Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova

Universitatea de Stat ,,Alecu Russo’’ din Bălţi

Facultatea de Ştiinţe Reale,Economice şi ale Mediului
Catedra de Ştiinţe Economice

Referat

la cursul: Teorie economică II

Cu tema: FMI ca componentă fundamentală a economiei mondiale

A elaborat studetul:
Lavric Sergiu gr. BA11Z
Specialitatea: Business și administrare
Conf. Univ., dr. Trusevici A.

Bălți, 2017
 Introducere
Dupa cum am consemnat in „sectiunea istorica” a expunerii noastre, Conferinta Monetara si
Financiara din iulie 1944 a marcat nu numai consacrarea unor noi principii, dar si instituirea organismelor
care sa concure la realizarea acestora, si anume Fondul Monetar International (F.M.I.) si Banca
Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare (B.I.R.D.), care, impreuna cu Asociatia Internationala
pentru Dezvoltare, Societatea Financiara Internationala, Agentia Multilaterala de Garantare a Investitiilor
si Centrul International pentru Reglementarea Diferendelor, formeaza Grupul Bancii Mondiale.
Fondul Monetar International a fost creat in mod oficial la 27 decembrie 1945, cand 29 de state
au ratificat statutul sau, adoptat la conferinta de la Brettton Woods, dar activitatile sale financiare au
inceput la 1 martie 1947, atunci fiind invitate sa participe toate statele suverane si independente.
In F.M.I. au intrat automat natiunile reprezentate la Conferinta de la Bretton-Woods din 1944, cu
exceptia U.R.S.S., Liberiei si Noii Zeelande, care nu au ratificat atunci tratatul. In anul 2000 erau 182
state membre, iar dupa majorarea din 22 ianuarie 1999, totalul cotelor-parti ce constituie capitalul sau
ajunge la 212 miliarde drepturi speciale de tragere (DST), echivalentul a 300 miliarde USD.

2
 Fondul Monetar Internațional
Fondul Monetar International a fost creat in scopul regularizarii sistemului monetar international
de rate de schimb fixe si de a pune capat frecventelor devalorizari competitive folosite in anii ’30. Dar
dezmembrarea sistemului monetar international bazat pe fixitatea cursurilor de schimb la inceputul anilor
’70 a modificat fundamental rolul sau, care ramane totusi esential pentru stabilitatea sistemului monetar
international. F.M.I. a devenit un instrument de control financiar si de ajutor pentru tarile in curs de
dezvoltare, insarcinat sa ajute aceste tari sa depaseasca unele crize temporare de finantare a deficitului
balantei lor de plati. Actiunea sa consta in a acorda imprumuturi in bani tarilor cu astfel de dificultati, cu
conditia ca acestea sa puna in practica politici adecvate pentru a ajunge la un echilibru al balantelor lor
de plati. Limitarea capitalului sau implica faptul ca imprumuturile trebuie sa fie pe termen scurt, pentru
a dispune in mod constant de finantarile necesare ajutorarii tarilor aflate in criza.
FMI are urmatoarele funcții:
 monitorizează acțiunile și politicile economice și financiare din țările membre, precum și
la nivel global
 acordă asistență tehnică
 creditarea țărilor membre cu dezechilibre în balanța de plăți

Mecanismus de baza a FMI

In mod normal, o tara trebuie sa plateasca la zi importurile sale din produsul exporturilor sale sau
din imprumuturi pe termen lung. Sa presupunem, totusi, ca aceste incasari sunt insuficiente si ca tara
respectiva are nevoie sa-si deschida un credit pe termen scurt la F.M.I. pentru a acoperi aceasta nevoie.
Fondul va acorda atunci drepturi speciale de tragere, deci va consimti si va autoriza ca autoritatile tarii
respective sa cumpere cu moneda nationala o parte din stocul de dolari ce apartine F.M.I. Dupa ce balanta
de plati a tarii s‑a redresat, Fondul asteapta de la autoritatile acelei tari ca acestea sa rascumpere cu aur
sau cu dolari - ori, atunci cand vor fi fost create, cu DST-uri - sumele in moneda nationala pe care ele le-
au vandut in timpul unei perioade de criza. Asadar, F.M.I. a fost creat pentru a rezolva problemele
balantelor de plati.
Trei conditii sunt necesare pentru a garanta buna functionare a oricarui sistem monetar
international: o incredere absoluta a pietelor in stabilitatea monedei-etalon, o lichiditate monetara
suficienta pentru a finanta expansiunea schimburilor externe si o vointa de a intreprinde, in caz de
dezechilibru, programe de ajustare, elemente ce au lipsit sistemului etalon-aur.
3
 Obiectivele Fondului Monetar Internațional
Statutul F.M.I. contine 31 articole ce definesc obiectivele si regulile functionarii sale. Fondul
Monetar International este o institutie permanenta insarcinata cu mentinerea unei functionari armonioase
a sistemului monetar international. Pentru realizarea acestui scop, el trebuie sa favorizeze schimburile de
informatii intre tarile membre, sa incurajeze acordurile dintre responsabilii monetari si sa puna in functie
mecanisme de cooperare internationala pentru a impiedica actiunile unilaterale. Acest „cod de conduita”,
pe care F.M.I. trebuie sa-l faca sa fie respectat, nu este un scop in sine, el are in primul rand menirea de
a contribui la expansiunea comertului international si deci de a crea locuri de munca in tarile membre.
Mai exact, Fondul trebuie sa contribuie la aplicarea unui sistem de paritati fixe si la restabilirea liberei
convertibilitati a monedelor pentru operatiuni curente.
Pe aceste baze, Fondul asigura trei tipuri de misiuni principale: supravegherea, ajutorul
financiar si asistenta tehnica. Recent, asa cum am aratat, Fondul s-a ocupat de dezvoltarea unei misiuni
specifice de ajutorare a celor mai sarace tari.
Supravegherea
Intr-o lume integrata, cum este cea de astazi, in care evolutia economica a unei tari si deciziile pe
care aceasta le ia pot afecta multe alte state, este util sa se poata dispune de un mecanism care sa poata
asigura coerenta politicilor economice nationale. In baza Statutului sau, F.M.I. are mandat de a exercita
o supraveghere a politicii de schimb a statelor membre pentru a controla sistemul monetar international
si de a-i asigura buna functionare. In acest scop, stabileste daca politica si evolutia economica a fiecarui
stat membru sunt de natura sa favorizeze o crestere durabila si sa asigure stabilitatea interna si externa.
Facand aceasta, Fondul cauta sa ofere un sistem de prevenire capabil sa semnaleze pericolele ce se
profileaza si sa defineasca masurile de precautie necesare.
Supravegherea exercitata de Fond consista deci in evaluarea politicilor de schimb ale membrilor
sai in cadrul unei analize aprofundate a situatiei economice globale si a politicilor desfasurate de fiecare
dintre acestia.
Ajutor financiar
Fondul Monetar International este o institutie bazata pe cooperare, asemanatoare sub unele
aspecte cu o societate de credit mutual, in cadrul careia guvernele tarilor membre acorda un ajutor
financiar temporar oricarui stat membru care intampina greutati in a-si plati bunurile si serviciile pe care
le importa si in a asigura serviciul datoriei sale; in schimb, statul membru este de acord sa-si reformuleze
politicile pentru a-si corecta problemele ce au stat la baza dificultatilor sale privind balanta de plati. In
baza celui de al saselea alineat al Articolului I din Statut, ajutorul financiar temporar acorda statelor
4
membre „posibilitatea de a corecta dezechilibrele balantelor lor de plati fara a recurge la masuri care
sa prejudicieze prosperitatea nationala sau internationala.”
Asistența tehnică
Asistenta tehnica este bazata pe sprijinul pe care F.M.I. il pune la dispozitia membrilor sai in mai
multe domenii:
· Conceperea si aplicarea politicii monetare si bugetare;
· Intarirea rolului institutiilor publice, cum ar fi Banca Centrala sau Trezoreria Statului;
· Executarea si contabilizarea tranzactiilor cu F.M.I.;
· Strangerea si imbunatatirea datelor statistice:
· Formarea de functionari la Institutul F.M.I. si, prin cooperare cu alte organisme financiare
internationale, la Institutul Multilateral de la Viena, la Institutul Regional de Instruire de la Singapore, in
cadrul Programului Regional de Instruire al Orientului Mijlociu si la Institutul Multilateral al Africii.
In perioada 1999‑2000, actiunile de asistenta tehnica au reprezentat aproape 14% din cheltuielile
administrative ale Fondului. Repartizarea pe zone geografice este aproape aceeasi ca in perioada
1998‑1999, inregistrandu‑se totusi o scadere a ponderii tarilor din Asia si din zona Pacificului, ca urmare
a iesirii acestora din criza financiara asiatica.

Finanțarea Fondului Monetar Internațional

Majoritatea resurselor F.M.I. provin din subscriptii, din «cotele-parti» ale tarilor membre, ce
reflecta ponderea relativa a fiecarui membru in economia mondiala. Acestea constituie, intr-un anumit
fel, «fondurile proprii» ale institutiei. Cota-parte a unui membru determina totalul maxim al resurselor
financiare pe care acel membru trebuie sa-l verse la F.M.I., numarul de voturi de care dispune in cadrul
procesului decizional al institutiei, transa din alocarile de drepturi speciale de tragere (DTS) ce i se
atribuie si, in final, ajutorul financiar la care se poate astepta sa-l primeasca din partea institutiei.
Ansamblul acestor venituri este inscris in contul general al F.M.I.

5
 Resursele contului general al F.M.I.
(in miliarde DST)
Apr.
Resurse 1998 1999
2000
Resurse totale 165,1 214,2 214,4
Minus: resurse neutilizabile 111,5 119,3 106,2
Balanta: resurse utilizabile 53,6 94,9 108,2
A. resurse utilizabile neangajate nete 19,5 63,0 74,8
B. angajamente lichide 60,6 54,8 48,8
Rata lichiditatilor, A/B (in %) 32,2 115,0 153,1
Sursa: Fondul Monetar International. Raportul anual 2000

Resursele totale sunt constituite in principal de avutia in moneda a tarilor membre. Aici sunt
incluse de asemenea si avutia F.M.I. in DST si in aur, precum si «alte avutii», adica active diverse, de
exemplu imobile.
Resursele neutilizabile corespund avutiei in aur* si in monede slabe.
Resursele utilizabile reprezinta avutia in moneda tarilor membre care au balante de plati si rezerve
puternice precum si avutia in DST.
Resursele utilizabile neangajate sunt disponibile pentru finantarea programelor, in vreme ce
angajamentele lichide sunt constituite in principal din pozitiile tarilor membre in transa de rezerva, ce
pot fi trase imediat si fara conditii de tarile membre, si din suma eventualelor imprumuturi pe care F.M.I.
trebuie sa le returneze, de exemplu, ca acorduri de imprumut, fie ca este vorba de acorduri generale sau
de noi acorduri.
Rata lichiditatilor este raportul dintre resursele utilizabile neangajate nete si din angajamentele
lichide.
Pe langa contul general, exista mai multe conturi fiduciare a caror finantare este asigurata atat de
contributiile Fondului, cat si de contributiile bilaterale. Este cazul in special al finantarilor noilor
mecanisme pentru reducerea saraciei si pentru cresterea economica.
Fiecaruia dintre statele membre ale Fondului Monetar International i se atribuie o cota-parte sau
o cota, element esential al participarii la viata institutiei, caci serveste la determinarea valorii subscriptiei
ce trebuie varsata, a importantei drepturilor de vot si a drepturilor de tragere din resursele financiare ale

6
Fondului. Cota-parte este deci determinata de pozitia fiecarui stat in cadrul institutiei: ea determina
influenta statului respectiv asupra deciziilor si totodata stabileste valoarea creditelor pe care acesta le
poate obtine.
Membrii achita 25% din cota lor‑parte in fonduri de rezerva internationale, adica o deviza
recunoscuta pe plan international (dolarul S.U.A., euro, yen sau lira sterlina) ori in DST. Soldul se achita
in moneda nationala, fie in bani lichizi, fie in titluri la vedere din fondurile de rezerva ale tarii membre.

Acordarea de împrumuturi
Trei sunt izvoarele ce permit Fondului Monetar International sa-si majoreze resursele, in afara
cotelor-parti: acordurile generale de imprumut, noile acorduri de imprumut si acordul de asociere cu
Arabia Saudita. Combinarea acestora permite F.M.I., la nevoie, sa acorde imprumuturi.
Fondul Monetar International isi poate completa resursele provenite din cotele-parti prin
imprumuturi, mai ales in baza acordurilor generale de imprumut (AGE) incheiate in 1962 cu unsprezece
tari industrializate. Ele ii ofera posibilitatea de a imprumuta sumele specificate de la cele unsprezece tari
industrializate sau de bancile centrale ale acestora, in conditii bine stabilite si cu o dobanda legata de cea
a pietei. Valoarea totala a creditelor ce pot fi puse la dispozitia F.M.I. in baza acordurilor generale de
imprumut (AGE) este plafonata la 17 miliarde DST, adica circa 23 miliarde USD, la care se adauga 1,5
miliarde DST prevazuti in acordul cu Arabia Saudita. Acordurile generale de credit au fost reinnoite la
fiecare patru sau cinci ani, ultima oara in noiembrie 1997.

Bugetul de funcționare
Bugetul administrativ si cel pentru materiale al F.M.I. se inscriu in cadrul perspectivelor bugetare
trianuale si pe termen mediu, adica intr-un orizont de cinci ani. Aceste perspective bugetare sunt
reexaminate anual de Consiliul de Administratie. Cheltuielile de functionare ale Fondului au crescut
foarte mult dupa aderarea tarilor din Europa Centrala si Rasariteana.
Aceste cheltuieli sunt finantate dintr-un comision prelevat din remunerarea depozitelor si din
dobanzile incasate. Tarile care obtin un imprumut sunt obligate sa plateasca Fondului un comision cu o
valoare superioara dobanzii pentru drepturile speciale de tragere, iar statele care sunt creditoare Fondului
primesc o remuneratie stabilita sub dobanda pentru DST. Diferenta dintre comisioanele primite si
remuneratiile acordate sunt sursa unui venit net pozitiv al Fondului, pe care acesta il utilizeaza pentru
acoperirea cheltuielilor de functionare. Incepand cu anul 1987, o parte din aceste venituri sunt folosite
de Fond pentru constituirea de rezerve, un fel de provizion pentru eventuale pierderi.

7
 Bugetele aprobate la 24 aprilie 2000 pentru anul financiar 1 mai 2000 – 30 aprilie 2001 au
cuprins, pentru bugetul administrativ suma de 649,8 milioane USD, iar pentru bugetul de materiale suma
de 50,6 milioane USD. Majorarea bugetului administrativ rezulta in mare parte din cheltuielile cu
personalul si in special din recrutarea suplimentara a 108 experti, pentru a face fata noilor activitati,
considerate de statele membre ca prioritare, adica gestionarea mecanismelor pentru reducerea saraciei si
pentru dezvoltare, initiativa in favoarea tarilor sarace foarte indatorate, a programelor sectorului financiar
si a codurilor si normelor internationale, precum si intarirea supravegherii si a asistentei tehnice.

Concluzie
F.M.I., instituţie specializată a O.N.U., supraveghează buna funcţionare a sistemului. Alături de
O.N.U. şi G.A.T.T., este una dintre cele mai mari construcţii instituţionale concepute de Statele Unite şi
într-o măsură mai mică de Regatul Unit al Marii Britanii, la sfârşitul celui de al doilea război mondial.
Scopul său este clar: să împiedice revenirea catastrofelor din anii '30 (scăderea bruscă a activităţii
economice, închiderea frontierelor, manipulările monetare, venirea la putere a regimurilor dictatoriale),
printr-un liberalism organizat, combinând, cu ajutorul statelor, respectul faţă de disciplinele precise cu o
cooperare internaţională puternică, în scopul de a le ajuta pe cele care se află în dificultate. Acesta este
rolul F.M.I.-ului în domeniul monetar.
"Sistemul ideal ar consta în mod sigur în fondarea unei bănci supranaţionale care să aibă cu toate
băncile centrale naţionale relaţii asemănătoare celor care există între fiecare bancă centrală şi băncile sale
subordinate.”

8
 Bibliografie
1. https://ro.wikipedia.org/wiki/Fondul_Monetar_Interna%C8%9Bional
2.http://www.creeaza.com/afaceri/economie/Rolul-FMI-in-economia-
mondiala939.php
3. http://www.referatele.com/economie/Fondul-Monetar-International628.php

9
 Cuprins

Introducere ................................................................................................................................ 2

Fondul Monetar Internațional ................................................................................................... 3

Mecanismus de baza a FMI ...................................................................................................... 3

Obiectivele Fondului Monetar Internațional ............................................................................ 4

Finanțarea Fondului Monetar Internațional .............................................................................. 5

Acordarea de împrumuturi........................................................................................................ 7

Bugetul de funcționare.............................................................................................................. 7

Concluzie .................................................................................................................................. 8

Bibliografie ............................................................................................................................... 9

Cuprins ................................................................................................................................... 10

10