Ifric

02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.
003 — 850
▼B
INTERPRETAREA IFRIC 1
Modificări ale datoriilor existente din dezafectare, reconstituire și de natură
similară
REFERIN E
▼M5
— IAS 1 Prezentarea situațiilor financiare (revizuit în 2007)
▼B
— IAS 8 Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile și erori
— IAS 16 Imobilizări corporale (revizuit în 2003)
— IAS 23 Costurile îndatorării
— IAS 36 Deprecierea activelor (revizuit în 2004)
— IAS 37 Provizioane, datorii contingente și active contingente
CONTEXT
1. Multe entită i au obliga ia de a demola, înlătura i reabilita elemente
de imobilizări corporale. ►M5 În prezenta interpretare ◄, astfel de
obliga ii sunt denumite „datorii din dezafectare, reconstituire i de
natură similară”. Conform IAS 16, costul unui element de imobilizări
corporale include estimarea ini ială a costurilor de demolare i înlă
turare a elementului i de reconstituire a zonei în care acesta s-a aflat,
obliga ie pentru care o entitate suportă cheltuieli fie la momentul
dobândirii elementului, fie ca o consecin ă a faptului că a utilizat
elementul pentru o anumită perioadă de timp în alte scopuri decât
producerea de stocuri în respectiva perioadă. IAS 37 con ine dispozi ii
privind modul de evaluare a datoriilor din dezafectare, reconstituire i
de natură similară. Prezenta interpretare oferă îndrumări privind modul
de contabilizare a efectului modificărilor evaluării datoriilor existente
din dezafectare, reconstituire i de natură similară.
DOMENIU DE APLICARE
2. Prezenta interpretare se aplică modificărilor evaluării datoriilor
existente din dezafectare, reconstituire sau de natură similară care
sunt atât:
(a) recunoscute ca parte a costului unui element de imobilizări

corporale în conformitate cu IAS 16; cât i
(b) recunoscute ca datorii în conformitate cu IAS 37.
De exemplu, o datorie din dezafectare, reconstituire sau de natură

similară poate exista pentru dezafectarea unei fabrici, pentru recon
stituirea stricăciunilor provocate mediului de industriile extractive sau
pentru înlăturarea unor echipamente.
ASPECTE TRATATE
3. Prezenta interpretare se ocupă de modul în care efectul următoarelor
evenimente care modifică evaluarea unei datorii existente din deza
fectare, reconstituire sau de natură similară trebuie contabilizat:
(a) o modificare a ie irii estimate a fluxurilor de resurse care încor

porează beneficii economice (de exemplu, fluxuri de trezorerie)
necesare pentru decontarea obliga iei;
02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.003 — 851
▼B
(b) o modificare a ratei de actualizare curente în func ie de pia ă a a
cum este definită la punctul 47 din IAS 37 (aceasta include
modificările valorii timp a banilor i riscurile specifice datoriei); i
(c) o cre tere care reflectă trecerea timpului (numită i desfă urarea
actualizării).
CONSENS
4. Modificările datoriilor existente din dezafectare, reconstituire i de
natură similară care apar din modificări ale estimării plasării în timp
sau ale valorii ie irii fluxurilor de resurse care încorporează beneficii
economice necesare pentru decontarea obliga iei, sau o modificare a
ratei actualizării trebuie contabilizate în conformitate cu punctele 5-7
de mai jos.
5. Dacă activul aferent este evaluat utilizându-se modelul costului:
(a) în baza literei (b), modificările datoriilor trebuie adăugate la sau

trebuie deduse din costul activului aferent în perioada curentă;
(b) valoarea dedusă din costul activului nu trebuie să depă ească

valoarea sa contabilă. Dacă o scădere a datoriei depă e te
valoarea contabilă a activului, excesul trebuie recunoscut imediat
în profit sau pierdere;
(c) dacă ajustarea duce la o mărire a costului unui activ, entitatea

trebuie să aprecieze dacă acest lucru este un indiciu că noua
valoare contabilă a activului poate să nu fie complet recuperabilă.
Dacă există un astfel de indiciu, entitatea trebuie să testeze activul
pentru depreciere estimându-i valoarea recuperabilă i trebuie să
contabilizeze orice pierdere din depreciere în conformitate cu
IAS 36.
6. Dacă activul aferent este evaluat utilizându-se modelul reevaluării:
(a) modificări ale datoriei transformă surplusul sau deficitul din

reevaluare recunoscut anterior pentru acel activ, astfel încât:
►M5 (i) o scădere a datoriei [conform literei (b)] trebuie să fie

recunoscută în alte elemente ale rezultatului global i va majora
surplusul din reevaluare din cadrul capitalurilor proprii, ◄ însă
trebuie recunoscută în profit sau pierdere în măsura în care ea reia
un deficit din reevaluare al activului care a fost recunoscut anterior
în profit sau pierdere;
►M5 (ii) o cre tere a datoriei trebuie să fie recunoscută în profit

sau pierdere, cu excep ia cazului în care aceasta trebuie să fie recu
noscută în alte elemente ale rezultatului global i reduce surplusul
din reevaluare din cadrul capitalurilor proprii în măsura ◄ oricărui
sold creditor existent în surplusul din reevaluare în ceea ce prive te
acel activ;
(b) în cazul în care o scădere a datoriei depă e te valoarea contabilă

care ar fi fost recunoscută dacă activul ar fi fost înregistrat în baza
modelului costului, excesul trebuie recunoscut imediat în profit
sau pierdere;
02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.003 — 852
▼B
(c) o modificare a datoriei este un indiciu că activul ar putea să
necesite să fie reevaluat pentru a asigura faptul că valoarea
contabilă nu diferă semnificativ de cea care ar fi determinată utili
zându-se valoarea justă la ►M5 finalul perioadei de raportare ◄.
►M5 Orice astfel de reevaluare trebuie să fie luată în calcul la
determinarea valorilor ce vor fi recunoscute în profit sau pierdere
sau în alte elemente ale rezultatului global conform literei (a). Dacă
reevaluarea este necesară, toate activele din acea clasă trebuie să fie
reevaluate; ◄
▼M5
(d) IAS 1 prevede prezentarea în situa ia rezultatului global a fiecărei
componente din alte elemente ale rezultatului global sau cheltuielii
globale. Pentru respectarea acestei dispozi ii, modificarea
surplusului din reevaluare generată de o modificare a datoriei
trebuie să fie identificată separat i prezentată ca atare.
▼B
7. Valoarea amortizabilă ajustată a activului este amortizată pe parcursul
duratei sale de via ă utilă. Prin urmare, odată ce activul aferent a ajuns
la finalul duratei sale de via ă utilă, toate modificările ulterioare ale
datoriilor trebuie recunoscute în profit sau pierdere pe măsură ce au
loc. Acest lucru se aplică atât ►M5 în modelul ◄ costului, cât i
►M5 în modelul ◄ reevaluării.
▼M1
8 Desfă urarea periodică a actualizării trebuie să fie recunoscută în
profit sau pierdere drept cost de finan are pe măsură ce are loc. Nu
este permisă capitalizarea conform IAS 23.
▼B
DATA INTRĂRII ÎN VIGOARE
9. O entitate trebuie să aplice prezenta interpretare pentru perioadele
anuale care încep la 1 septembrie 2004 sau ulterior acestei date. Se
încurajează aplicarea anterior acestei date. Dacă o entitate aplică
prezenta interpretare pentru o perioadă anterioară datei de 1 septembrie
2004, entitatea trebuie să prezinte acest fapt.
▼M5
9A 9AIAS 1 (revizuit în 2007) a modificat terminologia utilizată în cadrul
IFRS-urilor. În plus, a fost modificat punctul 6. O entitate trebuie să
aplice respectivele modificări pentru perioadele anuale care încep la
1 ianuarie 2009 sau ulterior acestei date. Dacă o entitate aplică IAS 1
(revizuit în 2007) pentru o perioadă anterioară, modificările trebuie
aplicate pentru respectiva perioadă anterioară.
▼B
TRANZI IE
10. Modificările politicilor contabile trebuie contabilizate în conformitate
cu dispozi iile din IAS 8 Politici contabile, modificări ale estimărilor
contabile și erori (1).
(1) Dacă o entitate aplică prezenta interpretare pentru o perioadă anterioară datei de
1 ianuarie 2005, entitatea trebuie să respecte dispozi iile versiunii precedente a IAS 8,
care a fost intitulată Profitul net sau pierderea netă a perioadei, erori fundamentale și
modificări ale politicilor contabile, cu excep ia cazului în care entitatea aplică versiunea
revizuită a acelui standard pentru respectiva perioadă anterioară.
02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.003 — 853
▼B
Acțiunile membrilor în entități de tip cooperatist și instrumente similare
REFERIN E
— IAS 32 Instrumente financiare: prezentare și descriere (revizuit în 2003) (1)
— IAS 39 Instrumente financiare: recunoaștere și evaluare (revizuit în 2003)
▼M33
— IFRS 13 Evaluarea la valoarea justă
▼B
CONTEXT
1. Entită ile de tip cooperatist i alte entită i similare sunt formate din
grupuri de persoane în scopul de a satisface nevoi economice sau
sociale comune. Legile na ionale de cele mai multe ori definesc o
entitate de tip cooperatist drept o societate care dore te să
promoveze progresul economic al membrilor săi prin operarea unei
afaceri comune (principiul autoajutorării). Interesele membrilor dintr-o
entitate de tip cooperatist sunt, de cele mai multe ori, numite ac iunile
membrilor, unită i sau alte lucruri asemănătoare la care se face referire
mai jos drept „ac iunile membrilor”.
2. IAS 32 stabile te principii pentru clasificarea instrumentelor financiare

în datorii financiare sau capitaluri proprii. În special, acele principii se
aplică clasificării instrumentelor care pot fi lichidate de către de inător
înainte de scaden ă care permit de inătorului să vândă acele
instrumente emitentului pentru numerar sau pentru un alt instrument
financiar. Aplicarea acestor principii ac iunilor membrilor în entită i de
tip cooperatist i instrumentelor similare este dificilă. Unii dintre
membrii Consiliului pentru Standarde Interna ionale de Contabilitate
au cerut ajutor în în elegerea felului în care principiile din IAS 32 se
aplică ac iunilor membrilor i instrumentelor similare care au anumite
caracteristici i circumstan elor în care acele trăsături afectează clasi
ficarea în categoria de datorii sau de capitaluri proprii.
DOMENIU DE APLICARE
3. Prezenta interpretare se aplică instrumentelor financiare care intră sub
inciden a IAS 32, inclusiv instrumentelor financiare emise către
membrii unor entită i de tip cooperatist care eviden iază participa iile
membrilor în entitate. Prezenta interpretare nu se aplică instrumentelor
financiare care vor fi decontate sau pot fi decontate în propriile
instrumente de capitaluri proprii ale entită ii.
ASPECTE TRATATE
4. Multe instrumente financiare, inclusiv ac iunile membrilor, au carac
teristici de capitaluri proprii, inclusiv drepturi de vot i drepturi de a
participa la distribuirea dividendelor. Unele instrumente financiare dau
de inătorului dreptul de a cere răscumpărarea lor contra numerar sau a
unui alt instrument financiar, dar pot include sau pot fi supuse unor
limitări în ceea ce prive te măsura în care instrumentele financiare pot
fi răscumpărate. Cum ar trebui evaluate acele condi ii ale răscum
părării pentru a determina dacă instrumentele financiare ar trebui
clasificate drept datorii sau drept capitaluri proprii?
(1) ►M6 În august 2005, IAS 32 a fost modificat în IAS 32 Instrumente financiare:
prezentare. În februarie 2008 IASB a amendat IAS 32 cu cerin a ca instrumentele să
fie clasificate drept capitaluri proprii dacă respectivele instrumente au toate caracteris
ticile i îndeplinesc condi iile de la punctele 16A i 16B sau de la punctele 16C i 16D
din IAS 32. ◄
02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.003 — 854
▼B
CONSENS
5. Dreptul contractual al de inătorului unui instrument financiar (inclusiv
ac iunile membrilor în entită i de tip cooperatist) de a cere răscum
părarea nu necesită, în sine, ca instrumentul financiar să fie clasificat
drept o datorie financiară. Mai degrabă, entitatea trebuie să ia în
considerare to i termenii i toate condi iile instrumentului financiar
atunci când determină dacă acesta va fi clasificat drept o datorie
financiară sau un element de capitaluri proprii. Acei termeni i
acele condi ii includ legi locale relevante, reglementări i statutul de
guvernare al entită ii în vigoare la data clasificării, dar nu i amenda
mentele viitoare a teptate la aceste legi, reglementări sau statut.
▼M6
6. Ac iunile membrilor care ar fi clasificate drept capitaluri proprii dacă
membrii nu ar avea dreptul de a impune răscumpărarea sunt capitaluri
proprii dacă oricare dintre condi iile de la punctele 7 i 8 este înde
plinită sau ac iunile membrilor au toate caracteristicile i îndeplinesc
condi iile de la punctele 16A i 16B sau de la punctele 16C i 16D
din IAS 32. Depozitele la vedere, inclusiv conturile curente, conturile
de depozit i contractele similare care apar atunci când membrii
ac ionează drept clien i sunt datorii financiare ale entită ii.
▼B
7. Ac iunile membrilor sunt capitaluri proprii dacă entitatea are dreptul
necondi ionat de a refuza răscumpărarea ac iunilor membrilor.
8. Legisla ia locală, reglementarea sau statutul de guvernare al entită ii

poate impune diverse tipuri de interdic ii cu privire la răscumpărarea
ac iunilor membrilor, de exemplu, interdic ii necondi ionate sau inter
dic ii bazate pe criteriul lichidită ii. Dacă răscumpărarea este interzisă
necondi ionat de legisla ia locală, de reglementări sau de statutul de
guvernare al entită ii, ac iunile membrilor sunt capitaluri proprii.
Totu i, prevederile din legisla ia locală, din reglementări sau din
statutul de guvernare al entită ii care interzic răscumpărarea doar
dacă anumite condi ii – cum ar fi criteriul lichidită ii – sunt îndeplinite
(sau nu sunt îndeplinite) nu au drept rezultat clasificarea ac iunilor
membrilor drept capitaluri proprii.
▼M6
9. O interdic ie necondi ionată poate fi absolută, adică toate răscumpă
rările sunt interzise. O restric ie necondi ionată poate fi par ială, adică
interzice răscumpărarea ac iunilor membrilor dacă răscumpărarea ar
duce la situa ia în care un număr de ac iuni ale membrilor sau
valoarea capitalului subscris din ac iunile membrilor ar scădea sub
un nivel specificat. Ac iunile membrilor, în plus fa ă de ac iunile
supuse restric iei de răscumpărare sunt datorii, cu excep ia cazului
în care entitatea are dreptul necondi ionat de a refuza răscumpărarea,
a a cum este descris la punctul 7 sau ac iunile membrilor au toate
caracteristicile i îndeplinesc condi iile de la punctele 16A i 16B sau
de la punctele 16C i 16D din IAS 32. În anumite situa ii, numărul
ac iunilor sau valoarea capitalului subscris care face obiectul unei
interdic ii de răscumpărare se poate modifica din timp în timp. O
astfel de modificare a interzicerii de răscumpărare duce la un
transfer între datorii financiare i capitaluri proprii.
▼B
10. La recunoa terea ini ială, entitatea trebuie să- i evalueze datoriile
financiare pentru răscumpărare la valoarea justă. În cazul ac iunilor
membrilor care au o caracteristică de răscumpărare, entitatea
evaluează valoarea justă a datoriei financiare pentru răscumpărare la
nu mai pu in decât suma maximă care poate fi plătită conform preve
derilor de răscumpărare din statutul său de guvernare sau din legea
aplicabilă, actualizată de la prima dată la care se poate cere plata
sumei (a se vedea exemplul 3).
02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.003 — 855
▼M36
11. După cum se prevede la punctul 35 din IAS 32, distribuirile către
de inătorii instrumentelor de capitaluri proprii sunt recunoscute direct
în capitalurile proprii. Dobânzile, dividendele i alte venituri aferente
unor instrumente financiare clasificate drept datorii financiare sunt
cheltuieli, indiferent dacă aceste sume plătite sunt caracterizate în
mod legal drept dividende, dobânzi sau altfel.
▼B
12. Anexa, care este parte integrantă din consens, oferă exemple de
aplicare a acestui consens.
PREZENTAREA INFORMA IILOR

13. Atunci când o modificare a interdic iei de cumpărare duce la un
transfer între datorii financiare i capitaluri proprii, entitatea trebuie
să furnizeze separat informa ii despre valoarea, perioada i motivul
transferului.

14. Data intrării în vigoare i dispozi iile tranzitorii ale prezentei inter
pretări sunt acelea i cu cele din IAS 32 (revizuit în 2003). O entitate
trebuie să aplice prezenta interpretare pentru perioadele anuale care
încep la 1 ianuarie 2005 sau ulterior acestei date. Dacă o entitate
aplică prezenta interpretare pentru o perioadă care începe înainte de
1 ianuarie 2005, aceasta trebuie să prezinte acest fapt. Prezenta inter
pretare trebuie aplicată retroactiv.
▼M6
14A. O entitate trebuie să aplice modificările de la punctele 6, 9, A1 i A12
pentru perioadele anuale care încep la 1 ianuarie 2009 sau ulterior
acestei date. Dacă o entitate aplică Instrumente financiare care pot fi
lichidate înainte de scadență și obligații ce decurg din lichidare
(amendamente la IAS 32 i IAS 1), publicat în februarie 2008,
pentru o perioadă care începe anterior acestei date, modificările de
la punctele 6, 9, A1 i A12 trebuie aplicate pentru această perioadă
anterioară.
▼M33
16. IFRS 13, emis în mai 2011, a modificat punctul A8. O entitate trebuie
să aplice modificarea respectivă atunci când aplică IFRS 13.
▼M36
17. Ciclul de îmbunătățiri anuale 2009 – 2011, emis în mai 2012, a
modificat punctul 11. O entitate trebuie să aplice retroactiv acest
amendament, în conformitate cu IAS 8 Politici contabile, modificări
ale estimărilor contabile și erori pentru perioade anuale începând la
sau după 1 ianuarie 2013. Dacă o entitate aplică respectivul amen
dament la IAS 32 ca parte din Ciclul de îmbunătățiri anuale
2009–2011 (emis în mai 2012) pentru o perioadă anterioară, amenda
mentul de la punctul 11 se va aplica pentru acea perioadă anterioară.
▼B
Apendice
Exemple ale aplicării consensului

Prezentul apendice este parte integrantă din interpretare.
▼M6
A1 Prezentul apendice detaliază apte exemple ale aplicării consensului
IFRIC. Exemplele nu constituie o listă exhaustivă; sunt posibile i alte
modele de situa ii. Fiecare exemplu porne te de la ipoteza că nu există
alte condi ii decât cele detaliate în datele exemplului care ar necesita
ca instrumentul financiar să fie clasificat ca datorie financiară i că
instrumentul financiar nu are toate caracteristicile i nu îndepline te
condi iile de la punctele 16A i 16B sau de la punctele 16C i 16D
din IAS 32.
02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.003 — 856
▼B
DREPTUL NECONDI IONAT DE A REFUZA RĂSCUMPĂRAREA (punctul 7)
Exemplul 1
Context
A2 Statutul entită ii stipulează că răscumpărările se fac doar la latitudinea
entită ii. Statutul nu oferă mai multe detalii i nu impune limite acestei
op iuni. În cursul existen ei sale, entitatea nu a refuzat niciodată
răscumpărarea ac iunilor membrilor, de i consiliul de administra ie
are acest drept.
Clasificare
A3 Entitatea are dreptul necondi ionat de a refuza răscumpărarea i
ac iunile membrilor sunt capitaluri proprii. IAS 32 stabile te
principii pentru clasificare care sunt bazate pe termenii instrumentului
financiar i observă că o experien ă sau o inten ie de a face plă i
discre ionare nu are drept rezultat clasificarea ca datorie. Punctul
AG26 din IAS 32 stipulează:
Atunci când ac iunile preferen iale nu pot fi răscumpărate, clasificarea

potrivită este determinată de celelalte drepturi aferente ac iunilor.
Clasificarea se bazează pe evaluarea fondului angajamentelor
contractuale i pe defini iile unei datorii financiare i a unui
instrument de capitaluri proprii. Atunci când distribuirile ac iunilor
preferen iale către ►M5 proprietari ◄, fie ele cumulative fie necu
mulative, sunt la alegerea emitentului, ac iunile sunt instrumente de
capitaluri proprii. Clasificarea ac iunilor preferen iale ca datorii
financiare i instrumente de capitaluri proprii nu este afectată, de
exemplu, de:
(a) o experien ă în efectuarea distribuirilor;
(b) o inten ie de a face distribuiri în viitor;
(c) un posibil impact negativ asupra pre ului ac iunilor ordinare ale
emitentului dacă distribuirea nu este realizată (din cauza restric
iilor privind plata dividendelor pentru ac iunile ordinare dacă
dividendele nu sunt plătite pentru ac iunile preferen iale);
(d) valoarea rezervelor emitentului;
(e) anticipările emitentului privind profitul sau pierderea pentru o

perioadă; sau
(f) capacitatea sau incapacitatea emitentului de a influen a valoarea

profitului sau a pierderii din perioada respectivă.
Exemplul 2
Context
A4 Statutul entită ii stipulează că răscumpărările se fac doar la latitudinea
entită ii. Totu i, statutul spune mai departe că aprobarea unei cereri de
răscumpărare este automată, cu excep ia cazului în care entitatea nu
poate să facă plă i fără să încalce reglementările locale privind lichi
dită ile sau rezervele.
Clasificare
A5 Entitatea nu are dreptul necondi ionat să refuze răscumpărarea, iar
ac iunile membrilor sunt o datorie financiară. Restric iile descrise
mai sus sunt bazate pe capacitatea entită ii de a- i deconta datoria.
Ele limitează răscumpărările doar dacă dispozi iile privind rezervele
sau lichidită ile nu sunt îndeplinite i doar până la momentul în care
acestea vor fi îndeplinite. Deci nu au ca rezultat, conform principiilor
din IAS 32, clasificarea instrumentului financiar drept capitaluri
proprii. Punctul AG25 din IAS 32 stipulează:
02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.003 — 857
▼B
Ac iunile preferen iale pot fi emise cu diferite drepturi aferente. Pentru
a determina dacă o ac iune preferen ială este o datorie financiară sau
un instrument de capitaluri proprii, emitentul evaluează drepturile
speciale aferente ac iunii pentru a vedea dacă prezintă caracteristicile
fundamentale ale unei datorii financiare. De exemplu, o ac iune prefe
ren ială care permite răscumpărarea la o anumită dată sau la cererea
de inătorului con ine o datorie financiară deoarece emitentul are
obliga ia de a transfera active financiare de inătorului ac iunii.
Potențiala incapacitate a unui emitent de a satisface obligația de
răscumpărare a unei acțiuni preferențiale atunci când acest lucru
este prevăzut în contract, fie din cauza lipsei fondurilor, a unei
restricții statutare sau a insuficienței profiturilor sau rezervelor, nu
anulează obligația. [Subliniere adăugată]
INTERDIC II DE RĂSCUMPĂRARE (Punctele 8 i 9)

Exemplul 3
Context
A6 O entitate de tip cooperatist a emis, în trecut, ac iuni pentru membrii
săi la date diferite i pentru sume diferite după cum urmează:
(a) 1 ianuarie 20X1 100 000 ac iuni la 10 u.m. fiecare (1 000 000
u.m.);
(b) 1 ianuarie 20X2 100 000 ac iuni la 20 u.m. fiecare (încă

2 000 000 u.m., astfel încât totalul ac iunilor emise ajunge la
3 000 000 u.m.).
Ac iunile pot fi răscumpărate la cerere la suma pentru care au fost

emise.
A7 Statutul entită ii stipulează că răscumpărările cumulative nu pot depă i

20 % din cel mai mare număr de ac iuni ale membrilor săi care a fost
vreodată pus în circula ie. La 31 decembrie 20X2, entitatea are
200 000 de ac iuni în circula ie, acesta fiind cel mai mare număr de
ac iuni ale membrilor care a fost vreodată pus în circula ie, i nu are
nicio ac iune care să fi fost răscumpărată în trecut. La 1 ianuarie
20X3, entitatea î i amendează statutul de guvernare i cre te nivelul
permis de răscumpărări cumulate la 25 % din cel mai mare număr de
ac iuni ale membrilor care a fost vreodată pus în circula ie.
Clasificare
Înainte de modificarea statutului de guvernare

▼M33
A8 Ac iunile membrilor care depă esc restric ia de răscumpărare sunt
datorii financiare. Entitatea de tip cooperatist evaluează această
datorie financiară la valoarea justă la recunoa terea ini ială.
Deoarece aceste ac iuni pot fi răscumpărate la cerere, entitatea de
tip cooperatist evaluează valoarea justă a unor astfel de datorii
financiare astfel cum se prevede la punctul 47 din IFRS 13, care
stipulează: „Valoarea justă a unei datorii financiare cu o caracteristică
«la vedere» (de exemplu, un depozit la vedere) nu este mai mică decât
valoarea de plată la cerere …” În consecin ă, entitatea de tip coope
ratist clasifică ca datorii financiare valoarea maximă de plată la cerere,
conform dispozi iilor de răscumpărare.
02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.003 — 858
▼B
A9 La 1 ianuarie 20X1, valoarea maximă care poate fi plătită conform
prevederilor de răscumpărare este de 20 000 de ac iuni la 10 u.m.
fiecare i, în consecin ă, entitatea clasifică 200 000 u.m. drept
datorie financiară i 800 000 u.m. drept capitaluri proprii. Totu i, la
1 ianuarie 20X2, din cauza noii emisiuni de ac iuni la 20 u.m.,
valoarea maximă de plătit conform prevederilor de răscumpărare
cre te la 40 000 de ac iuni la 20 u.m. fiecare. Emiterea unor ac iuni
suplimentare la 20 u.m. creează o nouă datorie care este evaluată la
recunoa terea ini ială la valoarea justă. Datoria, după ce aceste ac iuni
au fost emise, este de 20 % din ac iunile totale emise (200 000),
evaluate la 20 u.m., sau 800 000 u.m. Aceasta necesită recunoa terea
unei datorii suplimentare de 600 000 u.m. În acest exemplu nu este
recunoscut(ă) nicio pierdere i niciun câ tig. În consecin ă, entitatea
clasifică acum 800 000 u.m. drept datorii financiare i 2 200 000 u.m.
drept capitaluri proprii. Acest exemplu presupune că aceste valori nu
se modifică între 1 ianuarie 20X1 i 31 decembrie 20X2.
După modificarea statutului de guvernare

A10 În urma modificării statutului său de guvernare, entită ii de tip coope
ratist i se poate cere acum să răscumpere un maxim de 25 % din
ac iunile sale în circula ie sau un maxim de 50 000 de ac iuni la 20
u.m. fiecare. În consecin ă, la 1 ianuarie 20X3, entitatea de tip coope
ratist clasifică drept datorii financiare o valoare de 1 000 000 u.m.,
care reprezintă valoarea maximă de plătit la cerere conform preve
derilor de răscumpărare, după cum este determinat în conformitate cu
punctul 49 din IAS 39. Prin urmare, la 1 ianuarie 20X3, aceasta
transferă din capitaluri proprii la datorii financiare o valoare de
200 000 u.m., lăsând 2 000 000 u.m. clasificate drept capitaluri
proprii. În acest exemplu entitatea nu recunoa te niciun câ tig i
nicio pierdere din transfer.
Exemplul 4
Context
A11 Legisla ia locală care reglementează opera iunile entită ilor de tip
cooperatist sau condi iile din statutul de guvernare al entită ii
interzice (interzic) unei entită i să răscumpere ac iunile membrilor
dacă, prin răscumpărarea lor, ar reduce capitalul vărsat din ac iunile
membrilor sub 75 % din cea mai mare sumă de capital vărsat din
ac iunile membrilor. Cea mai mare sumă pentru o anumită entitate
de tip cooperatist este de 1 000 000 u.m. La ►M5 finalul perioadei
de raportare ◄, soldul capitalului subscris este de 900 000 u.m.
Clasificare
A12 În acest caz, 750 000 u.m. vor fi clasificate drept capitaluri proprii i
150 000 u.m. vor fi clasificate drept datorii financiare. În plus fa ă de
punctele deja citate, punctul 18 litera (b) din IAS 32 stipulează:
▼M6
… un instrument financiar care dă de inătorului dreptul de a-l vinde
înapoi emitentului în schimbul numerarului sau al unui alt activ
financiar (un „instrument care poate fi lichidat înainte de scaden ă”)
este o datorie financiară, cu excep ia acelor instrumente clasificate
drept instrumente de capitaluri proprii în conformitate cu punctele
16A i 16B sau punctele 16C i 16D. Instrumentul financiar este o
datorie financiară chiar i atunci când suma în numerar sau alte active
financiare sunt determinate pe baza unui indice sau a unui alt element
care poate cre te sau descre te. Existen a unei op iuni pentru de inător
de vinde instrumentul înapoi emitentului în schimbul numerarului sau
al unui alt activ financiar înseamnă că instrumentul care poate fi
lichidat înainte de scaden ă corespunde defini iei unei datorii finan
ciare, cu excep ia instrumentelor clasificate drept instrumente de capi
taluri proprii în conformitate cu punctele 16A i 16B sau punctele
16C i 16D.
02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.003 — 859
▼B
A13 Interdic ia de răscumpărare descrisă în acest exemplu este diferită de
restric iile descrise la punctele 19 i AG25 din IAS 32. Acele restric ii
reprezintă limitări ale capacită ii entită ii de a plăti suma scadentă
pentru o datorie financiară, adică ele împiedică plata datoriei doar
dacă sunt îndeplinite condi ii specificate. Pe de altă parte, acest
exemplu descrie o restric ie necondi ionată a răscumpărărilor peste o
anumită sumă, ne inând cont de capacitatea entită ii de a răscumpăra
ac iunile membrilor (de exemplu, date fiind resursele sale de numerar,
profiturile sau rezervele care pot fi distribuite). De fapt, interdic ia
aplicată răscumpărării împiedică entitatea să angajeze orice datorie
financiară pentru a răscumpăra mai mult decât o sumă specificată
de capital vărsat. De aceea, partea de ac iuni care este supusă inter
dic iei de răscumpărare nu este o datorie financiară. În timp ce
ac iunile fiecărui membru pot fi răscumpărabile individual, o parte a
tuturor ac iunilor care în circula ie nu este răscumpărabilă în orice alte
circumstan e decât lichidarea entită ii.
Exemplul 5
Context
A14 Faptele din acest exemplu sunt cele care au fost enun ate la exemplul
4. În plus, la ►M5 finalul perioadei de raportare ◄, dispozi iile
privind lichiditatea impuse de jurisdic ia locală împiedică entitatea
să răscumpere vreo ac iune de-a membrilor, cu excep ia cazului în
care depozitele sale de numerar i investi iile pe termen scurt sunt
mai mari decât o valoare specificată. Efectul acestor dispozi ii de
lichiditate la ►M5 finalul perioadei de raportare ◄ este acela că
entitatea nu poate plăti mai mult de 50 000 u.m. pentru a răscumpăra
ac iunile membrilor.
Clasificare
A15 Ca i în exemplul 4, entitatea clasifică 750 000 u.m. drept capitaluri
proprii i 150 000 u.m. drept datorii financiare. Aceasta se întâmplă
deoarece valoarea clasificată drept datorie este bazată pe dreptul
necondi ionat al entită ii de a refuza răscumpărarea, i nu pe restric iile
condi ionale care împiedică răscumpărarea doar atunci când condi ia
de lichiditate sau alte condi ii nu este (sunt) îndeplinită(e), acest lucru
întâmplându-se doar până în momentul în care aceste condi ii sunt
îndeplinite. Prevederile de la punctele 19 i AG25 din IAS 32 se
aplică în acest caz.
Exemplul 6
Context
A16 Statutul de guvernare îi interzice entită ii să răscumpere ac iunile
membrilor, răscumpărarea este permisă în măsura încasărilor primite
din emisiunea de ac iuni suplimentare pentru membrii noi sau existen i
din timpul ultimilor trei ani. Încasările din emisiunea de ac iuni pentru
membri trebuie să fie utilizate pentru răscumpărarea ac iunilor pentru
care membrii au cerut răscumpărarea. În timpul ultimilor trei ani,
încasările din emiterea ac iunilor pentru membri au fost de 12 000
u.m. i nu au fost deloc răscumpărate ac iuni ale membrilor.
Clasificare
A17 Entitatea clasifică 12 000 u.m. din ac iunile membrilor drept datorii
financiare. În conformitate cu concluziile descrise în exemplul 4,
ac iunile membrilor care sunt supuse unei interdic ii necondi ionate
de răscumpărare nu sunt datorii financiare. O astfel de interdic ie
necondi ionată se aplică unei sume egale cu încasările din ac iunile
emise înainte de ultimii trei ani i, în consecin ă, această sumă este
clasificată drept capitaluri proprii. Totu i, o sumă egală cu încasările
din orice ac iuni emise în ultimii trei ani nu este supusă unei interdic ii
necondi ionate de răscumpărare. În consecin ă, încasările din emiterea
de ac iuni pentru membri în ultimii trei ani dau na tere unor datorii
financiare până când acestea nu mai sunt disponibile pentru răscum
părarea ac iunilor membrilor. Ca urmare, entitatea are o datorie
financiară egală cu încasările din ac iunile emise în timpul ultimilor
trei ani, minus orice răscumpărare din timpul acelei perioade.
02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.003 — 860
▼B
Exemplul 7
Context
A18 Entitatea este o bancă de tip cooperatist. Legisla ia locală care regle
mentează opera iunile băncilor de tip cooperatist prevede că cel pu in
50 % din „datoriile neachitate” ale entită ii (un termen definit în regle
mentări care include i conturile ac iunilor membrilor) trebuie să fie
sub forma capitalului vărsat de membri. Efectul reglementărilor este
de a a manieră încât, dacă toate datoriile neplătite ale băncii de tip
cooperatist sunt sub forma ac iunilor de la membri, ea poate să le
răscumpere pe toate. La 31 decembrie 20X1, entitatea are datorii
neachitate totale de 200 000 u.m., din care 125 000 u.m. reprezintă
conturile ac iunilor membrilor. Termenii conturilor ac iunilor
membrilor permit de inătorului să le răscumpere la cerere iar în
statutul entită ii nu există nicio restric ie asupra răscumpărării.
Clasificare
A19 În acest exemplu, ac iunile membrilor sunt clasificate drept datorii
financiare. Interdic ia de răscumpărare este similară cu restric iile
descrise la punctele 19 i AG25 din IAS 32. Restric ia este o
limitare condi ionată a capacită ii entită ii de a plăti valoarea
datorată pentru o datorie financiară, adică aceste restric ii împiedică
plata datoriei doar dacă sunt îndeplinite condi ii specifice. Mai exact,
entită ii i s-ar putea impune să răscumpere întreaga sumă a ac iunilor
membrilor (125 000 u.m.) dacă ar achita toate celelalte datorii ale sale
(75 000 u.m.). În consecin ă, interzicerea răscumpărării nu împiedică
entitatea să angajeze o datorie financiară pentru a răscumpăra mai
mult decât un număr specificat de ac iuni ale membrilor sau o sumă
de capital subscris. Ea permite entită ii doar să amâne răscumpărarea
până ce anumite condi ii sunt îndeplinite, adică rambursarea altor
datorii. Ac iunile membrilor din acest exemplu nu sunt supuse unei
interdic ii necondi ionate de răscumpărare i sunt, deci, clasificate
drept datorii financiare.
02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.003 — 861
▼B
Determinarea măsurii în care un angajament conține un contract de leasing

REFERIN E
— IAS 16 Imobilizări corporale (revizuit în 2003)
— IAS 17 Contracte de leasing (revizuit în 2003)
— IAS 38 Imobilizări necorporale (revizuit în 2004)
▼M33
▼B
CONTEXT
1. O entitate poate încheia un angajament care con ine o tranzac ie sau o
serie de tranzac ii conexe, care nu are forma legală a unui contract de
leasing, dar conferă dreptul de a utiliza un activ (de exemplu, un
element de imobilizări corporale) în schimbul unei plă i sau al unei
serii de plă i. Exemplele de angajamente în care o entitate (furnizorul)
poate conferi un astfel de drept de utilizare a unui activ unei alte
entită i (cumpărătorul), adesea împreună cu servicii conexe, cuprind:
— angajamente de externalizare (de exemplu, externalizarea func iilor

de procesare a datelor unei entită i);
— angajamente în industria telecomunica iilor în care furnizorii capa

cită ii re elei încheie contracte pentru a furniza cumpărătorilor
drepturi la această capacitate;
— contracte ferme sau alte contracte similare în care cumpărătorii

trebuie să efectueze plă i specificate indiferent dacă intră sau nu
în posesia produselor sau a serviciilor contractate (de exemplu, un
contract ferm pentru a ob ine, în mod substan ial, întreaga
produc ie a unui generator de energie al unui furnizor).
2. Prezenta interpretare oferă îndrumări pentru determinarea măsurii în

care astfel de angajamente sunt sau con in contracte de leasing care ar
trebui să fie contabilizate în conformitate cu IAS 17. Ea nu oferă
îndrumări pentru determinarea modului în care un astfel de contract
de leasing ar trebui să fie clasificat conform standardului amintit.
3. În unele angajamente, activul de bază care face obiectul contractului

de leasing este o parte a unui activ mai mare. Prezenta interpretare nu
tratează modul în care se determină când o parte dintr-un activ mai
mare este ea însă i activul de bază în sensul aplicării IAS 17. Cu toate
acestea, angajamentele în care activul de bază ar reprezenta o unitate
de cont, fie conform IAS 16, fie conform IAS 38, intră sub inciden a
prezentei interpretări.
DOMENIU DE APLICARE
▼M9
4. Prezenta interpretare nu se aplică acordurilor care:
(a) sunt, sau con in contractele de leasing care nu intră sub inciden a
IAS 17; sau
(b) sunt acorduri de concesiune a serviciilor public-private care intră

sub inciden a IFRIC 12 Acorduri de concesiune a serviciilor.
02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.003 — 862
▼B
ASPECTE TRATATE
5. Aspectele tratate în prezenta interpretare sunt:
(a) cum să se determine măsura în care un angajament este sau

con ine un contract de leasing conform defini iei din IAS 17;
(b) momentul în care ar trebui să aibă loc evaluarea sau reevaluarea

măsurii în care un angajament este, sau con ine, un contract de
leasing; i
(c) dacă angajament este sau con ine un contract de leasing, cum ar
trebui să se separe plă ile pentru contractul de leasing de plă ile
pentru orice alte elemente ale angajamentului.
CONSENS
Determinarea măsurii în care un angajament este sau con ine un
contract de leasing
6. Determinarea măsurii în care un angajament este sau con ine un
contract de leasing trebuie să se bazeze pe fondul economic al anga
jamentului i necesită o evaluare a măsurii în care:
(a) îndeplinirea angajamentului depinde de utilizarea unui anumit

activ sau a anumitor active (activul); i
(b) angajamentul conferă dreptul de utilizare a activului.
Îndeplinirea angajamentului depinde de utilizarea unui activ specific

7. De i un activ specific poate fi identificat în mod explicit într-un
angajament, acesta nu face obiectul unui contract de leasing dacă
îndeplinirea angajamentului nu depinde de utilizarea activului speci
ficat. De exemplu, dacă furnizorul este obligat să livreze o cantitate
specificată de bunuri sau servicii i are dreptul i posibilitatea de a
furniza acele bunuri sau servicii prin utilizarea altor active nespeci
ficate în angajament, atunci îndeplinirea angajamentului nu depinde de
activul specificat i angajamentul nu con ine un contract de leasing. O
obliga ie de garan ie care permite sau impune înlocuirea aceluia i
activ sau a unor active similare atunci când activul specificat nu
func ionează corect nu exclude tratamentul de leasing. De asemenea,
o prevedere contractuală (contingentă sau de altă natură) care să
permită sau să impună furnizorului să înlocuiască alte active pentru
orice motiv la sau după o dată specificată nu exclude tratamentul de
leasing înainte de data înlocuirii.
8. Un activ a fost specificat implicit dacă, de exemplu, furnizorul de ine

sau concesionează un singur activ cu care să îndeplinească obliga ia i
nu este fezabil sau practicabil, din punct de vedere economic, pentru
furnizor să- i îndeplinească obliga ia prin utilizarea unor active alter
native.
Angajamentul conferă un drept de a utiliza activul

9. Un angajament conferă dreptul de a utiliza activul dacă angajamentul
îi conferă cumpărătorului (utilizatorului) dreptul de a controla
utilizarea activului de bază. Dreptul de a controla utilizarea activului
de bază este conferit dacă este îndeplinită oricare dintre condi iile de
mai jos:
(a) cumpărătorul are capacitatea sau dreptul de a utiliza activul sau de

a ordona altor persoane să utilizeze activului într-un mod pe care
îl determină atunci când ob ine sau controlează mai mult decât o
parte nesemnificativă a produc iei sau a altei utilită i a activului;
02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.003 — 863
▼B
(b) cumpărătorul are capacitatea sau dreptul de a controla accesul
fizic la activul de bază atunci când ob ine sau controlează mai
mult decât o parte nesemnificativă a produc iei sau a altei utilită i
a activului;
(c) faptele i circumstan ele indică faptul că este pu in probabil ca una

sau mai multe păr i, altele decât cumpărătorul, să ia mai mult
decât o parte nesemnificativă a produc iei sau a altei utilită i
care va fi produsă sau generată de activ în perioada angajamen
tului, i pre ul pe care cumpărătorul îl va plăti pentru produs nu
este nici fixat contractual pe unitate, nici nu este egal cu pre ul
pie ei pe unitate de produs din momentul livrării produsului.
Evaluarea sau reevaluarea măsurii în care un angajament este

sau con ine un contract de leasing
10. Evaluarea măsurii în care un angajament con ine un contract de
leasing trebuie să se facă la începutul angajamentului, adică la
prima dintre data angajamentului i data asumării principalelor
obliga ii impuse de angajament de către fiecare parte, pe baza
tuturor faptelor i circumstan elor. Reevaluarea faptului că un anga
jament con ine sau nu un contract de leasing după începerea angaja
mentului trebuie să se facă numai dacă este îndeplinită oricare dintre
condi iile de mai jos:
(a) există o modificare a termenilor contractuali, cu excep ia cazului

în care modificarea doar reînnoie te sau extinde angajamentul;
(b) este exercitată o op iune de reînnoire sau păr ile cad de acord
asupra extinderii angajamentului, cu excep ia cazului în care
termenul reînnoirii sau al extinderii a fost inclus ini ial în
termenul contractului de leasing, în conformitate cu punctul 4
din IAS 17. Reînnoirea sau extinderea angajamentului care nu
include modificarea niciunui termen din angajamentul ini ial
înainte de sfâr itul termenului angajamentului ini ial trebuie
evaluată conform punctelor 6-9 numai cu privire la perioada de
reînnoire sau extindere;
(c) există o modificare a determinării măsurii în care îndeplinirea

depinde de un activ specificat;
(d) se înregistrează o modificare substan ială a activului, de exemplu,

o modificare fizică importantă a imobilizărilor corporale.
11. Reevaluarea angajamentului trebuie să aibă la bază faptele i circum

stan ele de la data reevaluării, inclusiv pe perioada rămasă a angaja
mentului. Modificările estimărilor (de exemplu, valoarea estimată a
produsului care trebuie livrat cumpărătorului sau altor cumpărători
poten iali) nu generează reevaluarea. Dacă un angajament este
reevaluat i se stabile te că acesta con ine (sau nu) un contract de
leasing, trebuie să se aplice contabilitatea de leasing (sau se va înceta
aplicarea acesteia) în următoarele cazuri:
(a) în cazul (a), (c) sau (d) de la punctul 10, atunci când are loc
modificarea circumstan elor care generează reevaluarea;
(b) în cazul (b) de la punctul 10, la începutul perioadei de reînnoire

sau de extindere.
02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.003 — 864
▼B
Separarea plă ilor pentru contractul de leasing de alte plă i
12. Dacă un angajament con ine un contract de leasing, păr ile angaja
mentului trebuie să aplice dispozi iile din IAS 17 pentru elementul de
leasing al angajamentului numai dacă acesta nu este exceptat de la
respectivele dispozi ii în conformitate cu punctul 2 din IAS 17. Prin
urmare, dacă un angajament con ine un contract de leasing, acel
contract de leasing trebuie clasificat drept leasing financiar sau
leasing opera ional în conformitate cu punctele 7-19 din IAS 17.
Alte elemente ale angajamentului care nu intră sub inciden a IAS
17 trebuie contabilizate în conformitate cu alte standarde.
13. În scopul aplicării dispozi iilor din IAS 17, plă ile i alte contra
presta ii cerute prin angajament trebuie separate la începutul angaja
mentului sau la reevaluarea acestuia, ca apar inând contractului de
leasing sau altor elemente, pe baza valorilor lor juste relative.
Plă ile minime ale contractului de leasing, a a cum au fost definite
la punctul 4 din IAS 17, includ numai plă ile pentru leasing (adică
dreptul de utilizare a activului) i exclud plă ile pentru alte elemente
din angajament (de exemplu, serviciile i costul intrărilor).
14. În unele cazuri, separarea plă ilor pentru contractele de leasing de cele
pentru alte elemente ale angajamentului va necesita utilizarea de către
cumpărător a unei tehnici de estimare. De exemplu, un cumpărător
poate estima plă ile de leasing făcând referire la un angajament de
leasing pentru un activ comparabil care nu con ine i alte elemente,
sau prin estimarea plă ilor pentru alte elemente din angajament, în
raport cu alte angajamente comparabile, i apoi prin deducerea
acestor plă i din plă ile totale făcute conform angajamentului.
15. Dacă un cumpărător ajunge la concluzia că este imposibil să separe

plă ile în mod credibil, atunci:
(a) în cazul unui leasing financiar, trebuie să recunoască un activ i o

datorie la o valoare egală cu (1) a activului de bază care a fost
identificat la punctele 7 i 8 ca fiind obiectul contractului de
leasing. În consecin ă, datoria trebuie redusă pe măsura efectuării
plă ilor i trebuie recunoscută la datorii o cheltuială financiară prin
utilizarea ratei marginale a dobânzii cumpărătorului (2);
(b) în cazul unui leasing opera ional, trebuie să se trateze toate plă ile
din angajament drept plă i de leasing, în scopul respectării dispo
zi iilor privind prezentarea de informa ii din IAS 17, dar
(i) se vor prezenta acele plă i separat de plă ile minime de

leasing din alte angajamente care nu includ plă i pentru alte
elemente în afara leasingului; i
(ii) se va preciza că plă ile prezentate cuprind i plă ile pentru alte
elemente în afara leasingului din angajament.

16 O entitate trebuie să aplice prezenta interpretare pentru perioadele
anuale care încep la 1 ianuarie 2006 sau ulterior acestei date. Se
prezenta interpretare pentru o perioadă anterioară datei de 1 ianuarie
(1) ►M33 IAS 17 utilizează termenul „valoarea justă” într-un mod diferit fa ă de unele
aspecte ale defini iei valorii juste din IFRS 13. Prin urmare, când aplică IAS 17, o
entitate evaluează valoarea justă în conformitate cu IAS 17 i nu cu IFRS 13. ◄
(2) Adică rata marginală a dobânzii cumpărătorului, a a cum este definită la punctul 4 din
IAS 17.
02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.003 — 865
▼B
TRANZI IE
17. IAS 8 specifică modul în care o entitate aplică o modificare a politicii
contabile, care rezultă din aplicarea ini ială a interpretării. O entitate
nu este obligată să respecte acele dispozi ii atunci când aplică pentru
prima dată prezenta interpretare. Dacă o entitate utilizează această
scutire, ea trebuie să aplice punctele 6-9 ale interpretării pentru anga
jamentele existente la începutul primei perioade pentru care se
prezintă informa ii comparative conform IFRS-urilor, pe baza
faptelor i circumstan elor existente la începutul acelei perioade.
02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.003 — 866
▼B
Drepturi la interese din fonduri de dezafectare, de reconstituire și de reabilitare

a mediului
REFERIN E
▼M32
__________
— IAS 28 Investiții în entități asociate și în asocieri în participație
__________
▼B
— IAS 39 Instrumente financiare: recunoaștere și evaluare (revizuit în 2003)
▼M32
— IFRS 10 Situații financiare consolidate
— IFRS 11 Angajamente comune
▼B
— SIC-12 Consolidare – Entități cu scop special (revizuit în 2004)
CONTEXT
1. Scopul fondurilor de dezafectare, de reconstituire i de reabilitare a
mediului, denumite în continuare „fonduri de dezafectare” sau „fon
duri”, este de a separa activele care să finan eze, par ial sau în
întregime, costurile dezafectării unei fabrici (cum ar fi o centrală
nucleară) sau a unui anumit tip de echipament (cum ar fi automobi
lele), sau costurile generate de reabilitarea mediului (cum ar fi
corectarea gradului de poluare a apei sau reconstituirea terenului
afectat de exploatări miniere), toate denumite în continuare „dezafec
tare”.
2. Contribu iile la aceste fonduri pot fi voluntare sau pot fi impuse prin
reglementări sau lege. Fondurile pot avea una dintre următoarele
structuri:
(a) fonduri care sunt create de un singur contribuabil pentru a- i

finan a propriile sale obliga ii de dezafectare, fie pentru o
anumită loca ie, fie pentru un număr de loca ii dispersate din
punct de vedere geografic;
(b) fonduri care sunt create cu mai mul i contribuabili pentru a- i

finan a obliga iile lor individuale sau comune de dezafectare,
atunci când contribuabilii au dreptul la rambursarea cheltuielilor
de dezafectare, pe măsura contribu iei lor plus orice câ tig real din
respectivele fonduri, mai pu in partea ce le revine din costurile de
administrare a fondurilor. Contribuabilii pot avea obliga ia de a
aduce contribu ii suplimentare, de exemplu, în cazul în care un alt
contribuabil a dat faliment;
(c) fonduri care sunt create de mai mul i contribuabili pentru a- i

finan a obliga iile lor individuale sau comune de dezafectare
atunci când nivelul prevăzut al contribu iei are la bază activitatea
curentă a contribuabilului, iar beneficiul ob inut de acel contri
buabil are la bază activitatea sa anterioară. În astfel de cazuri,
există o poten ială necorelare între valoarea contribu iei aduse
de un contribuabil (pe baza activită ii curente) i valoarea reali
zabilă a fondului (pe baza activită ii anterioare).
3. Aceste fonduri au, în general, următoarele caracteristici:
(a) fondul este administrat separat de administratori independen i de

active;
02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.003 — 867
▼B
(b) entită ile (contribuabilii) aduc contribu ii fondului, care sunt
investite într-o gamă de active care poate include atât datorii,
cât i investi ii de capitaluri proprii, i care sunt disponibile
pentru a ajuta la plata costurilor de dezafectare ale contribuabi
lilor. Administratorii de active determină modul în care sunt
investite contribu iile, inând cont de constrângerile impuse de
documentele statutare ale fondului i de orice legisla ie sau regle
mentări aplicabile;
(c) contribuabilii î i men in obliga ia de a plăti costurile de deza

fectare. Cu toate acestea, contribuabilii pot ob ine din partea
fondului rambursarea costurilor de dezafectare, în limita celui
mai mic cost de dezafectare suportat i a păr ii ce-i revine contri
buabilului din activele fondului;
(d) contribuabilii pot avea un acces restric ionat sau pot să nu aibă
acces la orice excedent al activelor fondului fa ă de activele
utilizate pentru a acoperi costurile de dezafectare eligibile.
DOMENIU DE APLICARE
4. Prezenta interpretare se aplică contabilizării, în situa iile financiare ale
unui contribuabil, a intereselor aferente fondurilor de dezafectare care
întrunesc ambele caracteristici de mai jos:
(a) activele sunt administrate separat (fie fiind de inute de către o

entitate juridică separată, fie ca active separate ►M5 într-o altă
entitate ◄); i
(b) dreptul de acces al unui contribuabil la active este limitat.
5. Un interes rezidual într-un fond care se extinde dincolo de dreptul la

rambursare, cum ar fi un drept contractual la distribuiri după ce toate
dezafectările s-au încheiat sau la lichidarea fondului, poate fi un
instrument de capitaluri proprii care intră sub inciden a IAS 39 i
nu se regăse te în domeniul de aplicare al prezentei interpretări.
ASPECTE DEZBĂTUTE
6. Aspectele tratate în prezenta interpretare sunt:
(a) cum ar trebui un contribuabil să contabilizeze interesele sale într-

un fond?
(b) când contribuabilul are obliga ia de a aduce contribu ii supli

mentare, de exemplu, în cazul falimentului unui alt contribuabil,
cum se contabilizează această obliga ie?
CONSENS
Contabilizarea unui interes într-un fond
7. Contribuabilul trebuie să recunoască obliga ia sa de a plăti costurile de
dezafectare drept datorie i trebuie să recunoască separat interesul său
în fond, cu excep ia cazului în care nu este obligat să plătească costuri
de dezafectare, chiar dacă fondul nu plăte te.
▼M32
8. Contribuabilul trebuie să stabilească dacă de ine controlul sau
controlul în comun sau o influen ă semnificativă asupra fondului
inând cont de IFRS 10, IFRS 11 i IAS 28. În caz afirmativ, contri
buabilul trebuie să î i contabilizeze interesele de inute în fond în
conformitate cu aceste standarde.
02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.003 — 868
▼M32
9. Dacă un contribuabil nu de ine control, control în comun sau o
influen ă semnificativă asupra fondului, contribuabilul trebuie să recu
noască dreptul de a primi rambursări din partea fondului drept
rambursări efectuate în conformitate cu IAS 37. Rambursarea
trebuie să fie evaluată la valoarea cea mai mică dintre următoarele:
▼B
(a) valoarea obliga iei de dezafectare recunoscute; i
(b) partea ce revine contribuabilului din valoarea justă a activelor nete
ale fondului atribuibile contribuabililor.
Modificările valorii contabile a dreptului de a primi rambursări, altele
decât contribu iile la i plă ile din fond, trebuie recunoscute în profitul
sau pierderea perioadei în care se produc aceste modificări.
Contabilizarea obliga iilor de a aduce contribu ii suplimentare
10. Când un contribuabil are o obliga ie de a face o contribu ie poten ială
suplimentară, de exemplu, în cazul falimentului unui alt contribuabil
sau dacă valoarea activelor de investi ie de inute de fond scade în a a
măsură încât ele devin insuficiente pentru a acoperi obliga iile de
rambursare ale fondului, această obliga ie este o datorie contingentă
care intră sub inciden a IAS 37. Contribuabilul trebuie să recunoască
datoria numai dacă este probabil că aceste contribu ii suplimentare vor
fi făcute.
Prezentarea informa iilor
11. Un contribuabil trebuie să prezinte natura intereselor sale într-un fond,
precum i orice restric ii privind accesul la activele fondului.
12. Când un contribuabil are o obliga ie de a face contribu ii poten iale
suplimentare, obliga ie care nu este recunoscută drept datorie (a se
vedea punctul 10), acesta trebuie să prezinte informa iile solicitate la
punctul 86 din IAS 37.
13. Când un contribuabil contabilizează interesele sale în fond în confor
mitate cu punctul 9, el trebuie să prezinte informa iile prevăzute la
punctul 85 litera (c) din IAS 37.
▼M32
14B. IFRS 10 i IFRS 11, publicate în mai 2011, au modificat punctele 8 i
9. O entitate trebuie să aplice modificările respective atunci când
aplică IFRS 10 i IFRS 11.
▼B
TRANZI IE
cu dispozi iile din IAS 8.
02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.003 — 869
▼B
Datorii care decurg din participarea pe o piață specifică – Deșeuri ale

echipamentelor electrice și electronice
REFERIN E
CONTEXT
1. Punctul 17 din IAS 37 specifică faptul că un eveniment care obligă
este un eveniment anterior care generează o obliga ie curentă pentru
care o entitate nu dispune de altă alternativă realistă decât decontarea.
2. Punctul 19 din IAS 37 stipulează că provizioanele sunt recunoscute

numai pentru „obliga iile generate de evenimente anterioare care sunt
independente de ac iunile viitoare ale entită ii”.
3. Directiva Uniunii Europene privind de eurile de echipamente electrice

i electronice (DEEE), care reglementează colectarea, tratarea, valori
ficarea i eliminarea nepoluantă a de eurilor de echipamente, a generat
întrebări despre momentul în care trebuie recunoscută o datorie pentru
dezafectarea DEEE. Directiva a făcut diferen a între de euri „noi” i
„istorice”, i între de eurile din gospodăriile particulare i de eurile
din alte surse decât gospodăriilor particulare. De eurile noi se referă la
produsele vândute după 13 august 2005. În sensul directivei, toate
echipamentele de uz casnic vândute înainte de această dată sunt
considerate generatoare de de euri istorice.
4. Directiva stipulează că întregul cost al gestionării de eurilor provenite

din echipamentele istorice de uz casnic ar trebui să fie suportat de
producătorii acelui tip de echipament care se află pe pia ă într-o
perioadă care urmează a fi specificată de legisla ia na ională a
fiecărui stat membru (perioada de evaluare). Directiva stipulează că
fiecare stat membru va stabili un mecanism prin care producătorii să
contribuie în mod propor ional la costuri, „de exemplu, în func ie de
cota lor de pia ă pe tip de echipament”.
5. Mai mul i termeni utiliza i în interpretare, cum ar fi „ponderea pe

pia ă” i „perioada de evaluare”, pot fi defini i foarte diferit în legi
sla ia na ională a fiecărui stat membru. De exemplu, durata perioadei
de evaluare poate fi de un an sau de numai o lună. În mod similar,
evaluarea ponderii pe pia ă i formulele pentru calcularea obliga iei
pot fi diferite în legisla iile na ionale. Totu i, toate aceste exemple
afectează numai evaluarea datoriei, care nu intră sub inciden a inter
pretării.
DOMENIU DE APLICARE
6. Prezenta interpretare furnizează îndrumări legate de recunoa terea în
situa iile financiare ale producătorilor, a datoriilor din gestionarea
de eurilor în ceea ce prive te vânzările echipamentului casnic
istoric, conform Directivei UE legată de DEEE.
02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.003 — 870
▼B
7. Interpretarea nu se adresează nici de eurilor noi i nici de eurilor
istorice din alte surse decât gospodăriile particulare. Datoria pentru
gestionarea unor astfel de de euri este acoperită în mod adecvat în
IAS 37. Totu i, dacă în legisla ia na ională noile de euri din gospo
dăriile particulare sunt tratate în mod similar cu de eurile istorice din
gospodăriile particulare, principiile interpretării se aplică cu referire la
ierarhia de la punctele 10-12 din IAS 8. Ierarhia din IAS 8 este, de
asemenea, relevantă pentru alte reglementări care impun obliga ii într-
un mod similar modelului de atribuire a costului specificat în
Directiva UE.
ASPECTE TRATATE
8. IFRIC a fost solicitat să determine, în contextul dezafectării DEEE,
care este evenimentul care obligă în conformitate cu punctul 14 litera
(a) din IAS 37 pentru recunoa terea unui provizion pentru costurile
gestionării de eurilor:
— producerea sau vânzarea echipamentelor istorice de uz casnic?
— participarea pe pia ă în timpul perioadei de evaluare?
— apari ia costurilor în derularea activită ilor legate de gestionarea
de eurilor?
CONSENS
9. Participarea pe pia ă în timpul perioadei de evaluare constituie eveni
mentul care obligă, în conformitate cu punctul 14 litera (a) din IAS
37. Ca urmare, o datorie pentru costurile gestionării de eurilor pentru
echipamentul istoric de uz casnic nu rezultă în timp ce produsele sunt
fabricate sau vândute. Deoarece obliga ia pentru echipamentul istoric
de uz casnic este legată de participarea pe pia ă în timpul perioadei de
evaluare, i nu de producerea sau vânzarea elementelor care vor fi
cedate, nu există nicio obliga ie dacă i până când există o pondere pe
pia ă în timpul perioadei de evaluare. Momentul apari iei eveni
mentului care obligă poate fi, de asemenea, independent de o
anumită perioadă în care au loc activită ile de gestionare a de eurilor
i sunt suportate costurile aferente.
anuale care încep la 1 decembrie 2005 sau ulterior acestei date. Se
prezenta interpretare pentru o perioadă anterioară datei de
1 decembrie 2005, entitatea trebuie să prezinte acest fapt.
TRANZI IE
cu IAS 8.
02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.003 — 871
▼B
Aplicarea metodei retratării conform IAS 29 Raportarea financiară în

economiile hiperinflaționiste
REFERIN E
— IAS 12 Impozitul pe profit
— IAS 29 Raportarea financiară în economiile hiperinflaționiste
CONTEXT
1. Prezenta interpretare oferă îndrumări cu privire la modalitatea de
aplicare a dispozi iilor din IAS 29 într-o perioadă de raportare în
care entitatea identifică (1) existen a hiperinfla iei în economia
monedei sale func ionale, atunci când respectiva economie nu a fost
hiperinfla ionistă într-o perioadă anterioară i, prin urmare, entitatea
retratează situa iile financiare în conformitate cu IAS 29.
ASPECTE TRATATE
2. Aspectele dezbătute în prezenta interpretare sunt:
(a) cum ar trebui să fie interpretată dispozi ia „... exprimate în raport

cu unitatea de măsură existentă la ►M5 finalul perioadei de
raportare ◄” de la punctul 8 din IAS 29 atunci când entitatea
aplică standardul?
(b) cum ar trebui să contabilizeze o entitate elementele de deschidere

aferente impozitelor amânate în situa iile sale financiare retratate?
CONSENS
3. În perioada de raportare în care o entitate identifică existen a hiperin
fla iei în economia monedei sale func ionale, economie care nu a fost
hiperinfla ionistă în perioada anterioară, entitatea trebuie să aplice
dispozi iile din IAS 29 ca i cum economia ar fi fost întotdeauna
hiperinfla ionistă. Prin urmare, în ceea ce prive te elementele nemo
netare care sunt evaluate la cost istoric, ►M5 situa ia pozi iei
financiare ◄ de deschidere al entită ii la începutul primei perioade
prezentate în situa iile financiare trebuie retratat pentru a reflecta
efectul infla iei de la data la care activele au fost dobândite i de la
data la care datoriile au fost angajate sau asumate până la
►M5 finalul perioadei de raportare ◄. Pentru elementele nemo
netare reportate în ►M5 situa ia pozi iei financiare ◄ de deschidere
la valorile actuale la alte date decât cele de achizi ie sau cele
suportate, retratarea trebuie să reflecte în schimb efectul infla iei de
la datele la care au fost determinate respectivele valori contabile i
până la ►M5 finalul perioadei de raportare. ◄
4. La ►M5 finalul perioadei de raportare ◄, elementele de impozit

amânat sunt recunoscute i evaluate în conformitate cu IAS 12.
Totu i, valorile impozitului amânat în ►M5 situa ia pozi iei
financiare ◄ de deschidere pentru perioada de raportare trebuie deter
minate după cum urmează:
(a) entitatea reevaluează elementele de impozit amânat în confor

mitate cu IAS 12 după ce a retratat valorile contabile nominale
ale elementelor sale nemonetare la ►M5 finalul perioadei de
raportare ◄ de deschidere a perioadei de raportare prin
aplicarea unită ii de măsură la acea dată;
(1) Identificarea hiperinfla iei se bazează pe ra ionamentul entită ii privind criteriile de la

02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.003 — 872
▼B
(b) elementele de impozit amânat reevaluate în conformitate cu litera
(a) sunt retratate pentru a ine cont de modificarea unită ii de
evaluare de la ►M5 finalul perioadei de raportare ◄ de
deschidere a perioadei de raportare până la ►M5 finalul acelei
perioadei de raportare ◄.
Entitatea aplică metoda expusă la literele (a) i (b) atunci când
retratează elementele de impozit amânat în ►M5 situa ia pozi iei
financiare ◄ de deschidere al oricăror perioade comparative
prezentate în situa iile financiare retratate pentru perioada de
raportare în care entitatea aplică IAS 29.
5. După ce o entitate i-a retratat situa iile financiare, sunt retratate i
toate sumele corespondente din situa iile financiare pentru o perioadă
ulterioară de raportare, inclusiv elementele de impozit amânat, prin
aplicarea modificării unită ii de măsură pentru acea perioadă ulterioară
de raportare doar situa iilor financiare retratate din perioadele de
raportare anterioare.
anuale care încep la 1 martie 2006 sau ulterior acestei date. Se încu
rajează aplicarea anterior acestei date. Dacă o entitate aplică prezenta
interpretare situa iilor financiare pentru o perioadă anterioară datei de
1 martie 2006, entitatea trebuie să prezinte acest fapt.
▼M23
__________
02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.003 — 873
▼B
Reevaluarea instrumentelor derivate încorporate
REFERIN E
— IAS 39 Instrumente financiare: recunoaștere și evaluare
— IFRS 1 Adoptarea pentru prima dată a Standardelor Internaționale de

Raportare Financiară
— IFRS 3 Combinări de întreprinderi
CONTEXT
1. IAS 39 punctul 10 descrie instrumentul derivat încorporat drept „o
componentă a unui instrument hibrid (combinat) care cuprinde i un
contract gazdă nederivat – având ca urmare efect că o parte din
fluxurile de trezorerie generate de instrumentul combinat variază
într-un mod similar unui instrument derivat de sine stătător”.
2. IAS 39 punctul 11 stipulează ca un instrument derivat încorporat să

fie separat de contractul gazdă i să fie contabilizat ca instrument
derivat dacă i numai dacă:
(a) caracteristicile i riscurile economice ale instrumentului derivat

încorporat nu sunt strâns legate de caracteristicile i riscurile
economice ale contractului gazdă;
(b) un instrument separat care are aceia i termeni ca i instrumentul

derivat încorporat corespunde defini iei unui instrument derivat; i
(c) instrumentul hibrid (combinat) nu este evaluat la valoarea justă cu

modificările valorii juste recunoscute în profit sau pierdere (adică
un instrument derivat care este încorporat într-un activ financiar
sau într-o datorie financiară la valoarea justă prin profit sau
pierdere nu este separat).
DOMENIU DE APLICARE
3. În conformitate cu punctele 4 i 5 de mai jos, prezenta interpretare se
aplică tuturor instrumentelor derivate încorporate care intră sub
inciden a IAS 39.
4. Prezenta interpretare nu tratează problemele legate de reevaluare care

apar la reexaminarea instrumentelor derivate încorporate.
▼M22
5. Prezenta interpretare nu se aplică instrumentelor derivate încorporate
din contracte dobândite în cadrul:
(a) unei combinări de întreprinderi (conform defini iei din IFRS 3

Combinări de întreprinderi, revizuit în 2008);
(b) unei combinări de entită i sau întreprinderi aflate sub control

comun conform descrierii de la punctele B1-B4 din IFRS 3
(revizuit în 2008); sau
(c) formării unei asocieri în participa ie, conform defini iei din
►M32 IFRS 11 Angajamente comune ◄
sau posibilei lor reevaluări la data achizi iei (1).
(1) IFRS 3 (revizuit în 2008) abordează achizi ia contractelor cu instrumente derivate încor
porate dintr-o combinare de întreprinderi.
02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.003 — 874
▼B
ASPECTE TRATATE
6. IAS 39 impune unei entită i ca atunci când devine pentru prima dată
parte la un contract, să evalueze măsura în care oricare instrument
derivat încorporat într-un contract trebuie să fie separat de contractul
gazdă i contabilizat ca instrument derivat, conform standardului.
Prezenta interpretare tratează următoarele aspecte:
(a) impune IAS 39 ca o astfel de evaluare să fie făcută doar atunci

când entitatea devine pentru prima dată parte la un contract sau ar
trebui ca reevaluarea să fie reanalizată pe toată durata contrac
tului?
(b) ar trebuie ca o entitate care adoptă pentru prima dată IFRS-urile să

facă evaluarea pe baza condi iilor care existau atunci când
entitatea a devenit pentru prima dată parte la contract sau pe
baza celor care existau atunci când entitatea adoptă IFRS-urile
pentru prima dată?
CONSENS
▼M20
7. O entitate trebuie să evalueze dacă este sau nu necesar ca un
instrument derivat încorporat să fie separat de contractul gazdă i
contabilizat ca instrument derivat atunci când entitatea devine pentru
prima dată parte la contract. Reevaluarea ulterioară este interzisă, cu
excep ia situa iilor în care există (a) fie o modificare a termenilor
contractului care să schimbe în mod semnificativ fluxurile de
trezorerie pe care contractul le-ar fi necesitat dacă termenii săi nu ar
fi fost schimba i, (b) fie o reclasificare a unui activ financiar din
categoria de instrumente evaluate la valoarea justă prin profit sau
pierdere, cazuri în care este necesară reevaluarea. O entitate stabile te
dacă o modificare a fluxurilor de trezorerie este semnificativă
analizând măsura în care fluxurile de trezorerie viitoare preconizate
asociate instrumentului derivat încorporat, contractului gazdă sau
amândurora au suferit modificări i dacă modificarea este semnifi
cativă în raport cu fluxurile de trezorerie preconizate anterior,
aferente contractului.
7A. Evaluarea măsurii în care un instrument derivat încorporat trebuie să

fie separat de contractul gazdă i contabilizat ca instrument derivat la
reclasificarea unui activ financiar în afara categoriei de instrumente
evaluate la valoarea justă prin profit sau pierdere în conformitate cu
punctul 7 trebuie să se facă pe baza condi iilor existente la cea mai
recentă dintre datele:
(a) data la care entitatea a devenit pentru prima dată parte la contract;
i
(b) data la care a avut loc o modificare a termenilor contractului care

a schimbat în mod semnificativ fluxurile de trezorerie pe care
contractul le-ar fi necesitat dacă termenii săi nu ar fi fost
schimba i.
În sensul acestei evaluări punctul 11 litera (c) din IAS 39 nu trebuie

să se aplice [mai precis, contractul hibrid (combinat) trebuie tratat ca
i cum nu ar fi fost evaluat la valoarea justă cu modificările valorii
juste recunoscute în profit sau pierdere]. Dacă o entitate nu poate să
realizeze această evaluare, contractul hibrid (combinat) trebuie să
rămână clasificat în întregime la valoarea justă prin profit sau pierdere.
▼B
8. O entitate care adoptă pentru prima dată IFRS trebuie să evalueze
dacă un instrument derivat încorporat trebuie separat de contractul
gazdă i contabilizat drept instrument derivat pe baza condi iilor
care existau la cea mai târzie dată dintre data la care a devenit
pentru prima dată parte la contract i data la care este necesară o
reevaluare conform punctului 7.
02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.003 — 875
▼B
DATA INTRĂRII ÎN VIGOARE I TRANZI IA
9. O entitate aplică prezenta interpretare pentru perioadele anuale care
încep la 1 iunie 2006 sau ulterior acestei date. Se încurajează aplicarea
anterior acestei date. Dacă o entitate aplică interpretarea pentru o
perioadă anterioară datei de 1 iunie 2006, entitatea trebuie să
prezinte acest fapt. Interpretarea trebuie aplicată retroactiv.
▼M20
10. Instrumente derivate încorporate (Amendamente la IFRIC 9 i IAS
39) publicat în martie 2009 a modificat punctul 7 i a adăugat punctul
7A. O entitate trebuie să aplice aceste amendamente pentru perioadele
anuale care se termină la 30 iunie 2009 sau ulterior acestei date.
▼M22
11. Punctul 5 a fost modificat de Îmbunătă irile aduse IFRS-urilor
publicate în aprilie 2009. O entitate trebuie să aplice în mod pros
pectiv modificarea pentru perioadele anuale care încep la 1 iulie 2009
sau ulterior acestei date. Dacă o entitate aplică IFRS 3 (revizuit în
2008) pentru o perioadă anterioară, ea trebuie să aplice modificările
pentru acea perioadă anterioară i să prezinte acest fapt.
▼M32
12. IFRS 11 publicat în mai 2011, a modificat punctul 5 litera (c). O
entitate trebuie să aplice modificarea respectivă atunci când aplică
IFRS 11.
02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.003 — 876
▼B
Raportarea financiară interimară și deprecierea
REFERIN E
— IAS 34 Raportarea financiară interimară
— IAS 36 Deprecierea activelor
CONTEXT
1. Unei entită i i se cere să evalueze fondul comercial pentru

depreciere la ►M5 finalul fiecărei perioade de raportare ◄, să
evalueze investi iile în instrumente de capitaluri proprii i în active
financiare contabilizate la cost pentru depreciere la ►M5 finalul
fiecărei perioade de raportare ◄ i, dacă este necesar, să recu
noască o pierdere din depreciere la acea dată, în conformitate cu
IAS 36 i IAS 39. Totu i, la ►M5 finalul unei perioade ulte
rioare de raportare ◄, condi iile pot să se fi schimbat atât de mult
încât pierderea din depreciere să fi fost redusă sau evitată dacă
evaluarea deprecierii s-ar fi făcut numai la acea dată. Prezenta
interpretare furnizează îndrumări asupra necesită ii reluării unor
astfel de pierderi din depreciere.
2. Interpretarea tratează interac iunea dintre dispozi iile din IAS 34 i

recunoa terea pierderilor din depreciere pentru fondul comercial
din IAS 36 i unele active financiare din IAS 39, precum i
efectul acestei interac iuni asupra situa iilor financiare interimare
i anuale ulterioare.
ASPECT TRATAT
3. IAS 34 punctul 28 impune unei entită i să aplice acelea i politici
contabile în situa iile sale financiare interimare ca cele aplicate în
situa iile sale financiare anuale. De asemenea, se stipulează că
„frecven a de raportare a entită ii (anual, semestrial sau trimestrial)
nu trebuie să afecteze evaluarea rezultatelor sale anuale. În scopul
realizării acestui obiectiv, evaluările efectuate pentru raportarea inte
rimară trebuie să se facă pe baza informa iilor de la începutul exerci
iului până la zi”.
4. IAS 36 punctul 124 stipulează că „O pierdere din depreciere recu

noscută pentru fondul comercial nu trebuie reluată într-o perioadă
ulterioară”.
5. IAS 39 punctul 69 stipulează că „pierderile din depreciere recunoscute

în profit sau pierdere pentru o investi ie într-un instrument de capi
taluri proprii clasificat drept disponibil în vederea vânzării nu trebuie
reluate prin profit sau pierdere”.
6. IAS 39 punctul 66 prevede ca pierderile din depreciere pentru activele

financiare contabilizate la cost (cum ar fi o pierdere din depreciere
dintr-un instrument de capitaluri proprii necotat care nu este
contabilizat la valoarea justă din cauză că valoarea sa justă nu poate
fi evaluată în mod fiabil) să nu fie reluate.
02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.003 — 877
▼B
7. Interpretarea abordează următorul aspect:
Trebuie o entitate să reia pierderile din depreciere recunoscute într-o
perioadă interimară pentru fondul comercial i investi iile în
instrumente de capitaluri proprii i în activele financiare contabilizate
la cost, dacă, în cazul în care evaluarea deprecierii s-ar fi efectuat la
►M5 finalul unei perioade ulterioare de raportare ◄, nu s-ar fi
recunoscut nicio pierdere sau pierderea recunoscută ar fi fost mai
mică?
CONSENS
8. O entitate nu trebuie să reia o pierdere din depreciere recunoscută într-
o perioadă interimară anterioară legată de fondul comercial sau de o
investi ie fie într-un instrument de capitaluri proprii, fie într-un activ
financiar contabilizat la cost.
9. O entitate nu trebuie să extindă acest consens prin analogie la alte
domenii de poten ial conflict între IAS 34 i alte standarde.
10. O entitate trebuie să aplice interpretarea pentru perioadele anuale care
încep la 1 noiembrie 2006 sau ulterior acestei date. Se încurajează
aplicarea anterior acestei date. Dacă o entitate aplică interpretarea
pentru o perioadă anterioară datei de 1 noiembrie 2006, entitatea
trebuie să prezinte acest fapt. O entitate trebuie să aplice prospectiv
interpretarea pentru fondul comercial de la data la care a fost aplicat
pentru prima dată IAS 36; ea trebuie să aplice interpretarea pentru
investi iile în instrumente de capitaluri proprii sau în active financiare
contabilizate la cost prospectiv de la data la care a aplicat pentru
prima dată criteriile de evaluare din IAS 39.
▼M23
__________
02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.003 — 878
▼M9
Acorduri de concesiune a serviciilor
REFERIN E
— Cadrul general pentru întocmirea și prezentarea situațiilor financiare

Raportare Financiară
— IFRS 7 Instrumente financiare: informații de furnizat
— IAS 11 Contracte de construcție
— IAS 16 Imobilizări corporale
— IAS 17 Contracte de leasing
— IAS 18 Venituri
— IAS 20 Contabilitatea subvențiilor guvernamentale și prezentarea informa

țiilor legate de asistența guvernamentală
— IAS 23 Costurile îndatorării
— IAS 32 Instrumente financiare: prezentare
— IAS 36 Deprecierea activelor
— IAS 38 Imobilizări necorporale
— IFRIC 4 Determinarea măsurii în care un angajament conține un contract de

leasing
— SIC-29 Acorduri de concesiune a serviciilor – Prezentări de informații
CONTEXT
1 În multe ări, infrastructura pentru serviciile publice, cum ar fi
drumurile, podurile, tunelurile, închisorile, spitalele, aeroporturile,
re elele de distribu ie a apei, re elele de distribu ie a energiei i
re elele de telecomunica ii, a fost în mod tradi ional construită,
exploatată i între inută de către sectorul public i finan ată prin
alocări de la bugetul public.
2 În unele ări, guvernele au introdus acorduri contractuale de servicii

pentru a atrage participarea sectorului privat la dezvoltarea, finan area,
exploatarea i între inerea unei astfel de infrastructuri. Infrastructura
poate exista deja, sau poate fi construită în decursul perioadei în care
se desfă oară acordul de servicii. Un acord care intră sub inciden a
prezentei interpretări implică în mod normal o entitate din sectorul
privat (un concesionar) care construie te infrastructura utilizată pentru
a oferi serviciul public sau care o îmbunătă e te (de exemplu, prin
mărirea capacită ii), i care exploatează i între ine infrastructura
respectivă pentru o anumită perioadă de timp. Concesionarul este
remunerat pe perioada acordului pentru serviciile sale. Acordul este
guvernat de un contract care stabile te standardele de performan ă,
mecanismele de ajustare a pre urilor i acordurile de arbitrare a dispu
telor. Un astfel de acord este deseori descris ca fiind un acord de
concesiune a serviciilor de tip „construire-exploatare-transfer”, „reabi
litare-exploatare-trasfer” sau un acord „public-privat”.
02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.003 — 879
▼M9
3 O caracteristică a acordurilor de servicii este faptul că obliga ia
asumată de către concesionar este un serviciu public. Politica
publică este ca serviciile aferente infrastructurii să fie furnizate publi
cului, indiferent de identitatea păr ii care exploatează serviciile.
Acordul de servicii angajează prin contract concesionarul să presteze
servicii publicului în numele entită ii din sectorul public. Alte carac
teristici comune sunt:
(a) partea care asigură acordul de servicii (concedentul) este o entitate

din sectorul public, inclusiv un organism guvernamental sau o
entitate din sectorul privat căreia i-a fost atribuită responsabilitatea
pentru serviciul respectiv.
(b) concesionarul este responsabil cel pu in pentru o parte a adminis

trării infrastructurii i a serviciilor conexe i nu ac ionează numai
în calitate de agent în numele concedentului.
(c) contractul prevede pre urile ini iale care trebuie aplicate de către
concesionar i reglementează revizuirea pre urilor pe parcursul
acordului de servicii.
(d) concesionarul este obligat să predea infrastructura concedentului

într-o anumită stare la sfâr itul perioadei acordului, pentru o plată
suplimentară neglijabilă sau fără plată suplimentară, indiferent de
partea care l-a finan at ini ial.
DOMENIU DE APLICARE
4 Prezenta interpretare oferă îndrumări cu privire la contabilizarea de
către concesionari a acordurilor de concesiune a serviciilor de tip
public-privat.
5 Prezenta interpretare se aplică acordurilor de concesiune a serviciilor

de tip public-privat dacă:
(a) concedentul controlează sau reglementează tipul de servicii pe

care concesionarul trebuie să le presteze în cadrul infrastructurii,
cui trebuie să le presteze i la ce pre ; i
(b) concedentul controlează - prin dreptul de proprietate, dreptul de

beneficiu sau în alt mod - orice interes rezidual semnificativ în
infrastructură la sfâr itul termenului acordului.
6 Infrastructura utilizată într-un acord de concesiune a serviciilor de tip

public-privat pe parcursul întregii durate de via ă utilă (întreaga durată
de via ă a activelor) intră sub inciden a prezentei interpretări dacă se
îndeplinesc condi iile de la punctul 5 litera (a). Punctele AG1–AG8
oferă îndrumări pentru a determina dacă, i în ce măsură, acordurile
de concesiune a serviciilor de tip public-privat intră sub inciden a
prezentei Interpretări.
7 Prezenta interpretare se aplică atât:
(a) infrastructurii pe care concesionarul o construie te sau o

dobânde te de la o ter ă parte pentru îndeplinirea acordului de
servicii; cât i
(b) infrastructurii existente la care concedentul permite accesul

concesionarului pentru îndeplinirea acordului de servicii.
02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.003 — 880
▼M9
8 Prezenta interpretare nu precizează modul de contabilizare a infras
tructurii care a fost de inută i recunoscută de către concesionar ca
imobilizare corporală înainte de încheierea acordului de servicii. În
cazul unei astfel de infrastructuri se aplică cerin ele de derecunoa tere
ale IFRS-urilor (stabilite în IAS 16).
9 Prezenta interpretare nu specifică contabilizarea de către conceden i.
ASPECTE TRATATE
10 Prezenta interpretare stabile te principiile generale cu privire la recu
noa terea i evaluarea obliga iilor i drepturilor aferente din acordurile
de concesiune a serviciilor. Cerin ele de prezentare a informa iilor cu
privire la acordurile de concesiune a serviciilor se află în SIC-29
Acorduri de concesiune a serviciilor: Prezentări de informații.
Aspectele tratate în prezenta interpretare sunt:
(a) modul de tratare a drepturilor concesionarului asupra infrastruc

turii;
(b) recunoa terea i evaluarea contrapresta iei din acord;
(c) serviciile de construc ie sau îmbunătă ire;
(d) serviciile de exploatare;
(e) costurile îndatorării;
(f) tratamentul contabil ulterior a unui activ financiar i al unei

imobilizări necorporale; i
(g) elementele furnizate concesionarului de către concedent.
CONSENS
Tratamentul drepturilor concesionarului asupra infrastructurii
11 Infrastructura care intră sub inciden a prezentei interpretări nu trebuie
recunoscută ca imobilizare corporală a concesionarului deoarece
acordul contractual privind serviciile nu transferă concesionarului
drept de a controla utilizarea infrastructurii de servicii publice.
Concesionarul poate să exploateze infrastructura pentru a presta
serviciul public în numele concedentului în conformitate cu termenii
contractuali.
Recunoa terea i evaluarea contrapresta iei din acord

12 Conform prevederilor din acordurile contractuale care intră sub
inciden a prezentei interpretări, concesionarul ac ionează în calitate
de furnizor de servicii. Concesionarul construie te sau îmbunătă e te
infrastructura (servicii de construc ie sau îmbunătă ire) utilizată pentru
a furniza un serviciu public i exploatează i între ine acea infras
tructură (servicii de exploatare) pentru o perioadă de timp determinată.
02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.003 — 881
▼M9
13 Concesionarul trebuie să recunoască i să evalueze venitul în confor
mitate cu IAS 11 i IAS 18 pentru serviciile pe care le prestează. Dacă
concesionarul prestează mai multe servicii (adică servicii de construire
sau îmbunătă ire i servicii de exploatare) în cadrul unui singur
contract sau acord, contrapresta ia primită sau de primit trebuie repar
tizată în raport cu valoarea justă relativă a serviciilor prestate, atunci
când valorile sunt identificabile separat. Natura contrapresta iei
determină tratamentul ei contabil ulterior. Contabilizarea ulterioară a
contrapresta iei primite ca activ financiar i ca imobilizare necorporală
este detaliată mai jos la punctele 23-26.
Servicii de construire sau îmbunătă ire

14 Concesionarul trebuie să contabilizeze veniturile i costurile aferente
serviciilor de construire sau de îmbunătă ire în conformitate cu
IAS 11.
Contraprestația furnizată de către concedent concesionarului

15 Dacă concesionarul furnizează servicii de construire sau îmbunătă ire,
atunci contrapresta ia primită sau de primit de către concesionar
trebuie recunoscută la valoarea sa justă. Contrapresta ia poate
conferi dreptul asupra:
(a) unui activ financiar, sau
(b) unei imobilizări necorporale.
16 Concesionarul trebuie să recunoască un activ financiar în măsura în

care are dreptul contractual necondi ionat de a primi pentru serviciile
de construire numerar sau un alt activ financiar de la sau la indica ia
concedentului; există o posibilitate redusă, dacă nu chiar inexistentă,
ca acesta (concedentul) să evite plata deoarece, în mod normal,
acordul are putere executorie. Concesionarul are dreptul necondi ionat
de a primi numerar dacă prin contract concedentul garantează să
plătească concesionarului (a) sumele specificate sau determinabile
sau b) diferen a, dacă există, între sumele primite din partea utiliza
torilor serviciului public i sumele specificate sau determinabile, chiar
dacă plata este subordonată garantării de către concesionar a faptului
că infrastructura îndepline te cerin ele de calitate sau de eficien ă
men ionate.
17 Concesionarul trebuie să recunoască o imobilizare necorporală în

măsura în care dobânde te dreptul (o licen ă) de a taxa utilizatorii
serviciului public. Dreptul de a taxa utilizatorii serviciului public nu
este un drept necondi ionat de a primi numerar, deoarece sumele sunt
dependente de utilizarea serviciului de către public.
18 Dacă concesionarul este remunerat pentru serviciile de construire

par ial printr-un activ financiar i par ial printr-o imobilizare necor
porală este necesar să se contabilizeze separat pentru fiecare
componentă a contrapresta iei concesionarului. Contrapresta ia
primită sau care de primit pentru ambele componente trebuie recu
noscută ini ial la valoarea justă a contrapresta iei primite sau de primit.
19 Natura contrapresta iei acordată de către concedent concesionarului

trebuie determinată în raport cu termenii contractuali i, acolo unde
există, cu legisla ia relevantă privind contractele.
02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.003 — 882
▼M9
Servicii de exploatare
20 Concesionarul trebuie să contabilizeze veniturile i costurile aferente
serviciilor de exploatare în conformitate cu IAS 18.
Obligații contractuale de readucere a infrastructurii la un nivel

determinat de utilizare
21 Concesionarul poate avea obliga ii contractuale pe care trebuie să le
îndeplinească ca pe o condi ie a licen ei sale (a) de a între ine infras
tructura la un anumit nivel de utilizare sau (b) de a readuce infras
tructura la un anumit nivel înainte de a o preda concedentului la
sfâr itul acordului de servicii. Aceste obliga ii contractuale de a
între ine sau de a reabilita infrastructura, cu excep ia oricărui
element de îmbunătă ire (a se vedea punctul 14), trebuie recunoscute
i evaluate în conformitate cu IAS 37, adică la cea mai bună estimare
a cheltuielii necesare pentru a deconta obliga ia curentă la data bilan
ului.
Costurile îndatorării suportate de către concesionar

22 În conformitate cu IAS 23, costurile îndatorării care pot fi atribuite
acordului trebuie recunoscute drept cheltuială în perioada în care
acestea sunt angajate, cu excep ia cazului în care concesionarul
de ine dreptul contractual de a primi o imobilizare necorporală
(dreptul de a taxa utilizatorii unui serviciu public). În acest caz,
costurile îndatorării care pot fi atribuite unui acord trebuie capitalizate
în etapa de elaborare a acordului în conformitate cu respectivul
standard.
Activ financiar
23 IAS 32, IAS 39 i IFRS 7 se aplică activului financiar recunoscut
conform prevederilor de la punctele 16 i 18.
24 Valoarea datorată de către sau din partea concedentului este contabi

lizată în conformitate cu IAS 39 drept:
(a) un împrumut sau o crean ă;
(b) un activ financiare disponibil în vederea vânzării; sau
(c) dacă a fost desemnat astfel la recunoa terea ini ială, un activ
financiar la valoarea justă prin profit sau pierdere, dacă sunt
îndeplinite condi iile pentru clasificarea respectivă.
25 Dacă valoarea datorată de către concedent este contabilizată fie ca

împrumut sau crean ă, fie ca activ financiar disponibil în vederea
vânzării, IAS 39 impune ca dobânda calculată prin metoda dobânzii
efective să fie recunoscută în profit sau pierdere.
Imobilizare necorporală
26 IAS 38 se aplică imobilizării necorporale recunoscută în conformitate
cu punctele 17 i 18. Punctele 45-47 din IAS 38 oferă îndrumări cu
privire la evaluarea imobilizărilor necorporale dobândite în schimbul
unuia sau mai multor active nemonetare, sau a unei combina ii de
active monetare i nemonetare.
02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.003 — 883
▼M9
Elementele furnizate de către concedent concesionarului
27 În conformitate cu punctul 11, elementele de infrastructură la care
concedentul a dat acces concesionarului în scopul acordului de
servicii nu sunt recunoscute ca imobilizări corporale de către
concesionar. Concedentul îi poate furniza i alte elemente concesio
narului pe care concesionarul le poate păstra sau utiliza după cum
dore te. Dacă astfel de active fac parte din contrapresta ia pe care
concedentul trebuie să o plătească pentru servicii, atunci acestea nu
sunt subven ii guvernamentale, a a cum sunt definite în IAS 20.
Acestea sunt recunoscute ca active ale concesionarului, fiind
evaluate la valoarea justă la recunoa terea ini ială. Concesionarul
trebuie să recunoască o datorie pentru obliga iile neîndeplinite pe
care i le-a asumat în schimbul activelor.

permite aplicarea anterior acestei date. Dacă o entitate aplică
prezenta interpretare pentru o perioadă care începe anterior datei de
1 ianuarie 2008, entitatea trebuie să prezinte acest fapt.
TRANZI IE
29 Sub rezerva punctului 30, modificările politicilor contabile sunt
contabilizate în conformitate cu IAS 8, adică retroactiv.
30 În cazul în care, pentru un anumit acord de servicii, este imposibil

pentru un concesionar să aplice prezenta interpretare retroactiv la
începutul celei mai recente perioade prezentate, atunci el trebuie:
(a) să recunoască activele financiare i imobilizările necorporale

existente la începutul celei mai recente perioade prezentate;
(b) să folosească valorile contabile anterioare ale acelor active

financiare i imobilizări necorporale (oricum ar fi fost clasificate
anterior) drept valorile lor contabile de la data respectivă; i
(c) să testeze pentru depreciere activele financiare i imobilizările

necorporale recunoscute la acea dată, iar dacă acest lucru nu
este posibil, atunci valorile trebuie testate pentru depreciere la
începutul perioadei curente.
Anexa A
GHID DE APLICARE
Această anexă este parte integrantă din interpretare.
DOMENIU DE APLICARE (punctul 5)

AG1 Punctul 5 din prezenta interpretare precizează faptul că infrastructura
intră sub inciden a interpretării dacă sunt satisfăcute următoarele
condi ii:
(a) concedentul controlează sau reglementează tipul de servicii pe

care concesionarul trebuie să le presteze cu infrastructura, cui
trebuie să le presteze i la ce pre ; i
02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.003 — 884
▼M9
(b) concedentul controlează - prin dreptul de proprietate, dreptul la
beneficiu sau altfel - orice interes rezidual semnificativ în infras
tructură la încheierea perioadei acordului.
AG2 Controlul sau reglementarea men ionată la condi ia de la litera (a) se

poate realiza prin contract sau printr-o altă modalitate (de exemplu
printr-un organism de reglementare) i include situa iile în care
concedentul achizi ionează toată produc ia, precum i pe acelea în
care produc ia este achizi ionată în totalitate sau par ial de către al i
utilizatori. În aplicarea acestei condi ii, concedentul trebuie luat în
considerare împreună cu celelalte păr i afiliate. Dacă concedentul
este o entitate din sectorul public, atunci sectorul public ca întreg,
împreună cu orice organisme de reglementare care ac ionează în
interesul public, trebuie considerate ca fiind afiliate concedentului în
sensul prezentei interpretări.
AG3 În sensul condi iei de la litera (a), concedentul nu trebuie să de ină

controlul deplin asupra pre ului: este suficient ca pre ul să fie regle
mentat de către concedent, contract sau organismul de reglementare,
de exemplu, printr-un mecanism de restric ionare. Totu i, condi ia
trebuie aplicată la fondul economic al acordului. Caracteristicile
minore, cum ar fi o restric ie care se aplică doar în împrejurări
pu in probabile, nu trebuie luate în calcul. Dimpotrivă, dacă, de
exemplu, un contract prevede că concesionarul are libertatea de a
stabili pre urile, dar orice profit suplimentar revine concedentului,
atunci profitul concesionarului este restric ionat iar condi ia referitoare
la controlul pre ului este îndeplinită.
AG4 În sensul condi iei de la litera (b), controlul concedentului asupra

oricărui interes rezidual semnificativ trebuie deopotrivă să restric
ioneze capacitatea practică a concesionarului de a vinde sau de a
depune drept garan ie infrastructura i să dea concedentului dreptul
permanent de utilizare pe parcursul perioadei acordului. Interesul
rezidual în infrastructură reprezintă valoarea curentă estimată a infras
tructurii ca i cum aceasta ar avea deja vechimea i ar fi în starea
prevăzute pentru sfâr itul duratei acordului.
AG5 Trebuie făcută distinc ia între control i conducere. În cazul în care

concedentul păstrează atât nivelul de control men ionat la punctul 5
litera (a), cât i orice interes rezidual semnificativ în infrastructură,
atunci concesionarul nu face decât să administreze infrastructura în
numele concedentului - chiar dacă, în multe cazuri, poate avea o mare
putere de decizie.
AG6 Condi iile men ionate la literele (a) i (b) identifică situa ia în care
infrastructura, inclusiv orice înlocuiri solicitate, (a se vedea punctul
21) este controlată de către concedent pentru întreaga sa durată utilă
de via ă. Dacă concesionarul este nevoit, de exemplu, să înlocuiască o
parte dintr-un element din infrastructură pe parcursul perioadei
acordului (de exemplu, stratul superior al unei osele, sau acoperi ul
unei clădiri), atunci elementul de infrastructură trebuie considerat ca
un întreg. A adar, condi ia de la litera (b) este îndeplinită pentru
întreaga infrastructură, inclusiv partea înlocuită, dacă concedentul
controlează orice interes rezidual semnificativ în înlocuirea definitivă
a acelei păr i.
AG7 Uneori, modul de utilizare a infrastructurii este par ial reglementat în

modul descris la punctul 5 litera (a) i par ial nereglementat. Totu i,
aceste acorduri se prezintă sub mai multe forme:
02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.003 — 885
▼M9
(a) orice infrastructură care poate fi separată fizic i exploatată în mod
independent i care corespunde defini iei unei unită i generatoare
de numerar, a a cum este ea definită în IAS 36, trebuie analizată
separat atunci când este folosită integral în scopuri neregle
mentate. De exemplu, aceasta se poate aplica unei aripi private
a unui spital, atunci când restul spitalului este folosit de către
concedent pentru a trata pacien ii din sistemul public.
(b) atunci când activită ile auxiliare (cum ar fi magazinul unui spital)
nu sunt reglementate, verificarea condi iilor legate de control
trebuie să se facă ca i cum acele servicii nu ar fi existat,
deoarece în cazurile în care concedentul controlează serviciile în
maniera descrisă la punctul 5 existen a activită ilor auxiliare nu
diminuează controlul concedentului asupra infrastructurii.
AG8 Concesionarul poate avea dreptul de a utiliza infrastructura care poate
fi separată descrisă în punctul AG7 litera (a) sau facilită ile utilizate
pentru a presta serviciile auxiliare nereglementate descrise la punctul
AG7 litera (b). În ambele cazuri acestea pot fi în fond contracte de
leasing între concedent i concesionar; dacă este a a, leasing-ul trebuie
contabilizat în conformitate cu IAS 17.
02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.003 — 886
▼M3
Programe de fidelizare a clienților

REFERIN E
— IAS 18 Venituri
▼M33
▼M3
CONTEXT
1 Programele de fidelizare a clien ilor sunt utilizate de către entită i
pentru a stimula clien ii să cumpere bunurile sau serviciile pe care
ele le oferă. Dacă un client cumpără bunuri sau servicii, entitatea îi
acordă clientului puncte cadou (adesea denumite „puncte”). Clientul
poate folosi punctele cadou pentru a primi recompense, cum ar fi
bunuri sau servicii gratuite sau la pre redus.
2 Programele func ionează în diverse moduri. Clien ilor li se poate cere

să acumuleze un anumit număr minim sau o anumită valoare minimă
de puncte cadou înainte de a le putea folosi. Punctele cadou pot
corespunde unor achizi ii individuale sau unor grupuri de achizi ii,
sau unei practici de achizi ionare constantă derulate de-a lungul unei
anumite perioade de timp. Entitatea poate gestiona ea însă i programul
de fidelizare a clien ilor sau poate participa la un program gestionat de
o ter ă parte. Punctele cadou pot include bunuri sau servicii furnizate
de entitatea în cauză i/sau dreptul de a pretinde bunuri sau servicii de
la o ter ă parte.
DOMENIU DE APLICARE
3 Prezenta interpretare se aplică punctelor de fidelizare a clien ilor pe
care:
(a) le acordă o entitate clien ilor săi ca parte a unei tranzac ii de

vânzare, adică o vânzare de bunuri, prestarea unor servicii sau
utilizarea de către un client a activelor entită ii; i
(b) clien ii le pot folosi în viitor pentru a ob ine bunuri sau servicii
gratuite sau la pre redus, sub rezerva îndeplinirii unor eventuale
condi ii suplimentare.
Interpretarea tratează contabilizarea de către entitatea care acordă

puncte cadou clien ilor săi.
ASPECTE TRATATE
4 Aspectele tratate în cadrul prezentei interpretări sunt următoarele:
(a) dacă trebuie sau nu recunoscută i evaluată obliga ia entită ii de a

furniza, în viitor, bunuri sau servicii gratuite sau la pre redus
(„recompense”) prin:
(i) alocarea unei păr i din contravaloarea primită sau de primit

din tranzac ia de vânzare pentru punctele cadou i amânarea
recunoa terii veniturilor ( în aplicarea punctului 13 din IAS
18); sau
(ii) prevederea unor costuri estimate viitoare pentru oferirea de

recompense (în aplicarea punctului 19 din IAS 18); i
(b) în cazul în care contravaloarea este alocată punctelor cadou:
(i) ce cuantum ar trebui alocat acestora;

02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.003 — 887
▼M3
(ii) în ce moment ar trebui recunoscute veniturile; i
(iii) în cazul în care o ter ă parte oferă recompensele, modul în

care ar trebui evaluate veniturile.
CONSENS
5 O entitate trebuie să aplice punctul 13 din IAS 18 i să contabilizeze
punctele cadou ca o componentă identificabilă separat a tranzac iei/
tranzac iilor de vânzare în cadrul căreia/cărora acestea au fost acordate
(„vânzarea ini ială”). Valoarea justă a contravalorii primite sau de
primit pentru vânzarea ini ială trebuie să fie distribuită între
punctele cadou i celelalte componente ale vânzării.
▼M33
6 Contravaloarea alocată creditelor-premiu trebuie să fie evaluată în
raport cu valoarea justă a acestora.
▼M3
7 În cazul în care entitatea oferă ea însă i recompensele, entitatea
trebuie să recunoască contravaloarea alocată punctelor cadou ca
venituri atunci când punctele cadou sunt folosite i când aceasta î i
îndepline te obliga ia de a oferi recompensele. Valoarea veniturilor
recunoscute trebuie să se bazeze pe numărul de puncte cadou care
au fost folosite în schimbul unor recompense, în raport cu numărul
total preconizat a fi folosit.
8 În cazul în care o ter ă parte oferă recompensele, entitatea trebuie să

estimeze în ce măsură încasează contravaloarea alocată punctelor
cadou în nume propriu (adică, în calitate de beneficiar principal al
tranzac iei) sau în numele unei ter e păr i (adică, în calitate de inter
mediar pentru o ter ă parte).
(a) În cazul în care entitatea încasează contravaloarea în numele unei

ter e păr i, entitatea trebuie:
(i) să î i evalueze veniturile ca valoare netă re inută în nume

propriu, adică diferen a dintre contravaloarea alocată
punctelor cadou i valoarea de plătit ter ei păr i pentru
furnizarea recompenselor; i
(ii) să recunoască această valoare netă ca venit atunci când ter a

parte devine obligată să furnizeze recompensele i îndreptă ită
să primească respectiva contravaloare. Aceste evenimente pot
avea loc de îndată ce sunt acordate punctele cadou. Alternativ,
în cazul în care clientul poate alege să pretindă recompense
fie de la entitate, fie de la ter a parte, aceste evenimente pot
apărea doar atunci când clientul alege să pretindă recom
pensele de la ter a parte.
(b) Dacă entitatea încasează contravaloarea în nume propriu, entitatea

trebuie să î i evalueze veniturile ca fiind contravaloarea brută
alocată punctelor cadou i să recunoască veniturile atunci când
î i îndepline te obliga iile aferente recompenselor.
9 Dacă, în orice moment, costurile inevitabile aferente îndeplinirii obli

ga iilor de furnizare a recompenselor se preconizează a depă i contra
valoarea primită i de primit pentru acestea (ceea ce înseamnă contra
valoarea alocată punctelor cadou la momentul vânzării ini iale care nu
au fost încă recunoscute ca venit, plus orice contravaloare viitoare de
primit atunci când clientul folose te punctele cadou), entitatea de ine
contracte oneroase. Excedentul trebuie să se recunoască drept datorie,
în conformitate cu IAS 37. Necesitatea de a recunoa te o astfel de
datorie ar putea apărea în cazul în care cresc costurile preconizate de
furnizare a recompenselor, de exemplu dacă entitatea î i revizuie te
estimările cu privire la numărul de puncte cadou care urmează a fi
folosite.
02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.003 — 888
▼M3
10 O entitate trebuie să aplice prezenta interpretare pentru perioade
anuale cu începere de la 1 iulie 2008. Aplicarea anterioară acestei
date este permisă. Dacă o entitate aplică interpretarea pentru o
perioadă anterioară datei de 1 iulie 2008, entitatea trebuie să
prezinte acest fapt.
▼M29
10A Punctul AG2 a fost modificat de Îmbunătățirile aduse IFRS-urilor,
publicate în mai 2010. O entitate trebuie să aplice această modificare
pentru perioadele anuale care încep la 1 ianuarie 2011 sau ulterior
acestei date. Se permite aplicarea anterior acestei date. Dacă o entitate
aplică modificările pentru o perioadă anterioară, ea trebuie să prezinte
acest fapt.
▼M33
10B IFRS 13, publicat în mai 2011, a modificat punctele 6 i AG1–AG3.
O entitate trebuie să aplice modificările respective atunci când aplică
IFRS 13.
▼M3
11 Modificările politicilor contabile se contabilizează în conformitate cu
IAS 8.
Anexa
Îndrumări de aplicare
Prezenta anexă este parte integrantă a interpretării.
Evaluarea valorii juste a punctelor cadou
▼M33
AG1 Punctul 6 din consens prevede evaluarea contravalorii alocate
creditelor-premiu în raport cu valoarea justă a acestora. Dacă nu
există un pre de pia ă cotat pentru puncte cadou identice, valoarea
justă trebuie evaluată utilizând altă tehnică de evaluare.
AG2 O entitate poate evalua valoarea justă a creditelor-premiu în raport cu
valoarea justă a premiilor pentru care acestea ar putea fi răscumpărate.
Valoarea justă a creditelor-premiu ine cont, în func ie de situa ie, de
următoarele:
(a) valoarea actualizărilor sau a stimulentelor care ar fi oferite
altminteri clien ilor care nu au câ tigat credite-premiu într-o
vânzare ini ială;
(b) procentul de credite-premiu care se estimează că nu vor fi răscum
părate de clien i; i
(c) riscul de neîndeplinire a obliga iilor.
Dacă clien ii pot alege dintr-o gamă de diferite premii, valoarea justă
a creditelor-premiu reflectă valoarea justă a gamei de premii dispo
nibile, stabilite în raport cu frecven a cu care se estimează că va fi
selectat fiecare premiu.
AG3 În unele situa ii, se pot utiliza alte tehnici de evaluare. De exemplu,
dacă un ter va furniza premiile i entitatea îi plăte te ter ului o valoare
pentru fiecare credit-premiu pe care îl acordă, entitatea ar putea evalua
valoarea justă a creditelor-premiu în raport cu valoarea pe care o
plăte te ter ului, plus o marja rezonabilă de profit. Este necesar ra io
namentul profesional pentru a selecta i aplica tehnica de evaluare
care îndepline te dispozi iile de la punctul 6 din consens i care
este cea mai adecvată în situa iile date.
02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.003 — 889
▼M4
IAS 19—Limita unui activ privind beneficiul determinat, cerințele minime de

finanțare și interacțiunea lor
REFERIN E
— IAS 1 Prezentarea situațiilor financiare
— IAS 8 Politici contabile, modificări în estimările contabile și erori
— IAS 19 Beneficiile angajaților ►M31 (astfel cum a fost modificat în

2011) ◄
CONTEXT
▼M31
1 Punctul 64 din IAS 19 limitează evaluarea unui activ net privind
beneficiul determinat la cea mai mică dintre următoarele valori:
surplusul din planul de beneficii determinate i plafonul activului.
Punctul 8 din IAS 19 define te plafonul activului drept „valoarea
actualizată a oricăror beneficii economice disponibile sub formă de
rambursări din plan sau de reduceri ale contribu iilor viitoare la plan”.
S-a pus problema dacă rambursările sau reducerile din contribu iile
viitoare ar trebui să fie considerate ca fiind disponibile, în special
atunci când există o cerin ă minimă de finan are.
▼M4
2 Cerin ele minime de finan are există în multe ări, având scopul de a
cre te gradul de certitudine a promisiunii oferirii unui beneficiu
post-angajare membrilor unui plan de beneficii pentru angaja i.
Astfel de cerin e stipulează, în general, o valoare minimă sau un
nivel minim al contribu iilor care trebuie aduse planului într-o
anumită perioadă de timp. Prin urmare, o cerin ă minimă de
finan are poate limita capacitatea entită ii de a reduce contribu iile
viitoare.
3 Mai mult, limitarea evaluării unui activ privind beneficiul determinat

poate face ca cerin a minimă de finan are să fie oneroasă. În mod
normal, o cerin ă care stipulează aducerea unei contribu ii la un
plan nu ar afecta evaluarea activului sau datoriei privind beneficiul
determinat. Motivul este că, odată plătite, contribu iile, vor deveni
active ale planului i, prin urmare, datoria netă suplimentară este
nulă. Cu toate acestea, o cerin ă minimă de finan are poate genera o
datorie în cazul în care contribu iile necesare nu vor fi disponibile
pentru entitate odată ce ele au fost plătite.
▼M27
3A În noiembrie 2009, Consiliul pentru Standarde Interna ionale de
Contabilitate a modificat IFRIC 14 pentru a elimina o consecin ă
neinten ionată rezultând din tratamentul plă ilor anticipate ale contri
bu iilor viitoare în anumite situa ii în care există o cerin ă minimă de
finan are.
▼M4
DOMENIU DE APLICARE
4 Prezenta interpretare se aplică tuturor beneficiilor determinate
post-angajare i altor beneficii determinate pentru angaja i, pe
termen lung.
5 În sensul prezentei interpretări, cerin ele minime de finan are

reprezintă orice cerin e de finan are a unui plan post-angajare sau a
unui alt plan de beneficii determinate, pe termen lung.
02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.003 — 890
▼M4
ASPECTE TRATATE
▼M31
6 Aspectele tratate în prezenta interpretare sunt:
(a) cazurile în care rambursările sau reducerile contribu iilor viitoare

ar trebui să fie considerate ca fiind disponibile, în conformitate cu
defini ia plafonului activului de la punctul 8 din IAS 19;
▼M4
(b) modul în care o cerin ă minimă de finan are poate afecta dispo
nibilitatea reducerilor din contribu iile viitoare;
(c) cazurile în care o cerin ă minimă de finan are poate genera o

datorie.
CONSENS
Disponibilitatea unei rambursări sau a unei reduceri din contri
bu iile viitoare
7 O entitate trebuie să determine disponibilitatea unei rambursări sau a
unei reduceri din contribu iile viitoare în conformitate cu clauzele i
condi iile planului i cu orice cerin e statutare din jurisdic ia în care se
desfă oară planul.
8 Un beneficiu economic, sub forma unei rambursări sau a unei reduceri

din contribu iile viitoare, este disponibil dacă entitatea poate să îl
realizeze într-un anumit moment pe parcursul derulării planului sau
atunci când datoriile aferente planului sunt decontate. În special, un
astfel de beneficiu economic pot fi disponibil chiar dacă el nu este
realizabil imediat la data bilan ului.
9 Beneficiul economic disponibil nu depinde de modul în care entitatea

inten ionează să folosească excedentul. O entitate trebuie să determine
beneficiul economic maxim care este disponibil din rambursări,
reduceri din contribu iile viitoare sau dintr-o combina ie a celor
două. O entitate nu trebuie să recunoască beneficiile economice
generate de o combina ie de rambursări i reduceri din contribu iile
viitoare pe baza unor ipoteze care se exclud reciproc.
10 În conformitate cu IAS 1, entitatea trebuie să prezinte informa ii cu

privire la principalele surse de nesiguran ă a estimărilor, la sfâr itul
perioadei de raportare, care prezintă un risc semnificativ de a cauza o
ajustare semnificativă a valorii contabile a ►M5 activului sau
datoriei nete recunoscute în situa ia pozi iei financiare. ◄. Aceste
informa ii pot include prezentarea oricăror restric ii asupra capacită ii
curente de realizare a excedentului sau o prezentare a bazei utilizate
pentru a se determina valoarea beneficiului economic disponibil.
Beneficiul economic disponibil sub forma unei rambursări

Dreptul la rambursare
11 O rambursare este disponibilă pentru o entitate doar dacă entitatea are
un drept necondi ionat la o rambursare:
(a) pe parcursul derulării planului, fără a se pleca de la premisa că

datoriile aferente planului trebuie decontate pentru a se ob ine
rambursarea (de exemplu, în unele jurisdic ii, entitatea poate
avea un drept la o rambursare pe parcursul derulării planului,
indiferent dacă datoriile aferente planului sunt sau nu decontate);
sau
(b) plecând de la premisa decontării treptate a datoriilor aferente

planului, în timp, până când to i membrii au părăsit planul; sau
02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.003 — 891
▼M4
(c) plecând de la premisa decontării complete a datoriilor aferente
planului, cu ocazia unui eveniment unic (adică, sub forma
lichidării unui plan).
Un drept necondi ionat la o rambursare poate exista indiferent de

nivelul de finan are a unui plan, la sfâr itul perioadei de raportare.
12 Dacă dreptul entită ii la o rambursare a unui excedent depinde de

apari ia sau lipsa unuia sau mai multor evenimente viitoare incerte
pe care entitatea nu le poate controla în totalitate, entitatea nu are un
drept necondi ionat i nu trebuie să recunoască un activ.
13 O entitate trebuie să evalueze beneficiul economic disponibil ca o

rambursare, ca valoare a excedentului, la sfâr itul perioadei de
raportare (ca fiind valoarea justă a activelor aferente planului minus
valoarea actualizată a obliga iei privind beneficiul determinat) pe care
entitatea are dreptul să îl primească sub forma unei rambursări, minus
orice costuri asociate. De exemplu, dacă o rambursare ar face obiectul
unei alte impozitări decât cea asupra profitului, o entitate trebuie să
evalueze suma rambursării după deducerea impozitului.
14 La evaluarea valorii unei rambursări disponibile atunci când planul

este lichidat [punctul 11 litera (c)], o entitate trebuie să includă
costurile de decontare a datoriilor aferente planului i de efectuare a
rambursării. De exemplu, o entitate trebuie să deducă onorariile profe
sionale dacă acestea sunt plătite mai degrabă din plan, decât de către
entitate, precum i costurile oricăror prime de asigurare care pot fi
necesare pentru a asigura datoria la lichidare.
15 Dacă valoarea unei rambursări este determinată ca fiind mai degrabă

valoarea totală sau o parte din excedent, decât o sumă fixă, o entitate
nu trebuie să facă nicio ajustare a valorii timp a banilor, chiar dacă
rambursarea este realizabilă doar la o dată viitoare.
Beneficiul economic disponibil sub forma unei reduceri din

contribuție
▼M27
16 Dacă nu există o cerin ă minimă de finan are pentru contribu iile
legate de servicii viitoare, beneficiile economice disponibile sub
forma unei reduceri a contribu iei viitoare reprezintă:
(a) [eliminat]
(b) costul aferent serviciilor viitoare pentru entitate pentru fiecare

perioadă de pe parcursul celei mai scurte dintre durata preconizată
a planului i durata de via ă preconizată a entită ii. Costul aferent
serviciilor viitoare pentru entitate nu con ine sumele care vor fi
suportate de către angaja i.
▼M31
17 O entitate determină costurile aferente serviciilor viitoare utilizând
ipoteze care sunt conforme cu cele utilizate pentru a determina
obliga ia privind beneficiul determinat i cu situa ia care există la
sfâr itul perioadei de raportare, după cum se prevede în IAS 19.
Prin urmare, o entitate nu trebuie să plece de la premisa existen ei
vreunei modificări a beneficiilor ce urmează să fie acordate de un plan
în viitor, până când planul nu este modificat, i trebuie să plece de la
premisa existen ei unei for e de muncă stabile în viitor, cu excep ia
cazului în care entitatea efectuează o reducere a numărului de angaja i
acoperi i de plan. În cazul din urmă, ipoteza cu privire la for a de
muncă viitoare trebuie să cuprindă i reducerea.
02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.003 — 892
▼M27
Efectul cerin elor minime de finan are asupra beneficiului
economic disponibil sub forma unei reduceri a contribu iilor
viitoare
18 O entitate trebuie să analizeze orice cerin ă minimă de finan are la o
anumită dată în termeni de contribu ii necesare pentru a acoperi: (a)
orice deficit existent pentru un serviciu anterior în baza minimă de
finan are i (b) serviciile viitoare.
▼M4
19 Contribu iile pentru acoperirea oricărui deficit existent în baza minimă
de finan are aferent unui serviciu deja primit nu afectează viitoarele
contribu ii aferente serviciilor viitoare. Acestea pot genera o datorie în
conformitate cu punctele 23–26.
▼M27
20 Dacă există o cerin ă minimă de finan are pentru contribu iile legate
de servicii viitoare, beneficiul economic disponibil sub forma unei
reduceri a contribu iilor viitoare este suma dintre:
(a) orice sumă care reduce contribu iile viitoare conform cerin ei
minime de finan are pentru servicii viitoare deoarece entitatea a
efectuat o plată anticipată (adică a plătit suma înainte de a i se
cere); i
(b) costul estimat aferent serviciilor viitoare în fiecare perioadă în

conformitate cu punctele 16 i 17 minus contribu iile estimate
conform cerin ei minime de finan are care ar fi necesare în
perioadele respective pentru servicii viitoare dacă nu ar exista
plă i anticipate, conform descrierii de la litera (a).
21 O entitate trebuie să estimeze contribu iile viitoare conform cerin ei

minime de finan are pentru servicii viitoare inând seama de efectul
oricărui surplus existent determinat utilizând baza minimă de
finan are, excluzând însă plata anticipată descrisă la punctul 20
litera (a). O entitate trebuie să utilizeze ipoteze conforme cu baza
minimă de finan are i, pentru factorii nespecifica i în respectiva
bază, ipoteze conforme cu cele utilizate pentru a determina obliga ia
privind beneficiile determinate i cu situa ia existentă la sfâr itul
perioadei de raportare, a a cum se prevede în IAS 19. Estimarea
trebuie să ia în considerare orice modificări preconizate să apară ca
urmare a plă ii de către entitate a contribu iilor minime la scaden ă. Cu
toate acestea, estimarea nu trebuie să includă efectul modificărilor
preconizate ale clauzelor i condi iilor bazei minime de finan are
care nu sunt adoptate în mod concret sau convenite prin contract, la
sfâr itul perioadei de raportare.
22 Atunci când o entitate determină suma descrisă la punctul 20 (b), dacă

contribu iile viitoare conform cerin ei minime de finan are pentru
servicii viitoare depă esc costul serviciilor conform IAS 19 în
oricare dintre perioadele date, respectivul excedent reduce valoarea
beneficiilor economice disponibile sub forma unei reduceri a contri
bu iilor viitoare. Valoarea descrisă la punctul 20(b) nu poate fi însă
niciodată mai mică decât zero.
▼M4
Cazuri în care o cerin ă minimă de finan are poate genera o
datorie
23 Dacă o entitate are o obliga ie, conform unei cerin e minime de
finan are, de a plăti anumite contribu ii pentru a acoperi un deficit
existent în baza minimă de finan are în legătură cu servicii deja
primite, entitatea trebuie să stabilească în ce măsură contribu iile de
plătit vor fi sau nu disponibile sub forma unei rambursări sau a unei
reduceri din contribu iile viitoare după ce acestea sunt plătite în contul
planului.
02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.003 — 893
▼M31
24 În măsura în care contribu iile de plătit nu sunt disponibile după ce
sunt plătite în contul planului, entitatea recunoa te o datorie atunci
când apare obliga ia. Datoria trebuie să reducă activul net privind
beneficiul determinat sau să crească datoria netă privind beneficiul
determinat, astfel încât să nu se preconizeze niciun câ tig sau nicio
pierdere în urma aplicării punctului 64 din IAS 19, atunci când sunt
plătite contribu iile.
__________
▼M4
27 O entitate trebuie să aplice prezenta interpretare pentru perioade
anuale cu începere de la 1 ianuarie 2008. Aplicarea anterioară
acestei date este permisă.
▼M5
27A IAS 1 (revizuit în 2007) a modificat terminologia utilizată în cadrul
IFRS-urilor. În plus, a fost modificat punctul 26. O entitate trebuie să
aplice respectivele modificări pentru perioadele anuale care încep la
1 ianuarie 2009 sau ulterior acestei date. Dacă o entitate aplică IAS 1
(revizuit în 2007) pentru o perioadă anterioară, modificările trebuie
aplicate pentru respectiva perioadă anterioară.
▼M27
27B Plăți anticipate pentru o cerință minimă de finanțare a adăugat
punctul 3A i a modificat punctele 16-18 i 20-22. O entitate
trebuie să aplice aceste amendamente pentru perioadele anuale care
încep la 1 ianuarie 2011 sau ulterior acestei date. Se permite aplicarea
anterior acestei date. Dacă o entitate aplică modificările pentru o
perioadă anterioară, entitatea trebuie să prezinte acest fapt.
▼M31
27C IAS 19 (astfel cum a fost modificat în 2011) a modificat punctele 1, 6,
17 i 24 i a eliminat punctele 25 i 26. O entitate trebuie să aplice
aceste modificări atunci când aplică IAS 19 (astfel cum a fost
modificat în 2011).
▼M4
TRANZI IE
28 O entitate trebuie să aplice prezenta interpretare de la începutul primei
perioade prezentate în primele situa ii financiare la care se aplică
interpretarea. O entitate trebuie să recunoască orice modificare
ini ială care decurge din aplicarea prezentei interpretări în rezultatul
reportat la începutul perioadei respective.
▼M27
29 O entitate trebuie să aplice modificările de la punctele 3A, 16-18 i
20-22 de la începutul primei perioade comparative prezentate în
primele situa ii financiare în care entitatea aplică prezenta interpretare.
Dacă o entitate a aplicat această interpretare înainte de a aplica modi
ficările la aceasta, entitatea trebuie să recunoască ajustările rezultate
din aplicarea modificărilor în rezultatul reportat la începutul primei
perioade comparative prezentate.
02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.003 — 894
▼M13
Acorduri de construcție a proprietăților imobiliare
REFERIN E
— IAS 1 Prezentarea situațiilor financiare (revizuit în 2007);
— IAS 8 Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile și erori;
— IAS 11 Contracte de construcție;
— IAS 18 Venituri;
— IAS 37 Provizioane, datorii contingente și active contingente;
— IFRIC 12 Acorduri de concesiune a serviciilor;
— IFRIC 13 Programe de fidelizare a clienților.
CONTEXT
1 În industria proprietă ilor imobiliare, entită ile care întreprind
construirea proprietă ilor imobiliare, direct sau prin subcontractori,
pot încheia acorduri cu unul sau mai mul i cumpărători înainte de
finalizarea construc iei. Aceste acorduri pot avea diferite forme.
2 De exemplu, entită ile care întreprind construirea de proprietă i

imobiliare reziden iale pot începe comercializarea de unită i indi
viduale (apartamente sau case) „în afara planului”, adică în timp ce
construc ia este în curs de desfă urare sau chiar înainte de începerea
acesteia. Fiecare cumpărător încheie un acord cu entitatea pentru achi
zi ionarea unei unită i specifice când aceasta este gata pentru a fi
ocupată. În general, cumpărătorul plăte te un avans entită ii, care
este returnabil doar în situa ia în care entitatea nu predă unitatea
finalizată în conformitate cu termenii contractuali. Soldul pre ului de
cumpărare este în general achitat entită ii doar la finalizarea lucrării,
când cumpărătorul intră în posesia unită ii.
3 Entită ile care întreprind construirea de proprietă i imobiliare

comerciale sau industriale pot încheia un acord cu un singur
cumpărător. Cumpărătorului i se poate solicita plata progresivă de la
momentul semnării acordului i până la finalizarea contractului.
Construc ia poate fi realizată pe terenul aflat în proprietatea cumpără
torului sau închiriat de acesta înainte de începerea construc iei.
DOMENIU DE APLICARE
4 Prezenta interpretare se aplică în contabilizarea veniturilor i a chel
tuielilor aferente de către entită ile care întreprind construirea de
proprietă i imobiliare direct sau prin intermediul subcontractorilor.
5 Acordurile care intră sub inciden a prezentei interpretări sunt acorduri

de construc ie a proprietă ilor imobiliare. În plus fa ă de construirea de
proprietă i imobiliare, astfel de acorduri pot include furnizarea de alte
bunuri i servicii.
ASPECTE TRATATE
6 Prezenta interpretare abordează două aspecte.
(a) Intră acordul sub inciden a IAS 11 i IAS 18?
(b) Când ar trebui recunoscut venitul provenit din construirea de

proprietă i imobiliare?
02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.003 — 895
▼M13
CONSENS
7 Următoarea discu ie presupune că entitatea a analizat în prealabil
acordul privind construirea de proprietă i imobiliare i alte acorduri
legate de acesta i a ajuns la concluzia că nu va men ine nici
implicarea continuă în administrare, la nivelul asociat adesea cu drep
turile de proprietate, i nici controlul efectiv asupra proprietă ii
construite la un nivel la care să împiedice recunoa terea a unei păr i
sau a întregii contravalori ca venit. Dacă recunoa terea unei păr i a
contravalorii ca i venit este interzisă, discu ia următoare se aplică
numai acelei păr i din acord pentru care venitul va fi recunoscut.
8 În cadrul unui singur acord, o entitate î i poate asuma contractual

furnizarea de bunuri i servicii în plus fa ă de construc ia imobiliară
(de exemplu, vânzarea unui teren sau asigurarea de servicii de admi
nistrare a proprietă ii). În conformitate cu punctul 13 din IAS 18 un
astfel de acord trebuie să fie divizat în componente separate identifi
cabile, inclusiv o componentă pentru construc ia proprietă ilor imobi
liare. Valoarea justă a contravalorii primite sau de primit pentru acord
trebuie alocată fiecărei componente. Dacă sunt identificate
componente separate, entitatea aplică punctele 10-12 din prezenta
interpretare componentei aferente construc iei proprietă ilor imobiliare
pentru a determina dacă respectiva componenta intră sub inciden a
IAS 11 sau IAS 18. Astfel, criteriile de segmentare ale IAS 11 se
aplică oricărei componente a acordului determinată a fi un contract de
construc ie.
9 Următoarea discu ie se referă la un acord pentru construc ia de

proprietă i imobiliare, dar se aplică i unei componente privind
construc ia de proprietă i imobiliare identificată în cadrul unui acord
care include alte componente.
Determinarea măsurii în care acordul intră sub inciden a IAS 11

i IAS 18
10 Determinarea măsurii în care un acord pentru construirea de
proprietă i imobiliare intră sub inciden a IAS 11 sau IAS 18
depinde de termenii acordului i de to i factorii i circumstan ele
care îl înconjoară. O astfel de determinare presupune ra ionament cu
privire la fiecare acord.
11 IAS 11 este aplicabil atunci când acordul corespunde defini iei

contractului de construc ie prevăzută la punctul 3 din IAS 11: „un
contract negociat în mod particular pentru construirea unui activ sau a
unui complex de active …”. Un acord privind construirea de
proprietă i imobiliare corespunde defini iei unui contract de
construc ie atunci când cumpărătorul este în măsură să precizeze
elementele structurale majore ale proiectului de construc ie înainte
ca aceasta să înceapă i/sau să precizeze schimbările structurale
majore pe parcursul construirii (fie că utilizează sau nu această posi
bilitate). Când se aplică IAS 11, contractul de construc ie include, de
asemenea, orice contracte sau componente privind prestarea serviciilor
care sunt direct legate de construirea proprietă ii imobiliare în confor
mitate cu punctual 5 litera (a) din IAS 11 i punctul 4 din IAS 18.
12 În schimb, un acord pentru construirea de proprietă i imobiliare prin

care cumpărătorii au capacitate limitată de a influen a proiectul
proprietă ii imobiliare, de exemplu să selecteze un proiect dintr-o
serie de op iuni precizate de entitate, sau să aducă doar mici modi
ficări proiectului de bază, este un acord pentru vânzarea de bunuri
care intră sub inciden a IAS 18.
Contabilizarea venitului provenit din construirea de proprietă i

imobiliare
Acordul este un contract de construcție
13 Atunci când acordul intră sub inciden a IAS 11 i rezultatul său poate
fi estimat în mod fiabil, entitatea trebuie să recunoască venitul în
raport cu stadiul de finalizare al contractului în conformitate cu
IAS 11.
02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.003 — 896
▼M13
14 Acordul poate să nu corespundă defini iei unui contract de construc ie
i, deci, să intre sub inciden a IAS 18. În acest caz, entitatea trebuie să
determine dacă respectivul acord este unul de prestare de servicii sau
unul de vânzare de bunuri.
Acordul este un acord de prestare de servicii

15 Dacă entită ii nu i se cere să achizi ioneze i să furnizeze materiale de
construc ie, acordul poate fi doar un acord de prestare de servicii în
conformitate cu IAS 18. În acest caz, dacă sunt îndeplinite criteriile de
la punctul 20 din IAS 18, IAS 18 stipulează ca venitul să fie recu
noscut în raport cu stadiul de finalizare al tranzac iei, utilizând metoda
procentului de finalizare. Cerin ele IAS 11 sunt în general aplicabile
pentru recunoa terea venitului i a cheltuielilor asociate unei astfel de
tranzac ii (IAS 18 punctul 21).
Acordul este un acord de vânzare de bunuri

16 Dacă entitatea trebuie să furnizeze i servicii i materiale de
construc ii pentru a- i îndeplini obliga ia contractuală către
cumpărător, respectiv predarea proprietă ii imobiliare, acordul este
unul de vânzare de bunuri i se aplică criteriile pentru recunoa terea
venitului stabilite la punctul 14 din IAS 18.
17 Entitatea poate transfera cumpărătorului controlul i riscurile i recom

pensele semnificative aferente dreptului de proprietate asupra
proiectului în curs, în stadiul în care acesta se află, pe măsură ce
construc ia avansează. În acest caz, dacă toate criteriile de la
punctul 14 din IAS 18 sunt îndeplinite constant pe măsură ce
construc ia avansează, entitatea trebuie să recunoască venitul prin
referin ă la stadiul de finalizare a proiectului utilizând metoda
procentului de finalizare. Dispozi iile IAS 11 sunt în general aplicabile
pentru recunoa terea venitului i a cheltuielilor asociate unei astfel de
tranzac ii.
18 Entitatea poate transfera cumpărătorului controlul i riscurile i recom

pensele semnificative aferente dreptului de proprietate asupra
proprietă ii imobiliare în întregime o singură dată (de exemplu la
finalizare, înainte sau după livrare). În acest caz, entitatea va recu
noa te venitul doar atunci când sunt îndeplinite toate criteriile de la
19 În situa ia în care entitatea trebuie să efectueze lucrări suplimentare la

proprietatea imobiliară deja predată cumpărătorului, aceasta trebuie să
recunoască o datorie i o cheltuială în conformitate cu punctul 19 din
IAS 18. Datoria trebuie evaluată în conformitate cu IAS 37. În situa ia
în care entitatea trebuie să furnizeze bunuri sau servicii suplimentare
care sunt identificabile separat de proprietatea imobiliară deja predată
cumpărătorului, aceasta trebuie să fi identificat bunurile sau serviciile
rămase ca o componentă separată a vânzării în conformitate cu
punctul 8 din prezenta interpretare.
Prezentări de informa ii
20 Când o entitate recunoa te venitul pe măsură ce construc ia avansează,
utilizând metoda procentului de finalizare pentru acorduri care înde
plinesc toate criteriile de la punctul 14 din IAS 18 (a se vedea punctul
17 al prezentei interpretări), aceasta trebuie să prezinte următoarele
informa ii:
(a) modul în care determină ce acorduri îndeplinesc constant toate

criteriile stipulate la punctul 14 din IAS 18, pe măsură ce
construc ia avansează;
(b) valoarea venitului rezultat din astfel de acorduri în cursul

perioadei; i
(c) metodele utilizate pentru determinarea stadiului de finalizare a

acordurilor în curs.
02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.003 — 897
▼M13
21 Pentru acordurile descrise la punctul 20 care se află în curs la data
raportării, entitatea trebuie să prezinte de asemenea următoarele infor
ma ii:
(a) valoarea cumulată, la zi, a costurilor suportate i a profiturilor
recunoscute (minus pierderile recunoscute); i
(b) valoarea avansurilor primite.
AMENDAMENTE LA ANEXA LA IAS 18
22-23 [Nu se aplică nucleului de standarde numerotate]

25 Modificările politicilor contabile trebuie contabilizate retroactiv, în
conformitate cu IAS 8.
02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.003 — 898
▼M10
Acoperirea împotriva riscurilor a unei investiții nete într-o operațiune din

străinătate
REFERIN E
— IAS 21 Efectele variației cursurilor de schimb valutar
CONTEXT
1 Multe entită i raportoare de in investi ii în opera iuni din străinătate
(a a cum sunt definite în IAS 21 punctul 8). Astfel de opera iuni din
străinătate pot fi filiale, entită i asociate, asocieri în participa ie sau
sucursale. IAS 21 impune unei entită i să determine moneda func
ională a fiecăreia dintre opera iunile sale din străinătate ca monedă
a mediului economic principal al opera iunii respective. În cazul
convertirii rezultatelor i pozi iei financiare a unei opera iuni din stră
inătate într-o monedă de prezentare, se solicită entită ii să recunoască
diferen ele de curs valutar în alte elemente ale rezultatului global până
când opera iunea din străinătate este cedată.
2 Contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor pentru riscul valutar

rezultat dintr-o investi ie netă într-o opera iune din străinătate se va
aplica doar atunci când activele nete ale opera iunii din străinătate sunt
incluse în situa iile financiare ►M32 (1) ◄. În opera iunea de
acoperire a riscurilor valutare rezultate dintr-o investi ie netă într-o
opera iune din străinătate, elementul acoperit poate fi o valoare a
activelor nete egală sau mai mică decât valoarea contabilă a
activelor nete ale opera iunii din străinătate.
3 IAS 39 prevede desemnarea unui element acoperit eligibil i a instru

mentelor de acoperire eligibile împotriva riscului într-o rela ie
contabilă de acoperire împotriva riscurilor. Dacă este desemnată o
rela ie de acoperire împotriva riscurilor, în cazul unei acoperiri
împotriva riscurilor a investi ii nete, câ tigul sau pierderea aferente
instrumentului de acoperire care sunt determinate ca fiind o opera iune
de acoperire eficace a investi iei nete sunt recunoscute în alte elemente
ale rezultatului global i sunt incluse cu diferen ele de conversie
valutară rezultate în urma conversiei rezultatelor i pozi iei financiare
ale opera iunii din străinătate.
4 O entitate care de ine numeroase opera iuni în străinătate poate fi

expusă unui număr de riscuri valutare. Prezenta interpretare oferă
îndrumări pentru identificarea riscurilor valutare care pot fi calificate
drept risc acoperit în acoperirea împotriva riscurilor a unei investi ii
nete într-o opera iune din străinătate.
5 IAS 39 permite ca o entitate să desemneze fie un instrument financiar

derivat, fie un instrument financiar nederivat (sau o combina ie de
instrumente financiare derivate i nederivate) ca instrumente de
acoperire împotriva riscului pentru riscul valutar. Prezenta interpretare
oferă îndrumări cu privire la condi iile în care pot fi de inute, în
interiorul unui grup, instrumentele de acoperire împotriva riscului
care reprezintă acoperiri ale unei investi ii nete într-o opera ie din
străinătate, pentru a îndeplini condi iile contabilită ii de acoperire.
(1) Acest lucru este valabil pentru situa iile financiare consolidate, situa iile financiare în
cadrul cărora investi iile precum entită ile asociate sau asocierile în participa ie sunt
contabilizate pe baza metoda punerii în echivalen ă, iar situa iile financiare care includ
o sucursală sau o exploatare în participa ie, astfel cum este definit în IFRS 11 Anga
jamente comune.
02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.003 — 899
▼M10
6 IAS 21 i IAS 39 impun ca valorile cumulate recunoscute în alte
elemente ale rezultatului global, aferente atât diferen elor de
conversie valutară care provin din conversia rezultatelor i pozi iei
financiare a opera iunii din străinătate, cât i câ tigului sau pierderii
aferente instrumentului de acoperire care sunt determinate ca fiind o
acoperire eficientă împotriva riscurilor a investi iei nete, să fie recla
sificate din capitaluri proprii în profit sau pierdere ca o ajustare din
reclasificare atunci când societatea-mamă cedează opera iunea din
străinătate. Prezenta interpretare oferă îndrumări privind modul în
care o entitate trebuie să determine valorile care trebuie reclasificate
din capitalurile proprii în profit sau pierdere, atât pentru instrumentul
de acoperire împotriva riscului, cât i pentru elementul acoperit.
DOMENIU DE APLICARE
7 Prezenta interpretare se aplică unei entită i care acoperă riscul valutar
rezultat din investi iile nete în opera iunile din străinătate i dore te să
îndeplinească condi iile pentru contabilitatea de acoperire împotriva
riscurilor în conformitate cu IAS 39. Pentru a facilita în elegerea,
prezenta interpretare se referă la o astfel de entitate drept societate
mamă, iar la situa iile financiare în care sunt incluse activele nete ale
opera iunilor din străinătate drept situa ii financiare consolidate. Toate
referirile la o societate mamă se aplică în egală măsură unei entită i
care are o investi ie netă într-o opera iune din străinătate care este o
asociere în participa ie, o entitate asociată sau o sucursală.
8 Prezenta interpretare se aplică doar acoperirilor împotriva riscurilor a

investi iilor nete în opera iunile din străinătate; nu trebuie aplicată prin
analogie altor tipuri de contabilitate de acoperire împotriva riscurilor.
ASPECTE TRATATE
9 Investi iile în opera iunile din străinătate pot fi de inute direct de
societatea-mamă sau indirect de filiala sau filialele sale. Aspectele
tratate în prezenta interpretare sunt:
(a) natura riscului acoperit și valoarea elementului acoperit pentru

care poate fi desemnată o relație de acoperire împotriva riscului:
(i) dacă societatea mamă poate desemna ca risc acoperit doar

diferen ele de conversie valutară rezultate dintr-o diferen ă
între moneda func ională a societă ii mamă i opera iunile
sale din străinătate sau dacă poate, de asemenea, desemna
drept riscul acoperit diferen ele de conversie valutară
rezultate din diferen ele între moneda de prezentare a situa
iilor financiare consolidate ale societă ii mamă i moneda
func ională a opera iunii din străinătate;
(ii) dacă societatea mamă de ine indirect opera iunea din stră
inătate, fie riscul acoperit poate include doar diferen ele de
conversie valutară rezultate din diferen ele în moneda func
ională între opera iunea din străinătate i societatea mamă
imediată, fie riscul acoperit poate include, de asemenea,
orice diferen e de conversie valutară între moneda func ională
a opera iunii din străinătate i orice societate mamă inter
mediară sau finală (de exemplu dacă faptul că investi ia
netă în opera iunea din străinătate este de inută printr o
societate mamă intermediară afectează riscul economic
pentru societatea mamă finală).
02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.003 — 900
▼M10
(b) condițiile în care instrumentul de acoperire împotriva riscului
poate fi deținut în cadrul unui grup:
(i) dacă o rela ie contabilă care îndepline te condi iile de

acoperire împotriva riscurilor poate fi stabilită doar dacă
entitatea care acoperă riscul investi iei sale nete este parte la
instrumentul de acoperire împotriva riscului sau dacă orice
entitate din grup, indiferent de moneda sa func ională, poate
de ine instrumentul de acoperire împotriva riscului;
(ii) dacă natura instrumentului de acoperire împotriva riscului

(derivat sau nederivat) sau metoda de consolidare afectează
evaluarea eficacită ii acoperirii împotriva riscurilor.
(c) valorile care trebuie reclasificate din capitaluri proprii în profit

sau pierdere drept ajustări din reclasificare în cazul cedării
operațiunii din străinătate:
(i) în cazul în care o opera iune din străinătate care a fost

acoperită împotriva riscurilor este cedată, ce valori din
rezerva de conversie valutară a societă ii mamă aferente
instrumentului de acoperire împotriva riscurilor i opera iunii
din străinătate ar trebui reclasificate din capitaluri proprii în
profit sau pierdere în situa iile financiare consolidate ale
societă ii mamă;
(ii) dacă metoda de consolidare afectează determinarea valorilor

care trebuie reclasificate din capitaluri proprii în profit sau
pierdere.
CONSENS
Natura riscului acoperit i valoarea elementului acoperit pentru
care poate fi desemnată o rela ie de acoperire împotriva riscului
10 Contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor poate fi aplicată numai
diferen elor de curs valutar apărute între moneda func ională a opera
iunii din străinătate i moneda func ională a societă ii mamă.
11 Într-o opera iune de acoperire a riscurilor valutare rezultate dintr-o

investi ie netă într-o opera iune din străinătate, elementul acoperit
poate fi o valoare a activelor nete egală sau mai mică decât
valoarea contabilă a activelor nete ale opera iunii din străinătate în
situa iile financiare consolidate ale societă ii mamă. Valoarea
contabilă a activelor nete ale unei opera iuni din străinătate care
poate fi desemnată ca elementul acoperit în situa iile financiare
consolidate ale unei societă i mamă depinde de măsura în care o
societate mamă de nivel inferior a opera iunii din străinătate a
aplicat contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor pentru toate
sau pentru o parte dintre activele nete ale respectivei opera iuni din
străinătate i respectiva contabilitate a fost men inută în situa iile
financiare consolidate ale societă ii mamă.
12 Riscul acoperit poate fi desemnat ca expunerea la riscul valutar

apărută între moneda func ională a opera iunii din străinătate i
moneda func ională a oricărei societă i mamă (societatea mamă
imediată, intermediară sau finală) a respectivei opera iuni din stră
inătate. Faptul că investi ia netă este de inută printr-o societate
mamă intermediară nu afectează natura riscului economic rezultat
din expunerea la riscul valutar al societă ii mamă finale.
02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.003 — 901
▼M10
13 O expunere la riscul valutar rezultată dintr-o investi ie netă într-o
opera iune din străinătate poate îndeplini condi iile pentru contabi
litatea de acoperire împotriva riscurilor o singură dată în situa iile
financiare consolidate. Prin urmare, dacă acelea i active nete ale
unei opera iuni în străinătate sunt acoperite împotriva riscurilor de
mai multe societă i mamă din cadrul grupului (de exemplu atât o
societate mamă directă cât i o societate mamă indirectă) pentru
acela i risc, doar o singură rela ie de acoperire împotriva riscurilor
va îndeplini condi iile pentru contabilitatea de acoperire împotriva
riscurilor în situa iile financiare consolidate ale societă ii mame
finale. O rela ie de acoperire împotriva riscurilor desemnată de o
societate mamă în situa iile financiare consolidate nu trebuie
men inută de o altă societate mamă de nivel superior. Totu i, dacă
nu este men inută de societatea mamă de nivel superior, contabilitatea
de acoperire împotriva riscurilor aplicată de societatea mamă de nivel
inferior trebuie reluată înainte de a fi recunoscută contabilitatea de
acoperire împotriva riscurilor a societă ii mamă de nivel superior.
Condi iile în care poate fi de inut instrumentul de acoperire

împotriva riscurilor
▼M22
14 Un instrument derivat sau nederivat (sau o combina ie de instrumente
derivate i nederivate) poate fi desemnat ca instrument de acoperire
împotriva riscului în acoperirea unei investi ii nete într-o opera iune
din străinătate. Instrumentul (instrumentele) de acoperire împotriva
riscului poate (pot) fi de inut(e) de orice entitate sau entită i din
cadrul unui grup, atât timp cât sunt îndeplinite dispozi iile de
desemnare, documentare i eficacitate din IAS 39 punctul 88 care
se referă la acoperirea investi iilor nete împotriva riscurilor. În
special, strategia de acoperire împotriva riscurilor a grupului trebuie
documentată în mod clar deoarece există posibilitatea ca grupul să
de ină desemnări diferite la niveluri diferite.
▼M10
15 Pentru a evalua eficacitatea, modificarea valorii instrumentului de
acoperire împotriva riscului în raport cu riscul de schimb valutar
este calculată prin referire la moneda func ională a societă ii mamă
în raport cu care este evaluat riscul acoperit al monedei func ionale, în
concordan ă cu documenta ia contabilită ii de acoperire împotriva
riscurilor. În func ie de condi iile în care este de inut instrumentul
de acoperire împotriva riscului, în absen a contabilită ii de acoperire
împotriva riscurilor, modificarea totală a valorii poate fi recunoscută
în profit sau pierdere, în alte elemente ale rezultatului global, sau în
ambele. Cu toate acestea, evaluarea eficacită ii nu este afectată de
faptul că modificarea valorii instrumentului de acoperire împotriva
riscului este recunoscută în profit sau pierdere sau în alte elemente
ale rezultatului global. Ca parte a aplicării contabilită ii de acoperire
împotriva riscurilor, întreaga parte eficace a modificării este inclusă în
alte elemente ale rezultatului global. Evaluarea eficacită ii nu este
afectată de faptul că instrumentul de acoperire este un instrument
derivat sau nederivat sau de metoda de consolidare.
Cedarea unei opera iuni din străinătate acoperite împotriva

riscurilor
16 Când o opera iune din străinătate care a fost acoperită împotriva
riscurilor este cedată, valoarea reclasificată în profit sau pierdere ca
ajustare din reclasificare din rezerva de conversie valutară în situa iile
financiare consolidate ale societă ii mamă corelate cu instrumentul de
acoperire împotriva riscului, este valoarea a cărei identificare este
cerută la punctul 102 din IAS 39. Valoarea este câ tigul cumulat
sau pierderea cumulată aferentă instrumentului de acoperire
împotriva riscurilor care a fost determinat ca fiind un instrument
eficace de acoperire împotriva riscurilor.
17 Valoarea reclasificată în profit sau pierdere din rezerva de conversie

valutară în situa iile financiare consolidate ale unei societă i mamă cu
privire la investi ia netă în opera iunea respectivă din străinătate, în
conformitate cu IAS 21 punctul 48, reprezintă valoarea inclusă în
rezerva de conversie valutară a acelei societă i mamă în ceea ce
prive te opera iunea respectivă din străinătate. În situa iile financiare
consolidate ale societă ii mamă finale, valoarea netă agregată recu
noscută în rezerva de conversie valutară cu privire la toate opera iunile
02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.003 — 902
▼M10
din străinătate nu este afectată de metoda de consolidare. Cu toate
acestea, dacă societatea mamă finală folose te metoda de consolidare
directă sau metoda pas cu pas (1), acest fapt poate afecta valoarea
inclusă în rezerva sa de conversie valutară în ceea ce prive te o
opera iune din străinătate individuală. Folosirea metodei de
consolidare pas cu pas poate rezulta în reclasificarea în profit sau
pierdere a unei valori diferite de cea folosită pentru determinarea
eficacită ii acoperirii împotriva riscurilor. Această diferen ă poate fi
eliminată prin determinarea valorii legate de opera iunea din stră
inătate care ar fi apărut dacă ar fi fost folosită metoda directă de
consolidare. Efectuarea acestei ajustări nu este impusă de IAS 21.
Este însă vorba despre alegerea unei politici contabile care trebuie
aplicată în mod consecvent pentru toate investi iile nete.

▼M22
anuale care încep la 1 octombrie 2008 sau ulterior acestei date. O
entitate trebuie să aplice modificarea punctului 14 făcută de Îmbună
tățirile aduse IFRS-urilor publicate în aprilie 2009 pentru perioadele
anuale care încep la 1 iulie 2009 sau ulterior acestei date. Aplicarea
ambelor anterior acestei date este permisă. Dacă o entitate aplică
prezenta interpretare pentru o perioadă anterioară datei de
1 octombrie 2008, sau modificarea punctului 14 înainte de 1 iulie
2009, ea trebuie să prezinte acest fapt.
▼M10
TRANZI IE
19 IAS 8 specifică modul în care o entitate aplică o modificare a politicii
contabile, care rezultă din aplicarea ini ială a unei interpretări. O
entitate nu este obligată să respecte respectivele cerin e atunci când
aplică pentru prima dată interpretarea. Dacă o entitate a desemnat un
instrument de acoperire împotriva riscului ca opera iune de acoperire a
unei investi ii nete însă opera iunea de acoperire nu îndepline te
condi iile pentru contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor din
prezenta interpretare, entitatea trebuie să aplice IAS 39 pentru a
întrerupe contabilitatea respectivă de acoperire împotriva riscurilor
prospectiv.
Anexă
Îndrumări de aplicare
Prezenta anexă este parte integrantă din interpretare.
AG1 Prezenta anexă ilustrează aplicarea interpretării folosind structura

corporativă ilustrată mai jos. În toate situa iile, rela ia de acoperire
împotriva riscurilor prezentată va fi testată în ceea ce prive te efica
citatea, în conformitate cu IAS 39, de i această testare nu este
discutată în prezenta anexă. Societatea-mamă, fiind societatea-mamă
finală, prezintă situa iile sale financiare consolidate în moneda
(1) Metoda directă este metoda de consolidare în care situa iile financiare ale opera iunii din
străinătate sunt convertite direct în moneda func ională a societă ii mamă finale. Metoda
pas cu pas este metoda de consolidare în care situa iile financiare ale opera iunii din
străinătate sunt convertite mai întâi în moneda func ională a oricărei dintre societă ile
mamă intermediare i apoi este convertită în moneda func ională a societă ii mamă finală
(sau moneda de prezentare este diferită).
02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.003 — 903
▼M10
sa func ională, euro (EUR). Fiecare filială este de inută în totalitate.
Investi ia netă de 500 de milioane de lire sterline a societă ii-mamă în
Filiala B [moneda func ională lira sterlină (GBP)] include 159 de
milioane de lire sterline, echivalentul sumei de 300 milioane de
dolari americani, investi ia netă a B în C [moneda func ională,
dolarul american (USD)]. Cu alte cuvinte, activele nete ale Filialei
B, altele decât investi ia sa în Filiala C, sunt în valoare de 341 de
milioane de lire sterline.
Natura riscului acoperit pentru care poate fi desemnată o rela ie

de acoperire împotriva riscului (punctele 10-13)
AG2 Societatea-mamă poate acoperi împotriva riscului investi ia sa netă în

fiecare dintre Filialele A, B i C pentru riscul de schimb valutar între
monedele func ionale respective [yen japonez (JPY), lire sterline i
dolari americani] i euro. În plus, societatea-mamă poate acoperi riscul
de schimb valutar USD/GBP între monedele func ionale ale Filialei B
i Filialei C. În situa iile sale financiare consolidate, Filiala B poate
acoperi împotriva riscului investi ia sa netă în Filiala C pentru riscul
de schimb valutar între monedele lor func ionale, dolari americani i
lire sterline. În următoarele exemple, riscul desemnat este riscul de
schimb valutar la vedere deoarece instrumentele de acoperire
împotriva riscului nu sunt instrumente derivate. Dacă instrumentele
de acoperire împotriva riscului sunt contracte forward, societatea
mamă poate desemna riscul de schimb valutar asociat contractelor
forward.
Valoarea elementului acoperit pentru care poate fi desemnată o

rela ie de acoperire împotriva riscului (punctele 10-13)
AG3 Societatea mamă dore te să acopere riscul de schimb valutar asociat

investi iei sale nete în Filiala C. Se presupune că Filiala A are un
împrumut extern de 300 de milioane de dolari americani. Activele
nete ale Filialei A la începutul perioadei de raportare sunt de
400 000 milioane yeni japonezi, incluzând încasările împrumutului
extern de 300 de milioane de dolari americani.
02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.003 — 904
▼M10
AG4 Elementul acoperit poate fi o valoare a activelor nete egală sau mai
mică decât valoarea contabilă a investi iei nete a societă ii-mamă în
Filiala C (300 de milioane de dolari americani) în situa iile sale
financiare consolidate. În situa iile sale financiare consolidate,
societatea-mamă poate desemna împrumutul extern de 300 de
milioane de dolari americani în Filiala A ca acoperire a riscului de
schimb valutar la vedere EUR/USD asociat cu investi ia sa netă în
activele nete de 300 de milioane dolari americani ale Filialei C. În
acest caz, atât diferen a de schimb valutar EUR/USD pentru
împrumutul extern de 300 de milioane de dolari americani în Filiala
A, cât i diferen a de schimb valutar EUR/USD pentru investi ia netă
de 300 de milioane de dolari americani în Filiala C sunt incluse în
rezerva de conversie valutară în situa iile financiare consolidate ale
societă ii-mamă, după aplicarea contabilită ii de acoperire împotriva
riscului.
AG5 În absen a contabilită ii de acoperire împotriva riscurilor, diferen a

totală de schimb valutar USD/EUR pentru împrumutul extern de
300 de milioane de dolari americani în Filiala A, va fi recunoscută
în situa iile financiare consolidate ale societă ii-mamă, după cum
urmează:
— fluctua ia cursului de schimb valutar la vedere USD/JPY, convertit

în euro, în profit sau pierdere, i
— fluctua ia cursului de schimb valutar la vedere JPY/EUR în alte

elemente ale rezultatului global.
În schimbul desemnării de la punctul AG4, în cadrul situa iilor

financiare consolidate, societatea-mamă poate desemna împrumutul
extern de 300 de milioane de dolari americani pentru Filiala A ca
acoperire pentru riscul de schimb valutar la vedere GBP/USD între
Filiala C i Filiala B. În acest caz, diferen a totală de schimb valutar
USD/EUR pentru împrumutul extern de 300 de milioane de dolari
americani pentru Filiala A, va fi recunoscută în schimb în situa iile
financiare consolidate ale societă ii-mamă, după cum urmează:
— fluctua ia cursului de schimb valutar la vedere GBP/USD în

rezerva de conversie valutară legată de Filiala C;
— fluctua ia cursului de schimb valutar la vedere GBP/JPY, convertit

în euro, în profit sau pierdere, i
— fluctua ia cursului de schimb valutar la vedere JPY/EUR în alte

AG6 Societatea-mamă nu poate desemna împrumutul extern de 300 de

milioane de dolari americani pentru Filiala A ca acoperire atât a
riscului de schimb valutar la vedere EUR/USD, cât i a riscului de
schimb valutar la vedere GBP/USD în situa iile sale financiare
consolidate. Un singur instrument de acoperire împotriva riscului
poate acoperi acela i risc desemnat, o singură dată. Filiala B nu
poate aplica contabilitatea de acoperire împotriva riscurilor în situa iile
sale financiare consolidate deoarece instrumentul de acoperire
împotriva riscului este de inut în afara grupului care cuprinde Filiala
B i Filiala C.
02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.003 — 905
▼M10
Condi iile în care poate fi de inut instrumentul de acoperire
împotriva riscului în cadrul unui grup (punctele 14 i 15)
AG7 După cum s-a men ionat la punctul AG5, modificarea totală a valorii
cu privire la riscul de schimb valutar a împrumutului extern de 300 de
milioane de dolari americani pentru Filiala A va fi înregistrată atât în
profit sau pierdere (risc de schimb valutar la vedere USD/JPY), cât i
în alte elemente ale rezultatului global (risc de schimb valutar
la vedere EUR/JPY) în situa iile financiare consolidate ale societă ii-
mamă, în absen a contabilită ii de acoperire împotriva riscurilor.
Ambele valori sunt incluse pentru a evalua eficacitatea acoperirii
împotriva riscurilor desemnată la punctul AG4, deoarece modificarea
valorii instrumentului de acoperire împotriva riscului i a elementului
acoperit sunt calculate prin referire la moneda func ională euro a
societă ii-mamă fa ă de moneda func ională dolar american a Filialei
C, în conformitate cu documenta ia de acoperire împotriva riscurilor.
Metoda de consolidare (de exemplu metoda directă sau metoda pas cu
pas) nu afectează evaluarea eficacită ii acoperirii împotriva riscurilor.
Valori reclasificate în profit sau pierdere în cazul cedării unei

opera iuni din străinătate (punctele 16 i 17)
AG8 Atunci când Filiala C este cedată, valorile reclasificate în profit sau
pierdere în situa iilor financiare consolidate ale societă ii-mamă din
rezerva de conversie valutară (FCTR) sunt:
(a) referitor la împrumutul extern în valoare de 300 de milioane de

dolari americani al Filialei A, valoarea care IAS 39 cere să fie
identificată, de exemplu modificarea totală a valorii cu privire la
riscul de schimb valutar care a fost recunoscut în alte elemente ale
rezultatului global ca por iune eficace a acoperirii; i
(b) referitor la investi ia netă în valoare de 300 de milioane de dolari

americani a Filialei C, valoarea determinată prin metoda de
consolidare a entită ii. Dacă societatea-mamă folose te metoda
directă, rezerva sa de conversie valutară cu privire la Filiala C
va fi determinată direct prin cursul de schimb valutar EUR/USD.
Dacă societatea-mamă folose te metoda pas cu pas, rezerva sa de
conversie valutară cu privire la Filiala C va fi determinată de
rezerva de conversie valutară recunoscută de Filiala B care
reflectă cursul de schimb valutar GBP/USD, convertită în
moneda func ională a societă ii-mamă folosind cursul de
schimb valutar EUR/GBP. Folosirea de către societatea-mamă în
perioadele anterioare a metodei de consolidare pas cu pas nu
impune acesteia (dar nici nu îi interzice) să determine valoarea
rezervei de conversie valutară, care trebuie reclasificată atunci
când cedează Filiala C, ca fiind valoarea pe care ar fi
recunoscut-o dacă ar fi folosit întotdeauna metoda directă, în
func ie de politica sa contabilă.
Acoperirea mai multor opera iuni din străinătate (punctele 11, 13 i 15)
AG9 Următoarele exemple ilustrează faptul că în situa iile financiare
consolidate ale societă ii-mamă, riscul care poate fi acoperit este întot
deauna riscul dintre moneda sa func ională (euro) i monedele func
ionale ale Filialelor B i C. Indiferent de modul în care sunt
desemnate acoperirile împotriva riscului, valorile maxime care pot fi
acoperiri eficace împotriva riscurilor care trebuie incluse în rezerva de
conversie valutară în situa iile financiare consolidate ale societă ii-
mamă, când ambele opera ii din străinătate sunt acoperite, sunt de
300 de milioane de dolari americani pentru riscul EUR/USD i 341
de milioane de lire pentru riscul EUR/GBP. Alte modificări ale valorii
datorate fluctua iilor cursurilor de schimb valutar sunt incluse în
profitul sau pierderea consolidată a societă ii mamă. Bineîn eles,
există posibilitatea ca societatea mamă să desemneze cele 300 de
milioane de dolari americani doar pentru fluctua iile cursului de
schimb valutar la vedere USD/GBP sau cele 500 de milioane de
lire sterline pentru fluctua iile cursului de schimb valutar la vedere
GBP/EUR.
02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.003 — 906
▼M10
Societatea-mamă de ine instrumentele de acoperire atât pentru
USD cât i pentru GBP
AG10 Societatea-mamă poate dori să acopere riscul de schimb valutar legat
de investi ia sa netă în Filiala B precum i cel legat de Filiala C. Se
presupune că societatea-mamă de ine instrumentele de acoperire
adecvate denominate în dolari americani i lire sterline pe care le
poate desemna ca opera iuni de acoperire ale investi iei nete în
Filiala B i Filiala C. Societatea-mamă care efectuează desemnarea,
poate realiza în cadrul situa iilor sale financiare consolidate, dar fără a
se limita doar la acestea, următoarele:
(a) instrumentul de acoperire împotriva riscului de 300 de milioane de

dolari americani desemnat ca acoperire pentru investi ia netă de
300 de milioane de dolari americani în Filiala C, unde riscul este
expunerea la cursul de schimb valutar la vedere (EUR/USD) între
societatea-mamă i Filiala C i instrumentul de acoperire
împotriva riscurilor de până la 341 de milioane de lire sterline
desemnat ca acoperire a investi iei nete de 341 de milioane de lire
sterline în Filiala B, unde riscul este expunerea la cursul de
schimb valutar (EUR/GBP) între societatea-mamă i Filiala B;
(b) instrumentul de acoperire împotriva riscului de 300 de milioane de

dolari americani desemnat ca acoperire pentru investi ia netă de
300 de milioane de dolari americani în Filiala C, unde riscul este
expunerea la cursul de schimb valutar la vedere (GBP/USD) între
Filiala B si Filiala C i instrumentul de acoperire împotriva
riscurilor de până la 500 de milioane de lire sterline, desemnat
ca acoperire a investi iei nete de 500 de milioane de lire sterline în
Filiala B, unde riscul este expunerea la cursul de schimb valutar
(EUR/GBP) între societatea-mamă i Filiala B.
AG11 Riscul EUR/USD al investi iei nete a societă ii-mamă în Filiala C este
un risc diferit fa ă de riscul EUR/GBP al investi iei nete a societă ii-
mamă în Filiala B. Cu toate acestea, în situa ia descrisă la punctul
AG10 litera (a), prin desemnarea instrumentului de acoperire USD pe
care îl de ine, societatea-mamă a acoperit complet împotriva
riscurilor riscul EUR/USD al investi iei nete în Filiala C. Dacă
societatea-mamă desemnează, de asemenea, un instrument în GBP
pe care îl de ine ca element de acoperire a investi iei nete în
valoare de 500 de milioane de lire sterline în Filiala B, 159 de
milioane de lire sterline din investi ia netă, reprezentând echivalentul
în GBP a investi iei nete în USD în Filiala C, ar fi acoperită de două
ori pentru riscul GBP/EUR în situa iile financiare consolidate ale
societă ii-mamă.
AG12 În situa ia descrisă la punctul AG10 litera (b), dacă societatea-mamă

desemnează ca risc acoperit expunerea la cursul de schimb valutar la
vedere (GBP/USD) între Filiala B i Filiala C, doar partea GBP/USD
a modificării valorii instrumentului de acoperire în valoare de 300 de
milioane de dolari este inclusă în rezerva de conversie valutară a
societă ii-mamă raportată la Filiala C. Suma rămasă în urma
schimbului (echivalentă schimbului GBP/EUR de 159 de milioane
de lire sterline) este inclusă în profitul sau pierderea consolidate ale
societă ii-mamă, ca i la punctul AG5. Deoarece desemnarea riscului
USD/GBP între Filialele B i C nu include riscul GBP/EUR,
societatea-mamă poate, de asemenea, să desemneze până la 500 de
milioane de lire sterline din investi ia sa netă în Filiala B, unde riscul
este expunerea la cursul schimbului valutar la vedere (GBP/EUR)
între societatea-mamă i Filiala B.
02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.003 — 907
▼M10
Filiala B de ine instrumentul de acoperire în USD
AG13 Se presupune că Filiala B de ine 300 de milioane de dolari americani
din datoria externă, încasările acesteia au fost transferate către
societatea-mamă printr-un împrumutul între societă i denominat în
lire sterline. Deoarece atât activele, cât i datoriile au crescut cu
159 de milioane de lire sterline, activele nete ale Filialei B rămân
neschimbate. Filiala B poate desemna datoria externă ca acoperire a
riscului GBP/USD al investi iei sale nete în Filiala C în situa iile
financiare consolidate. Societatea-mamă poate men ine desemnarea
de către Filiala B a instrumentului respectiv de acoperire ca
acoperire a investi iei sale nete în valoare de 300 de milioane de
dolari americani în Filiala C pentru riscul GBP/USD (a se vedea
punctul 13) i societatea-mamă poate desemna instrumentul de
acoperire împotriva riscului GBP pe care îl de ine ca element de
acoperire a întregii investi ii nete de 500 de milioane de lire sterline
în Filiala B. Prima acoperire împotriva riscurilor, desemnată de Filiala
B, va fi evaluată prin referire la moneda func ională a Filialei B (lire
sterline) i cea de a doua acoperire, desemnată de societatea-mamă,
trebuie evaluată prin referire la moneda func ională a societă ii-mamă
(euro). În acest caz, doar riscul GBP/USD din investi ia netă a socie
tă ii-mamă în Filiala C a fost acoperit în situa iile financiare
consolidate ale societă ii-mamă prin instrumentul de acoperire
împotriva riscului USD, i nu întregul risc EUR/USD. Prin urmare,
întregul risc EUR/GBP din investi ia netă de 500 de milioane de lire
sterline a societă ii-mamă în Filiala B poate fi acoperit în situa iile
financiare consolidate ale societă ii-mamă.
AG14 Cu toate acestea, trebuie să se ia în considerare, de asemenea, contabi
lizarea împrumutului în valoare de 159 de milioane de lire sterline al
societă ii-mamă pentru Filiala B. Dacă împrumutul acordat de
societatea-mamă nu este considerat ca fiind parte a investi iei sale
nete în Filiala B deoarece nu îndepline te condi iile men ionate la
punctul 15 din IAS 21, diferen a de schimb valutar GBP/EUR
rezultată din conversie va fi inclusă în profitul consolidat sau
pierderea consolidată ale societă ii-mamă. Dacă împrumutul în
valoarea de 159 de lire sterline acordat Filialei B este considerat
parte a investi iei nete a societă ii-mamă, investi ia netă va fi în
valoare de doar 341 de milioane de lire sterline iar valoarea care
poate fi desemnată de către societatea-mamă ca element acoperit
pentru riscul GBP/EUR ar fi redusă în consecin ă de la 500 de
milioane de lire sterline la 341 de milioane de lire sterline.
AG15 Dacă societatea-mamă a reluat rela ia de acoperire împotriva riscurilor
desemnată de Filiala B, societatea-mamă poate desemna împrumutul
extern în valoare de 300 de dolari americani de inut de Filiala B ca o
acoperire a investi iei sale nete de 300 de milioane de dolari americani
în Filiala C pentru riscul EUR/USD i poate desemna instrumentul de
acoperire GBP pe care îl de ine ca acoperire a până la 341 de milioane
de lire sterline din investi ia netă în Filiala B. În acest caz, eficacitatea
ambelor acoperiri ar fi calculată în raport cu moneda func ională a
societă ii-mamă (euro). În consecin ă, atât modificarea valorii
USD/GBP a împrumutului extern de inut de Filiala B, cât i modi
ficarea valorii GBP/EUR a împrumutului acordat de societatea-mamă
Filialei B (echivalent în USD/EUR în total) vor fi incluse în rezerva
conversiei valutare în situa iile financiare consolidate ale societă ii-
mamă. Deoarece societatea-mamă a acoperit deja
complet riscul EUR/USD din investi ia sa netă în Filiala C, aceasta
poate acoperi doar până la 341 de milioane de lire
sterline riscul EUR/GBP a investi iei sale nete în Filiala B.
02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.003 — 908
▼M17
Distribuiri de active nemonetare către proprietari
TRIMITERI
— IFRS 3 Combinări de întreprinderi (revizuit în 2008)
— IFRS 5 Active imobilizate deținute în vederea vânzării și activități întrerupte
— IFRS 7 Instrumente financiare: informații de furnizat
▼M32
— IFRS 10 Situații financiare consolidate
▼M33
▼M17
— IAS 10 Evenimente ulterioare datei de raportare
— IAS 27 Situații financiare consolidate și individuale (modificat în mai 2008)
CONTEXT
1 Uneori, o entitate distribuie drept dividende proprietarilor săi (1) care
ac ionează în calitatea lor de proprietari alte active în afara nume
rarului (active nemonetare). În aceste situa ii, o entitate poate acorda
proprietarilor săi posibilitatea de a alege să primească fie active nemo
netare, fie o alternativă monetară. IFRIC a primit cereri de a oferi
îndrumări cu privire la modalitatea prin care o entitate trebuie să
contabilizeze astfel de distribuiri.
2 Standardele Interna ionale de Raportare Financiară (IFRS) nu oferă

îndrumări cu privire la modalitatea prin care o entitate trebuie să
evalueze distribuirile către proprietarii săi (denumite de obicei divi
dende). IAS 1 prevede ca o entitate să prezinte detalii privind divi
dendele recunoscute drept distribuiri către proprietari fie într-o
declara ie cu privire la modificările capitalurilor proprii, fie în notele
la situa iile financiare.
DOMENIU DE APLICARE
3 Prezenta interpretare se aplică următoarelor tipuri de distribuiri nere
ciproce de active de către o entitate proprietarilor care ac ionează în
calitatea lor de proprietari:
(a) distribuiri de active nemonetare (de exemplu, elemente de imobi

lizări corporale, întreprinderi definite în IFRS 3, participa ii în
capitalurile proprii ale altei entită i sau grupuri destinate cedării
conform defini iei din IFRS 5); i
(b) distribuiri ce oferă proprietarilor posibilitatea de a alege să

primească fie active nemonetare, fie o alternativă monetară.
4 Prezenta interpretare se aplică doar distribuirilor în care to i

proprietarii acelora i categorii de instrumente de capitaluri proprii
sunt trata i în mod egal.
(1) Punctul 7 din IAS 1 define te proprietarii drept de inători de instrumente clasificate drept
capitaluri proprii.
02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.003 — 909
▼M17
5 Prezenta interpretare nu se aplică distribuirii unui activ nemonetar care
este controlat în ultimă instan ă de aceea i parte sau păr i înainte i
după distribuire. Această excludere se aplică situa iilor financiare
consolidate i individuale ale unei entită i care realizează distribuirea.
6 În conformitate cu punctul 5, prezenta interpretare nu se aplică atunci

când activul nemonetar este controlat în ultimă instan ă de acelea i
păr i atât înainte, cât i după distribuire. Punctul B2 din IFRS 3
stipulează că „Se consideră că un grup de indivizi controlează o
entitate atunci când, ca urmare a unor prevederi contractuale, ace ti
indivizi de in în mod colectiv autoritatea de a guverna politicile
financiare i de exploatare ale entită ii respective, în vederea
ob inerii de beneficii din activită ile acesteia”. A adar, pentru ca o
distribuire să nu intre sub inciden a prezentei interpretări pe baza
faptului că acelea i păr i controlează activul atât înainte, cât i după
distribuire, un grup de ac ionari individuali care beneficiază de
distribuire trebuie să aibă, ca urmare a unor angajamente contractuale,
o astfel de putere colectivă absolută asupra entită ii care efectuează
distribuirea.
▼M32
7 În conformitate cu punctul 5, această interpretare nu se aplică atunci
când o entitate distribuie o parte a participa iilor sale în capitalul
propriu al unei filiale, dar păstrează controlul filialei. Entitatea care
efectuează o distribuire care are drept rezultat recunoa terea de către
entitate a unui interes minoritar în filiala sa va contabiliza distribuirea
în conformitate cu IFRS 10.
▼M17
8 Prezenta interpretare tratează doar contabilizarea de către o entitate
care realizează o distribuire de active nemonetare. Nu se referă la
contabilizarea de către ac ionarii care primesc o astfel de distribuire.
ASPECTE TRATATE
9 Când o entitate declară o distribuire i are obliga ia de a distribui
activele respective către proprietari, trebuie să recunoască o datorie
pentru dividendul de plătit. Prin urmare, prezenta interpretare tratează
următoarele aspecte:
(a) Când trebuie să recunoască o entitate dividendul de plătit?
(b) Cum trebuie să evalueze o entitate dividendul de plătit?
(c) Când decontează o entitate dividendul de plătit, cum ar trebui să

contabilizeze diferen ele între valoarea contabilă a activelor
distribuite i valoarea contabilă a dividendului de plătit?
CONSENS
Când se recunoa te un dividend de plătit
10 Obliga ia de a plăti un dividend trebuie recunoscută atunci când divi
dendul este autorizat în mod corespunzător i nu se mai află la
discre ia entită ii, i care reprezintă data la care:
(a) declararea dividendului, de exemplu, de către conducerea sau

consiliul de administra ie, este aprobată de autoritatea competentă,
de exemplu, de ac ionari, dacă jurisdic ia cere o astfel de
aprobare, sau
(b) dividendul este declarat, de exemplu, de către conducerea sau

consiliul de administra ie, dacă jurisdic ia nu cere aprobarea supli
mentară.
02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.003 — 910
▼M17
Evaluarea unui dividend de plătit
11 O entitate trebuie să evalueze o datorie de distribuire drept dividende
către proprietari a activelor nemonetare la valoarea justă a activelor ce
urmează a fi distribuite.
12 Dacă o entitate oferă proprietarilor posibilitatea de a alege să

primească fie active nemonetare, fie o alternativă monetară, entitatea
trebuie să estimeze dividendul de plătit luând în considerare atât
valoarea justă a fiecărei alternative, cât i probabilitatea ca proprietarii
să aleagă una dintre alternative.
13 La sfâr itul fiecărei perioade de raportare i la data decontării,

entitatea trebuie să revizuiască i să ajusteze valoarea contabilă a
dividendului de plătit, cu toate modificările valorii contabile ale divi
dendului de plătit recunoscute în capitalurile proprii drept ajustări ale
valorii distribuirii.
Contabilizarea diferen elor între valoarea contabilă a activelor

distribuite i valoarea contabilă a dividendului de plătit, atunci
când o entitate decontează dividendul de plătit
14 Atunci când o entitate decontează dividendul de plătit, trebuie să
recunoască în câ tig sau pierdere diferen a, dacă există, dintre
valoarea contabilă a activelor distribuite i valoarea contabilă a divi
dendului de plătit.
Prezentare i descrieri
15 O entitate trebuie să prezinte diferen a descrisă la punctul 14 ca un
element-rând separat în câ tig sau pierdere.
16 O entitate trebuie să prezinte următoarele informa ii, dacă este cazul:
(a) valoarea contabilă a dividendului de plătit la începutul i la

sfâr itul perioadei; i
(b) cre terea sau descre terea valorii contabile recunoscute pe

parcursul perioadei în conformitate cu punctul 13, ca urmare a
unei modificări a valorii juste a activelor ce urmează a fi distri
buite.
▼M33
17 Dacă, după sfâr itul perioadei de raportare, dar înainte de aprobarea
situa iilor financiare în vederea publicării, o entitate declară pentru
distribuire un activ nemonetar drept dividend, entitatea trebuie să
declare:
▼M17
(a) natura activului ce urmează să fie distribuit;
(b) valoarea contabilă a activului ce urmează să fie distribuit la

sfâr itul perioadei de raportare; i
▼M33
(c) valoarea justă a activului ce urmează să fie distribuit la sfâr itul
perioadei de raportare, dacă diferă de valoarea contabilă a acestuia
i informa ii cu privire la metoda(ele) utilizată(e) pentru evaluarea
valorii juste prevăzută la punctele 93 literele (b), (d), (g) i (i) i
99 din IFRS 13.
02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.003 — 911
▼M17
18 O entitate trebuie să aplice prezenta interpretare prospectiv pentru
perioadele anuale care încep la 1 iulie 2009 sau ulterior acestei
date. Nu se permite aplicarea retroactivă. Se permite aplicarea anti
cipată. Dacă o entitate aplică prezenta interpretare pentru perioadele
care încep înainte de 1 iulie 2009, ea trebuie să prezinte acest fapt i
să aplice, de asemenea, IFRS 3 (revizuit în 2008), IAS 27 (modificat
în mai 2008) i IFRS 5 (modificat de prezenta interpretare).
▼M32
19 IFRS 10 publicat în mai 2011, a modificat punctul 7. O entitate
trebuie să aplice modificarea respectivă atunci când aplică IFRS 10.
▼M33
20 IFRS 13 emis în mai 2011, a modificat punctul 17. O entitate trebuie
să aplice modificarea respectivă atunci când aplică IFRS 13.
02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.003 — 912
▼M18
Transferuri de active de la clienți

REFERIN E

Raportare Financiară (revizuit în 2008)
— IAS 18 Venituri

— IFRIC 12 Acorduri de concesiune a serviciilor
CONTEXT
1 În domeniul utilită ilor, o entitate poate primi de la clien ii săi
elemente de imobilizări corporale care trebuie să fie utilizate pentru
a-i conecta pe ace ti clien i la o re ea i a le oferi acces continuu la
furnizarea de mărfuri cum ar fi electricitatea, gazul sau apa. În mod
alternativ, o entitate poate primi numerar de la clien i pentru achizi ia
sau construc ia unor astfel de elemente de imobilizări corporale. În
mod tipic, clien ii trebuie să plătească sume suplimentare pentru
cumpărarea de bunuri sau servicii în func ie de utilizarea acestora.
2 Transferurile de active de la clien i pot avea loc i în alte domenii în

afară de cel al utilită ilor. De exemplu, o entitate care î i externa
lizează func iile de tehnologie a informa iilor î i poate transfera
elementele existente de imobilizări corporale către furnizorul extern.
3 În unele cazuri, cel care transferă activul poate să nu fie entitatea care
va avea în final acces continuu la furnizarea de bunuri i servicii i
care va fi destinatarul acestor bunuri i servicii. Totu i, pentru como
ditate, prezenta interpretare denume te client entitatea care transferă
activul.
DOMENIU DE APLICARE
4 Prezenta interpretare se aplică în cazul contabilizării transferurilor
elementelor de imobilizări corporale de către entită i care primesc
astfel de transferuri de la clien ii lor.
5 Acordurile care intră sub inciden a prezentei interpretări sunt acorduri

în care o entitate prime te de la un client un element de imobilizări
corporale pe care entitatea trebuie să le utilizeze apoi fie pentru a
conecta clientul la o re ea, fie pentru a-i oferi clientului accesul
continuu la furnizarea de bunuri i servicii, fie pentru ambele.
6 Prezenta interpretare se aplică, de asemenea, acordurilor în care o

entitate prime te numerar de la un client, atunci când acea sumă în
numerar trebuie să fie utilizată pentru construirea sau dobândirea unui
element de imobilizări corporale fie pentru a conecta clientul la o
re ea, fie pentru a-i oferi clientului accesul continuu la furnizarea de
bunuri i servicii, fie pentru ambele.
02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.003 — 913
▼M18
7 Prezenta interpretare nu se aplică acordurilor în care transferul est fie
o subven ie guvernamentală conform defini iei din IAS 20, fie o
infrastructură utilizată într-un contract de concesionare a serviciilor
care intră sub inciden a IFRIC 12.
ASPECTE TRATATE
8 Prezenta interpretare abordează următoarele aspecte:
(a) este respectată defini ia unui activ?
(b) dacă defini ia unui activ este respectată, cum trebuie evaluat
elementul de imobilizări corporale la recunoa terea ini ială?
(c) dacă elementul de imobilizări corporale este evaluat la valoarea

justă la recunoa terea ini ială, cum trebuie contabilizat creditul
rezultant?
(d) cum trebuie să contabilizeze entitatea un transfer de numerar de la

clientul său?
CONSENS
Este respectată defini ia unui activ?
9 Atunci când o entitate prime te de la un client transferul unui element
de imobilizări corporale, ea trebuie să evalueze dacă elementul
transferat respectă defini ia unui activ stabilită în Cadrul general.
Punctul 49 litera (a) din Cadrul general stipulează că „un activ este
o resursă controlată de entitate ca urmare a unor evenimente anterioare
i din care se preconizează că vor decurge beneficii economice
viitoare pentru entitate”. În cele mai multe cazuri, entitatea ob ine
dreptul de proprietate al elementului de imobilizări corporale trans
ferat. Totu i, pentru a determina dacă un activ există, dreptul de
proprietate nu este esen ial. Prin urmare, dacă clientul continuă să
controleze elementul transferat, defini ia activului nu va fi respectată,
în ciuda transferului de proprietate.
10 O entitate care controlează un activ poate trata în general acel activ

după cum dore te. De exemplu, entitatea poate schimba acel activ
pentru alte active, îl poate folosi pentru a produce bunuri sau
servicii, poate cere un pre pentru utilizarea lui de către alte
persoane, îl poate utiliza pentru decontarea datoriilor sau îl poate
distribui proprietarilor. Entitatea care prime te de la un client un
transfer al unui element de imobilizări corporale trebuie să ia în
considerare toate faptele i circumstan ele atunci când evaluează
controlul asupra elementului transferat. De exemplu, de i entitatea
trebuie să utilizeze elementul transferat de imobilizări corporale
pentru a furniza unul sau mai multe servicii clientului, ea poate
avea capacitatea de a decide cum să fie exploatat elementul transferat
de imobilizări corporale, cum poate fi păstrat acesta i când să fie
înlocuit. În acest caz, entitatea va ajunge în mod normal la concluzia
că ea controlează elementul de imobilizări corporale transferat.
Cum trebuie evaluat la recunoa terea ini ială elementul de imobi

lizări corporale transferat?
11 Dacă entitatea ajunge la concluzia că defini ia unui activ este
respectată, ea trebuie să recunoască activul transferat drept un
element de imobilizări corporale, în conformitate cu punctul 7 din
IAS 16 i să evalueze costul acestuia la recunoa terea ini ială drept
valoarea sa justă în conformitate cu punctul 24 din acel standard.
02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.003 — 914
▼M18
Cum trebuie contabilizat creditul?
12 Următoarea prezentare presupune că entitatea care prime te un
element de imobilizări corporale a ajuns la concluzia că elementul
transferat trebuie să fie recunoscut i evaluat în conformitate cu
punctele 9-11.
13 Punctul 12 din IAS 18 stipulează că „În momentul în care bunurile

sunt vândute sau se prestează servicii în schimbul unor bunuri sau
servicii care nu sunt similare, schimbul este privit ca fiind o tranzac ie
ce generează venit.” Conform termenilor acordurilor care intră sub
inciden a prezentei interpretări, un transfer al unui element de imobi
lizări corporale va fi un schimb de bunuri sau servicii diferite. Prin
urmare, entitatea trebuie să recunoască veniturile în conformitate cu
IAS 18.
Identificarea serviciilor identificabile separat

14 O entitate poate accepta să furnizeze unul sau mai multe servicii în
schimbul elementului transferat de imobilizări corporale, cum ar fi
conectarea clientului la o re ea, oferirea unui acces continuu la
furnizarea de bunuri sau servicii sau ambele. În conformitate cu
punctul 13 din IAS 18, entitatea trebuie să identifice serviciile iden
tificabile separat incluse în acord.
15 Caracteristicile care indică faptul că a conecta un client la o re ea

constituie un serviciu identificabil separat includ:
(a) o conectare la serviciu este furnizată clientului i reprezintă o

valoare de sine stătătoare pentru acel client;
(b) valoarea justă a conectării la serviciu poate fi evaluată în mod

fiabil.
16 Un argument care indică faptul că oferirea unui acces continuu

clientului la furnizarea de bunuri sau servicii este un serviciu identi
ficabil separat este că, în viitor, clientul care face transferul prime te
accesul continuu, bunurile sau serviciile sau ambele la un pre mai
scăzut decât acela pe care l-ar plăti fără transferul elementului de
imobilizări corporale.
17 În schimb, un argument care indică faptul că obliga ia de a oferi

clientului accesul continuu la furnizarea de bunuri sau servicii
rezultă mai degrabă din termenii licen ei de exploatare a entită ii
sau din altă reglementare decât din acordul care se referă la transferul
unui element de imobilizări corporale este acela că clien ii care fac
transferul plătesc acela i pre cu cei care nu fac transferul pentru
accesul continuu sau pentru bunuri sau servicii sau pentru ambele.
Recunoa terea veniturilor

18 Dacă este identificat un serviciu, entitatea trebuie să recunoască veni
turile atunci când serviciul este prestat în conformitate cu punctul 20
din IAS 18.
19 Dacă se identifică mai multe servicii identificabile separat, punctul 13

din IAS 18 prevede ca valoarea justă a contrapresta iei totale primite
sau de primit pentru acord să fie alocată fiecărui serviciu, iar criteriile
de recunoa tere din IAS 18 se vor aplica ulterior fiecărui serviciu.
20 Dacă un serviciu continuu este identificat ca parte a acordului,

perioada în care trebuie să se recunoască veniturile din acel serviciu
este în general determinată prin termenii acordului cu clientul. Dacă
acordul nu specifică o perioadă, veniturile trebuie recunoscute pe o
perioadă care să nu fie mai mare decât durata de via ă utilă a activului
transferat utilizat pentru furnizarea serviciului continuu.
02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.003 — 915
▼M18
Cum trebuie să contabilizeze entitatea un transfer de numerar de
la clientul său?
21 Atunci când o entitate prime te un transfer de numerar de la un client,
ea trebuie să evalueze dacă acordul intră sub inciden a prezentei inter
pretări, în conformitate cu punctul 6. Dacă intră, entitatea trebuie să
evalueze dacă elementul construit sau dobândit de imobilizări
corporale respectă defini ia unui activ în conformitate cu punctele 9
i 10. Dacă defini ia unui activ este respectată, entitatea trebuie să
recunoască elementul de imobilizări corporale la cost, în conformitate
cu IAS 16 i trebuie să recunoască veniturile în conformitate cu
punctele 13-20 la valoarea numerarului primit de la client.
22 O entitate trebuie să aplice prezenta interpretare prospectiv trans
ferurilor de active de la clien i primite la 1 iulie 2009 sau ulterior
acestei date. Aplicarea anterior acestei date este permisă cu condi ia ca
evaluările i alte informa ii necesare pentru aplicarea interpretării
transferurilor anterioare să fie ob inute în momentul în care au avut
loc acele transferuri. O entitate trebuie să men ioneze data la care s-a
aplicat interpretarea.
02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.003 — 916
▼M28
Stingerea datoriilor financiare cu instrumente de capitaluri proprii

REFERIN E
— IFRS 2 Plata pe bază de acțiuni
▼M33
▼M28
— IAS 8 Politici contabile, modificări în estimările contabile și erori
— IAS 32 Instrumente financiare: Prezentare
— IAS 39 Instrumente financiare: Recunoaștere și evaluare
CONTEXT
1 Un debitor i un creditor pot renegocia termenii unei datorii finan
ciare, rezultatul fiind că debitorul î i stinge par ial sau total datoria
către creditor utilizând instrumente de capitaluri proprii. Aceste tran
zac ii sunt uneori denumite „swap-uri datorii pentru capitaluri proprii”.
IFRIC a primit cereri pentru a oferi îndrumări privind contabilitatea
unor asemenea tranzac ii.
DOMENIU DE APLICARE
2 Prezenta interpretare tratează contabilizarea de către o entitate atunci
când termenii datoriei financiare sunt renegocia i, rezultatul fiind că
entitatea emite instrumente de capitaluri proprii unui creditor al său
pentru a stinge par ial sau total datoria financiară. Interpretarea nu
tratează contabilizarea de către creditor.
3 O entitate nu trebuie să aplice prezenta interpretare tranzac iilor în

situa ia în care:
(a) creditorul este i un ac ionar direct sau indirect i ac ionează în

calitatea sa de ac ionar direct sau indirect existent;
(b) creditorul i entitatea sunt controla i de acela i ter sau aceia i ter i
înainte i după tranzac ie, iar fondul tranzac iei include o
distribuire de ac iuni de către entitate sau o contribu ie la capita
lurile proprii ale entită ii;
(c) stingerea datoriei financiare prin emiterea de ac iuni este în

concordan ă cu termenii ini iali ai datoriei financiare.
ASPECTE TRATATE
4 Prezenta interpretare tratează următoarele aspecte:
(a) Instrumentele de capitaluri proprii ale entită ii emise pentru a

stinge par ial sau total o datorie financiară reprezintă o contra
valoare plătită în conformitate cu punctul 41 din IAS 39?
02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.003 — 917
▼M28
(b) Cum trebuie o entitate să evalueze ini ial instrumentele de capi
taluri proprii emise pentru a stinge aceste datorii financiare?
(c) Cum trebuie să contabilizeze o entitate diferen a dintre valoarea

contabilă a datoriei financiare stinse i valoarea evaluată ini ial a
instrumentelor de capitaluri proprii emise?
CONSENS
5 Emiterea de instrumente de capitaluri proprii către un creditor pentru a
stinge par ial sau total o datorie financiară reprezintă o contravaloare
plătită în conformitate cu punctul 41 din IAS 39. O entitate trebuie să
elimine o datorie financiară (sau o parte a unei datorii financiare) din
situa ia pozi iei sale financiare dacă i numai dacă aceasta este stinsă
în conformitate cu punctul 39 din IAS 39.
6 Atunci când instrumentele financiare de capitaluri proprii emise către

un creditor pentru a stinge total sau par ial o datorie financiară sunt
recunoscute ini ial, o entitate trebuie să le evalueze la valoarea justă a
instrumentelor de capitaluri proprii emise, cu excep ia cazului în care
respectiva valoare justă nu poate fi evaluată în mod fiabil.
▼M33
7 Dacă valoarea justă a instrumentelor de capitaluri proprii emise nu
poate fi evaluată fiabil, atunci instrumentele de capitaluri proprii
trebuie să fie evaluate pentru a reflecta valoarea justă a datoriei
financiare stinse. Nu se aplică punctul 47 din IFRS 13 atunci când
se evaluează valoarea justă a datoriei financiare stinse cu o caracte
ristică la vedere (de exemplu, un depozit la vedere).
▼M28
8 Dacă datoria financiară este stinsă doar par ial, entitatea trebuie să
evalueze dacă o parte a contravalorii plătite este legată de o modi
ficare a termenilor datoriei neachitate. Dacă o parte a contravalorii
plătite este într-adevăr legată de o modificare a termenilor datoriei
rămase, entitatea trebuie să aloce contravaloarea plătită între partea
stinsă din datorie i partea neachitată a acesteia. În efectuarea
acestei alocări entitatea trebuie să ia în considerare to i factorii i
toate circumstan ele relevante aferente tranzac iei.
9 Diferen a dintre valoarea contabilă a datoriei financiare (sau a păr ii

din datoria financiară) stinse i contravaloarea plătită trebuie recu
noscută în profit sau pierdere, în conformitate cu punctul 41 din
IAS 39. Instrumentele de capitaluri proprii emise trebuie recunoscute
ini ial i evaluate la data la care se stinge datoria (sau o parte din
aceasta).
10 Când se stinge doar o parte din datoria financiară, contravaloarea

trebuie alocată în conformitate cu punctul 8. Contravaloarea alocată
datoriei rămase trebuie să facă parte din evaluarea efectuată pentru a
stabili dacă termenii datoriei rămase au fost modifica i în mod
substan ial. Dacă datoria rămasă a fost modificată în mod substan ial,
entitatea trebuie să contabilizeze modificarea drept stingerea datoriei
ini iale i recunoa terea unei noi datorii, conform prevederilor de la
11 O entitate trebuie să prezinte un profit sau o pierdere recunoscute în

conformitate cu punctele 9 i 10 ca un element-rând separat din profit
sau pierdere sau din note.
02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.003 — 918
▼M28
DATA INTRĂRII ÎN VIGOARE I DISPOZI II TRANZITORII
anuale care încep la 1 iulie 2010 sau ulterior acestei date. Se
permite aplicarea anterior acestei date. Dacă o entitate aplică
prezenta interpretare pentru o perioadă care începe înainte de 1 iulie
2010, ea trebuie să prezinte acest fapt.
13 O entitate trebuie să aplice modificarea unei politici contabile în
conformitate cu IAS 8 de la începutul primei perioade comparative
prezentate.
▼M33
15 IFRS 13 emis în mai 2011, a modificat punctul 7. O entitate trebuie să
aplice modificarea respectivă atunci când aplică IFRS 13.
02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.003 — 919
▼M33
Costuri de descopertă în etapa de producție a unei mine de suprafață
TRIMITERI
— Cadrul general conceptual de raportare financiară
— IAS 2 Stocuri
— IAS 38 Imobilizări necorporale
CONTEXT
1 În opera iunile de minerit la suprafa ă, entită ile pot considera necesar
să îndepărteze sterilul minier („pământul extras”) pentru a ob ine
accesul la zăcăminte de minereu. Această activitate de îndepărtare a
sterilului este cunoscută sub denumirea de „descopertă”.
2 În etapa de dezvoltare a minei (înainte de începerea produc iei),

costurile de descopertă sunt capitalizate de obicei în cadrul costurilor
amortizabile de construc ie i dezvoltare a minei. În momentul în care
începe produc ia, aceste costuri capitalizate sunt amortizate sistematic,
de obicei, prin metoda unită ilor de produc ie.
3 O entitate minieră poate continua să îndepărteze pământul extras i,

astfel, să suporte costuri de descopertă i în etapa de produc ie a
minei.
4 Materialul îndepărtat prin descopertă în etapa de produc ie nu

reprezintă neapărat steril 100 %; de cele mai multe ori, va fi o
combina ie de minereu i steril. Raportul dintre minereu i produse
reziduale miniere poate varia de la un grad scăzut nerentabil
economic, la un grad ridicat profitabil. Îndepărtarea de material cu
un raport scăzut dintre minereu i produsele reziduale miniere poate
genera o anumită cantitate de material utilizabil, care poate fi utilizat
pentru a produce stocuri. De asemenea, această opera iune de înde
părtare poate furniza accesul la nivele mai adânci de material cu un
raport mai ridicat dintre minereu i produsele reziduale miniere. Prin
urmare, entitatea poate înregistra două beneficii din activitatea de
descopertă: minereu care poate fi folosit pentru a produce stocuri i
un acces mai bun la cantită i de material care vor fi exploatate în
viitor.
5 Prezenta interpretare analizează când i cum se contabilizează separat

aceste două beneficii rezultate în urma descopertei, precum i modul
în care se evaluează aceste beneficii, atât ini ial, cât i ulterior.
DOMENIU DE APLICARE
6 Prezenta interpretare este aplicabilă costurilor de îndepărtare a
sterilului aferente activită ii de exploatare la suprafa ă în etapa de
produc ie a minei („costuri de descopertă din etapa de produc ie”).
02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.003 — 920
▼M33
ASPECTE TRATATE:
7 Prezenta interpretare tratează următoarele aspecte:
(a) recunoa terea costurilor de descopertă din etapa de produc ie ca

un activ;
(b) evaluarea ini ială a activului aferent activită ii de descopertă; i
(c) evaluarea ulterioară a activului aferent activită ii de descopertă.
CONSENS
Recunoa terea costurilor de descopertă din etapa de produc ie ca un activ
8 În măsura în care beneficiul din activitatea de descopertă este realizat
sub forma stocurilor produse, entitatea trebuie să contabilizeze
costurile aferente acelei activită i de descopertă în conformitate cu
principiile IAS 2 Stocuri. În măsura în care beneficiul îl constituie
accesul îmbunătă it la minereu, entitatea trebuie să recunoască aceste
costuri ca un activ imobilizat dacă se îndeplinesc condi iile de la
punctul 9 de mai jos. Prezenta interpretare denume te activul
imobilizat „activ aferent activită ii de descopertă”
9 O entitate trebuie să recunoască un activ aferent activită ii de

descopertă, dacă i numai dacă sunt îndeplinite toate condi iile de
mai jos:
(a) este probabil ca beneficiul economic viitor (accesul mai bun la

filon) asociat activită ii de descopertă să revină entită ii;
(b) entitatea poate identifica componenta filonului la care accesul a

cunoscut o îmbunătă ire; i
(c) costurile aferente activită ii de descopertă, asociate acelei compo

nente, pot fi evaluate în mod fiabil.
10 Activul aferent activită ii de descopertă trebuie să fie contabilizat ca

element suplimentar sau ca majorare a unui activ existent. Cu alte
cuvinte, activul aferent activită ii de descopertă va fi contabilizat ca
parte a unui activ existent.
11 Clasificarea activului aferent activită ii de descopertă ca imobilizare

corporală sau necorporală este identică cu clasificarea activului
existent. Cu alte cuvinte, entitatea trebuie să clasifice activul aferent
activită ii de descopertă ca imobilizare corporală sau necorporală, în
func ie de tipul activului existent.
Evaluarea ini ială a activului aferent activită ii de descopertă

12 Entitatea trebuie să evalueze ini ial costurile activului aferent activită ii
de descopertă, acestea reprezentând cumularea costurilor suportate
direct pentru efectuarea activită ii de descopertă, prin intermediul
căreia se îmbunătă e te accesul la componenta de minereu identificată,
plus o alocare a cheltuielilor de regie direct atribuibile. Concomitent
cu activitatea de descopertă, se pot desfă ura i unele opera iuni
ocazionale, dar care nu sunt necesare pentru continuarea conform
planului a activită ii de descopertă din etapa de produc ie. Costurile
aferente acestor opera iuni ocazionale nu trebuie să fie incluse în
costurile activului aferent activită ii de descopertă.
02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.003 — 921
▼M33
13 Atunci când costurile activului aferent activită ii de descopertă i
stocurile produse nu sunt identificabile în mod distinct, entitatea
trebuie să aloce costurile de descopertă din etapa de produc ie între
stocurile produse i activul aferent activită ii de descopertă, utilizând o
bază de alocare întemeiată pe o evaluare relevantă a produc iei.
Această evaluare a produc iei trebuie să fie calculată pentru
componenta identificată a filonului i trebuie să fie utilizată ca
punct de referin ă pentru a identifica în ce măsură a avut loc acti
vitatea suplimentară de generare a unui beneficiu viitor. Exemple de
astfel de evaluări cuprind:
(a) costurile aferente stocurilor produse comparativ cu costurile
preconizate;
(b) volumul de de euri extrase comparativ cu volumul estimat, pentru
un volum dat de produc ie de minereu; i
(c) con inutul mineral al minereului extras comparativ cu con inutul
mineral estimat ce trebuie extras, pentru o cantitate dată de
minereu produs.
Evaluarea ulterioară a activului aferent activită ii de descopertă
14 După recunoa terea ini ială, activul aferent activită ii de descopertă
trebuie să fie contabilizat la costul său ori la valoarea reevaluată
minus amortizarea i minus pierderile prin depreciere, la fel ca i
activul existent din care face parte.
15 Activul aferent activită ii de descopertă trebuie să fie amortizat în mod
sistematic pe durata de via ă utilă estimată a componentei identificate
a filonului la care se îmbunătă e te accesul în urma activită ii de
descopertă. Trebuie să se aplice metoda unită ii de produc ie,
exceptând cazurile în care altă metodă este adecvată.
16 Durata de via ă utilă estimată a componentei identificate a filonului
utilizată pentru a amortiza activul aferent activită ii de descopertă va fi
diferită de durata de via ă utilă estimată utilizată pentru a amortiza
mina i activele folosite pe toată durata de exploatare a minei.
Excep ia o constituie pu inele situa ii în care activitatea de descopertă
furnizează un acces mai bun la tot filonul rămas. De exemplu, aceste
situa ii pot apărea la finalul duratei de via ă utilă a unei mine, când
componenta identificată reprezintă partea finală a filonului ce trebuie
extras.
02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.003 — 922
▼M33
Anexa A
Data intrării în vigoare i tranzi ia
Prezenta anexă este parte integrantă a interpretării și are aceeași valoare ca și

celelalte părți ale interpretării.
A1 O entitate trebuie să aplice prezenta interpretare pentru perioadele
permite aplicarea anterior acestei date. În cazul în care o entitate
aplică prezenta interpretare pentru o perioadă anterioară, entitatea
trebuie să prezinte acest fapt.
A2 O entitate trebuie să aplice prezenta interpretare costurilor de
descopertă din perioada de produc ie suportate la începutul primului
exerci iu raportat sau ulterior acestuia.
A3 La începutul primului exerci iu raportat, orice sold al activului recu
noscut anterior, care a rezultat în urma activită ii de descopertă
efectuate în etapa de produc ie („predecesorul activului de
descopertă”) trebuie să fie reclasificat ca parte a unui activ existent
cu care este asociată activitatea de descopertă, în măsura în care mai
rămâne o componentă identificabilă a filonului cu care se poate asocia
predecesorul activului de descopertă. Aceste solduri trebuie să fie
amortizate pe durata de via ă utilă rămasă a componentei identificate
a filonului, componentă asociată fiecărui predecesor al activului de
descopertă.
A4 În cazul în care nu există o componentă identificabilă a filonului,
asociată predecesorului activului de descopertă, aceasta trebuie recu
noscută în soldul de deschidere al rezultatelor reportate la începutul
primei perioade raportate.
02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.003 — 923
▼M41
IFRIC 21
Interpretarea IFRIC 21 Cotizații (1)
REFERIN E
— IAS 1 Prezentarea situa iilor financiare
— IAS 8 Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile i erori
— IAS 20 Contabilitatea subven iilor guvernamentale i prezentarea infor

ma iilor legate de asisten a guvernamentală
— IAS 24 Prezentarea informa iilor privind păr ile afiliate
— IAS 34 Raportare financiară interimară
— IAS 37 Provizioane, datorii contingente i active contingente
— IFRIC 6 Datorii care decurg din participarea pe o pia ă specifică —

de euri ale echipamentelor electrice i electronice
CONTEXT
1. Un guvern poate impune unei entită i plata unei cotiza ii. Comitetul pentru
interpretări al IFRS a primit cereri pentru a oferi îndrumări în ceea ce
prive te înregistrarea contabilă a cotiza iilor în situa iile financiare ale
entită ii care plăte te cotiza ia. Întrebarea se referă la momentul în care
trebuie recunoscută o datorie de a plăti o cotiza ie care este contabilizată
în conformitate cu IAS 37 Provizioane, datorii contingente și active contin
gente.
DOMENIUL DE APLICARE
2. Prezenta interpretare se referă la contabilizarea unei datorii de a plăti o
cotiza ie în cazul în care datoria respectivă intră în domeniul de aplicare
al IAS 37. Interpretarea se referă, de asemenea, la contabilizarea unei datorii
de a plăti o cotiza ie ale cărei scaden ă i valoare sunt sigure.
3. Prezenta interpretare nu se referă la contabilizarea costurilor generate de

recunoa terea unei datorii de a plăti o cotiza ie. Entită ile ar trebui să
aplice alte standarde pentru a stabili dacă recunoa terea unei datorii de a
plăti o cotiza ie dă na tere unui activ sau unei cheltuieli.
4. În sensul prezentei interpretări, o cotiza ie este o ie ire de resurse repre

zentând beneficii economice care este impusă entită ilor de guverne potrivit
legisla iei ( i anume, legi i/sau reglementări), cu excep ia:
(a) ie irilor de resurse care intră în domeniul de aplicare al altor standarde

(cum ar fi impozitul pe profit care intră în domeniul de aplicare al IAS
12 Impozitul pe profit); i
(b) amenzilor sau altor penalită i impuse pentru încălcarea legisla iei.
„Guvernul” se referă la guvernul propriu-zis, la agen iile guvernamentale i

la alte organisme similare de la nivel local, na ional sau interna ional.
(1) Se permite reproducerea în Spa iul Economic European. Toate drepturile existente
rezervate în afara SEE, cu excep ia dreptului de reproducere în scopul uzului personal
sau în alte scopuri legitime. Mai multe informa ii sunt disponibile pe site-ul IASB
www.iasb.org.
02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.003 — 924
▼M41
5. O plată efectuată de o entitate pentru achizi ionarea unui activ sau pentru
prestarea de servicii în temeiul unui acord contractual cu un guvern nu
corespunde defini iei unei cotiza ii.
6. O entitate nu este obligată să aplice prezenta interpretare în cazul datoriilor

care rezultă din schemele de comercializare a certificatelor de emisii.
ASPECTE DISCUTATE
7. Pentru a clarifica contabilizarea unei datorii de a plăti o cotiza ie, prezenta
interpretare abordează următoarele aspecte:
(a) care este evenimentul care obligă ce generează recunoa terea unei
datorii de a plăti o cotiza ie?
(b) obliga ia economică de a continua activitatea în perioada viitoare

creează o obliga ie implicită de a plăti o cotiza ie care va fi declan ată
de continuarea activită ii în perioada viitoare respectivă?
(c) ipoteza continuită ii activită ii implică faptul că o entitate are obliga ia

curentă de a plăti o cotiza ie care va fi declan ată de continuarea acti
vită ii într-o perioadă viitoare?
(d) recunoa terea unei datorii de a plăti o cotiza ie apare într-un anumit
moment sau, în anumite condi ii, aceasta apare în timp, în mod
progresiv?
(e) care este evenimentul care obligă ce dă na tere recunoa terii unei datorii
de a plăti o cotiza ie care este declan ată în cazul în care se atinge un
prag minim?
(f) principiile de recunoa tere a unei datorii de a plăti o cotiza ie în

situa iile financiare anuale i în raportul financiar interimar sunt
identice?
CONSENS
8. Evenimentul care obligă ce dă na tere unei datorii de a plăti o cotiza ie este
activitatea care declan ează plata cotiza iei, astfel cum a fost identificată prin
legisla ie. De exemplu, în cazul în care activitatea care declan ează plata
cotiza iei este generarea de venituri în perioada curentă, iar calculul coti
za iei respective se bazează pe veniturile generate într-o perioadă precedentă,
în cazul cotiza iei respective evenimentul care obligă este generarea de
venituri în perioada curentă. Generarea de venituri în perioada precedentă
este necesară, dar nu suficientă pentru a crea o obliga ie curentă.
9. O entitate nu are o obliga ie implicită de a plăti o cotiza ie care va fi

declan ată de continuarea activită ii într-o perioadă viitoare ca urmare a
faptului că entitatea este obligată din punct de vedere economic să î i
continue activitatea în perioada viitoare respectivă.
10. Pregătirea situa iilor financiare în conformitate cu ipoteza continuită ii acti

vită ii nu implică faptul că o entitate are o obliga ie curentă de a plăti o
cotiza ie care va fi declan ată de continuarea activită ii într-o perioadă
viitoare.
11. Datoria de a plăti o cotiza ie este recunoscută în mod progresiv în cazul în

care evenimentul care obligă are loc pe parcursul unei perioade de timp ( i
anume, în cazul în care activitatea care declan ează plata cotiza iei, astfel
cum a fost identificată în legisla ie, are loc pe parcursul unei perioade de
timp). De exemplu, în cazul în care evenimentul care obligă este generarea
de venituri pe parcursul unei perioade de timp, datoria corespunzătoare este
recunoscută pe măsură ce entitatea generează venituri.
02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.003 — 925
▼M41
12. În cazul în care o obliga ie de a plăti o cotiza ie este declan ată atunci când
se atinge un prag minim, contabilizarea datoriei care rezultă din obliga ia
respectivă trebuie să respecte principiile prevăzute la punctele 8-14 din
prezenta interpretare (în special, la punctele 8 i 11). De exemplu, în
cazul în care evenimentul care obligă este atingerea unui prag minim de
activitate (de exemplu, o sumă minimă de venituri sau de vânzări generate
sau de rezultate ob inute), datoria corespunzătoare este recunoscută în
momentul în care se atinge pragul minim de activitate.
13. O entitate trebuie să aplice acelea i principii pentru recunoa terea în raportul
financiar interimar ca i cele aplicate pentru recunoa terea în situa iile
financiare anuale. Prin urmare, în raportul financiar interimar, o datorie de
a plăti o cotiza ie:
(a) nu trebuie recunoscută în cazul în care nu există o obliga ie curentă de a
plăti cotiza ia respectivă la sfâr itul perioadei de raportare interimare; i
(b) trebuie recunoscută în cazul în care există o obliga ie curentă de a plăti
cotiza ia respectivă la sfâr itul perioadei de raportare interimare.
14. O entitate trebuie să recunoască un activ dacă a plătit în avans a cotiza ie,
dar nu are încă o obliga ie curentă de a plăti cotiza ia respectivă.
02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.003 — 926
▼M41
Apendicele A
Data intrării în vigoare i tranzi ia
Prezenta anexă este parte integrantă a interpretării și are aceeași valoare ca și

celelalte părți ale interpretării.
A1 O entitate trebuie să aplice prezenta interpretare pentru perioade anuale care
încep la 1 ianuarie 2014 sau ulterior acestei date. Se permite aplicarea
anterior acestei date. În cazul în care o entitate aplică prezenta interpretare
pentru o perioadă anterioară, entitatea trebuie să prezinte acest fapt.
A2 Modificările politicilor contabile care rezultă din aplicarea ini ială a

prezentei interpretări trebuie să fie contabilizate retroactiv, în conformitate
cu IAS 8 Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile și erori.
02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.003 — 927
▼B
INTERPRETAREA SIC 7
Introducerea monedei euro
REFERIN E
▼M5
▼B
— IAS 10 ►M5 Evenimente ulterioare perioadei de raportare ◄ (astfel cum a
fost revizuit în 2003)
— IAS 21 Efectele variației cursurilor de schimb valutar (astfel cum a fost

revizuit în 2003)
▼M11
— IAS 27 Situații financiare consolidate și individuale (revizuit în 2008)
▼B
ASPECT TRATAT
1. De la 1 ianuarie 1999, data efectivă a intrării în vigoare a Uniunii
Economice i Monetare (UEM), euro va deveni o monedă de sine
stătătoare, iar cursurile de schimb dintre euro i monedele na ionale
participante vor fi fixate în mod irevocabil, adică riscul apari iei unor
diferen e ulterioare de curs de schimb aferente acestor monede este
eliminat începând cu această dată.
2. Aspectul tratat este aplicarea IAS 21 pentru trecerea de la monedele

na ionale ale statelor membre participante ale Uniunii Europene la
euro („trecerea la euro”).
CONSENS
3. Dispozi iile IAS 21 în ceea ce prive te conversia tranzac iilor în valută
i a situa iilor financiare ale opera iunilor din străinătate trebuie să fie
strict aplicate trecerii la euro. Acela i ra ionament se aplică fixării
cursurilor de schimb valutar în momentul în care alte ări vor adera
la UEM în etape ulterioare.
4. Aceasta înseamnă că, în special:
(a) activele i datoriile monetare în valută rezultând din tranzac ii

trebuie să continue să fie convertite în moneda func ională la
cursul de închidere. Orice diferen e de schimb rezultate trebuie
recunoscute imediat ca venituri sau cheltuieli, cu excep ia faptului
că o entitate trebuie să continue aplicarea politicilor sale contabile
existente câ tigurilor i pierderilor din diferen e de curs valutar
legate de acoperirea riscului monedei de schimb în cazul unei
tranzac ii prognozate;
▼M11
(b) diferen ele de curs valutar cumulate aferente conversiei situa iilor
financiare ale opera iunilor din străinătate, recunoscute la alte
elemente ale rezultatului global, trebuie acumulate în capitaluri
proprii i trebuie reclasificate de la capitalurile proprii la profit
sau pierdere numai la cedarea sau la cedarea par ială a investi iei
nete în opera iunea din străinătate; i
02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.003 — 928
▼B
(c) diferen ele de schimb valutar rezultate din conversia datoriilor
exprimate în monedele participante nu trebuie incluse în
valoarea contabilă a activelor aferente.
DATA CONSENSULUI
Octombrie 1997
Prezenta interpretare intră în vigoare la 1 iunie 1998. Modificările politicilor
contabile trebuie contabilizate în conformitate cu dispozi iile IAS 8.
▼M5
IAS 1 (revizuit în 2007) a modificat terminologia utilizată în cadrul IFRS-urilor.
În plus, a fost modificat punctul 4. O entitate trebuie să aplice respectivele
modificări pentru perioadele anuale care încep la 1 ianuarie 2009 sau ulterior
acestei date. Dacă o entitate aplică IAS 1 (revizuit în 2007) pentru o perioadă
anterioară, modificările trebuie aplicate pentru respectiva perioadă anterioară.
▼M11
IAS 27 (modificat de Consiliul pentru Standarde Interna ionale de Contabilitate
în 2008) a modificat punctul 4 litera (b). O entitate trebuie să aplice această
modificare pentru perioadele anuale care încep la 1 iulie 2009 sau ulterior acestei
date. Dacă o entitate aplică IAS 27 (modificat în 2008) pentru o perioadă ante
rioară, această modificare trebuie aplicată pentru acea perioadă anterioară.
02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.003 — 929
▼B
INTERPRETAREA SIC 10
Asistența guvernamentală – Fără relații specifice cu activitățile de exploatare
REFERIN E
ASPECT TRATAT
1. În anumite ări, asisten a guvernamentală acordată entită ilor poate
avea ca scop stimularea sau sprijinirea pe termen lung a activită ilor
din anumite regiuni sau sectoare de activitate. Condi iile de acordare a
asisten ei guvernamentale pot să nu fie legate în mod explicit de
activită ile de exploatare ale entită ii. Exemple de asisten ă guverna
mentală de acest gen sunt transferurile de resurse de la guvern înspre
entită ile care:
(a) î i desfă oară activitatea într-un anumit sector industrial;
(b) continuă să î i desfă oare activitatea în sectoare recent privatizate;
sau
(c) î i încep sau î i continuă activitatea în regiuni subdezvoltate.
2. Întrebarea este dacă o astfel de asisten ă guvernamentală este o „sub
ven ie guvernamentală” care intră sub inciden a IAS 20 i, prin
urmare, dacă ar trebui contabilizată în conformitate cu acest standard.
CONSENS
3. Asisten a guvernamentală acordată entită ilor este în concordan ă cu
defini ia subven iilor guvernamentale din IAS 20, chiar dacă nu există
condi ii legate în mod explicit de activită ile de exploatare ale entită ii,
în afară de condi ia de a- i desfă ura activitatea în anumite regiuni sau
în anumite sectoare industriale. Prin urmare, astfel de subven ii nu
trebuie creditate direct în ►M5 participa iile ac ionarilor ◄.
DATA CONSENSULUI
Ianuarie 1998
Prezenta interpretare intră în vigoare la 1 august 1998. Modificările politicilor
contabile trebuie contabilizate în conformitate cu IAS 8.
▼M32
__________
__________
02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.003 — 930
▼B
Contracte de leasing operațional – Stimulente
REFERIN E
▼M5
▼B
— IAS 17 Contracte de leasing (astfel cum a fost revizuit în 2003)
ASPECT DEZBĂTUT
1. La negocierea sau renegocierea unui contract de leasing opera ional, locatorul
îi poate oferi locatarului anumite stimulente pentru a încheia contractul.
Exemple de astfel de stimulente sunt plata unui avans în numerar către
locatar sau rambursarea ori asumarea de către locator a costurilor locatarului
(cum ar fi costuri de reamplasare, modernizări ale activului în regim de
leasing i costuri aferente unui angajament anterior de contract de leasing
al locatarului). Alternativ, se poate conveni ca în perioadele ini iale ale
duratei contractului de leasing locatarul să plătească o chirie mai mică sau
să nu plătească deloc.
2. Aspectul dezbătut se referă la modul în care trebuie recunoscute stimulentele

acordate într-un contract de leasing opera ional atât în situa iile financiare ale
locatarului, cât i în cele ale locatorului.
CONSENS
3. Toate stimulentele acordate pentru încheierea unui contract de leasing opera
ional nou sau reînnoit trebuie recunoscute ca fiind parte integrantă din
valoarea netă a contrapresta iei convenite pentru utilizarea activului în
regim de leasing, indiferent de natura stimulentului, de forma sau de
momentul în care se face plata.
4. Locatorul trebuie să recunoască valoarea agregată a costului stimulentelor

drept o diminuare a venitului din leasing pe durata contractului de leasing,
pe o bază liniară, doar dacă nu există o altă bază sistematică reprezentativă
pentru modul în care se reduce în timp beneficiul activului în regim de
leasing.
5. Locatarul trebuie să recunoască beneficiul agregat al stimulentelor ca pe o

reducere a cheltuielilor cu chiria pe toată durata contractului de leasing, pe o
bază liniară, doar dacă nu există o altă bază sistematică reprezentativă pentru
tiparul temporal aferent beneficiului locatarului rezultat din utilizarea activului
în regim de leasing.
6. Costurile suportate de locatar, inclusiv costurile aferente unui contract de

leasing anterior (de exemplu, costuri cauzate de rezilierea contractului,
costuri de reamplasare sau costuri aferente modernizării activului în regim
de leasing), trebuie contabilizate de locatar în conformitate cu prevederile
standardelor aplicabile acestor costuri, inclusiv costurilor efectiv rambursate
printr-un acord privind acordarea de stimulente.
DATA CONSENSULUI
Iunie 1998

Prezenta interpretare intră în vigoare pentru contractele de leasing care încep la
1 ianuarie 1999 sau ulterior acestei date.
▼M33
__________
02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.003 — 931
▼B
Impozitul pe profit – Modificări ale statutului fiscal al unei entități sau al

►M5 proprietarilor ◄ săi
REFERIN E
▼M5
▼B
ASPECT TRATAT
1. O modificare a statutului fiscal al unei entită i sau al
►M5 proprietarilor ◄ săi poate avea consecin e asupra entită ii
prin cre terea sau scăderea datoriilor ori activelor sale fiscale.
Aceasta se poate întâmpla, de exemplu, în momentul cotării publice
a instrumentelor de capitaluri proprii ale unei entită i sau în momentul
restructurării capitalurilor proprii ale unei entită i. Se poate întâmpla,
de asemenea, odată cu mutarea unui ac ionar majoritar într-o altă ară.
Drept consecin ă a unui astfel de eveniment, o entitate poate fi impo
zitată diferit; poate, de exemplu, câ tiga sau pierde stimulente fiscale
sau poate plăti o rată de impozit diferită în viitor.
2. O modificare a statutului fiscal al unei entită i sau al

►M5 proprietarilor ◄ săi poate avea un efect imediat asupra dato
riilor sau activelor fiscale curente ale entită ii. Modificarea poate, de
asemenea, duce la cre terea sau scăderea datoriilor i crean elor
privind impozitul amânat recunoscute de entitate, în func ie de
efectul pe care modificarea statutului fiscal îl are asupra consecin elor
fiscale care vor apărea din recuperarea sau decontarea valorii contabile
a activelor i datoriilor entită ii.
3. Aspectul tratat se referă la modul în care o entitate ar trebui să

contabilizeze consecin ele fiscale ale unei modificări a statutului său
fiscal sau al ►M5 proprietarilor ◄ săi.
CONSENS
▼M5
4 O modificare a statutului fiscal al unei entită i sau al
►M5 proprietarilor ◄ săi nu generează cre teri sau reduceri ale
valorilor recunoscute în afara profitului sau pierderii. Consecin ele
modificării statutului fiscal asupra impozitului curent i a celui
amânat trebuie să fie incluse în profitul sau pierderea perioadei, cu
excep ia cazului în care consecin ele respective se referă la tranzac ii
i evenimente care au drept rezultat, în aceea i perioadă sau într-o
perioadă diferită, o creditare sau o debitare directă a valorii recu
noscute a capitalurilor proprii sau a valorilor recunoscute în alte
elemente ale rezultatului global. Acele consecin e fiscale aferente
modificărilor valorii recunoscute a capitalurilor proprii, în aceea i
perioadă sau într-o perioadă diferită (care nu sunt incluse în profit
sau pierdere), trebuie să fie debitate sau creditate direct în capitalurile
proprii. Acele consecin e fiscale aferente valorilor recunoscute în alte
elemente ale rezultatului global trebuie să fie recunoscute în alte
02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.003 — 932
▼B
DATA CONSENSULUI
August 1999
Prezentul consens intră în vigoare la 15 iulie 2000. Modificările politicilor
contabile trebuie să fie contabilizate în conformitate cu IAS 8.
▼M5
02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.003 — 933
▼B
Evaluarea fondului economic al tranzacțiilor care implică forma legală a unui

contract de leasing
REFERIN E
— IAS 18 Venituri
— IAS 39 Instrumente financiare: recunoaștere și evaluare (astfel cum a fost

revizuit în 2003)
— IFRS 4 Contracte de asigurare
ASPECT TRATAT
1. O entitate poate încheia o tranzac ie sau o serie de tranzac ii struc
turate (un acord) cu una sau mai multe păr i care nu sunt afiliate (un
investitor) care implică forma legală a unui contract de leasing. De
exemplu, o entitate poate să dea active în leasing unui investitor i să
încheie cu acela i investitor pentru acelea i active un contract de
leaseback sau, ca alternativă, poate vinde legal activele, după care
să încheie un contract de leaseback pentru acelea i active. Forma,
termenii i condi iile fiecărui acord pot varia considerabil. În
exemplul referitor la leasing i leaseback, se poate ca acordul să fie
conceput pentru ca investitorul să ob ină un avantaj fiscal, care să fie
împăr it cu entitatea sub forma unui comision, i nu pentru a acorda
dreptul de utilizare a unui activ.
2. Atunci când un acord cu un investitor implică forma legală a unui

contract de leasing, aspectele tratate sunt:
(a) modul în care se determină dacă o serie de tranzac ii sunt legate

între ele i ar trebui să fie contabilizate ca fiind o singură tran
zac ie;
(b) dacă acordul corespunde defini iei unui contract de leasing

conform IAS 17; i, dacă nu,
(i) dacă un cont separat de investi ii i obliga ii pentru plă ile de

leasing care ar putea exista reprezintă active i datorii ale
entită ii [de exemplu, a se vedea exemplul descris la
punctul A2 litera (a) din apendicele A];
(ii) modul în care entitatea ar trebui să contabilizeze alte obliga ii

rezultate din acord; i
(iii) modul în care entitatea ar trebui să contabilizeze un comision

pe care l-ar putea primi de la un investitor.
CONSENS
3. O serie de tranzac ii care implică forma legală a unui contract de
leasing este legată i trebuie să fie contabilizată ca fiind o singură
tranzac ie atunci când efectul economic total nu poate fi în eles fără a
se face referire la seria de tranzac ii ca întreg. De exemplu, acesta este
cazul atunci când seriile de tranzac ii sunt strâns corelate, sunt
negociate ca o singură tranzac ie i au loc în acela i timp sau în
succesiune continuă. (apendicele A cuprinde exemple privind
aplicarea prezentei interpretări.)
02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.003 — 934
▼B
4. Contabilitatea trebuie să reflecte fondul economic al acordului. Toate
aspectele i implica iile unui acord trebuie să fie evaluate pentru a se
determina fondul economic, punându-se accentul pe acele aspecte i
implica ii care au un efect economic.
5. IAS 17 se aplică atunci când fondul economic al unui acord include

transferarea dreptului de a utiliza un activ pentru o perioadă de timp
convenită. Indicatorii care demonstrează individual că un acord ar
putea, în fond, să nu implice un contract de leasing conform IAS
17 includ (apendicele B cuprinde exemple privind aplicarea
prezentei interpretări):
(a) o entitate preia toate riscurile i beneficiile aferente dreptului de

proprietate asupra activului de bază i se bucură, în mare măsură,
de acelea i drepturi asupra utilizării acestuia ca înainte de
încheierea acordului;
(b) motivul principal pentru care s-a încheiat acordul este atingerea
unui anumit rezultat fiscal i nu transferarea dreptului de utilizare
a unui activ; i
(c) este inclusă o op iune cu termeni care fac exercitarea acesteia

aproape sigură (de exemplu, o op iune de vânzare care este exer
citabilă la un pre suficient de mare în compara ie cu valoarea
justă preconizată atunci când op iunea devine exercitabilă).
6. Defini iile i îndrumările de la punctele 49-64 din Cadrul general

trebuie să fie aplicate pentru a se determina dacă, în fond, un cont
separat de investi ii i obliga iile pentru plă ile de leasing reprezintă
active i datorii ale entită ii. Indicatorii care demonstrează în mod
colectiv faptul că, în fond, un cont separat de investi ii i obliga iile
pentru plă ile de leasing nu corespund defini iilor unui activ i unei
datorii i nu trebuie să fie recunoscute de entitate includ:
(a) entitatea nu are posibilitatea de a controla contul de investi ii în

încercarea de a- i atinge propriile obiective i nu este obligată să
efectueze plă ile de leasing. Aceasta se întâmplă atunci când, de
exemplu, o plată în avans este înregistrată într-un cont separat de
investi ii pentru a proteja investitorul i poate fi folosită doar
pentru a plăti investitorul, investitorul este de acord ca obliga iile
de plată care decurg din contractul de leasing să fie plătite din
fondurile din contul de investi ii, iar entitatea nu are posibilitatea
să re ină plă ile către investitor din contul de investi ii;
(b) entitatea se expune doar unui risc limitat i pu in probabil de

rambursare a valorii totale a oricărui comision primit de la un
investitor i eventual de a plăti o sumă suplimentară sau, atunci
când un comision nu a fost primit, doar unui risc pu in probabil
de a plăti o valoare pentru alte obliga ii (de exemplu o garan ie).
Există doar un risc pu in probabil de plată atunci când, de
exemplu, termenii acordului prevăd ca o sumă plătită în avans
să fie investită în active fără risc care se preconizează că vor
genera fluxuri de trezorerie suficiente pentru a satisface obliga iile
de plată pentru leasing; i
(c) singurele fluxuri de trezorerie preconizate, în afară de fluxurile de

trezorerie ini iale de la începutul acordului, sunt plă ile de leasing
care sunt realizate doar din fonduri retrase din contul separat de
investi ii deschis odată cu fluxurile ini iale de trezorerie.
7. Alte obliga ii ale unui acord, inclusiv orice garan ii oferite i obliga ii
suportate în cazul unei rezilieri anticipate a acordului, trebuie să fie
contabilizate conform IAS 37, IAS 39 sau IFRS 4, în func ie de
termenii acordului.
02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.003 — 935
▼B
8. Faptelor i circumstan elor fiecărui acord trebuie să li se aplice
criteriile de la punctul 20 din IAS 18 pentru a se determina când să
se recunoască un comision drept venit pe care entitatea s-ar putea să-l
primească. Trebuie lua i în considerare factori precum faptul dacă
există sau nu o implicare continuă sub forma unor obliga ii semnifi
cative referitoare la performan a viitoare necesare pentru câ tigarea
comisionului, dacă mai există sau nu riscuri reportate, termenii
tuturor acordurilor de garan ie i riscul rambursării comisionului. Indi
catorii care demonstrează individual că este nepotrivită recunoa terea
întregului comision ca venit la primire, dacă este primit la începutul
acordului, includ:
(a) obliga iile de a îndeplini sau nu anumite activită i importante sunt

condi ii pentru câ tigarea comisionului primit i, în consecin ă,
executarea unui acord legal irevocabil nu este cel mai semnificativ
criteriu impus de acord;
(b) există limitări impuse de utilizarea activului de bază care au ca

efect practic restric ionarea i modificarea semnificativă a capa
cită ii entită ii de utilizare a activului (de exemplu consumarea,
vânzarea sau punerea acestuia ca garan ie);
(c) posibilitatea rambursării oricărei valori din comision i chiar posi

bilitatea plă ii unei sume suplimentare nu sunt pu in probabile.
Acest lucru se întâmplă când, de exemplu,
(i) activul de bază nu este un activ specializat necesar entită ii

pentru a- i continua activitatea i de aceea există posibilitatea
ca entitatea să plătească o sumă pentru a rezilia anticipat
contractul; sau
(ii) termenii acordului prevăd ca entitatea să investească o valoare

plătită în avans în active care au un grad de risc mai mare
decât nesemnificativ (de exemplu riscul valutar, de rată a
dobânzii sau riscul de credit), acest lucru fiind de competen a
exclusivă sau par ială a entită ii. În acest caz, riscul ca
valoarea investi iei să fie insuficientă pentru a satisface obli
ga iile plă ilor de leasing nu este îndepărtat i, prin urmare,
există posibilitatea ca entită ii să i se impună să plătească o
anumită sumă.
9. Comisionul trebuie prezentat în situa ia veniturilor pe baza fondului

său economic i a naturii sale.
PREZENTAREA INFORMA IILOR

10. Toate aspectele unui acord care nu implică, în fond, un contract de
leasing conform IAS 17 trebuie luate în considerare la determinarea
informa iilor adecvate care trebuie prezentate, necesare pentru a
în elege acordul i tratamentul contabil adoptat. O entitate trebuie să
prezinte următoarele informa ii în fiecare perioadă în care există un
acord:
(a) o descriere a acordului care să includă:
(i) activul de bază i orice restric ii de utilizare a acestuia;
(ii) durata de via ă utilă i alte condi ii semnificative ale acor

dului;
(iii) tranzac iile care sunt legate între ele, inclusiv toate op iunile;
i
(b) tratamentul contabil aplicat oricărui comision primit, valoarea

recunoscută ca venit în perioada respectivă i elementul-rând din
situa ia veniturilor în care este inclusă.
02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.003 — 936
▼B
11. Prezentările prevăzute la punctul 10 al prezentei interpretări trebuie
furnizate individual pentru fiecare acord în parte sau cumulat pentru
fiecare clasă de acorduri. O clasă reprezintă o grupare de acorduri cu
active de bază de natură similară (de exemplu centrale electrice).
DATA CONSENSULUI
Februarie 2000
Prezenta interpretare intră în vigoare la 31 decembrie 2001. Modificările poli
ticilor contabile trebuie să fie contabilizate în conformitate cu IAS 8.
02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.003 — 937
▼B
▼M9
Acorduri de concesiune a serviciilor: prezentări de informații
▼B
REFERIN E
▼M5
▼B
— IAS 16 Imobilizări corporale (astfel cum a fost revizuit în 2003)
— IAS 38 Imobilizări necorporale (astfel cum a fost revizuit în 2004)
ASPECT TRATAT
1. O entitate (concesionarul) poate încheia un acord cu o altă entitate
(concedentul) pentru prestarea de servicii care oferă publicului acces
la facilită i economice i sociale majore. Concedentul poate fi o
entitate publică sau privată, inclusiv un organism guvernamental.
Printre exemplele de acorduri de concesiune a serviciilor se numără
tratarea i furnizarea apei, autostrăzi, parcări, tuneluri, poduri, aero
porturi i re ele de telecomunica ii. Exemplele de acorduri care nu
sunt acorduri de concesiune a serviciilor cuprind externalizarea de
către o entitate a activită ilor de exploatare a serviciilor sale interne
(de exemplu cantina angaja ilor, între inerea clădirilor i func iile
contabile sau de tehnologie a informa iei).
2. Un acord de concesiune a serviciilor implică, în general, cedarea de

către concedent în favoarea concesionarului, pe perioada concesiunii:
(a) a dreptului de a furniza servicii care oferă publicului acces la

facilită i economice i sociale majore; i
(b) în anumite cazuri, a dreptului de a utiliza anumite imobilizări

corporale i necorporale sau active financiare,
în schimbul cărora, concesionarul:
(c) se angajează să presteze serviciile conform anumitor termeni i

condi ii pe parcursul perioadei de concesiune; i
(d) atunci când este cazul, se angajează să returneze la sfâr itul

perioadei de concesiune drepturile primite la începutul acestei
perioade i/sau pe parcursul perioadei de concesiune.
3. Trăsătura comună a tuturor acordurilor de concesiune a serviciilor este

primirea de către concesionar atât a unui drept, cât i a unei obliga ii
de a presta servicii publice.
4. Aspectul tratat se referă la tipul de informa ii care ar trebui prezentate

în notele la situa iile financiare ale unui concesionar i ale unui
concedent.
02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.003 — 938
▼B
5. Anumite aspecte i prezentări de informa ii privind unele acorduri de
concesiune a serviciilor sunt deja acoperite de Standardele Interna
ionale de Raportare Financiară existente (de exemplu, IAS 16 se
aplică achizi iilor de elemente de imobilizări corporale, IAS 17 se
aplică în cazul contractelor de leasing pentru active i IAS 38 se
aplică achizi iilor de imobilizări necorporale). Cu toate acestea, un
acord de concesiune a serviciilor poate presupune contracte cu titlu
executoriu care nu sunt acoperite de Standardele Interna ionale de
Raportare Financiară, în afara cazului în care contractele sunt
oneroase, caz în care se aplică IAS 37. Prin urmare, prezenta inter
pretare se aplică în cazul prezentărilor suplimentare de informa ii
privind acordurile de concesiune a serviciilor.
CONSENS
6. La determinarea prezentărilor adecvate de informa ii în notele la
situa iile financiare trebuie luate în considerare toate aspectele unui
acord de concesiune a serviciilor. Un concesionar i un concedent
trebuie să prezinte următoarele informa ii pentru fiecare perioadă:
(a) o descriere a acordului;
(b) termenii importan i ai acordului care pot afecta valoarea, plasarea

în timp i certitudinea fluxurilor viitoare de trezorerie (de exemplu
perioada de concesiune, datele la care se face revizuirea pre urilor
i baza pe care este determinată revizuirea de pre sau renego
cierea);
(c) natura i amploarea (de exemplu cantitatea, plasarea în timp sau

valoarea, după caz) a:
(i) drepturilor de utilizare a unor active specificate;
(ii) obliga iilor de a presta servicii sau drepturilor de a primi

anumite servicii;
(iii) obliga iilor de a achizi iona sau construi elemente de imobi

lizări corporale;
(iv) obliga iilor de a livra sau drepturilor de a primi anumite

active specificate la sfâr itul perioadei de concesiune;
(v) op iunilor de reînnoire i reziliere; i
(vi) altor drepturi i obliga ii (de exemplu, repara ii generale

majore); i
(d) modificări ale acordului care apar pe parcursul perioadei;

►M9 i ◄
▼M9
(e) modul în care a fost clasificat acordul de servicii.
6A. Un concesionar trebuie să prezinte valoarea veniturilor i a profitului

sau a pierderilor recunoscute în cursul perioadei, aferente schimbului
de serviciile de construc ie contra unui activ financiar sau a unei
imobilizări necorporale.
▼B
7. Prezentările prevăzute conform punctului 6 din prezenta interpretare
trebuie furnizate individual pentru fiecare acord de concesiune a servi
ciilor sau cumulat pentru fiecare clasă de acorduri de concesiune a
serviciilor. O clasă reprezintă o grupare de acorduri de concesiune a
serviciilor care implică servicii de natură similară (de exemplu
colectarea taxelor, servicii de telecomunica ii i de tratare a apei).
02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.003 — 939
▼B
DATA CONSENSULUI
Mai 2001
Prezenta interpretare intră în vigoare la 31 decembrie 2001.
02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.003 — 940
▼B
Venituri – Tranzacții barter care presupun servicii de publicitate
REFERIN E
— IAS 18 Venituri
ASPECT TRATAT
1. O entitate (vânzătorul) poate încheia o tranzac ie barter pentru a
furniza servicii de publicitate în schimbul primirii unor servicii de
publicitate de la clientul său (clientul). Reclamele pot fi afi ate pe
internet sau în zone de afi aj, pot fi transmise la televiziune sau la
radio, publicate în reviste sau ziare, sau prezentate în alt mediu.
2. În anumite cazuri, nu există niciun fel de schimb de numerar sau altă

contrapresta ie între entită i. În alte cazuri, sunt schimbate, de
asemenea, sume egale sau aproximativ egale de numerar sau altă
contrapresta ie.
3. Un vânzător care furnizează servicii de publicitate în cursul activi

tă ilor sale curente recunoa te, în conformitate cu IAS 18, veniturile
dintr-o tranzac ie barter care presupune servicii de publicitate atunci
când, printre alte criterii, serviciile tranzac ionate sunt diferite (punctul
12 din IAS 18) i valoarea venitului poate fi evaluată în mod fiabil
[punctul 20 litera (a) din IAS 18]. Prezenta interpretare se aplică
numai în cazul unui schimb de servicii de publicitate diferite. Un
schimb de servicii de publicitate similare nu este o tranzac ie care
generează venit în conformitate cu IAS 18.
4. Aspectul tratat se referă la tipul de circumstan e în care un vânzător

evaluează în mod fiabil veniturile la valoarea justă a serviciilor de
publicitate primite sau prestate ►M5 într-o tranzac ie ◄ barter.
CONSENS
5. Veniturile provenite dintr-o tranzac ie barter care presupune activită i
de publicitate nu pot fi evaluate în mod fiabil la valoarea justă a
serviciilor de publicitate primite. Cu toate acestea, un vânzător poate
evalua în mod fiabil veniturile la valoarea justă a serviciilor de publi
citate pe care le prestează ►M5 într-o tranzac ie ◄ barter numai în
raport cu tranzac iile non-barter care:
(a) presupun servicii de publicitate similare cu cele din tranzac ia

barter;
(b) se produc frecvent;
(c) reprezintă un număr predominant de tranzac ii i o valoare predo

minantă în compara ie cu totalitatea tranzac iilor care implică
furnizarea de servicii de publicitate similare cu cele care fac
obiectul tranzac iei barter;
(d) presupun plata în numerar i/sau altă formă de contrapresta ie (de

exemplu valori mobiliare tranzac ionabile, active nemonetare i
alte servicii) care au o valoare justă ce se poate evalua fiabil; i
(e) nu implică acela i partener ca tranzac ia barter.
DATA CONSENSULUI
Mai 2001

Prezenta interpretare intră în vigoare la 31 decembrie 2001. Modificările poli
ticilor contabile trebuie să fie contabilizate în conformitate cu IAS 8.
02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.003 — 941
▼B
Imobilizări necorporale – Costuri asociate creării de site-uri web
REFERIN E
▼M5
▼B
— IAS 2 Stocuri (astfel cum a fost revizuit în 2003)
— IAS 16 Imobilizări corporale (astfel cum a fost revizuit în 2003)
— IAS 36 Deprecierea activelor (astfel cum a fost revizuit în 2004)
— IAS 38 Imobilizări necorporale (astfel cum a fost revizuit în 2004)
ASPECT TRATAT
1. O entitate poate angaja cheltuieli interne cu dezvoltarea i exploatarea
propriului site web pentru acces intern sau extern. Un site web
proiectat pentru accesul extern poate fi utilizat în diverse scopuri,
cum ar fi promovarea i publicitatea propriilor produse i servicii
ale entită ii, furnizarea de servicii electronice, vânzarea de produse
i servicii. Un site web proiectat pentru acces intern poate fi utilizat
pentru a stoca informa ii privind politicile companiei i detalii despre
clien i, precum i pentru căutarea de informa ii relevante.
2. Fazele dezvoltării unui site web pot fi descrise după cum urmează:
(a) planificarea – include realizarea unor studii de fezabilitate,

definirea obiectivelor i a specifica iilor, evaluarea alternativelor
i selectarea preferin elor;
(b) dezvoltarea aplica iilor i a infrastructurii – include ob inerea unui

nume de domeniu, cumpărarea i dezvoltarea componentelor
hardware i a softurilor de operare, instalarea aplica iilor
dezvoltate i teste de rezisten ă;
(c) proiectarea grafică – include proiectarea modului de prezentare a

paginilor web;
(d) dezvoltarea con inutului – include crearea, cumpărarea, pregătirea

i încărcarea informa iilor pe site-ul web, fie în format text, fie în
format grafic, înainte de finalizarea dezvoltării site-ului web.
Aceste informa ii pot fi stocate fie în baze de date separate care
sunt integrate în (sau accesate din) site-ul web, fie codate direct în
paginile web.
3. Odată ce dezvoltarea unui site web a fost finalizată, începe faza de

exploatare. În cursul acestei faze, o entitate între ine i dezvoltă apli
ca iile, infrastructura, grafica i con inutul site-ului web.
4. În ceea ce prive te contabilizarea cheltuielilor interne cu dezvoltarea i

exploatarea site-ului web propriu al entită ii pentru acces intern sau
extern, aspectele tratate sunt:
(a) dacă site-ul web este o imobilizare necorporală generată intern

care face obiectul dispozi iilor IAS 38; i
02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.003 — 942
▼B
(b) tratamentul contabil adecvat pentru o astfel de cheltuială.
5. Prezenta interpretare nu se aplică sumelor cheltuite pentru cumpărarea,

dezvoltarea i exploatarea componentelor hardware ale unui site web
(de exemplu servere web, servere de test, servere de produc ie i
conexiuni la internet). Astfel de cheltuieli sunt contabilizate în confor
mitate cu IAS 16. ►M5 În plus, când o entitate angajează cheltuieli cu
un furnizor de servicii de internet care găzduie te website-ul entită ii,
cheltuiala este recunoscută ca un cost în conformitate cu punctul 88 din
IAS 1 i cu Cadrul general atunci când serviciile sunt primite. ◄
6. IAS 38 nu se aplică imobilizărilor necorporale de inute de o entitate în

vederea vânzării pe parcursul desfă urării normale a activită ii (a se
vedea IAS 2 i IAS 11) sau contractelor de leasing care intră sub
inciden a IAS 17. În consecin ă, prezenta interpretare nu se aplică
sumelor cheltuite pentru dezvoltarea sau exploatarea unui site web
(sau soft de site web) pentru vânzarea către o altă entitate. Atunci
când un site web face obiectul unui contract de leasing opera ional,
locatorul aplică prezenta interpretare. Atunci când un site web face
obiectul unui contract de leasing financiar, locatarul aplică prezenta
interpretare după recunoa terea ini ială a activului care face obiectul
contractului de leasing.
CONSENS
7. Propriul site web al unei entită i, rezultat din dezvoltare i destinat
accesului intern sau extern, reprezintă o imobilizare necorporală
generată intern care face obiectul dispozi iilor IAS 38.
8. Un site web care rezultă din dezvoltare trebuie să fie recunoscut drept
imobilizare necorporală dacă i numai dacă, în plus fa ă de respectarea
dispozi iilor generale descrise la punctul 21 din IAS 38 pentru recu
noa terea i evaluarea ini ială, o entitate poate respecta dispozi iile de
la punctul 57 din IAS 38. Mai precis, o entitate poate respecta
dispozi ia de a demonstra modul în care site-ul său web va genera
beneficii economice viitoare probabile în conformitate cu punctul 57
litera (d) din IAS 38 când, de exemplu, site-ul web este capabil să
genereze venituri, inclusiv venituri directe prin permiterea plasării de
comenzi. O entitate nu este capabilă să demonstreze modul în care un
site web dezvoltat doar sau în primul rând pentru promovarea i
publicitatea propriilor produse i servicii va genera beneficii
economice viitoare probabile i, prin urmare, toate sumele cheltuite
pentru dezvoltarea unui astfel de site web trebuie să fie recunoscute
drept cheltuieli atunci când apar.
9. Orice cheltuială internă cu dezvoltarea i exploatarea site-ului web

propriu al unei entită i trebuie să fie contabilizată în conformitate cu
IAS 38. Natura fiecărei activită i pentru care este suportată o chel
tuială (de exemplu, formarea angaja ilor i între inerea site-ului web),
precum i faza de dezvoltare sau postdezvoltare a site-ului web trebuie
să fie evaluate pentru a se determina tratamentul contabil adecvat
(îndrumări suplimentare sunt oferite în apendicele la prezenta inter
pretare). De exemplu:
(a) faza de planificare este similară ca natură cu faza de cercetare de

la punctele 54-56 din IAS 38. Sumele cheltuite în această fază
trebuie să fie recunoscute drept cheltuieli atunci când sunt
suportate;
02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.003 — 943
▼B
(b) faza de dezvoltare a aplica iilor i infrastructurii, faza de
proiectare grafică i faza de dezvoltare a con inutului, în măsura
în care con inutul este dezvoltat pentru alte scopuri decât publi
citatea i promovarea propriilor produse i servicii ale entită ii,
sunt similare ca natură cu faza de dezvoltare de la punctele 57-
64 din IAS 38. Sumele cheltuite în aceste faze trebuie incluse în
costul unui site web recunoscut drept imobilizare necorporală în
conformitate cu punctul 8 al prezentei interpretări când suma
cheltuită poate fi atribuită direct i este necesară pentru crearea,
producerea sau pregătirea site-ului web pentru ca acesta să poată
func iona în maniera inten ionată de conducere. De exemplu,
sumele cheltuite pentru cumpărarea sau crearea de con inut
specific unui site web (altul decât con inutul care face publicitate
i promovează propriile produse i servicii ale entită ii) sau
sumele cheltuite pentru a permite folosirea acestui con inut pe
site-ul web (de exemplu, o taxă pentru achizi ionarea unei
licen e de reproducere) trebuie să fie incluse în costul de
dezvoltare atunci când această condi ie este îndeplinită. Cu toate
acestea, în conformitate cu punctul 71 din IAS 38, sumele
cheltuite pentru un element necorporal care au fost ini ial recu
noscute drept cheltuieli în situa iile financiare anterioare nu
trebuie să fie recunoscute ca parte a unui cost al unei imobilizări
necorporale la o dată ulterioară (de exemplu, în cazul în care
costurile aferente dreptului de autor au fost amortizate în
întregime i con inutul este ulterior oferit pe un site web);
(c) sumele cheltuite în faza de dezvoltare a con inutului, în măsura în

care con inutul este dezvoltat pentru a face publicitate i a
promova propriile produse i servicii ale entită ii (de exemplu
fotografii digitale ale produselor), trebuie să fie recunoscute
drept cheltuieli atunci când sunt suportate în conformitate cu
punctul 38 litera (c) din IAS 38. De exemplu, la contabilizarea
sumelor cheltuite pentru servicii profesionale de realizare de foto
grafii digitale ale propriilor produse ale entită ii i pentru prelu
crarea acestora, aceste sume cheltuite trebuie să fie recunoscute
drept cheltuieli pe măsura primirii serviciilor profesionale pe
parcursul procesului, i nu atunci când fotografiile digitale sunt
afi ate pe site-ul web;
(d) faza de exploatare începe odată ce dezvoltarea site-ului web este

finalizată. Sumele cheltuite în această fază trebuie să fie recu
noscute drept cheltuieli atunci când sunt suportate, cu excep ia
cazului în care corespund criteriilor de recunoa tere de la
10. Un site web care este recunoscut drept imobilizare necorporală în

conformitate cu punctul 8 al prezentei interpretări trebuie evaluat
după recunoa terea ini ială prin aplicarea dispozi iilor de la punctele
72-87 din IAS 38. Cea mai bună estimare privind durata de via ă utilă
a site-ului web ar trebui să fie un interval scurt de timp.
DATA CONSENSULUI
Mai 2001

Prezenta interpretare intră în vigoare la 25 martie 2002. Efectele adoptării
prezentei interpretări trebuie să fie contabilizate utilizând dispozi iile tranzitorii
din versiunea IAS 38 care a fost emisă în 1998. Prin urmare, atunci când un site
web nu corespunde criteriilor de recunoa tere ca imobilizare necorporală, dar a
fost recunoscut anterior ca activ, acest element trebuie să fie derecunoscut la data
la care prezenta interpretare intră în vigoare. Atunci când un site web există, iar
suma cheltuită pentru dezvoltarea acestuia îndepline te condi iile de recunoa tere
ca imobilizare necorporală, însă nu a fost recunoscut anterior ca activ, imobi
lizarea necorporală nu trebuie să fie recunoscută la data la care prezenta inter
pretare intră în vigoare. Atunci când un site web există, iar suma cheltuită pentru
dezvoltarea acestuia corespunde criteriilor de recunoa tere ca imobilizare necor
porală, a fost recunoscut anterior ca activ i evaluat ini ial la cost, valoarea
recunoscută ini ial este considerată ca fiind determinată în mod corect.
02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.003 — 944
▼M5

Ifric

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ifric

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

02008R1126 — RO — 01.01.2016 — 015.

— IAS 16 Imobilizări corporale (revizuit în 2003)

— IAS 23 Costurile îndatorării

— IAS 36 Deprecierea activelor (revizuit în 2004)

— IAS 37 Provizioane, datorii contingente și active contingente

(a) recunoscute ca parte a costului unui element de imobilizări

(b) recunoscute ca datorii în conformitate cu IAS 37.

De exemplu, o datorie din dezafectare, reconstituire sau de natură

(a) o modificare a ie irii estimate a fluxurilor de resurse care încor­

5. Dacă activul aferent este evaluat utilizându-se modelul costului:

(a) în baza literei (b), modificările datoriilor trebuie adăugate la sau

(b) valoarea dedusă din costul activului nu trebuie să depă ească

(c) dacă ajustarea duce la o mărire a costului unui activ, entitatea

6. Dacă activul aferent este evaluat utilizându-se modelul reevaluării:

(a) modificări ale datoriei transformă surplusul sau deficitul din

►M5 (i) o scădere a datoriei [conform literei (b)] trebuie să fie

►M5 (ii) o cre tere a datoriei trebuie să fie recunoscută în profit

(b) în cazul în care o scădere a datoriei depă e te valoarea contabilă

— IAS 39 Instrumente financiare: recunoaștere și evaluare (revizuit în 2003)

2. IAS 32 stabile te principii pentru clasificarea instrumentelor financiare

8. Legisla ia locală, reglementarea sau statutul de guvernare al entită ii

PREZENTAREA INFORMA IILOR

DATA INTRĂRII ÎN VIGOARE

Exemple ale aplicării consensului

Atunci când ac iunile preferen iale nu pot fi răscumpărate, clasificarea

(a) o experien ă în efectuarea distribuirilor;

(b) o inten ie de a face distribuiri în viitor;

(d) valoarea rezervelor emitentului;

(e) anticipările emitentului privind profitul sau pierderea pentru o

(f) capacitatea sau incapacitatea emitentului de a influen a valoarea

INTERDIC II DE RĂSCUMPĂRARE (Punctele 8 i 9)

(b) 1 ianuarie 20X2 100 000 ac iuni la 20 u.m. fiecare (încă

Ac iunile pot fi răscumpărate la cerere la suma pentru care au fost

A7 Statutul entită ii stipulează că răscumpărările cumulative nu pot depă i

Înainte de modificarea statutului de guvernare

După modificarea statutului de guvernare

Determinarea măsurii în care un angajament conține un contract de leasing

— IAS 16 Imobilizări corporale (revizuit în 2003)

— IAS 17 Contracte de leasing (revizuit în 2003)

— IAS 38 Imobilizări necorporale (revizuit în 2004)

— angajamente de externalizare (de exemplu, externalizarea func iilor

— angajamente în industria telecomunica iilor în care furnizorii capa­

— contracte ferme sau alte contracte similare în care cumpărătorii

2. Prezenta interpretare oferă îndrumări pentru determinarea măsurii în

3. În unele angajamente, activul de bază care face obiectul contractului

(b) sunt acorduri de concesiune a serviciilor public-private care intră

(a) cum să se determine măsura în care un angajament este sau

(b) momentul în care ar trebui să aibă loc evaluarea sau reevaluarea

(a) îndeplinirea angajamentului depinde de utilizarea unui anumit

(b) angajamentul conferă dreptul de utilizare a activului.

Îndeplinirea angajamentului depinde de utilizarea unui activ specific

8. Un activ a fost specificat implicit dacă, de exemplu, furnizorul de ine

Angajamentul conferă un drept de a utiliza activul

(a) cumpărătorul are capacitatea sau dreptul de a utiliza activul sau de

(c) faptele i circumstan ele indică faptul că este pu in probabil ca una

Evaluarea sau reevaluarea măsurii în care un angajament este

(a) există o modificare a termenilor contractuali, cu excep ia cazului

(c) există o modificare a determinării măsurii în care îndeplinirea

(d) se înregistrează o modificare substan ială a activului, de exemplu,

11. Reevaluarea angajamentului trebuie să aibă la bază faptele i circum­

(b) în cazul (b) de la punctul 10, la începutul perioadei de reînnoire

15. Dacă un cumpărător ajunge la concluzia că este imposibil să separe

(a) în cazul unui leasing financiar, trebuie să recunoască un activ i o

(a) o modificare a ie irii estimate a fluxurilor de resurse care încor

— angajamente în industria telecomunica iilor în care furnizorii capa

11. Reevaluarea angajamentului trebuie să aibă la bază faptele i circum

(c) contribuabilii î i men in obliga ia de a plăti costurile de deza

(b) când contribuabilul are obliga ia de a aduce contribu ii supli

(a) entitatea reevaluează elementele de impozit amânat în confor

4. IAS 36 punctul 124 stipulează că „O pierdere din depreciere recu

— IAS 20 Contabilitatea subvențiilor guvernamentale și prezentarea informa