Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PEDOLOGIE FORESTIERĂ
Suport de curs pentru studenți – Anul II
2015-2016
1
UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAȚIONALĂ DIN MOLDOVA
SPECIALIZAREA SILVICULTURĂ ȘI GRĂDINI PUBLICE
1. Introducere
4
UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAȚIONALĂ DIN MOLDOVA
SPECIALIZAREA SILVICULTURĂ ȘI GRĂDINI PUBLICE
2. pH-ul SOLULUI
Reacţia soluţiei solului este una din proprietăţile chimice ale solului şi este
dată de raportul dintre concentraţia ionilor de hidrogen (H+) şi hidroxil (OH-).
5
UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAȚIONALĂ DIN MOLDOVA
SPECIALIZAREA SILVICULTURĂ ȘI GRĂDINI PUBLICE
Reacţia solului se poate determina exact cu ajutorul pH-metrelor
electrometrice sau prin procedee mai simple cu ajutorul hârtiei indicatoare de
pH şi cu ajutorul pH-metrului Hellige (fig.1).
Solurile alcaline
In ceea ce priveste solurile alcaline, acestea sunt specifice, de regula, zonelor
cu un nivel scazut de precipitatii. PH-ul ce depaseste valoarea de 7.0 poate fi
corectat adaugand in sol ingrasamant de tipul algelor, sulfului sau a gipsului.
Testarea solului, pentru a-i determina nivelul pH-ului, este esentiala, deoarece, spre
exemplu, un pH ridicat ar putea indica si prezenta unei cantitati prea mari de sare
in pamant (o influenta, de asemenea, negativa asupra plantelor).
6
UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAȚIONALĂ DIN MOLDOVA
SPECIALIZAREA SILVICULTURĂ ȘI GRĂDINI PUBLICE
După reacţia solului se disting plante bazifile, neutrofile şi acidofile.
7
UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAȚIONALĂ DIN MOLDOVA
SPECIALIZAREA SILVICULTURĂ ȘI GRĂDINI PUBLICE
sol. Solul este o consecință a factorilor de mediu în care acesta se formează. Natura
și intensitatea factorilor de formare a solului determină tipul și subtipul de sol.
Principalii factori care influențează formarea solurilor sunt:
4.1 Factorul geologic, care este important prin compoziția mineralogică a
rocilor pe care se formează solul.
4.2 Factorul climatic, care determină intensitatea și natura proceselor
pedogenetice (temperatura, precipitații).
Dezagregarea rocilor
8
UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAȚIONALĂ DIN MOLDOVA
SPECIALIZAREA SILVICULTURĂ ȘI GRĂDINI PUBLICE
Procesul de deflație
9
UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAȚIONALĂ DIN MOLDOVA
SPECIALIZAREA SILVICULTURĂ ȘI GRĂDINI PUBLICE
Litosol pe versanți
10
UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAȚIONALĂ DIN MOLDOVA
SPECIALIZAREA SILVICULTURĂ ȘI GRĂDINI PUBLICE
11
UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAȚIONALĂ DIN MOLDOVA
SPECIALIZAREA SILVICULTURĂ ȘI GRĂDINI PUBLICE
12
UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAȚIONALĂ DIN MOLDOVA
SPECIALIZAREA SILVICULTURĂ ȘI GRĂDINI PUBLICE
13
UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAȚIONALĂ DIN MOLDOVA
SPECIALIZAREA SILVICULTURĂ ȘI GRĂDINI PUBLICE
6. CLASA CERNISOLURI
6.1 CERNISOLURI
14
UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAȚIONALĂ DIN MOLDOVA
SPECIALIZAREA SILVICULTURĂ ȘI GRĂDINI PUBLICE
6.2. LUVISOLURI
Clasa Luvisoluri este formată din soluri unde principalele procese de
pedogeneză care acționează asupra profilului de sol sunt eluvierea (spălarea
mineralelor argiloase, care duce la formarea orizontul El sau Ea) și iluvierea
(migrarea și depunerea argilei care duc la formarea orizontului Bt – B argic).
15
UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAȚIONALĂ DIN MOLDOVA
SPECIALIZAREA SILVICULTURĂ ȘI GRĂDINI PUBLICE
16
UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAȚIONALĂ DIN MOLDOVA
SPECIALIZAREA SILVICULTURĂ ȘI GRĂDINI PUBLICE
6.3. CAMBISOLURI
Clasa Cambisoluri este formată din soluri în care principalul fenomen de
pedogeneză care acționează asupra solului este cel de argilizare in situ. Orizontul
B cambic (Bv) rezultat are o textură grosieră (nisipo-lutoasă) în comparație cu
17
UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAȚIONALĂ DIN MOLDOVA
SPECIALIZAREA SILVICULTURĂ ȘI GRĂDINI PUBLICE
orizontul Bt de migrare a argilei care caracterizează Luvisolurile. Nu prezintă
orizont Cca în primii 80 cm.
Secvența tipică de orizonturi: Ao / Am – Bv
6.3.1. Eutricambosolurile sunt soluri cu orizont Bv, cu gradul de saturație
în baze > 53%. Eutricambosolurile sunt răspândite în zona montană inferioară și
uneori în cea mijlocie
6.3.2.Districambosolurile sunt soluri cu orizont Bv, cu gradul de saturație
în baze < 53%. Sunt răspândite pe tot arcul Carpatic începând de la 600 -700 m
până la limita superioară a pădurii 1200 - 1700 m. Apar uneori și în regiunea de
dealuri și podișuri și în depresiunile Subcarpatice cu climat umed și pe substrat
acid.
6.4. SPODISOLURI
19
UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAȚIONALĂ DIN MOLDOVA
SPECIALIZAREA SILVICULTURĂ ȘI GRĂDINI PUBLICE
20
UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAȚIONALĂ DIN MOLDOVA
SPECIALIZAREA SILVICULTURĂ ȘI GRĂDINI PUBLICE
6.5. UMBRISOLURI
21
UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAȚIONALĂ DIN MOLDOVA
SPECIALIZAREA SILVICULTURĂ ȘI GRĂDINI PUBLICE
6.6. ANDISOLURI
ANDOSOL cambic
22
UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAȚIONALĂ DIN MOLDOVA
SPECIALIZAREA SILVICULTURĂ ȘI GRĂDINI PUBLICE
6.7. HIDRISOLURI
6.7.2 Gleiosolurile sunt soluri unde apa provenită din pânza freatică
stagnează o perioadă îndelungată de timp. Apar frecvent în Lunca și Delta Dunării,
în Lunca Jijiei și Bahluiului. Se mai întâlnesc și în zonele slab drenate ale luncilor
și teraselor din zona de dealuri și chiar în depresiuni montane (Borsec, Brașov,
Gheorghieni, Ciuc, Făgăraș, Sibiu, Beiuș, Baia Mare, Oaș, Zarand).
23
UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAȚIONALĂ DIN MOLDOVA
SPECIALIZAREA SILVICULTURĂ ȘI GRĂDINI PUBLICE
24
UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAȚIONALĂ DIN MOLDOVA
SPECIALIZAREA SILVICULTURĂ ȘI GRĂDINI PUBLICE
25
UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAȚIONALĂ DIN MOLDOVA
SPECIALIZAREA SILVICULTURĂ ȘI GRĂDINI PUBLICE
6.8. SALSODISOLURI
Salsodisolurile sunt soluri foarte bogate în săruri (orizont salic, natric sau
orizont Btna).
SOLONEȚ SOLONCEAC
5.9. PELISOLURI
6.9.1. Pelisolurile sunt soluri foarte bogate în argilă ( > 45%). Sunt
răspândite în aceleași areale ca vertosolurile sau alte soluri argiloase. Se formează
pe terenuri ușor depresionare și mlăștinoase din câmpia de divagare Timiș-Bega,
Depresiunea Oltului.
Secvența tipică de orizonturi: Aoz –Btz
6.9.2. Vertosolurile sunt soluri bogate în argile gonflabile. Materialul
parental pe care se formează este format din argilă (peste 30%) care își mărește
mult volumul de umezire (montmorillonit).
27
UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAȚIONALĂ DIN MOLDOVA
SPECIALIZAREA SILVICULTURĂ ȘI GRĂDINI PUBLICE
Relieful este predominant de câmpii înalte, dealuri, piemonturi și podișuri la
altitudini cuprinse între 150 – 600 m. Vertosolul este dispersat pe suprafețe
restrânse în Subcarpați, Piemontul Vestic, podișul Getic, partea nordică a Câmpiei
Române între Olt și Argeș, Câmpia Moldovei, câmpiile piemontane ale Banatului
și Crișului.
Secvența tipică de orizonturi: Aoy
6.10. PROTISOLURI
29
UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAȚIONALĂ DIN MOLDOVA
SPECIALIZAREA SILVICULTURĂ ȘI GRĂDINI PUBLICE
30
UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAȚIONALĂ DIN MOLDOVA
SPECIALIZAREA SILVICULTURĂ ȘI GRĂDINI PUBLICE
6.11. ANTRISOLURI
31
UNIVERSITATEA LIBERĂ INTERNAȚIONALĂ DIN MOLDOVA
SPECIALIZAREA SILVICULTURĂ ȘI GRĂDINI PUBLICE
6.12. HISTISOLURI
32