Sunteți pe pagina 1din 13

Pattern-ul de

dezvoltare al
localității Sibiu

Student: Croitoriu Mihaela


Monica, gr.3, An 3, AP

1
Sibiul – dezvoltare în timp s
̦i
spațiu

Municipiul Sibiu, unul dintre cele mai importante oraş e din Transilvania, cu un
remarcabil potenţ ial de dezvoltare economică, este centrul administrativ al
judeţ ului Sibiu, situat î n Depresiunea Sibiului, la 20 de km amonte de vărsarea
Cibinului î n râul Olt, fiind străjuit la S- E ş i la S-V de coastele Munţ ilor
Făgăraş ului, Lotrului ş i Cibinului.

2
Clima este temperat - continentală ferită de excese. Relieful ş i structura solului,
aerul curat, nepoluat creează condiţ ii prielnice pentru o floră ş i o faună bogate,
caracteristice zonelor de transfer dintre zona de munte ş i câmpie.

Zone verzi numeroase, Pădurea Dumbrava din imediata vecinătate, declarată


parc natural, apropierea munţ ilor, conferă Sibiului specificul unui oraş cu mare
potenţ ial turistic ş i de agrement.

Populaţ ia municipiului era conform recensământului din 2011 de147.245 de


locuitori dintre care 88,96% români, 1,47% maghiari, 1,06% germani, 0,39%
rromi.

Sibiul ieri- 800 ani de istorie

Deş i arheologii au descoperit î n perimetrul Sibiului ş i î n suburbiile sale urme


de locuire din preistorie cu convergenţ e până î n zorii istoriei scrise, î nceputurile
oraş ului se plasează la mijlocul secolului al XII-lea ş i sunt legate de aş ezarea î n
aceste locuri a coloniş tilor germani (saxones, theutonici, flandrenses). Ei au fost
chemaţ i aici de regii Ungariei pentru a apăra ş i a consolida hotarele de sud-est
ale Transilvaniei, cucerite treptat, pe parcursul secolelor X- XIII, prin supunerea
formaţ iunilor statale româneş ti (cnezate, voievodate).

Prima atestare documentară a localităţ ii este din anul 1191, când este amintită
aici o prepozitură catolică (praepositum Cibiniensem). Coloniş tii germani au
fost plasaţ i î ntr-un spaţ iu locuit din vechime de populaţ ia românească autohtonă,
amestecată cu resturi ale unor popoare migratoare (slavi, pecenegi, cumani), cu
care, î n decursul istoriei, a intrat î n relaţ ii strânse, bazate pe complementare ş i
subtile fenomene de interferenţ ă culturală, î ncă insuficient cercetate ş i relevate.
De altfel, aş ezarea Sibiului î n vecinătatea Ţării Româneş ti, dominând pasul
Turnu Roş u, a reprezentat un factor important al prosperităţ ii sale. El devine

3
treptat o cetate puternică ş i cel mai important centru economic, ecleziastic,
militar, administrativ, politic ş i cultural al comunităţ ilor săseş ti din Transilvania.

În legătură cu aceste funcţ ii s-a derulat ş i istoria localităţ ii, atestată î n 1366 ca
oraş (Hermannstadt). Trecerea de la agricultură la preponderenţ a meş teş ugurilor
ş i a comerţ ului i- a adus Sibiului putere ş i prosperitate. Apar ş i se cristalizează
breslele cu funcţ ii economice ş i de apărare; oraş ul, ca avanpost catolic î ntr-o
zonă locuită preponderent de ortodocș i

(schismatici), va deveni gazda unor ordine călugăreş ti. După î mbrăţ iş area
Reformei de către populaţ ia săsească (1544) Sibiul va fi unul dintre centrele ei
de iradiere.

Desele ameninţ ări asupra oraş ului, aş ezat pe arterele principale de penetrare
spre inima Transilvanei, atacurile tătarilor ş i ale turcilor din secolele XIII - XVI,
vor impune un permanent efort de fortificare, transformând cetatea î ntr-un
bastion aproape de neî nvins.

Odată cu trecerea Transilvaniei sub stăpânirea Imperiului Habsburgic, Sibiul


devine capitala Principatului pentru lungi perioade de timp (1692 - 1791; 1849 -
1867). Permanentele legături ale Sibiului cu apusul ş i răsăritul Europei l-au
propulsat ca un factor de cultură ş i de civilizaţ ie cu rezonanţ ă europeană.

Au funcţ ionat aici ş coli, biblioteci, spitale, societăţ i ş i asociaţ ii culturale,


cărturari ş i artiş ti care i-au adus faimă ş i prestigiu. După edictul de concivilitate
(1791) adică acordarea dreptului de a se aş eza î ntre zidurile cetăţ ii ş i pentru
români ş i pentru maghiari, Sibiul a devenit unul dintre cele mai importante
centre culturale ş i religioase ale românilor din Transilvania.

Începând cu anul 1761, Sibiul devine cel mai important centru bisericesc ş i
cultural al românilor ortodocș i din Transilvania, iar î n anul 1864 Andrei Şaguna

4
restaurează Mitropolia Ardealului cu sediul la Sibiu. Spre mijlocul secolului al
XIX-lea, oraș ul ajunge centrul spiritual al luptei pentru emanciparea acestei
naţ iuni.

În cadrul luptei de eliberare naţ ională a românilor, la Sibiu este redactat de
către Simion Bărnuţ iu manifestul Proclamaţ ie către români, citit la Blaj ş i tot la
Sibiu î ş i avea sediul Comitetul Naţ ional Român sub preş edinţ ia episcopului
Andrei Şaguna.

În 1863 î ş i deschide aici lucrările Dieta Transilvaniei care votează legea
privind o egală î ndreptăţ ire a naţ iunii române ş i a confesiunilor sale.

În Sibiu activează Partidul Naţ ional Român, cel mai important partid politicdin
Transilvania, care declanş ează cea mai amplă miş care social-politică din a doua
jumătate a secolului al XIX-lea - Miş carea memorandistă- î n condiţ iile î n care,
î ncepând cu 1867, Transilvania a fost anexată Ungariei î n cadrul Imperiului
Austro-Ungar.

A doua jumătate a secolului al XIX-lea ş i primul sfert al secolului XX sunt


caracterizate printr-o dezvoltare economică ş i socială fără precedent î n Sibiu,
î nsă dezvoltarea urbanistică, economică ş i socială de care se bucura Sibiul la
î nceputul sec.al XX-lea este frânată de izbucnirea Primului Război Mondial.

Sibiul a avut un rol important ş i î n pregătirea Unirii din 1918, iar imediat după
proclamarea unirii Transilvaniei cu România, la 1 Decembrie 1918, Sibiul
devine din nou capitala provinciei până la sfârşitul anului 1919, aici
avându-şi sediul atât Consiliul Dirigent (Guvernul Transilvaniei), cât şi
Marele Sfat (Parlamentul Transilvaniei).

Denumirea oraş ului se schimbă oficial î n Sibiu î n anul 1919.

5
În 1945, după Al Doilea Război Mondial, î ncepe deportarea saş ilor spre URSS.
2800 de persoane de etnie germană au fost deportate, multe dintre ele
nemaiî ntorcându-se niciodată. Sistemul comunist, cu mici excepţ ii, nu s-a atins
de oraş ul vechi, iar Sibiul devine reş edinţ a judeţ ului cu acelaş i nume î n 1968.

La 21 decembrie 1989 î ncep la Sibiu demonstraţ iile anticomuniste, continuate


î n 22 decembrie, soldate cu 89de morţ i ş i sute de răniţ i. Sibiul a fost al doilea
oraş , cronologic după Timiş oara, care s-a ridicat î mpotriva dictaturii comuniste.

Oraş ul a cunoscut î n ultimii ani o renaş tere economică ş i culturală


semnificativă, fiind astăzi unul dintre centrele cu cel mai mare nivel de investiţ ii
străine din România.

Sibiu a fost în anul 2007 Capitală Culturală Europeană, împreună cu


Luxemburg.

Evoluția urbanistică a orașului

Evoluţ ia urbanistică a Sibiului a pornit de la nucleul iniţ ial al Oraş ului de Jos ş i
o incintă slab fortificată î n jurul unei bazilici romanice, aş ezată pe locul actualei
Biserici Evanghelice cu hramul Sfintei Maria din Piaţ a Huet, î n Oraş ul de Sus
(sec. XII). După distrugerile provocate de năvălirea tătarilor ( 1241 - 1242 ),
supravieţ uitorii hotărăsc î ntărirea sistemului de fortificaţ ii. În decursul sec. XII –
XV, î n Oraş ul de Sus se dezvoltă î ncă două incinte fortificate, cuprinzând Piaţ a
Mică, apoi Piaţ a Mare ş i o amplă zonă urmând platoul de sus al Cibinului î n
perimentru delimitat de actualele străzi Odobescu, Centumvirilor, Ioan Lupaş ,
Cetăţ ii, Manejului, Movilei, Avram Iancu ş i Piaţ a Huet. Concomitent, sibienii
cuprind î ntre ziduri ş i Oraş ul de Jos.

Zidurile ş i porţ ile oraş ului au fost î ntărite cu turnuri, rondele ş i bastioane,
stârnind respectul duş manilor ş i admiraţ ia vizitatorilor.

6
Totalul suprafeţ ei fortificate era î n secolul al XVII-lea de 72 hectare, Sibiul
fiind cea mai puternică cetate fortificată din Transivania. Spre comparaţ ie, Viena
avea incinta fortificată de 92 de hectare.

Sibiul medieval a supravieţ uit î n mare măsură. Vestigiile oraş ului medieval ş i
fortificaţ iile care au rezistat demolărilor din a doua jumătate a secolului al XIX-
lea mai păstrează numeroase elemente de arhitectură ş i din atmosfera vechiului
burg.

În secolele al XVIII-lea ș i al XIX-lea, arhitectura de locuit devine


preponderentă, caracterul actual al oraș ului fiind determinat î n mare măsură de
case î n stil baroc. În a doua jumătate a secolului al XIX-lea ș i î nceputul
secolului al XX-lea, arhitectura oraș ului este î mbogăț ită de clădiri î n stil
clasicist, neogotic ș i Jugendstil.

Știaț i că î n Sibiu:

1292 este atestat primul spital din România?

1330 este menţ ionată prima bibliotecă de pe actualul teritoriu al României? 1380
este prima atestare a unei ş coli din România?

1494 se deschide prima farmacie din România?

1525 este atestată prima tipografie din Transilvania ş i a doua ca vechime de pe


actualul teritoriu al României?

1534 se deschide prima moară de hârtie din România?

1544 la Sibiu se tipăreş te prima carte î n limba română din Ardeal?

1551 Konrad Haas experimentează prima rachetă î n trepte din lume?

1557 este menţ ionată prima librărie de pe actualul teritoriu al României?

7
1612 la Sibiu apare primul calendar de pe actualul teritoriu al României?

1671 î n jurul Sibiului se descoperă gazul metan?

1717 se inaugurează prima fabrică de bere din România?

1778 la Sibiu se publică primul ziar din Transilvania, "Teatrul Wochenblatt für
das Jahr 1778”?

1782 chimistul Franz Joseph Müller descoperă la Sibiu elementul chimic


Telurul?

1788 se inaugurează prima clădire de teatru de pe actualul teritoriu al României?

1793 prima carte de medicină românească scoasă la Sibiu de Ioan Piuariu


Molnar?

1795 cel mai vechi paratrăznet din sud-estul Europei se instalează lângă Sibiu, la
Cisnădie?

1817 se deschide Muzeul Brukenthal, primul muzeu din România ş i din sud-
estul Europei?

1852 apare Telegraful Român care, de atunci, are apariţ ie neî ntreruptă, fiind cel
mai vechi ziar din sud-estul Europei?

1859 s-a construit Podul Minciunilor, primul pod de fontă din România?

1863 se inaugurează primul spital de boli nervoase, fiind primul aş ezământ de
acest fel din România ş i din sud-estul Europei?

1875 s-a deschis prima fabrică de maş ini- unelte din Transilvania?

8
1882 se inaugurează Banca Albina, prima bancă cu capital integral românesc de
pe actualul teritoriu al României?

1894 Păltiniş ul devine prima staţ iune montană din România?

1895 se publică prima Enciclopedie din România?

1895 s-a deschis Muzeul de Istorie Naturală care cuprinde cel mai vechi ierbar
din România?

1896 la Sadu se inaugurează prima hidrocentrală din România?

Sibiul devine primul oraş din Transilvania î n care se utilizează curentul electric
pentru iluminat?

1897 se deschide prima fabrică de cântare din România?

1904 Sibiul este primul oraş din Transilvania care introduce un mijloc de
transport î n comun electric fără ş ine (omnibuzul), strămoş ul troleibuzului?

1923 se inaugurează clădirea Arhivelor, prima construcţ ie din ţ ară pentru


păstrarea ş i conservarea patrimoniului arhivistic?

1929 s-a deschis prima grădină zoologică din România?

1934 se deschide grădina cinema Thalia, primul cinematograf î n aer liber din
România?

1945 se î nfiinţ ează "Junii Sibiului", primul ansamblu folcloric din România?
1972 se deschide primul muzeu de farmacie din România?
1994 se deschide primul muzeu de etnografie universală din România?

2007 Sibiul devine Capitala Culturală Europeană, primul oraş din estul Europei
care primeş te acest titlu?

9
Sibiul azi- oraș al cunoașterii

Oraș ul istoric Sibiu, aș a cum a ajuns î n vremurile noastre, se caracterizează


printr-o substanț ă originară istorică de opt secole, fiind, din acest punct de
vedere, un câmp de cercetare deosebit de valoros pentru istorici, arhitecț i ș i
istorici de artă. Și astăzi, mulț i vizitatori sunt impresionaț i de străzile strâmte,
pieț ele ș i piaț etele oraș ului istoric, cu nenumărate colț uri pitoreș ti, de casele
modeste ale meseriaș ilor, de locuinț ele fastuoase ale comercianț ilor sau de
palatele patricienilor, dar ș i de impunătoarele biserici, de casele de breaslă sau
de resturile fortificaț iilor.

La scară internaț ională, Sibiul a ș tiut să-ș i creeze legături strânse cu diverse
colectivităț i din continente diferite. Sibiul, oraș multicultural, este î nfrăț it cu
Takayama (Japonia), Deventer (Olanda), Marburg (Germania), Landshut
(Germania), Rennes (Franța), Klagenfurt (Austria), Columbia (SUA), Valencia /
Carabobo (Venezuela), Wirall (Marea Britanie), Bauru (Brazilia), Malines
(Belgia) ș i Thorigné-Fouillard (Franț a).

Dinamic din punct de vedere economic. Oraș ul dispune de o reț ea de centre


comerciale ș i pieț e, care permit oricărui cetăț ean o aprovizionare facilă.

Regiunea oferă un mediu de afaceri favorabil, sprijinit de politica activă de


dezvoltare a autorităț ilor publice locale ș i regionale.

Principalele domenii economice care au î ntâlnit un teren bun de dezvoltare î n


Sibiu sunt producţ ia de componente pentru industria automobilelor, domeniul
logisticii ş i ambalajelor, industria alimentară, a confecţ iilor textile, comerţ ul ş i
producţ ia meş teş ugărească, iar î n ultimii ani au î nceput să se dezvolte industria
electronică, tehnologia informatică ş i turismul.

10
Forţ a de muncă pe care o oferă Sibiul este de cea mai bună calitate, aici
existând numeroase instituţ ii de î nvăţ ământ universitar ş i preuniversitar, de stat
ş i private.

La acest capitol trebuie menţ ionate ş i numeroasele firme private care oferă un
segment larg de posibilităţ i de pregătire, de la cursuri de reorientare profesională
la cursuri de specializare ş i perfecţ ionare î n cele mai diferite domenii.

Datorită boom-ului economic cunoscut de Sibiu î n ultima perioadă, ş omajul î n


Sibiu este printre cele mai scăzute din România, cu mult sub media pe ţ ară.
Ultimele statistici arată că ponderea ş omerilor î n rândul sibienilor cu vârste
cuprinse î ntre 18 ş i 62 de ani este de 0,8 %. Prin oportunităţ ile pe care le oferă,
Sibiul s-a transformat î ntr-un adevărat magnet pentru forţ a de muncă calificată
din apropierea oraş ului. Principala sursă a creş terii bugetului local este creş terea
masei de impozitare datorată noilor investiţ ii atrase î n Sibiu ş i mai ales a celor
din Zona de Vest.

Prin dezvoltarea proiectului Zona Industrială Vest, Sibiul a fost readus î n


competiţ ia oraş elor cu o mare dinamică a dezvoltării economice. Totalul
firmelor care au dorit să investească î n Sibiu ş i care î ş i dezvolta afacerea î n Zona
Industrială Vest este de 31, acoperind diverse ramuri ale industriei.

Interesul arătat pentru această zonă s-a datorat î n principal lucrărilor mari de
infrastructură derulate la nivelul municipiului î n ultimii ani, al proiectelor
demarate pentru î mbunătaţ irea căilor de acces ş i a notorietăţ ii pe care Sibiul a
dobândit-o datorită Programului Sibiu CCE 2007.

Prin noul Plan Urbanistic General se î ncearcă identificarea unei noi suprafeţ e
de teren pentru a putea fi viabilizată ş i transformată î n timp î ntr-o noua zonă
industrială.

11
În ceea ce privește turismul nu doar muncipalitatea s-a pregătit pentru buna
primire a oaspeţ ilor, ci ş i hotelierii. Numărul locurilor de cazare s-a dublat, iar
calitatea serviciilor a crescut ş i ea considerabil. La î nceputul lui 2008 î n Sibiu
existau 72 de unităţ i de cazare cu servicii de două, trei, patru, ş i chiar cinci stele.

Rezultatele au î nceput deja să se vadă. Publicaţ ii de specialitate nominalizează


Sibiul printre primele oraş e din România î n care să lucrezi. Altele î l
nominalizează ca fiind printre primele 50 de destinaţ ii ce merită să fie vizitate î n
anul 2007 sau fiind î ntre cele ş apte minuni ale României. Agenţ iile de turism
sunt tot mai interesate de oferta turistică a Sibiului.

Oraş ul arată mult mai bine î n urma investiţ iilor realizate, iar această tendinţ ă de
dezvoltare este î n continuă creş tere.

Sibiu - un oraș în care este uș or de trăit. Clima este plăcută, fără excese.

Oraș ul are o poziț ie geografică centrală î n România, se află pe traseul


principalelor căi de legătură dintre Marea Neagră ș i Europa occidentală ș i este
principalul nod de cale ferată din zonă. Aeroportul Internaț ional Sibiu asigură
traficul aero regulat de călători ș i mărfuri, cu destinaț iile principale din
România, dar ș i cu Germania , Italia ș i Anglia. În viitor sunt prevăzute curse
directe spre Franț a ș i Austria.

Oraș ul are o infrastructura de transport local modernă. Reț eua de autobuze,


troleibuze, pistele pentru biciclete, taxiurile ș i serviciile de î nchiriere de maș ini
asigură mobilitatea î n cadrul oraș ului.

Serviciile sanitare, sociale, instituț ii precum poliț ia ș i poș ta asigură, prin buna
lor funcț ionare, confortul locuitorilor.

Multitudinea de atracț ii turistice ș i culturale, de spaț ii verzi, de parcuri,


diversitatea locurilor unde se pot practica activităț i sportive, î n aer liber sau

12
î năuntru, cât ș i numeroasele modalităț i pe care le oferă oraș ul pentru recreere
(restaurante, cluburi ș .a.) fac din Sibiu un oraș deosebit de primitor.

Oamenii sunt prietenoș i ș i bucuroș i de oaspeț i.

Găsirea unor modalităț i de găzduire adecvate este adesea o grijă atunci când eș ti
nou-venit sau î ncepi studiile universitare. Majoritatea studenț ilor locuiesc î n
apropiere de centru sau la o distanț ă care poate fi parcursă cu bicicleta de centrul
oraș ului. Există suficiente modalităț i de cazare: fie cămine studenț eș ti, fie există
posibilitatea cazării cu chirie etc.

Strategia de dezvoltare urbană

Strategia trasează orientările generale ale dezvoltării viitoare a judeţ ului din
punct de vedere economic, social, cultural, al î nvăţ ământului, al turismului, al
dezvoltării rurale ş .a., asigurând valorificarea resurselor materiale, financiare,
informaţ ionale ş i umane de care dispune judeţ ul Sibiu.

Obiectivul principal al strategiei î l reprezintă atingerea unei dezvoltări durabile a


judeţ ului care să ducă la creş terea nivelului de trai al populaţ iei. O modalitate de
î ndeplinire a acestui obiectiv o reprezintă dezvoltarea prioritară î n judeţ ul Sibiu
a sectoarelor de activitate aflate î n competenţ a C.J.S., î n concordanţ ă cu
principiile dezvoltării durabile, pentru creş terea calităţ ii vieţ ii ş i gestionarea
raţ ională a resurselor.

13