1.

PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂŢII

Societatea comercială S.C Lantul Metalo-trans S.R.L. Hunedoara a

fost înregistrată în Registrul Comerţului sub nr. J 40/9353/1994 din
18.05.1994 (conform Certficatului de Înmatriculare emis de Camera de
Comerţ şi Industrie a Municipiului Deva, Oficiul Registrului Comerţului).
A fost înregistrată la Ministerul Finanţelor cu nr. 5/8601 la data de
26/05/1994, având codul de înregistrare fiscală R5692050 (conform
Certificatului de Înregistrare Fiscală emis de Ministerul Finanţelor).
Societatea funcţionează conform statutului său, autentificat la data de
23.02.1994. Firma are ca unic asociat şi administrator pe doamna Marconi
Lacramioara, cetăţean român, domiciliat în Hunedoara, str. Crangului nr.
72, bl. 3A, sc. B, ap.7.
Sediul social al firmei este în Hunedoara, str. Ion Creanga nr. 9, bl.
P61, sc. 2, et. 5, ap. 48, sector 5.
Societatea comercială este o persoană juridică română, constituită
sub formă de societate cu răspundere limitată şi îşi desfăşoară activitatea în
conformitate cu prevederile statutului, ale Legii nr. 31/1990, Codului
Comercial român şi al altor reglementări legale aplicabile.
Obiectul de activitate al societăţii cuprinde următoarele:
-operaţiuni de export-import de mărfuri din domeniul produselor
industriale şi de larg consum, agroalimentare, alimentare şi nealimentare,
produse agricole, de uz casnic, în nume propriu sau pe bază de comision,
prin contracte încheiate cu parteneri români sau străini;
-operaţiuni de comercializare a acestor produse, cât şi a mărfurilor
achiziţionate de pe piaţa internă sau din producţia internă, en-gross şi en-
detail, prin magazine proprii, comerţ stradal, tonete, cărucioare cu rulotă,
etc., în pieţe şi târguri;
 -prestări servicii diverse, cooperări, intermedieri, reprezentanţe,
consignaţie, schimb de marfă, reexport, leasing, switch, aller-retour, know-
how, transporturi auto, etc.;
-alte operaţiuni comerciale, inclusiv participare la investiţii de capital
în România, compensaţii, barter, lohn, depozitare, achiziţionare de mobile
şi imobile, reamenajări şi înstrăinarea lor;
-construcţii civile şi industriale, reparaţii, reamenajări, modernizări,
restaurări, amenajări şi dotări industriale, comerciale, social-culturale, de
agrement şi odihnă, sportive şi de sănătate;
-executarea de instalaţii electrice, termice, sanitare, lucrări de
întreţinere şi reparaţii ale acestora;
-producţia de uleiuri alimentare şi comercializarea acestora;
-producţia şi desfacerea de produse industriale, agricole, a bunurilor
de larg consum, alimentare şi nealimentare, etc.
Conform statutului său, societatea poate deschide, pentru realizarea
obiectului său de activitate, filiale sau sucursale, depozite, magazine, în ţară
sau străinătate, să încheie contracte cu parteneri străini şi români, să
participe la înfiinţarea de societăţi comerciale şi cu participare de capital
străin.
La formarea societăţii, capitalul social total subscris al acesteia a fost
de 10 lei, divizat în 20 de părţi sociale egale . Capitalul social a fost format
din aport social în numerar de 10 lei, care a fost vărsat în întregime pe
numele şi la dispoziţia societăţii . Ulterior, datorită modificării pragului
minim legal pentru cuantumul capitalului social al societăţilor comerciale,
acesta a fost majorat la 200lei.
Organul de conducere al societăţii este asociatul unic, care are
atribuţiile şi obligaţiile prevăzute în legea privind societăţile comerciale şi
în statut.
Asociatul unic este obligat ca cel mai târziu în 3 luni de la încheierea
exerciţiului financiar să analizeze şi să aprobe bilanţul şi contul de profit şi
cheltuieli-pierderi, să desemneze cenzorul (dacă va fi cazul) şi, după cum
este cazul să-l descarce de activitate, să-l revoce şi să hotărască urmărirea
cenzorului pentru daunele pricinuite societăţii, desemnând şi persoana
însărcinată să o execute.
Asociatul unic poate lua hotărî privind stabilirea programului de
activitate al societăţii pentru exerciţiul financiar viitor, aprobarea bugetului
pe exerciţiului financiar următor, remuneraţia administratorului, salariile
personalului angajat, competenţele şi răspunderile acestora.
Administrarea societăţii se exercită de catre doamna Marconi
Lacramioara desemnat unic administrator. Administratorul este obligat să
întocmească raportul său de activitate pe exerciţiul financiar încheiat.
Schema de organizare şi de personal (organigrama) a societăţii se
stabilesc de către asociatul unic, care are dreptul de a le modifica ulterior:
ASOCIAT UNIC
(ADMINISTRATOR)

DIRECTOR
AGENT DE
VÂNZĂRI CONNEX
ŞEF MAGAZIN

VÂNZĂTOR VÂNZĂTOR VÂNZĂTOR VÂNZĂTOR

Organigrama pe posturi a firmei

Plata salariilor personalului societăţii, impozitul pe salarii, a cotei de
asigurări sociale şi a altor obligaţii se face în conformitate cu legislaţia
română în vigoare

Evidenţa activităţii economico-financiare a societăţii

Operaţiunile economico-financiare ale societăţii se contabilizează în
lei pe baza metodologiei legale în vigoare.
 Operaţiunile de încasări şi plăţi efectuate în valută trebuie
înregistrate în lei în evidenţa contabilă, la cursul de schimb valabil la data
operaţiunii.
Din beneficiile societăţii se prelevează anual 5% pentru formarea
fondului de rezervă, până ce acesta va atinge minimum a cincea parte din
capitalul social.
Bilanţul şi contul de profit şi pierderi se întocmesc în condiţiile
prevăzute de lege. În termen de 15 zile de la data aprobării, administratorul
urmează să depună o copie a bilanţilui şi contului de profit şi pierderi la
Registrul Comerţului şi la Administraţia Financiară, anexând raportul său
de raportul cenzorului (dacă este cazul) şi de procesul verbal al asociatului
unic.
Exerciţiul financiar-economic al societăţii cuprinde perioada 1
ianuarie – 31 decembrie.
Conturile societăţii sunt deschise la Banca Comerciala. Alimentarea
conturilor se face din aportul la capitalul social, din operaţiuni comerciale,
donaţii, împrumuturi, etc.
 2. Operaţiunile cu numerar ale firmei

Unele decontări mărunte pot fi efectuate de către agenţii economici

în numerar, fie în lei sau în valută. In condiţii normale, aceste operaţii au o
pondere redusă în totalul decontărilor, întrucât sumele mari de numerar
necesită spaţii mari de depozitare şi prezintă riscuri în manevrare
(distrugere fizică, pierdere, furt). Atunci când se foloseşte numerarul, plata
se face individual, imediat şi fără intermediere. Incasările şi plăţile în
numerar se fac prin caseria unităţii, cu respectarea reglementărilor privind
decontările în numerar. In caseria unitatii mai pot fi păstrate şi alte valori
asimilate decontarilor în numerar.Potrivit normelor, soldul de la caserie nu
poate depăşi suma de 20 milioane lei, iar plafonul de plăţi zilnice este de 30
milioane lei.
Fluxurile contabile ale decontărilor în numerar pot fi sistematizate
astfel:
încasări: stingeri de creanţe monetare, încasări de venituri şi
câştiguri;
plăţi: stingeri de datorii monetare, achitarea cheltuielilor şi
pierderilor;
transferuri băneşti (viramente interne) dinspre caserie spre celelalte
conturi de trezorerie sau invers.
DECONTARILE IN NUMERAR IN LEI
Operaţiile de încasări şi plăţi în lei au o pondere mai redusă în totalul
decontărilor. Incasările în lei pot să provină din vânzarea de produse din
producţie proprie, din vânzări de mărfuri, lichidarea unor debitori, ridicări
de numerar de la bancă, aport de capital. Plăţile în lei se pot face pentru
achitarea drepturilor salariale, plata ajutoarelor materiale din fondul
asigurărilor sociale, avansuri spre decontare, cumpărări de bunuri, depuneri
de numerar la bancă.
 Asemenea operaţii se fac prin caseria unităţii prin respectarea
prevederilor legale regulamentul nr2/1991
Toate operaţiile de casă se înscriu de către casier în “Registrul de
casă” care constituie evidenţa operativă pentru asemenea operaţii.
Potrivit acestui regulament, unităţile pot păstra în caserie numerar în
limita plafonului de casă, stabilit de comun acord cu unitatea bancară.
Ca documente folosite în operaţiile de casă în lei, care stau la baza
înregistrărilor în contabilitate, întalnim:
cecul de numerar - folosit la ridicarea sumelor de la bancă. Trebuie
să fie semnat de persoanele împuternicite să dispună plăţi din conturile
deschise la bancă.
chitanţa - se emite la fiecare încasare în lei cu excepţia ridicărilor de
numerar pentru care se foloseşte cecul de numerar.
chitanţa fiscală - care se emite pentru vânzările cu plata în numerar
pentru care se datorează TVA şi nu se mai întocmeste factură.
foaie de varsamânt - cu chitanţa serveşte pentru depunerea sumelor
în lei din caserie la bancă.
dispoziţie de plată încasare – utilizată fie pentru plăţi în lei din
caserie, fie pentru încasări în lei, când nu există alte documente justificative
de plăţi şi încasări. Când este utilizată ca dispoziţie de încasare, pentru
sumele încasate, casierul trebuie să emită chitanţa.
Unele plăţi se fac direct pe baza documentelor justificative întocmite
anterior de diferite compartimente ale unităţii (state de salarii, liste de
avans chenzinal, ordin de deplasare) fără să se mai întocmească alte
documente de plată.
Contabilitatea decontarilor in numerarul in lei se ţine cu ajutorul
contului 5311 “Casa în lei”.
Achitarea unor cheltuieli privind transportul unor bunuri:
% = 5311 “Casa în lei”
624 “Cheltuieli cu transportul de
 bunuri şi personal”
4426 “TVA deductibilă”
Cumpărarea timbrelor poştale:
5321 “Timbre fiscale şi poştale” = 5311 “Casa în lei”
Achiziţionarea bonurilor de combustibil:
% = 5311 “Casa în lei”
5328 “Alte valori”
4426 “TVA deductibilă”
Achizitionarea biletelor de tratament:
5322 “Bilete de tratament şi odihnă” = 5311 “Casa în lei”
DECONTARI IN NUMERAR IN VALUTA
Agenţii economici pot efectua, în limitele prevăzute de legislaţia în
vigoare, încăsări şi plăţi prin caserie în valută.
Evidenţa operativă a numerarului în devize se ţine cu ajutorul
“Registrul de casă” care va avea coloane atât pentru încasări, plăţi, sold în
lei, cât şi pentru asemenea operaţii în devize. Pentru fiecare fel de valută se
conduce câte un registru de casă.
Relaţiile dintre valutele străine şi leii româneşti ca şi diferenţele de
curs valutar ce apar în timpul şi la sfârşitul exerciţiului financiar, se
calculează şi se regularizează la fel ca cele privind disponibilităţile în
valută păstrate în conturi la bănci.
Pentru înregistrarea operaţiilor de încasări şi plăţi în devize se pot
folosi una din metodele:
metoda înregistrării operaţiilor la cursul pieţei sau zilei;
metoda înregistrării operaţiilor la un curs fix.
La sfârşitul exerciţiului financiar, pentru ambele metode, soldul este
evaluat la cursul oficial, iar diferenţa este înregistrată după caz, la conturile
de cheltuieli sau venituri din diferenţe de curs valutar.
ALTE VALORI PASTRATE IN CASERIILE UNITATII
In caseriile unitaţilor economice se mai pot păstra şi alte valori,
categorie în care sunt incluse: timbre fiscale şi poştale, bilete de tratament
şi odihnă, tichetele şi biletele de călătorie şi alte valori. Operaţiile sunt
similare cu cele de la decontări în numerar în lei.
AVANSURILE DE TREZORERIE
Sunt sume puse la dispoziţia administratorilor sau altor salariaţi din
unitate, în vederea efectuării unor plăţi în favoarea întreprinderii cum sunt:
aprovizionări de materiale şi alte bunuri de valori mici;
efectuarea de plăti în cadrul unor acţiuni de protocol, reclamă şi
publicitate;
cheltuieli de transport, deplasări, detaşări;
servicii poştale şi taxe de telecomunicaţii.
Avansurile de trezorerie pot fi acordate în lei şi devize. In cazul
avansurilor în devize, la decontarea lor pot să apară diferenţe favorabile sau
nefavorabile de curs valutar.
Evidenţa avansurilor de trezorerie se ţine cu ajutorul contului 542
“Avansuri de trezorerie”.
Inregistrarea sumelor acordate în lei ca avansuri de trezorerie:
542 “Avansuri de trezorerie” = 5311 “Casa în lei”

Inregistrarea sumelor acordate în devize ca avansuri de trezorerie:

542 “Avansuri de trezorerie” = 5314 “Casa în valută”

3. Creditele bancare
Societatile comerciale pot beneficia de credite bancare pe termen
lung,mediu si scurt,atat in lei cat si in devize.Creditele bancare pe termen
lung si mediu se inregistreaza in contul 1621"Credite bancare pe termen
lung si mediu" iar
Creditele bancare pe termen scurt seinregistreaza separat in contul
519"Credite bancare pe termen scurt".
Primirea creditelor bancare pe termen lung pentru plata unor datorii
fata de furnizori se inregistreaza astfel:
 401"Furnizori" = 1621"Credite bancare pe termen lung si mediu"
Primirea creditelor bancare sub forma de disponibilitati banesti in lei
sau devize se inregistreaza in contabilitate astfel:
% = 1621"Credite bancare pe termen
5121"Conturi la banci in lei" lung si mediu"
5121"Conturi la banci in devize"
iar rambursarea creditelor la scadenta:
1621"Credite bancare pe termen = %
lung si mediu" 5121"Conturi la banci in lei"
5124"Conturi la banci in devize"
Dobanzile aferente acestor credite se inregistreaza in felul urmator:
666"Cheltuieli privind dobanzile" = 1682"Dobanzi aferente
creditelor bancare pe termen lung si mediu"
Pentru creditele bancare pe termen scurt se fac aceleasi inregistrari
cu deosebirea ca in locul contului 1621"Credite bancare pe termen lung si
mediu" va apare contul 5191"Credite bancare pe termen scurt".
SC Lantul Metalo Trans SRL Hunedoara este in relatii cu Banca
Comerciala.Spre exemplificare,intre Banca Comerciala şi firma se incheie
contractul de credit cu nr.4564 pe o perioada de o luna de zile care va fi
utilizat in vederea achitarii datoriei fata de un furnizor extern si in vederea
achizitionarii unui autoturism.Pentru creditul acordat banca percepe un
comision de 2% calculat asupra valorii integrale a creditului,care se va plati
la data acordarii acestuia,iar dobanda este egala cu dobanda FIBOR la
depozitele in DEM pe termen de 6 luni de 3.84% pe an ,revizuibila
semestrial,plus o marja de 5% in total 8.84% pe an, revizuibila semestrial
in functie de dobanda FIBOR.Cursul valutar in momentul incheierii
tranzactiei este de 5200 lei/DEM iar la restituirea creditului este de 5300
lei/DEM.
In contabilitate se vor inregistra urmatoarele operatii:
-primirea creditului:
 5124"Conturi la banci = 5191"Credite bancare pe 44.200
in devize" termen scurt"
-achitarea comisionului:
627"Cheltuieli cu serviciile bancare = 5124"Conturi la banci 884
si asimilate" in devize"
-achizitionare piese schimb:
% = 404"Furnizori de imobilizari" 40000
3014"Piese de schimb" 31200
4426"TVAdeductibil" 8800
-achitarea datoriei fata de furnizorul extern:
404"Furnizori de imobilizari" = 5124"Conturi la banci 40000
in devize"
-achizitionarea unui autoturism:
2125"Mijloace de transport" = 401"Furnizori" 4200
-achitarea datoriei fata de furnizor:
401"Furnizori" = 5121"Conturi la banci 42000
in lei"
-plata dobanzii:
666"Cheltuieli privind = 5124"Conturi la banci in 3372dobanzile"
devize"
-rambursarea creditului la scadenta:
5191"Credite bancare pe = 5124"Conturi la banci 4420
termen scurt" in devize"
-inregistrarea diferentei de curs valutar:
665"Cheltuieli din diferente = 5124"Conturi la banci 850
de curs valutar" in devize"
Operatiunile de mai sus au fost generate ca urmare a folosirii
extrasului de cont.
4.Bilanţul contabil şi Indicatorii de eficienţă şi rentabilitate
Analiza structurii bilanţului
 Analiza ratelor de structurã ale activului
Datele sunt prezentate în tabelul nr.1
Tabelul nr.1
Specificatie simbol 2007 2008 2009
mii.lei mii.lei mii.lei
Imobilizări Inn 750873 977106 1586497
necorporale
Imobilizări Inc 165333902 309461477 521020747
corporale
Imobilizări If 25414 25414 0
financiare
Active imobilizate In 166110189 310463997 522607244
Stocuri St 2819821 5686050 13672204
Creanţe totale Cr 76915579 134694964 159318427
Disponibilităţi băneşti Db 15751324 67224953 32429394
Active circulante Ac 95486724 207605967 205420025
Ct. de regularizare si Ra 81209 7593253 47187153
asimilate - activ
At 261678122 525663217 775214422
TOTAL ACTIV
In=Inn+Inc+If
Ac=St+Cr+Db
At=In+Ac+Ra
CONCLUZII:
Rata activelor imobilizate=In/At mãsoarã gradul de investire a
capitalului fix. Nivelul ei este ridicat datorita ponderii mare a dotarilor
tehnice, echipamente, utilaje si instalatii. Rata activelor imobilizate creste
in 2007 la 67,41% fata de 59,06% in 2008 datorita achizitionarii de
imobilizari corporale. Nivelul acestei rate este influentat nefavorabil de
înregistrarea cheltuielilor lunare cu amortizarea care diminuează valoarile
ramase ale activelor imobilizate.
Rata imobilizărilor necorporale=Inn/At are un nivel neglijabil.
Rata imobilizărilor financiare=If/At ca urmare a inexistenţei
imobilizărilor financiare, nivelul acestei rate este de asemenea neglijabil.
Rata activelor circulante=Ac/At exprimã ponderea în totalul
activului a capitalului circulant.
 2009 fata de 2008 : Ca urmare a cresterii ponderii disponibilitatilor
banesti in anul 2009 fata de 2008 si o mentinere relativ constanta a ponderii
stocurilor si a creantelor totale se inregistreaza o usoara crestere a ratei
activelor circulante in 2006 fata de 2007.
2008 fata de 2007: Stocurile se mentin relativ constate. Rata
activelor circulante scade in 2008 fata de 2006 cu 13%, datorita scaderii
semnificative a ponderii disponibilitatilor banesti in 2008 fata de 2007 si a
scaderii ponderii creantelor in 2007 fata de 2008.
Rata stocurilor=St/At ponderea stocurilor în total activ se menţine
relativ constanta in perioada analizată, cunoscând o uşoară crestere în anul
2009.
Rata creanţelor=Cr/At creanţele au crescut permanent in valori
absolute, cu influenţã negativa asupra gradului de lichiditate.
Rata disponibilităţilor=Db/At este influenţatã de raportul dintre
durata medie de încasare a creanţelor şi durata medie de achitare a
obligaţiilor, care este nefavorabil. Nivelul acestei rate creste in 2009 fata de
2008 si scade in 2008 fata de 2007.
Analiza ratelor de structurã ale pasivului
Ratele de structurã ale pasivului permit aprecierea politicii financiare
a întreprinderii prin punerea în evidenţã a unor aspecte privind stabilitatea
şi autonomia financiarã a acesteia.
Datele sunt prezentate în tabelul nr.2

tabelul nr.2
Specificatie Simbol 2007 2008 2009
mii.lei mii.lei mii.lei
Capital social CPS 140419578 143242202 143242202
Rezerve Rez 1100000 1100000 1100000
Alte Fonduri Fd 41072582 162587549 313823463
Rezultatul reportat Rr 0 0 0
Profit Pn 18022217 46802020 74671240
Repartizarea Rep 18022217 46802020 74671244
profitului
Subventii pentru Sbvi 3608734 3563860 3454268
investitii
Capital propriu Cpr 186200894 310493611 461619933
Credite pe termen Îtml 555612 67777585 155666971
mediu şi lung (Itml)
Credite pe termen Îts 0 0 0
scurt (Its)
Furnizori şi asimilate Fz 54208285 108420593 102620749
Alte obligaţii de Ob 19406460 36936494 52754930
exploatare
Datorii totale Dt 74170357 213134672 311042650
Ct. de regularizare si Rp 1306871 2034934 2551839
asimilate – pasiv
TOTAL PASIV Pt 261678122 525663217 775214422

Cpr=CPS+Rez+Fd+Rr+P
Dt=Itml+Its+Fz+Ob
Cpm=Cpr+Itml
CONCLUZII:
Rata stabilitãţii financiare=Cpm/Pt reflectã legãtura dintre capitalul
permanent de care unitatea dispune în mod stabil ( cel puţin un an ) şi
patrimoniul total. Nivelul ratei în perioada analizatã înregistrează o tendinţă
de imbunatatire ca urmare a cresterii capitalului permanent ca urmare a
contractarii unui imprumut pe termen lung.
Rata autonomiei financiare globale=Cpr/Pt aratã gradul de
independenţă financiarã a societatii. Se considerã cã existenţa unui
capitalul propriu de cel puţin 1/3 din pasivul total constituie o premisã
esenţialã pentru autonomia financiarã a societatii. În anul 2007 rata
autonomiei financiare globale are un nivel bun, manifestand o tendinta de
scadere accentuata in anii 2008 si 2009 datorita contractarii imprumutului
pe termen lung.
Rata autonomiei financiare la termen=Cpr/Cpm aratã gradul de
independenţã financiarã al unitãţii pe termen lung. Nivelul acestei
ratemanifesta o tendinta de scadere continua datoritaatragerilor aferente
imprumutului pe termen lung.
 Rata de îndatorare globalã=Dat/Pt reflectã ponderea tuturor datoriilor
pe care le are unitatea în pasivul total al acesteia. Nivelul ratei înregistrează
o tendinţă de crestere accentuata în perioada analizată.
Rata de îndatorare la termen=Itml/Cpr reflectã gradul de îndatorare
prin împrumuturi pe termen lung şi mediu. Se utilizeazã în fundamentarea
deciziei de atragere a surselor împrumutate pe termen lung şi a urmãririi
modului în care s-a utilizat efectul de levier. Pentru perioada analizata
cunoaste o tendinta de crestere.
Rata creditelor de trezorerie- reprezentand gradul de acoperire a
necesitatilor de finantare a activitatii de exploatare cu surse externe de
finantare- credite pe termen scurt. Este zero datorita necontractarii
creditelor pe termen scurt.
Analiza soldurilor intermediare de gestiune
Tabloul soldurilor intermediare de gestiune se prezintă
astfel: Tabel nr.3
Specificatie simbol 2007 2008 2009
mii lei mii lei mii lei
+ Vânzări de mărfuri Vmf 141421 115887 551990
+Producţia exerciţiului Qex 221593489 328228266 488365391
- Cheltuieli Chmf 77297 55174 203578
privind mărfurile
- Cheltuieli cu Chms 152682680 255663710 379504959
materiale şi servicii
= Valoarea adăugată Va 68974924 72625269 109208844
- Impozite şi taxe Imp 721731 2598088 4852983
+ Subventii pentru Sbv 14295247 50273832 63388835
exploatare
- Cheltuieli cu Chp 38341329 50788676 67008790
personalul – totale
= Excedent brut de EBE 44207111 69512337 100735906
exploatare
+ Venituri din Vpv 0 0 0
provizioane
+ Alte venituri din Ave 5208060 8800823 21956037
expoatare
- Alte cheltuieli din Ace 21366 338953 16697
exploatare
- Cheltuieli privind Cha 11796857 17971813 29630512
amortizarea si
provizioanele
= Profit din exploatare Pe 37596948 60002394 93044734
+ Venituri financiare Vf 591653 19188978 9014974
- Cheltuieli financiare Chf 843073 1145746 3894746
= Profit curent Pc 37345528 78045626 98164962
± Rezultatul Rexc - - 699406
excepţional 223896 987100
= Profit brut Pb 37121632 77058526 98864368
- Impozit pe profit Ipr 13943433 30256504 24193131
= Profit net Pn 18022220 46802022 74671237
Va=Vmf+Qex-Chmf-Chms
EBE=Va-Imp+Sbv-Chp
Pe=EBE+Ave-Ace-Cha
Pc=Pe+Vf-Chf
Pb=Pc+Rexc
Pn=Pb-Ipr

Valoarea adãugatã (Va) exprimã creşterea de valoare rezultatã din

120000000
Valoarea adaugata
100000000

80000000 Excedentul brut de

exploatare
60000000
Profit din exploatare
40000000

20000000 Profit net

0
2007 2008 2009

utilizarea factorilor de producţie, îndeosebi a factorilor muncã şi capital,

peste valoarea materialelor şi serviciilor cumpãrate de întreprindere de la
terţi. Valoarea adãugatã asigurã remunerarea participanţilor direcţi şi
indirecţi la activitatea economicã a întreprinderii:
- personalul, prin salarii, indemnizaţii şi alte cheltuieli;
- statul, prin impozite, taxe şi vãrsãminte;
 - creditorii, prin dobânzi, dividende şi comisioane plãtite;
- acţionarii, prin dividende;
- întreprinderea, prin capacitatea de autofinanţare.
Nivelul absolut al indicatorului are o tendinţã de creştere în perioada
analizatã datorata in principal cresterii productiei exercitiului.
Excedentul brut de exploatare (EBE) mãsoarã capacitatea potenţialã
de autofinanţare a investiţiilor. Indicatorul inregistreaza o crestere in
valoare absoluta determinata de influenta subventiilor de exploatare.
Profitul (rezultatul) din exploatare (Pe) mãsoarã, în mãrimi absolute,
rentabilitatea procesului de exploatare, prin deducerea tuturor cheltuielilor
din veniturile exploatãrii. Tendinţa de creştere a indicatorului relevã
procesul de rentabilizare a activitãţii de exploatare si pe seama altor
venituri din exploatare realizate.
Profitul (rezultatul) curent (Pc) este determinat de rezultatul
exploatãrii şi cel al activitãţii financiare. In perioada analizata exercitiile
financiare se incheie cu profit, ceea ce afecteaza pozitiv rezultatul curent.
Profitul net (Pn) reprezintã, în mãrimi absolute, mãsura rentabilitãţii
financiare a capitalului propriu subscris si varsat de acţionari. Acest
indicator inregistreaza în perioada analizată o cresterepe seama:
cresterii productiei exercitiului;
alocarii subventiilor de exploatare;
cresterii altor venituri din exploatare.
Analiza soldurilor de gestiune pentru perioada 2007-2009 aratã
tendinţa de rentabilizare a activitãţii.
Analiza echilibrului financiar
Echilibrul financiar reflectă respectarea la nivelul societatii a
principiilor de finanţare consacrate în literatura de specialitate.
Aprecierea echilibrului financiar se realizează prin intermediul
indicatorilor de echilibru : fond de rulment (FR), nevoie de fond de rulment
(NFR) şi trezoreria netă (TN).
 Analiza lichiditãţii societatii
Analiza lichiditãţii societatii urmãreşte capacitatea acesteia de
a-şi achita obligaţiile curente (de exploatare) din active curente, cu diferite
grade de lichiditate, precum şi evaluarea riscului incapacitãţii de plată.
Indicatorii de lichiditate sunt redaţi în tabelul nr.5
Indicatori Formula 2007 2008 2009
Stocuri St 2819821 5686050 13672204
Creanţe Cr 76915579 134694964 159318427
Disponibilităţi băneşti Db 15751324 67224953 32429394
Active circulante Ac=St+Cr+Db 95486724 207605967 205420025
Datorii pe termen scurt Dts=Its+Fz+O 73614745 145357087 155375679
b
Rata de lichiditate curentă Ac/Dts 1,30 1,43 1,32
Rata de lichiditate rapidă (Cr+Db)/Dts 1,26 1,39 1,23
Rata de lichiditate imediată Db/Dts 0,21 0,46 0,21

1,6
1,4 Rata de lichiditate curenta
1,2
1
0,8 Rata de lichiditate rapida
0,6
0,4
Rata de lichiditate imediata
0,2
0
2007 2008 2009

RLC=Ac/Dts
RLR=(Cr+Db)/Dts
RLI=Db/Dts
Rata de lichiditatea curentã - comparã ansamblul activelor circulante,
cu ansamblul datoriilor pe termen scurt (scadente sub un an). La aceastã
ratã nivelul asiguratoriu este 1,2, nivel care este atins în perioada 2007 –
2009.
Rata de lichiditatea rapidã - exprimã capacitatea firmei de a-şi onora
datoriile pe termen scurt din creanţe şi disponibilităţi bãneşti. Nivelul
acestei rate, în perioada analizatã, este in crestere, fiind situată peste nivelul
asiguratoriu de 2/3.
Rata de lichiditatea imediatã - apreciazã mãsura în care datoriile
exigibile pot fi acoperite pe seama disponibilitãţilor bãneşti. Nivelul
asiguratoriu pentru aceastã ratã este de 1/3. Se constata cresterea nivelului
acestei rate la nivelul anului 2008, urmata de o scadere la nivelul anului
2009, ceea ce inseamna o diminuare a capacitatii de onorare a obligatiilor
pe termen scurt din disponibilitati.
Analiza ratelor de gestiune
Ratele de gestiune reflectă duratele de rotaţie a activelor imobilizate
şi circulante prin cifra de afaceri exprimate în nr. de zile şi redate în tabelul
nr.6

Tabelul nr.6
Indicatori Formula 2007 2008 2009
Cifra de afaceri Ca 221725041 328328758 488913034
Imobilizări nete In 166110189 310463997 522607244
Stocuri St 2819821 5686050 13672204
Creanţe Cr 76915579 134694964 159318427
Disponibilităţi băneşti Db 15751324 67224953 32429394
Active circulante Ac 95486724 207605967 205420025
Furnizori şi asimilate Fz 54208285 108420593 102620749
Rotaţia imobilizărilor nete Ca/In 1.33 1.06 0.94
Durata de rotaţie a activelor circulante (Ac/Ca 155.04 227.63 151.26
)x360
Durata de rotaţie a stocurilor (St/Ca) 4.58 6.23 10.07
x360
Durata de încasare a creanţelor (Cr/Ca 124.88 147.69 117.31
)x360
Durata de rotaţie a disponibilităţilor (Db/Ca)x360 25.57 73.71 23.88
băneşti
Durata de achitare a furnizorilor (Fz/Ca)x360 88.01 118.88 75.56
Rotaţia activului total Ca/At 0.85 0.62 0.63
 250
Durata de rotatie a activelor
circulante
200
Durata de rotatie a stocurilor

150
Durata de incasare a
creantelor
100 Durata de rotatie a
disponibilitatilor banesti
50 Durata de achitare a
furnizorilor
0
2007 2008 2009

RIn=Ca/In

1,4
1,2
Rotatia imobilizarilor nete
1
0,8
0,6
0,4 Rotatia activului total
0,2
0
2007 2008 2009

RAc=(Ac/Ca)*360
RSt=(St/Ca)*360
RCr=(Cr/Ca)*360
RDb=(Db/Ca)*360
RFz=(Fz/Ca)*360
RAt=Ca/At
Rotaţia activului total=Ca/At reflectă gradul de reînnoire a activului
total prin cifra de afaceri. Numărul de rotaţii a acestuia în perioada
analizată reflectă o tendinţă de imbunatatire prin cresterea numarului de
rotatii de la 1.89 la 2.7 in 2008.
 Rotaţia imobilizărilor nete=Ca/In -imobilizările nete, având pondere
semnificativă în activul total . Viteza de rotaţie a imobilizărilor nete este
mica, cu o tendinta de scadere continua.
Durata de rotaţia activelor circulante înregistrează un nivel
nesatisfăcător, cu tendinţã de scadere în anul 2008 urmata de o crestere
accentuata in anul 2009. Durata medie a unei rotaţii scade in anul 2009 fata
de anul 2008 de la 227,63 zile la 151,26.
Durata de rotaţia stocurilor înregistrează o tendinţă de scadere, avand
un nivel satisfacator pe ansamblul perioadei analizate.
Durata de încasare a creanţelor scade în anul 2009 fata de 2008 de la
147,69 zile la 117,31 , situându-se peste limita considerată normală (30
zile), cu influenţe negative asupra trezoreriei.
Durata medie de achitare a furnizorilor înregistreazã o tendinţã de
crestere în anul 2008, la 118,88 zile de la 88,01 zile, cunoscand o scadere
in anul 2009 la 75,56 zile. Nivelul acestei rate nu se încadrează în limita
unor decontãri normale (30 zile).
Raportul dintre durata medie de încasare a creanţelor şi durata medie
de achitare a furnizorilor este nefavorabil societatii. În timp ce unitatea
crediteazã beneficiarii, în 2009 in medie cu 117,31 zile, fãrã dobândã,
beneficiazã de surse atrase de la furnizori doar 75,56 zile.
Decalajul nefavorabil dintre durata medie de încasare a creanţelor şi
durata medie de plată a furnizorilor influenţeaza negativ trezoreria nete
disponibilă, determinand societatea sa atraga noi surse pentru acoperirea
golurilor de trezorerie.
Analiza ratelor de rentabilitate
Exprimă eficienţa utilizării resurselor materiale şi financiare în
activitatea de exploatare la nivelul societatii în perioada analizată.
Nivelul ratelor de rentabilitate este redat în tabelul nr.7
Tabel nr.7
Specificaţie Simbol 2007 2008 2009
Venituri din exploatare Ve 236082229 387418808 574262252
Specificaţie Simbol 2007 2008 2009
Cheltuieli de exploatare Che 203641260 327416414 481217519
Profit din exploatare Pe = 32440969 60002394 93044733
Ve-Che
Profit curent Pc 32189549 78045626 98164962
Profit net Pn 18022220 46802022 74671237
Capital propriu Cpr 186200894 310493611 461619933
Activ total At 261678122 525663217 775214422
Rata rentabilităţii rv = Pe 13.74% 15.49% 16.20%
veniturilor / Ve
Rata rentabilităţii rc = 15.93% 18.33% 19.34%
resurselor consumate Pe / Che
Rentabilitatea economica re = 12.4% 11.41% 12%
Pe / At
Rentabilitatea financiara rf = 17,28% 25,14% 21,27%
Pc / Cpr

re=Pe/At – rentabilitatea economica

rf=Pc/Cpr – rentabilitatea financiara
rv = Pe / Ve - rentabilitatea veniturilor
rc = Pe / Che - rentabilitatea resurselor consumate

În perioada 2007-2009 nivelul ratelor de rentabilitate este

nesatisfacator.
Rentabilitatea veniturilor exprimă eficienţa valorificării produselor şi
serviciilor oferite de unitate. Indicatorul inregistreaza o crestere continua in
perioada analizata.
Rentabilitatea costurilor mãsoarã eficienţa consumului de resurse
umane şi materiale; se situeazã la un nivel scãzut, înregistrând aproximativ
aceeaşi evoluţie ca şi rata rentabilităţii veniturilor.
Rentabilitatea economicã reprezintã remunerarea brutã a capitalurilor
investite pe termen lung, atât proprii cât şi împrumutate. Rentabilitatea
economicã trebuie sã fie la nivelul ratei minime de randament din
economie (rata medie a dobânzii) şi al riscului economic şi financiar pe
care şi l-au asumat acţionarii şi creditorii unitãţi. Rata rentabilităţii
economice înregistrează un nivel relativ constant in perioada analizata,
avand insa valori reduse.
Rentabilitate financiarã mãsoarã randamentul utilizãrii capitalurilor
proprii. Rata rentabilitãţii financiare trebuie sã fie superioarã ratei medii a
dobânzii. Rata rentabilitãţi financiare are o tendinta de crestere continua
determinata de cresterea mai agresiva a rezultatului net in comparatie cu
capitalul propriu.
Analiza pragului de rentabilitate din exploatare
Riscul de exploatare evalueaza capacitatea societatii de a se adapta la
timp si cu cel mai mic cost la variaria mediului in care isi desfasoara
activitatea.
Aprecierea riscului de exploatare se realizeaza cu ajutorul pragului
de rentabilitate. Pragul de rentabilitate al exploatarii este redat in tabelul nr.
8.
Tabelul nr. 8
Specificatie Simbol 2007 2008 2009
Venituri din exploatare Ve 236082229 387418808 574262252
Cheltuieli de Che 203641260 327416414 481217519
exploatare
Profit din exploatare Pe = Ve-Che 32440969 60002394 93044733
Costuri variabile Cv 81456504 130966565 192487008
totale
Costuri fixe totale Cf 122184756 196449849 288730511
Marja costurilor Mcv= 154625725 256452243 381775245
variabile Ve-Cv
Rata marjei costurilor Rmcv 0.655 0.662 0.665
variabile =Mcv/Ve
Pragul de rentabilitate Vepr 186541612 296752038 434181220
din exploatare =Cf/rmcv
Indicatorul de pozitie
- absolut Ipoz= 49540617 90666770 140081033
Ve-Vepr
- relativ Ipo 26.56% 30.55% 32.26%
%=Ipoz/Vep
r
Momentul realizarii Pm=( 284.46 275.75 272.18
pragului de rentabilitate Vepr/Ve)*36
0
 Coeficientul de Ke=V 4.77 4.27 4.10
elasticitate e/(Ve-Vepr)

Interpretarea valorilor indicatorilor

Indicatorul Momentul Coeficientul
de pozitie realizarii de
Stare pragului de elasticitate
rentabilitate
min max min max min max
Risc mare de 20% 304 2
exploatare
Risc mediu de 20% 100% 304 183 2 6
exploatare
Risc mic de 100 183 6
exploatare %

Indicatorul de pozitie se gaseste in anul 2009 in zona:”Risc mediu de

exploatare” in apropierea limitei inferioare, aproape de zona:”Risc mare de
exploatare”.
Pragul de rentabilitate de exploatare sau punctul mort operational
este punctul; in care veniturile acopera cheltuielile din exploatare. Dupa
acest prag activitatea de exploatare devine rentabila.
Pragul de rentabilitate de exploatare la nivelul societatii cunoaste o
evolutie constanta reflectand mentinerea capacitatii de adaptare a
rezultatului exploatarii la conditiile specifice in care societatea isi
desfasoara activitatea. Nivelul sau in anul 2009 se incadreaza in zona:”Risc
mediu de exploatare”.
 Coeficientul de elasticitate inregistreaza o scadere ramanand in
zona:”Risc mediu de exploatare”, mai aproape de limita superioara decat de

300
290
280
270
260
250 284,46
240 275,75 272,18 Momentul realizarii
230
220
pragului de rentabilitate
210
200
190
180
2007 2008 2009

cea inferioara.

35,00%
30,00%
25,00%
20,00% 26,56% 30,55% 32,26%
15,00% Indicatorul de pozitie
10,00%
5,00%
0,00%
2007 2008 2009

Evolutia indicatorului de pozitie

Evolutia pragului de rentabilitate

Evolutia coeficientului de elasticitate

 8
7
6
5
Coeficientul mediu de
4 specialitate
3
4,77 4,27 4,1
2
1
0
2007 2008 2009

5.Opinii şi sugestii

PUNCTE SLABE
Nivel scazut al rentabilitatii.
Exista intarzieri privind incasarea creantelor.
Durata de rotatie a creantelor si furnizorilor nu se incadreaza in
limitele normale.
Gradul de uzura morala si fizica ridicat al bazei materiale.
Gradul de innoire a mijloacelor fixe este redus.
Obligativitatea ajustarii tarifelor pentru prestarile dde servicii in
domeniul gestionarii resurselor pe baza acordului de imprumut.
Evolutia stocurilor si creantelor nu se incadreaza in limitele de
eficienta.
Sustinerea partiala a rentabilitatii activitatii desfasurate prin
subventii.
RISCURI
Risc mediu de exploatare.
Riscul tehnic este ridicat datorita uzurii fizice si morale a mijloacelor
fixe.