tabelul 2.d:
Clasa de Dozajul de ciment (kg/m3)
tasare
< 200 200 - 300 300 - 400 > 400
*
T3, I I (II) II (III)* III
T3/T4
Observatie: Zonele indicate in paranteza se adopta cu precadere, daca la incercarile preliminare se
constata ca amestecul de beton nu prezinta tendinta de segregare.
2.3.4 Limitele zonelor de granulozitate sunt prevazute in tabelele:
- tabelul 6.e pentru agregate 0 - 16mm;
- tabelul 6.f pentru agregate 0 - 31mm.
Tabelul 2.e:
Zona Limita % treceri in masa prin sita sau ciur
0,2 1 3 7 16
I max 11 45 60 80 100
min 3 35 51 71 95
II max 8 35 50 70 100
min 2 25 41 61 95
III max 6 25 40 60 100
min 1 15 30 50 95
Tabelul 2.f:
Zona Limita % treceri in masa prin sita sau ciur
0,2 1 3 7 16 31
I max 10 40 50 70 90 100
min 3 31 41 61 81 95
II max 7 30 40 60 80 100
min 2 21 31 51 71 95
III max 5 20 30 50 70 100
min 1 10 20 40 60 95
2.3.5 Controlul calitatii agregatelor
Statiile de producere a agregatelor (balastierele) vor functiona numai pe baza de atestat eliberat de o
comisie interna in prezenta unui reprezentant desemnat de I.S.C.
Controlul calitatii agregatelor se va face la fiecare lot aprovizionat, conform prevederilor din anexa
VI.1pct. A2 si VI.1pct B2 din Codul de Practica NE 012-99, iar metodele de verificare vor tine cont de STAS
4606/1980.
2.3.6 Laboratorul santierului va tine evidenta calitatii agregatelor astfel:
- intr-un dosar vor fi cuprinse toate certificatele de calitate de la furnizor;
- intr-un registru (registru pentru incercari agregate) rezultatele determinarilor efectuate in laborator.
2.3.7 Transportul agregatelor
Agregatele vor fi expediate cu mijloace de transport curate si bine inchise. Fiecare transport va fi insotit
de foaia de expeditie in care se vor arata: numarul si data eliberarii foii, marca de fabrica (balastiera),
destinatarul, felul si sortul agregatelor, cantitatea livrata, numarul certificatului de calitate.
2.3.8 Depozitarea agregatelor
Se vor depozita pe platforme betonate, avand pante si rigole de evacuare a apelor. Pentru depozitarea
diferitelor sorturi se vor amenaja compartimente cu inaltimea corespunzatoare in vederea evitarii
amestecarii sorturilor.
Nu se admite depozitarea direct pe pamant sau pe platforme balastate.
Betonul
Cerintele de baza pe care trebuie sa le indeplineasca betoanele vor fi conform „Cod de Practica pentru
executarea lucrarilor din beton, beton armat si beton precomprimat”, Indicativ NE 012-99. Dupa modul
de expunere al constructiilor prevazute in prezenta documentatie proiectate in functie de conditiile de
mediu, rezulta clasa de expunere 2a (tabel 5.1-Cod de Practica NE 012-99).
2.4.1 Betonul proaspat
2.4.1.1Consistenta
Consistenta betonului proaspat (masura lucrabilitatii) poate fi determinata prin urmatoarele metode:
- tasarea conului, grad de compactare si raspandire. Clasificarea in clase, functie de diferitele metode,
este prezentata in tabelele 2.g , 2.h si 2.i:
Tabelul 6.g, tasarea conului:
Clasa Tasarea conului (mm)
T3 70 ± 20
T3 / T4 100 ± 20
Tabelul 2.h, grad de compactare determinat conform STAS 1759-88:
Clasa Grad de compactare (Waltz Gc)
C0 > 1,46
C1 1,45 – 1,26
Tabelul 2.i, raspandire determinata conform ISO 9812
Clasa Raspandire (mm)
F1 < 340
F1 350 – 410
2.4.1.2 Compozitia betoanelor este definita de proportia in volume a diverselor categorii de agregate
uscate, greutatea liantului pentru un mc. de beton gata executat si volumul apei. Cantitatile necesare pe
fiecare component al betonului vor fi determinate inainte de a incepe prepararea acestuia de catre
antreprenor:
La dozarea materialelor componente ale betonului (dupa stabilirea retetei) se admit urmatoarele abateri:
- agregate ± 3%;
- ciment si apa ±2%;
- aditivi ± 5%
Din incercarile preliminare trebuie sa rezulte variatiile admisibile ale compozitiei in ceea ce priveste
lucrabilitatea, continutul de aer si rezistentele mecanice aratate in tabelul 2.j:
Tabelul 2.j:
Determinarea caracteristicii Conform STAS Valoarea
Lucrabilitatea: 3622 - 86 1-5
- prin metoda tasarii 126 - 145
- prin metoda gradului de compactare
Densitatea aparenta 1759-80 2201 - 2500
Continutul de aer oclus (% vlo.) 5479 - 88 3 - 5%
2.4.1.4 Transportul betonului
Transportul betonului trebuie efectuat luand masurile necesare pentru a preveni segregarea, pierderea
componentilor sau contaminarea betonului.
Transportul betoanelor cu tasare mai mare de 50mm se va face cu autoagitatoare, iar a betoanelor cu
tasare de max. 50mm cu autobasculante cu bena, amenajate corespunzator. Transportul local al
betonului se poate efectua cu bene, pompe, vagoneti, benzi transportoare, jgheaburi sau tomberoane.
Durata de transport se considera din momentul incarcarii mijlocului de transport si sfarsitul descarcarii
acestuia si nu poate depasi valorile orientative prezentate in tabelul 2.k, pentru cimenturi de clase
32,5/42,5 decat daca se utilizeaza aditivi intarzietori.
Tabelul 2.k:
Temperatura Durata maxima de transport
amestecului de beton (minute)
0
( C) Cimenturi de clasa 32,5 Cimenturi de clasa
>42,5
0 0
10 < t < 30 50 35
0
t < 10 70 50
2.4.2 Betonul intarit
2.4.2,1 Rezistenta la compresiune
Clasa betonului este definita pe baza rezistentei caracteristice fck cil (fck cub), care este rezistenta la
compresiune in N/mm2 determinata pe cilindrii de 150/300mm (sau pe cuburi cu latura de 150mm) la
varsta de 28zile, sub a carei valori se pot situa statistic cel mult 5% din rezultate.
Controlul calitatii lucrarilor de betoane turnate pe santier, se va realiza conform STAS 1275-88, STAS 1759-
88, STAS 2320-88, STAS 2414/91.
3. VERIFICAREA CALITATII
Pentru executarea unei lucrari corespunzatoare din punct de vedere calitativ, pe parcursul executiei este
obligatoriu sa se faca verificari la materialele componente si la fazele de executie dupa cum sunt
prezentate in tabelele 3.a si 3.b:
Natura si frecventa cu care sunt efectuate controalele asupra materialelor, sunt aratate in tabelul 3.a:
Frecventa incercarilor
incercarea
Materialul Caracteristici verificate Conform STAS Incercarea
inainte de
de informare
utilizare
1 2 3 4 5
Ciment Examinarea datelor din SR1500-96 la fiecare lot -
certificatul de calitate aprovizionat
Timpul de priza SREN 196-3/95 la fiecare lot aprovizionat -
Rezistente mecanice la 2 SREN 196-1/95 O proba la fiecare -
(7)zile si 28 zile lot aprovizionat
Agregate Examinarea datelor din - la fiecare lot aprovizionat -
certificatul de calitate
Parte levigabila 4606-80 - o determinare
lot de 100m3
Humus 4606-80 la schimbarea sursei -
Corpuri straine, argila in 4606-80 In cazul in care se o determinare
bucati, argila aderenta, observa prezenta lor pe
continut lot de 100m3
de carbune si mica
Granulozitatea sorturilor 4606-80 o proba la max 500m3 o determinare
pentru fiecare sort si sursa pe lot de 100m3
Densitatea in gramada in stare730-89 o proba la 200m3
afanata si uscata
Apa Analiza chimica 790-89 pentru apa potabila nu ori de cate ori
este cazul se
schimba sursa
sau apar
conditii
de poluare
Aditivi Examinarea datelor - la fiecare lot aprovizionat -
din certificatul de calitate
Beton Consistenta STAS 1759/88 De doua ori pe schimb Eventual
proaspat si pe tip de beton corectarea
cantitatii de apa
de amestecare
Beton Rezistenta la compresiune peSTAS 1275/88 O proba la 50m3 Verificarea
intarit epruvete cilindrice/ cubice la (C>8/10) Realiz.
varsta de 28 zile cerintelor
de calitate /
clasa
Determinarea gradului de STAS 3519-76 Min. doua Min. 90% din
impermeabilitate sau probe pe obiect nr. de incercari
gelivitate Sa
indeplineasca
cerintele
revazute
Verificarea calitatii executiei lucrarilor:
Betonarea: verificarea betoanelor proaspete, precum si a cuburilor de proba
4. RECEPTIA LUCRARILOR
Receptia constituie o componenta a sistemului calitatii in constructii si prin actul de receptie se certifica
faptul ca executantul si-a indeplinit obligatiile in conformitate cu prevederile contractului si a
documentatiei de executie;
Receptia lucrarilor se va efectua in conformitate cu HG nr. 273/14.06.1994 si cu Normativele C. 56-8 si NE
012-99;
Receptia va fi pe faze determinante
Receptia pe faze determinante (de lucrari ascunse)
va examina daca partea de lucrare ce se receptioneaza s-a executat conform proiectului si atesta
conditiile impuse de documentatia de executie si de prezentul caiet de sarcini.
In urma verificarilor se incheie proces verbal de receptie pe faze in care se confirma posibilitatea trecerii
executiei la faza imediat urmatoare.
La receptia pe faze, participa: reprezentantul I.S.C. beneficiarul, executantul proiectantul.
Registrul de procese verbale de lucrari ascunse se va pune la dispozitia organelor de control, cat si
comisiei de receptie preliminara sau finala.
5. PROTECTIA MUNCII
La executarea lucrarilor se vor respecta normele de tehnica securitatii, protectia si igiena muncii din
,,Regulamentul privind protectia si igiena muncii’’ aprobat prin Ord. nr. 9/N/15.03.1993 al MLPAT precum
si ,,Norme specifice de securitate a muncii pentru prepararea, transportul, turnarea betonului si
executarea lucrarilor de B.A. si B.P. aprobate de Ministerul Muncii si Protectiei Sociale cu Ordinul Nr.
136/14.04.1995’’.
Se reamintesc mai jos cateva prevederi care trebuiesc avute permanent in vedere:
- nici un utilaj nu va incepe lucrul daca nu a fost receptionat, pentru a avea garantia ca functionarea
corespunde cu prevederile din cartea masinii si cu normele de protectia muncii specifice;
- nu se va stationa in raza de actiune a utilajelor in lucru;
- piesele in miscare ale instalatiilor vor fi prevazute cu aparatori;
- revizia instalatiilor se va face la termenele stabilite de catre mecanicul sef al executantului.
Personalul de executie va fi instruit pentru cunoasterea si aplicarea normelor de protectia muncii, asupra
modului de lucru, comportarea la locul de munca, precum si asupra unor masuri speciale ce se vor lua pe
parcurs de catre conducatorul punctului de lucru.
Este obligatorie efectuarea lunara a instructajului de protectia muncii a personalului angajat, precum si a
personalului nou angajat, care nu va incepe lucrul decat dupa ce si-a insusit continutul instructajului, cu
consemnarea in fisele de instructaj individual.
Se vor lua toate masurile pentru evitarea oricaror situatii periculoase.
Pe timpul executiei lucrarilor, constructorul va nominaliza personalul responsabil pentru semnalizarea si
avertizarea punctelor periculoase.
6. PAZA CONTRA INCENDIILOR
Pe timpul executarii lucrarilor se vor respecta prevederile urmatoarelor normative referitoare la paza
contra incendiilor:
-Norme generale de prevenire si stingere a incendiilor M.I. nr. 381/04.03.1993 si M.L.P.A.T. nr.
7/N/03.03.1993 publicat in Monitorul Oficial;
- C300-94 Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si
instalatii aferente acestora – M.L.P.A.T. nr. 20/11.1.07.94 publicat in Buletinul Constructiilor nr. 9/1994.

Intocmit,