Sunteți pe pagina 1din 4

Stresul nu e intotdeauna un lucru rau.

Poate fi util cand ai nevoie de mai multa energie si concentrare ca


atunci cand practici un sport competitiv sau trebuie sa vorbesti in public. Dar atunci cand persista, genul
de stres resimtit de majoritatea dintre noi zilnic, incepe sa ne schimbe creierul. Stresul cronic, ca
suprasolicitarea la locul de munca sau certurile de acasa, pot afecta marimea creierului, structura si
functionarea lui pana la nivelul genelor. Stresul incepe cu axa hipotalamica pituitara adrenala care
controleaza reactia corpului la stress. Cand creierul controleaza o situatie stresanta, axa hipotamo-
pituitara adrenal este activata instantaneu si se elibereaza cortisolul care pregateste corpul pentru
actiune. Insa niveluri ridicate de cortisol pe perioade lungi de timp provoaca distrugeri in creier. De
exemplu, stresul cronic mareste nivelul de activitate si numarul conexiunilor neuronale in amigdala, care
este centrul fricii. Pe masura ce creste cortisolul, semnale electrice din hipocamp, partea creierului
asociata cu invatatul, amintirile si controlul stresului, se deterioreaza. Hipocampul inhiba si activitatea
axei HPA, iar cand slabeste, scade si abilitatea de a controla stresul. Totusi, asta nu e tot. Cortisolul
poate determina micsorarea dimensiunii creierului. Prea mult duce la pierderea legaturilor sinaptice
dintre neuroni si micsorarea cortexului prefrontal, partea creierului ce regleaza comportamente precum
concentrarea, luarea deciziilor, judecata, interactiunea sociala si reduce numarul de celule noi produse
in hippocampus. Asta inseamna ca stresul cronic poate face sa fie mai greu sa inveti si sa-ti amintesti si
creste predispozitia la problem mentale mai grave, precum depresie si, in cele din urma, Alzheimer.
Efectele stresului pot schimba AND-ul creierului.

Un experiment a aratat ca durata perioadei in care mama sobolan are grija de nou-nascut joaca un rol
decisive in felul in care puiul raspunde mai tarziu la stres. Puii mamelor grijulii se dovedesc mai putin
sensibili la stress deoarece creierele lor au dezvoltat mai multi receptori ai cortizolului ce amelioreaza
raspunsul la stress. Puii mamelor neglijente s-au confruntat cu un rezultat opus si au devenit mai
sensibili la stress de-a lungul vietii. Acestea sunt considerate schimbari epigenetice, adica pot afecta felul
in care se manifesta genele, fara sa schimbe direct codul genetic. Aceste modificari sunt reversibile daca
mamele sunt inversate. Exista insa un rezultat surprinzator. Schimbarile epigenetice cauzate de o
singura mama sobolan au fost transmise mai multor generatii de sobolani dupa ea. Cu alte cuvinte,
rezultatele acestor actiuni au fost mostenite. Totusi, sunt si vesti bune. Exista multe moduri de a
schimba efectele cortizolului asupra creierului. Cele mai puternice arme sunt exercitiu fizic si meditatia.
Metabolismul cortisolului in boli critice: implicatii in clinica

Scopul studiului

Bolile critice sunt caracterizate in general de nivele crescute de cortisol in plasma, de obicei atribuit
exclusiv productiei de catre axul hipotalamo-hipofizoadrenal activat. Insa, concentratia hormonului
ACTH este scazuta, astfel sunt implicate mecanisme alternative.

Descoperiri recente

Noi investigatii au aratat ca in plasma clearanceul cortisolului este marcabil redus , explicat de expresia
suprimata a activitatii enzimei metabolizante principale a cortisolului in ficat si rinichi. In plus, spre
deosebire de parerile anterioare, rata de productie a cortisolului la pacientii bolnavi critic a fost moderat
crescuta pana la mai putin de dublul unui subiect sanatos. In cazul concentratiilor crescute de ACTH
plasmatic, datele cercetarii sugereaza ca alti factori conduc la hipercortisolemie, ce pot suprima secretia
ACTH-ului prin feedback negativ. Aceste noi descoperiri ajuta la depasirea limitarii mecanismelor
diagnosticului curent pentru identificarea pacientilor ce au risc crescut de cedare a functiei adrenale.

Concluzii

Noile cercetari remodeleaza intelegerea actuala a raspunsului hormonal la stresul cauzat de boli critice
si in plus subliniaza nevoia realizarii mai multor studii pentru descoperirea patofiziologiei adrenalei.
Sindromul Cushing

Cauze
Endogene
- Hipersecretie de ACTH
- Aparitia unui adenom(tumora benigna) la nivelul suprarenalei . In acest caz, secretia de cortisol
nu mai mai este comandata de hipofiza, ci este de sine statatoare, prin supraproductia tumorala
locala.
- Tumori canceroase, rar
Exogene:
- Medicamente ce contin steroizi care sunt similar cortisolului provocand feedback negative , fapt
ce duce la scaderea secretiei de ACTH si simultan a cortisolului. In timp, conducand la atrofierea
zonei fasciculata

Cele mai comune semne si simptome implica obezitatea progresiva si modificari la nivelul pielii:
 cresterea in greutate si formarea unor depozite de tesuturi grase, in special in zona taliei si in
zona superioara a spatelui, pe fata si intre umeri.
 vergeturi de culoare roz sau rosu-inchis pe pielea de pe abdomen, coapse, sani si brate.
 pielea fragila si subtire, care se invineteste usor.
 vindecarea lenta a taieturilor, muscaturilor de insecte si a infectiilor.
 acnee.
Femeile cu sindromul Cushing se pot confrunta cu:
 hirsutism - aparitia parului facial si fire de par mai groase si mai vizibile pe corp.
 cicluri menstruale neregulate sau absenta menstruatiei.
Barbatii cu sindromul Cushing se pot confrunta cu:
 scaderea libidoului
 scaderea fertilitatii
 disfunctii erectile
Alte semne si simptome ale sindromului Cushing: oboseala severa; slabiciune musculara;
depresie, anxietate si irascibilitate; pierderea controlului emotional; dificultati cognitive;
hipertensiune nou-aparuta sau care s-a inrautatit; durere de cap; pierderea densitatii osoase,
care poate duce, in timp, la fracturi; la copii, este afectata cresterea.
Boala Addison

Cauze
Boala Addison apare atunci cand glandele suprarenale sunt afectate si produc cantitati
insuficiente de cortizol si aldosteron.
De regula, boala Addison apare din cauza unei probleme la nivelul sistemului imunitar, care
incepe sa atace stratul exterior al glandelor suprarenale, adica cortexul suprarenal, afectand
productia de hormoni. Specialistii nu au descoperit inca de ce se intampla acest lucru, insa
sistemul imunitar este vinovat pentru 70-90% din cazurile diagnosticate cu boala Addison. Alte
cauze care declanseaza aceasta afectiune sunt bolile precum tuberculoza, care impiedica buna
functionare a glandelor suprarenale.

Simptomele bolii Addison de obicei apar treptat : oboseala, slabiciune musculara, scaderea
poftei de mancare, pierdere in greutate, greata, varsaturi, diaree, etc. Tensiunea
arteriala este scazuta provocand ameteli, lesin, tulburari de echilibru, tulburari de
vedere,slabiciune, tulburari cognitive.
Boala Addison se caracterizeaza prin modificari ale pielii cu zone de hiperpigmentare
(inchidere la culoare); aceasta inchidere la culoare a pielii este mai vizibila la nivelul
cicatricilor, pliurilor pielii, zonelor de presiune ( cum ar fi coatele, genunchii si degetele
de la picioare ), buzelor si mucoaselor.
Boala Addison poate provoca iritabilitate si depresie. Din cauza pierderii de sare, apetitul
crescut pentru alimentele sarate este frecvent intalnit. Hipoglicemia (nivelul scazut al
concentratiei de glucoza in sange) este mai severa la copii decat la adulti. La femei ciclul
menstrual pot deveni neregulate sau chiar poate apare amenoreea (absenta
menstruatiei).