Curric - Asist - Gestiune - Alim - An II

Anexa nr. 3 la OMEdC nr. 4760/26.07.
2006
MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII
CENTRUL NAŢIONAL PENTRU DEZVOLTAREA

ÎNVĂŢĂMÂNTULUI PROFESIONAL ŞI TEHNIC
CURRICULUM
ŞCOALA POSTLICEALĂ
Anul II
CALIFICAREA
ASISTENT DE GESTIUNE ÎN UNITĂŢI DE CAZARE ŞI ALIMENTAŢIE
NIVEL 3 avansat
BUCUREŞTI
2006
Nivelul 3 avansat
Calificarea: Asistent de gestiune în unităţi de cazare şi alimentaţie
AUTORI:
1. ANDREI CRISTINA – Prof. gradul definitiv, Grup Şcolar Economic Administrativ ”O.
Onicescu” Botoşani
2. BUCURA DANA ALICE - Prof. gradul I, Colegiul Economic “I. Ghica” Târgovişte
3. COSTACHE RODICA – Prof. gradul I, Grupul Şcolar "Voievodul Gelu" Zalău
4. DUMITRASCU - NICU DUMITRA – Prof. gradul I, Colegiul Economic “Viilor” Bucureşti
5. ISMAIL NELIDA – Prof. gradul II, Colegiul Economic Mangalia
6. DINCĂ CRISTIAN – Colegiul Economic „Dionisie Pop Marţian” Alba Iulia
CONSULTANŢĂ:
CIOBANU GABRIELA– Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic
Nivelul 3 avansat 2
NOTĂ INTRODUCTIVĂ
Adaptarea la noile cerinţe ale economiei de piaţă, presupune însuşirea acelor competenţe care
să dezvolte în rândul elevilor înaltul profesionalism, iniţiativa, perspicacitatea, abilitatea de a opera
eficace într-un cadru economic dinamic şi concurenţial.
Predarea modulelor la Nivelul 3 avansat - calificarea „Asistent de gestiune în unităţi de cazare
şi alimentaţie” – urmăreşte formarea la viitorii absolvenţi a unor abilităţi legate de :
 organizarea activităţilor de aprovizionare, contabilitate şi control intern;
 aplicarea metodei de conducere prin bugete;
 analiza diferenţei dintre valorile bugetare şi cele realizate;
 analiza diagnostic a activităţii hotelului, respectiv a unităţii de alimentaţie;
 evidenţele principalilor indicatori de performanţă;
 metode de evaluare, distinct, a fondului de comerţ şi a patrimoniului imobiliar;
 stabilirea preţurilor „formate” şi a preţurilor produselor vândute în starea în care au fost
achiziţionate, prin aplicarea cote de adaos comercial sau a coeficientului multiplicator;
 principiile de corelare a preţurilor, în activitatea unităţilor de alimentaţie,
 metode de analiză a vânzărilor în alimentaţie, atât în expresie fizică cât şi în expresie valorică,
 metode de evaluare globală.
Pe lângă activităţile specifice, „Asistentul de gestiune în unităţi de cazare şi alimentaţie”, îşi
va dezvolta competenţe cheie importante, prin care va desfăşura o bună comunicare, atât cu persoanele
cu care intră în contact cât şi în cadrul echipei de lucru, va dezvolta competenţe pentru utilizarea
softurilor specifice activităţii hoteliere şi de alimentaţie, va aplica continuu tehnici de îmbunătăţire a
calităţii la locul de muncă.
Fiind vorba de o ocupaţie în care se vine în contact cu: agenţi economici, reprezentanţi ai
diferitelor instituţii cu care colaborează, persoane fizice, clienţi, sunt necesare abilităţi de comunicare
profesională care vizează adaptarea serviciilor hoteliere şi de alimentaţie la nevoile şi aşteptările
clientelei .
În acest scop curriculum-ul a fost conceput pe module majore care vizează atât prezentarea
conceptelor, principiilor şi noţiunilor esenţiale care formează sistemul teoretic, cât şi aplicabilitatea
metodelor şi procedurilor larg utilizate la locul de muncă.
Operaţionalizarea cunoştinţelor teoretice constituie elemente de lucru pentru profesorul
economist (specialist în contabilitate) în scopul realizării următoarelor obiective:
 realizarea predării – învăţării în perspectivă interdisciplinară, valorificând informaţiile şi
cunoştinţele însuşite de către elevi la disciplinele: „Decontarea serviciilor prestate”,
„Finanţarea afacerii”, „Coordonarea activităţii compartimentelor unităţilor de cazare”, etc.;
Nivelul 3 avansat 3
 reliefarea principalelor elemente teoretico-metodologice, aplicabile cu prioritate la agentul
economic de profil;
 punerea la dispoziţia elevilor a unor studii de caz la fiecare modul;
 perfecţionarea profesională datorită schimbărilor rapide în ceea ce priveşte adaptarea
legislaţiei în domeniul serviciilor hoteliere şi de alimentaţie din România, la legislaţia a UE.
Înscrierea la şcoala postliceală se va face pe baza recunoaşterii calificării dobândite anterior sau
a validării experienţei/achiziţiilor anterioare ale cursanţilor.
În cazul în care cursanţii nu dovedesc o calificare anterioară sau experienţă în domeniul de
calificare mai sus menţionat, curriculumul va fi adaptat grupului de cursanţi prin introducerea şi a altor
module de pregătire în domeniu, care să asigure fundamentul competenţelor necesare calificării (ex.:
„Obiectul şi metoda contabilităţii”, „Bilanţul contabil”, „Contul şi dubla înregistrare”, etc.)
Nivelul 3 avansat se încheie cu examen de absolvire, elevii obţinând astfel un certificat care
atestă calificarea de „Asistent de gestiune în unităţi de cazare şi alimentaţie”.
Nivelul 3 avansat 4
PLAN DE ÎNVĂŢĂMÂNT
Şcoală Postliceală

ANUL II
din care: din care:
Total Total ore/
Modulul laborator instruire laborator instruire
ore/an săptămână
tehnologic. practică tehnologic. practică
Managementul
I 124 - 62 4 - 2
proiectelor
Managementul
II 62 - - 2 - -
calităţii
Sisteme informatice
III de gestiune în 124 31 31 4 1 1
hoteluri
IV Analiză financiară 93 31 - 3 1 -
Planificarea
V 62 31 2 1 -
financiară
Adoptarea planului
de afaceri pentru
VI 62 - - 2 - -
susţinerea unui credit
bancar
Tarifele şi preţurile în
VII 93 31 31 3 1 1
hoteluri
Stabilirea preţurilor
VII
în unităţile de 93 31 31 3 1 1
I
alimentaţie
Sisteme informatice
de gestiune în
IX 124 31 31 4 1 1
unităţile de
alimentaţie
Cultură de specialitate şi instruire practică săptămânală: 31 săptămâni x 27 ore/săptămână = 837 ore/an

Stagii de pregătire practică (comasată) 4 săptămâni x 30 ore/săptămână = 120 ore/an
TOTAL = 957 ore/an
Notă:
 Orele de pregătire practică pentru modulele de specialitate se desfăşoară grupate într-o zi din
săptămână (6 ore), în şcoală sau la agenţii economici.
 Orele de laborator tehnologic pot fi de asemenea, grupate într-o zi din săptămână (6 ore) şi se vor
desfăşura fie în şcoală, fie la agenţii economici.
 Stagiile de pregătire practică se vor desfăşura la agenţii economici, sub îndrumarea profesorului
de specialitate, cu clasa împărţită pe grupe.
 Pe durata stagiului de pregătire practică elevii vor elabora un proiect care să abordeze
conţinuturi şi competenţe din toate modulele studiate pe parcursul anului. Proiectul va fi evaluat
la sfârşitul stagiului de practică.
Nivelul 3 avansat 5
Modulul I Managementul proiectelor
MODULUL I
MANAGEMENTUL PROIECTELOR
I. LOCUL MODULULUI ÎN CADRUL PLANULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Categoria de curriculum: Cultură de specialitate
Număr de ore: 124 ore/an, din care 62 ore de instruire practică.
Toate orele sunt abordate de profesorul de specialitate.
II. LISTA COMPETENŢELOR SPECIFICE UNITĂŢII DE COMPETENŢĂ DIN MODUL.

C1. Participă la identificarea mediului de proiect
C2. Participă la planificarea proiectului în limita responsabilităţilor de la locul de muncă.
C3. Implementează proiectul.
C4. Monitorizează proiectul în limita sarcinilor primite în cadrul proiectului.
III. TABELUL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR

UC. 4. Managementul proiectelor
Competenţe
Conţinuturi tematice
individuale
C1. Participă la Mediul de proiect
identificarea  Fazele proiectului: concepţie, planificare, realizare, încheiere, feedback,
mediului de proiect modificare.
 Estimarea rezultatelor proiectului: indicatori, standarde de calitate.
C2. Participă la Planificare proiectului
planificarea  Activităţi din cadrul proiectului: studii de piaţă, analize de nevoi
proiectului în limita (SWOT), contacte cu furnizorii de servicii şi produse, achiziţii de produse şi
responsabilităţilor servicii in funcţie de specificul proiectului.
de la locul de  Documente specifice elaborării proiectului: planul de proiect, listă de
muncă. produse, planul de iniţiere al proiectul
C3. Implementează Implementare proiectului
proiectul.  Lansarea proiectului în baza graficului de derulare.
 Asigurarea încadrării în termenele stabilite în planul de proiect .
 Întocmirea documentaţiei de proiect
 Documentaţia de proiect: raport de sfârşit de etapă, raport de progres,
registru de probleme, recomandări de acţiune
Monitorizarea proiectului
C4. Monitorizează  Analiza riscurilor: asociate cu costurile, programarea calendaristică şi
proiectul în limita execuţia în toate fazele proiectului conform sarcinilor primite în proiect
sarcinilor primite în  Gestionarea schimbărilor şi crearea documentelor specifice: registru de
cadrul proiectului. schimbări, cerere de schimbare, registru de riscuri, plan de managementul
risc
 Asigurarea feed-back-ului: reevaluarea activităţilor, revizuirea
procedurilor, măsuri ameliorative
Nivelul 3 avansat 6
IV.SUGESTII METODOLOGICE:
Modulul “Managementul proiectelor” are în cadrul curriculum-ului, în calificările din
domeniile economice, o poziţie distinctă. Se parcurge cu un număr de ore constant pe întreaga durata a
anului şcolar (cu excepţia săptămânilor de instruire practică comasată), nefiind condiţionat sau
dependent de celelalte module din curriculum.
Parcurgerea conţinuturilor modulului «Managementul proiectelor» şi adecvarea strategiilor
didactice utilizate are drept scop formarea competenţelor tehnice generale aferente, în scopul pregătirii
profesionale a elevilor şi dezvoltării capacităţilor care să le permită integrarea pe piaţa muncii.
Abordarea modulară va oferi următoarele avantaje:
 modulul este orientat asupra celui care învaţă, respectiv asupra disponibilităţilor sale,
urmând să i le pună mai bine în valoare;
 fiind o structură elastică, modulul poate încorpora, în orice moment al procesului educativ,
noi mijloace sau resurse didactice;
 modulul permite individualizarea învăţării şi articularea educaţiei formale şi informale;
 modulul oferă maximul de deschidere, pe de o parte în plan orizontal, iar pe altă parte, în
plan vertical, peste/lângă alte module parcurse, în prelungirea acestora pot fi adăugate
mereu noi module ceea ce se înscrie perfect în linia imperativului educaţiei permanente.
În elaborarea strategiei didactice, profesorul va trebui să ţină seama de următoarele principii ale
educaţiei:
 elevii învaţă cel mai bine atunci când consideră că învăţarea răspunde nevoilor lor.
 elevii învaţă când fac ceva şi când sunt implicaţi activ în procesul de învăţare.
 elevii au stiluri proprii de învăţare; ei învaţă în moduri diferite, cu viteze diferite şi din
experienţe diferite.
 participanţii contribuie cu cunoştinţe semnificative şi importante la procesul de învăţare.
 elevii învaţă mai bine atunci când li se acordă timp pentru a “ordona” informaţiile noi şi a le
asocia cu “cunoştinţele vechi”.
Procesul de predare - învăţare trebuie să aibă un caracter activ şi centrat pe elev. În acest sens
cadrul didactic trebuie să aibă în vedere următoarele aspecte şi modalităţi de lucru:
 Diferenţierea sarcinilor şi timpului alocat, prin:
- gradarea sarcinilor de la uşor la dificil, utilizând în acest sens fişe de lucru;
- fixarea unor sarcini deschise, pe care elevii să le abordeze în ritmuri şi la niveluri diferite;
- fixarea de sarcini diferite pentru grupuri sau indivizi diferiţi, în funcţie de abilităţi;
- prezentarea temelor în mai multe moduri (raport sau discuţie sau grafic);
Nivelul 3 avansat 7
 Diferenţierea cunoştinţelor elevilor, prin:

- abordarea tuturor tipurilor de învăţare (auditiv, vizual, practic sau prin contact direct);
- formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc;
- utilizarea verificării de către un coleg, verificării prin îndrumător, grupurilor de studiu.
 Diferenţierea răspunsului, prin:

- utilizarea autoevaluării şi solicitarea elevilor de a-şi impune obiective.
EVALUAREA la modulul Managementul proiectelor se poate face prin:

 lucrări individuale
Teme pentru lucrările individuale:
 o lucrare prin care să se identifice o sursă de finanţare pentru proiecte din domenii de
activitate cunoscute de către elevi şi realizarea unei comparaţii între ciclul de viaţă al
proiectului din suportul teoretic şi cel identificat în documentaţia oferită de finanţator
 o schiţă de proiect pentru sursa de finanţare identificată la lucrarea anterioară (va conţine
ideea de proiect, promotorul proiectului, o scurtă justificare, scopul, grupul ţintă,
obiectivele, jaloanele)
 o scrisoare de intenţie sau motivaţie de participare la implementarea proiectului propus prin
schiţa de proiect anterioară
 un eseu privind instrumente informatice utilizabile în managementul proiectelor
 proiect propriu sau în echipă
Pentru elaborarea proiectului se poate consulta suportul de lucrări practice şi respecta paşii
enumeraţi în prima pagină sau se poate alege un formular (application form) standardizat care se
pretează tipului de proiect care urmează a fi realizat (formulare ce se pot găsi la diferitele organizaţii
finanţatoare de proiecte, de genul Phare, Banca Mondială, Fundaţia pentru o Societate Deschisă,
Fondul Român de Investiţii, Bănci comerciale, Programul Cadru 6 etc.).
Se evaluează numai competenţele din acest modul, evaluarea altor competenţe nefiind
relevantă. O competenţă se evaluează o singură dată. Demonstrarea unei alte abilităţi în afara celor din
competenţele specificate este lipsită de semnificaţie în cadrul evaluării. Elevii trebuie evaluaţi numai în
ceea ce priveşte dobândirea competenţelor specificate.
Pe parcursul modulului se realizează evaluare continuă, prin aplicarea instrumentelor de
evaluare continuă prevăzute în Standardul de Pregătire Profesională (probe scrise, probe orale), iar la
sfârşitul lui se realizează evaluare sumativă, pentru verificarea atingerii competenţelor. Rezultatele
evaluării continue vor fi consemnate în foaia matricolă a elevului, alături de rezultatele de la celelalte
discipline de cultură de specialitate şi de la disciplinele de cultură generală. Dobândirea competenţelor
Nivelul 3 avansat 8
pentru nivelul 3 avansat de calificare se va certifica pe baza rezultatelor obţinute în urma aplicării
instrumentelor de evaluare a competenţelor.
La încheierea cu succes a unei evaluări, este suficient un feed-back de felicitare. În cazul unei
încercări nereuşite, este esenţială transmiterea unui feed-back clar şi constructiv. Acesta trebuie să
includă discuţii cu elevul în legătură cu motivele care au dus la insucces şi identificarea unei noi ocazii
pentru reevaluare, precum şi a sprijinului suplimentar de care elevul are nevoie. Pentru recuperare se
poate propune o perioadă de către evaluator sau de către elev, dar numai în limitele orarului şcolar.
Reevaluarea trebuie să utilizeze acelaşi instrument, deşi locul de desfăşoare a evaluării poate fi
modificat.
Cadrele didactice au posibilitatea de a decide asupra numărului de ore alocat fiecărei teme, în
funcţie de:
 dificultatea temelor
 nivelul de cunoştinţe anterioare ale grupului instruit
 complexitatea şi varietatea materialului didactic utilizat
 ritmul de asimilare a cunoştinţelor şi de formare a deprinderilor proprii grupului instruit.
Între competenţe şi conţinuturi este o relaţie biunivocă, competenţele determină conţinuturile
tematice, iar parcurgerea acestora asigură dobândirea de către elevi a competenţelor dorite.
Pentru dobândirea de către elevi a competenţelor prevăzute în SPP-uri, activităţile de învăţare -
predare utilizate de cadrele didactice vor avea un caracter activ, interactiv şi centrat pe elev, cu pondere
sporită pe activităţile de învăţare şi nu pe cele de predare.
Pentru atingerea obiectivelor programei şi dezvoltarea la elevi a competenţelor vizate de
parcurgerea modulului, recomandăm ca în procesul de învăţare–predare să se utilizeze cu precădere
metode bazate pe acţiune, cum ar fi:
 efectuarea unor lucrări de laborator
 realizarea unor miniproiecte din domeniul calificării
Combinarea metodelor de mai sus cu metode explorative (observarea directă, observarea
independentă), metode expozitive (explicaţia, descrierea, exemplificarea) poate conduce la dobândirea
de către elevi a competenţelor specifice calificării. Elaborarea şi prezentarea unor referate
interdisciplinare a căror documentare se obţine prin navigarea pe Internet, implicarea elevilor în
diverse exerciţii de documentare, sunt alte exemple de activităţi de învăţare–predare care pot fi
utilizate.
Nivelul 3 avansat 9
Modulul II Managementul calităţii
MODULUL II
MANAGEMENTUL CALITĂŢII
Categoria de curriculum: Cultură de specialitate

Număr de ore: 62 ore/an.
Toate orele sunt desfăşurate de profesorul de specialitate.
II. LISTA COMPETENŢELOR SPECIFICE UNITĂŢII DE COMPETENŢĂ DIN MODUL
C 1. Acţionează pentru implementarea şi buna funcţionare a sistemelor de management al calităţii

C 2. Aplică acţiuni corective si preventive pentru îmbunătăţirea continuă a calităţii
III. TABEL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR
UC: 5 Managementul calităţii

Competenţe
Conţinut tematic
individuale
C1. Acţionează Sistemul de asigurare a calităţii
pentru  Cerinţe pentru implementarea unui sistem de asigurarea calităţii:
implementarea şi proceduri, manualul calităţii, satisfacerea clienţilor, costuri, standarde de
buna funcţionare firmă, legislaţie, feed-back, grafice de documentare
a sistemelor de  Factori care afectează costurile calităţii: rebuturi, recondiţionări, reparaţii,
management al produse neconforme, reclamaţii clienţi, produse returnate, penalizări pentru
calităţii întârziere, despăgubiri pentru daune
Tehnici de îmbunătăţire a calităţii
C2. Aplică  Ghidului pentru îmbunătăţirea calităţii: strategia Kaizen, Ciclul PEVA
acţiuni corective (planifică-execută-verifică-acţionează), principiul “zero defecte”
si preventive  Strategii de îmbunătăţire a calităţii la locul de muncă: conform
pentru standardului ISO 9004-4 şi standardelor ISO specifice domeniului de
îmbunătăţirea activitate
continuă a  Instrumente de îmbunătăţire a calităţii: instrumente ajutătoare
calităţii (brainstorming, stratificare, metoda întrebărilor), instrumentele calităţii
(grafice, diagrame, histograme, fişe de control statistic)
IV. SUGESTII METODOLOGICE

Conţinuturile modulului „Managementul calităţii” vor fi abordate de către profesorul
economist în orele de teorie.
Acesta are rolul de facilitator, comunicator, colaborator implicând activ pe cel ce învaţă.
Se pot utiliza metode ca: observaţia, munca independentă, experimentul, simularea,
problematizarea, jocul de rol, exerciţiul, discuţiile în grup care stimulează analiza critica, învăţarea
prin proiecte, studiul de caz, brainstormingul etc.
Nivelul 3 avansat 10
Pentru atingerea competenţelor, activitatea de predare - învăţare în cadrul modulului

„Managementul calităţii” se poate desfăşura în sala de clasă cu profesorul de specialitate, iar
laboratorul tehnologic se poate realiza atât în laboratorul de specialitate al şcolii cât şi la agentul
economic de profil.
Recomandăm abordarea conţinuturilor corelate cu competenţele în ordinea prevăzută în tabelul
de la punctul III.
Criteriile specifice de evaluare vor fi preluate din Standardul de Pregătire Profesională de către
profesor şi prezentate elevului. Elevul poate fi integrat în evaluarea activităţii sale, consolidând astfel,
capacitatea de a se autoevalua şi mărind gradul de transparenţă a acordării notelor.
Evaluarea finală a competenţelor trebuie realizată în concordanţă cu precizările incluse în
Standardul de Pregătire Profesională.
Evaluarea pe parcursul anului se realizează prin diverse tipuri de probe de evaluare (orale,
scrise, practice), în funcţie de specificul competenţei.
Promovarea modulului este demonstrată prin atingerea tuturor competenţelor specificate în
tabelul de corelare a competenţelor cu conţinuturile. Pentru cele patru competenţe , laboratorul
tehnologic se poate organiza la agenţii economici din domeniul de activitate specific, elevul urmând să
observe activitatea cotidiană a acestora.
Repartizarea numărului de ore pe conţinuturi tematice se realizează în funcţie de ritmul de
învăţare al elevilor şi de complexitatea conţinutului.
Se vor promova metode activ – participative, centrate pe elev, care dezvoltă gândirea,
încurajează participarea elevilor, dezvoltă creativitatea şi realizează o comunicare multidirecţională
Activităţile la lecţii vor fi variate, astfel încât, indiferent de stilul de învăţare caracteristic, toţi
elevii să dobândească competenţele necesare.
Se recomandă de asemenea organizarea predării - învăţării utilizând activităţi diferenţiate pe
grupuri de elevi care facilitează procesul de învăţare. Această metodă se poate aplica pentru verificarea
între colegi (verificări şi evaluări ale lucrărilor între colegi), joc de rol, etc. Procesul de evaluare pe
parcursul anului şi evaluarea finală trebuie să urmărească gradul de dobândire a competenţelor şi nu
nivelul de cunoştinţe acumulate. Cunoştinţele ştiinţifice nu reprezintă decât cadrul în care se dezvoltă
competenţele.
Pe parcursul anului elevul trebuie să fie supus evaluării prin probe de evaluare diferite, în
momente diferite, iar rezultatul final al evaluării (atingerea competenţelor) va avea în vedere progresul
realizat de acesta.
Profesorul îşi elaborează pachete de evaluare pentru toate competenţele incluse în modul.
Pentru a veni în sprijinul profesorilor este prezentat un model (orientativ) de realizare a evaluării pe
competenţe.
Exemplificarea unui pachet de evaluare pe o competenţă
UC: 5 Managementul calităţii
Competenţa 2: Aplică acţiuni corective si preventive pentru îmbunătăţirea continuă a calităţii
Criterii de Precizări privind aplicabilitatea criteriilor de Probe de
performanţă performanţă evaluare
a Utilizarea Ghidului pentru strategia Kaizen, Ciclul PEVA (planifică-execută- Orale/
îmbunătăţire a calităţii verifică-acţionează), principiul “zero defecte” scrise
b Propunerea de strategii de conform standardului ISO 9004-4 şi standardelor ISO Orale
îmbunătăţire a calităţii la specifice domeniului de activitate /practice
locul de muncă
c Aplicarea instrumentelor instrumente ajutătoare (brainstorming, stratificare, Orale/
de îmbunătăţire a calităţii metoda întrebărilor), instrumentele calităţii (grafice, scrise
diagrame, histograme, fişe de control statistic)
Evaluatorul (profesorul) va evalua elevul pe baza unui portofoliu pe care elevii îl vor realiza
sub îndrumarea acestuia, la orele de curs şi la laboratorul tehnologic efectuat la agentul economic.
Cerinţa:
Participaţi la o recepţie cantitativă şi calitativă efectuată la agentul economic (la care faceţi
laboratorul tehnologic) şi întocmiţi un PORTOFOLIU, care să cuprindă următoarele elemente:
1. Locul recepţiei (societatea comercială, spaţiul de desfăşurare al recepţiei);
2. Sortimentul de marfă
3. Documentele verificate la recepţie;
4. Verificarea identităţii şi cantităţii lotului de marfă;
5. Modul de efectuare a verificării calităţii la recepţie;
6. Planul de control aplicat, parametrii şi simbolurile corespunzătoare, documente de
referinţă (standarde, specificaţii);
7. Analiza eşantioanelor: examinarea ambalajului, analiza senzorială, (organoleptică),
analiza fizico-chimică, microbiologică, etc.
8. Tipurile de defecte constatate şi caracterizarea lor; interpretarea rezultatelor;
9. Decizia finală privind lotul supus recepţiei;
10. Documente completate cu prilejul recepţiei.
Notă: PORTOFOLIU poate să conţină şi alte elemente pe care le consideraţi relevante. Se recomandă
realizarea activităţii în patru săptămâni.
Modulul III Sisteme informatice de gestiune în hoteluri
MODULUL III
SISTEME INFORMATICE DE GESTIUNE ÎN HOTELURI
Categoria de curriculum: curriculum de specialitate (CS)

Număr de ore: 124 ore/an, din care: 31 de ore de laborator tehnologic şi 31 de ore de instruire
practică.
II LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢE RELEVANTE PENTRU MODUL

C1 – Structurează şi prezintă informaţii raportate la domeniul hotelier din surse variate
C2 – Utilizează sistemul informatic de gestiune a hotelurilor
C3 - Utilizează sistemul de gestiune a hotelurilor “FRONTX”

UC 12: Sisteme informatice de gestiune în hoteluri
Competenţe
Conţinut tematic
individuale
C1 – Informaţii contabile din domeniul hotelier
Structurează  Culegerea datelor din diferite surse: primare: documente clienţi, documente
şi prezintă contabile
informaţii  Introduce datele in sistemul informatic: Sisteme informatice: FRONTX;
raportate la SITEL;.
domeniul  Prezintă situaţiile finale realizate: modul rezervări; evidenţa clienţilor;
hotelier din rapoarte de contabilitate; modul de cofetărie şi banchete; managementul
surse variate tarifelor;
C2 – Sistemul informatic de gestiune a hotelurilor

Utilizează  Sisteme informatice de gestiune a hotelurilor: Sisteme informatice:
sistemul FRONTX; SITEL; etc.
informatic de  Instrumente de lucru proprii sistemelor informatice de gestiune a
gestiune a hotelurilor: modul rezervări; bază de date clienţi; gestiunea camerelor şi
hotelurilor serviciilor prestate; gestionarea tarifelor; gestiunea veniturilor şi încasărilor;
 Înregistrarea documentelor cu ajutorul sistemelor informatice de gestiune a
hotelurilor: rezervărilor făcute de clienţi; camerele şi dotările acestora;
serviciile prestate; preturile şi tarifele; veniturile şi încasările
 Situaţii finale cu ajutorul sistemelor informatice de gestiune a hotelurilor:
rezervările lună/an; bază de date finală a clienţilor; rapoarte de contabilitate;
rapoarte operative financiare şi statistice;
 Compararea metodelor tradiţionale cu cele moderne: timp de rezolvare;
resurse; condiţii de aplicabilitate; avantaje şi dezavantaje
C3 – Sistemul “frontx”de gestiune a hotelurilor

Utilizează  Modulele informatice ale sistemul de gestiune a restaurantelor “FRONTX:
sistemul de modul rezervări; modul de conferinţe şi banchete; modul rezervat agenţiilor
gestiune a de turism; modul personal;
hotelurilor  Instrumente de lucru proprii departamentelor hoteliere:
“FRONTX” front office - sistem pentru evidenţa clienţilor; sistem/diagramă a
grupurilor de cazare; sistem pentru evidenta încasării plăţii de la
clienţi;
house-keeping – sisteme pentru evidenţa spaţiilor de cazare; sistem de
evidentă a spaţiilor comune şi anexe; sistem de evidenta a
serviciilor prestate pe camera;
tehnic – sistem de evidenţă a activităţii economico-financiare zilnice;
borderou de casă;
 Înregistrarea datelor cu ajutorul sistemului informatic de gestiune
„FRONTX”
front office - clienţii intraţi şi ieşiţi din unitate; dotării grupurilor de
cazare; încasării plăţii de la clienţi
house-keeping– dotărilor, intrărilor şi ieşirilor din dotare; materialelor
folosite pentru curăţenie;
tehnic – activităţilor economico-financiare zilnice.
 Realizarea situaţiilor finale cu ajutorul sistemului informatic de gestiune
„FRONTX”
front office - privind evidenţa clienţilor; sistem/diagramă privind a
grupurilor de cazare; sistem pentru evidenta încasării plăţii de la
clienţi de o perioadă calendaristică;
house-keeping – privind evidenţa spaţiilor de cazare; sistem de
evidentă a spaţiilor comune şi anexe pe o perioadă determinată de
timp; sistem de evidenta a serviciilor prestate pe camera pe
lună/an calendaristic;
tehnic – sistem de evidenţă a activităţii economico-financiare lunare;
borderou de casă lunar/anual;
Conţinuturile modulului Sisteme informatice de gestiune în hoteluri vor fi abordate de către

profesorul economist în orele de laborator tehnologic şi instruire practică.
Se pot utiliza metode ca: observaţia, munca independentă, experimentul, problematizarea,
exerciţiul, învăţarea prin proiecte, studiul de caz, brainstormingul etc.
Pentru atingerea competenţelor, activitatea de predare - învăţare în cadrul modulului Sisteme
informatice de gestiune în hoteluri laboratorul tehnologic şi instruirea practică se poate realiza cu
profesorul de specialitate, atât în laboratorul de specialitate cât şi la agentul economic.
de la punctul II.
Sugestiile cu privire la procesul şi metodele de predare/învăţare pentru fiecare conţinut

tematic, se regăsesc în tabelul de mai jos:
Competenţe Conţinut tematic Metode de predare
/ învăţare
recomandate
C1 – Informaţii contabile din domeniul hotelier Explicaţia, lucrul în
Structurează şi  Culegerea datelor din diferite surse: primare: echipă
prezintă documente clienţi, documente contabile Observarea dirijată,
informaţii  Introduce datele in sistemul informatic: Sisteme observarea
raportate la informatice: FRONTX; SITEL;. independentă;
domeniul  Prezintă situaţiile finale realizate: modul rezervări; Exerciţii practice;
hotelier din surse evidenţa clienţilor; rapoarte de contabilitate; Autoevaluarea,
variate modul de cofetărie şi banchete; managementul Miniproiectul şi
tarifelor; proiectul
Rezolvarea de
probleme
C2 – Utilizează Sistemul informatic de gestiune a hotelurilor Explicaţia, lucrul în
sistemul  Sisteme informatice de gestiune a hotelurilor: echipă
informatic de Sisteme informatice: FRONTX; SITEL; etc.
gestiune a  Instrumente de lucru proprii sistemelor Observarea dirijată,
hotelurilor informatice de gestiune a hotelurilor: modul observarea
rezervări; bază de date clienţi; gestiunea camerelor independentă;
şi serviciilor prestate; gestionarea tarifelor;
gestiunea veniturilor şi încasărilor; Exerciţii practice;
 Înregistrarea documentelor cu ajutorul sistemelor
informatice de gestiune a hotelurilor: rezervărilor
făcute de clienţi; camerele şi dotările acestora; Rezolvarea de
serviciile prestate; preturile şi tarifele; veniturile şi probleme
încasările
 Situaţii finale cu ajutorul sistemelor informatice de
gestiune a hotelurilor: rezervările lună/an; bază de
date finală a clienţilor; rapoarte de contabilitate; Studii de caz;
rapoarte operative financiare şi statistice; Rapoarte scrise
 Compararea metodelor tradiţionale cu cele
moderne: timp de rezolvare; resurse; condiţii de
aplicabilitate; avantaje şi dezavantaje
C3 - Utilizează Sistemul “frontx”de gestiune a hotelurilor Explicaţia, lucrul în
sistemul de  Modulele informatice ale sistemul de gestiune a echipă
gestiune a restaurantelor “FRONTX: modul rezervări; modul
hotelurilor de conferinţe şi banchete; modul rezervat Observarea dirijată,
“FRONTX” agenţiilor de turism; modul personal; observarea
 Instrumente de lucru proprii departamentelor independentă;
hoteliere:
front office - sistem pentru evidenţa clienţilor; Exerciţii practice;
sistem/diagramă a grupurilor de cazare;
sistem pentru evidenta încasării plăţii de Rezolvarea de
la clienţi; probleme
house-keeping – sisteme pentru evidenţa
spaţiilor de cazare; sistem de evidentă a Studii de caz;
spaţiilor comune şi anexe; sistem de Rapoarte scrise
evidenta a serviciilor prestate pe camera;

tehnic – sistem de evidenţă a activităţii Explicaţia, lucrul în
economico-financiare zilnice; borderou echipă
de casă;
 Înregistrarea datelor cu ajutorul sistemului
informatic de gestiune „FRONTX”
front office - clienţii intraţi şi ieşiţi din Observarea dirijată,
unitate; dotării grupurilor de cazare; observarea
încasării plăţii de la clienţi independentă;
house-keeping– dotărilor, intrărilor şi
ieşirilor din dotare; materialelor folosite
pentru curăţenie;
tehnic – activităţilor economico-financiare
zilnice. Exerciţii practice;
 Realizarea situaţiilor finale cu ajutorul sistemului
informatic de gestiune „FRONTX”
front office - privind evidenţa clienţilor;
sistem/diagramă privind a grupurilor de
cazare; sistem pentru evidenta încasării Rezolvarea de
plăţii de la clienţi de o perioadă probleme
calendaristică;
house-keeping – privind evidenţa spaţiilor de
cazare; sistem de evidentă a spaţiilor
comune şi anexe pe o perioadă
determinată de timp; sistem de evidenta Studii de caz;
a serviciilor prestate pe camera pe Rapoarte scrise
lună/an calendaristic;
tehnic – sistem de evidenţă a activităţii
economico-financiare lunare; borderou
de casă lunar/anual;
tabelul de corelare a competenţelor cu conţinuturile.
Pentru cele trei competenţe, laboratorul tehnologic şi instruirea practică se pot organiza la
agenţii economici din domeniul de activitate specific, elevul urmând să observe şi să participe la
activitatea cotidiană a acestora.

Activităţile la laboratorul tehnologic şi instruirea practică vor fi variate, astfel încât, indiferent
de stilul de învăţare caracteristic, toţi elevii să dobândească competenţele necesare.
între colegi (verificări şi evaluări ale lucrărilor între colegi), joc de rol (elevii se ajută reciproc, iar
profesorul îi îndrumă pentru o învăţare eficientă).
Procesul de evaluare pe parcursul anului şi evaluarea finală trebuie să urmărească gradul de
dobândire a competenţelor şi nu nivelul de cunoştinţe acumulate.
Cunoştinţele ştiinţifice nu reprezintă decât cadrul în care se dezvoltă competenţele.
realizat de acesta.
competenţe.
C1 - Structurează şi prezintă informaţii raportate la domeniul hotelier din surse variate
a Culege date din diferite Surse de informaţii: Orale/scris
surse primare: documente clienţi, documente contabile. e/practice
b Introduce datele in Sisteme informatice: FRONTX; SITEL; etc. Orale/
sistemul informatic practice
c Prezintă situaţiile finale Situaţii finale (documente finale): Orale/
realizate - modul rezervări; practice
- evidenţa clienţilor;
- rapoarte de contabilitate;
- modul de cofetărie şi banchete;
- managementul tarifelor; etc.
C2 – Utilizează sistemul informatic de gestiune a hotelurilor

Precizări privind aplicabilitatea criteriilor Probe de
Criterii de performanţă
de performanţă evaluare
a Identificarea sistemelor Sisteme informatice: FRONTX; SITEL; etc. Orale/

informatice de gestiune a Practice/
hotelurilor Scrise
b Utilizarea instrumentelor de Instrumente de lucru: Orale/
lucru proprii sistemelor - modul rezervări; Practice
informatice de gestiune a - bază de date clienţi;
hotelurilor - gestiunea camerelor şi serviciilor
prestate;
- gestionarea tarifelor;
- gestiunea veniturilor şi încasărilor;.
c Înregistrarea documentelor cu Înregistrarea: Orale/
ajutorul sistemelor informatice - rezervărilor făcute de clienţi; practice
de gestiune a hotelurilor - camerele şi dotările acestora;
- serviciile prestate;
- preturile şi tarifele;
- veniturile şi încasările
d Realizarea situaţiilor finale cu Situaţii finale: Orale/
ajutorul sistemelor informatice - rezervările lună/an; Practice
de gestiune a hotelurilor - bază de date finală a clienţilor;
- rapoarte de contabilitate;
- rapoarte operative financiare şi statistice;
e Compararea metodelor Criterii de comparare: Orale/
tradiţionale cu cele moderne - timp de rezolvare; Practice/
- resurse; Scrise
- condiţii de aplicabilitate;
- avantaje şi dezavantaje
Competenţa 3: Utilizează sistemul de gestiune a hotelurilor “FRONTX”

a Identificarea modulelor Module informatice: Orale
informatice, ale sistemul - modul rezervări; /practice
de gestiune a - modul de conferinţe şi banchete;
restaurantelor - modul rezervat agenţiilor de turism;
“FRONTX - modul personal;.
b Utilizarea instrumentelor Instrumente de lucru: Orale/
de lucru proprii front office - sistem pentru evidenţa clienţilor; practice
departamentelor sistem/diagramă a grupurilor de cazare; sistem pentru
hoteliere evidenta încasării plăţii de la clienţi;
House-keeping – sisteme pentru evidenţa spaţiilor de
cazare; sistem de evidentă a spaţiilor comune şi
anexe; sistem de evidenta a serviciilor prestate pe
camera;
Tehnic – sistem de evidenţă a activităţii economico-
financiare zilnice; borderou de casă;
c Înregistrarea datelor cu Înregistrarea: Orale/
ajutorul sistemului front office - clienţii intraţi şi ieşiţi din unitate; dotării practice
informatic de gestiune grupurilor de cazare; încasării plăţii de la clienţi;.
„FRONTX” House-keeping– dotărilor, intrărilor şi ieşirilor din
dotare; materialelor folosite pentru curăţenie;

Tehnic – activităţilor economico-financiare zilnice;
d Realizarea situaţiilor Situaţii finale: Orale/
finale cu ajutorul front office - privind evidenţa clienţilor; practice
sistemului informatic de sistem/diagramă privind a grupurilor de cazare;
gestiune „FRONTX” sistem pentru evidenta încasării plăţii de la clienţi de
o perioadă calendaristică;.
House-keeping – privind evidenţa spaţiilor de cazare;
sistem de evidentă a spaţiilor comune şi anexe pe o
perioadă determinată de timp; sistem de evidenta a
serviciilor prestate pe camera pe lună/an
calendaristic;
Tehnic – sistem de evidenţă a activităţii economico-
financiare lunare; borderou de casă lunar/anual;.
Fişă de evaluare
Nume candidat:
Nume evaluator:
C1 - Structurează şi prezintă informaţii raportate la domeniul hotelier din surse variate
Cp (c) Prezintă situaţiile finale realizate
Aplicaţie:
Prezintă situaţia finală a turistului Y, pe ziua de ……, cazat în cadrul hotelului X, cu ajutorul
sistemului informatic FRONTX sau SITEL, având la dispoziţie următoarele date :
- camera - 101
- nume – Y
- sold precedent de plătit – 2.560.000lei
- tarif de cazare pe zi – 322.000lei
- mic dejun – 68.000lei
- servicii suplimentare 120.000lei
- sumă achitată la ora 13:00 – 200.000lei
RĂSPUNS:
Sold la sfârşitul zilei = Sold precedent de plătit + tarif cazare + servicii + servicii suplimentare –-
– -sume achitate în cursul zilei
Sold la sfârşitul zilei = 2.560.000lei + 322.000lei + 68.000lei + 120.000lei - 200.000 lei
Sold la sfârşitul zilei = 2.870.000lei
Fişă de evaluare
Nume candidat:
Nume evaluator:
C2 - Utilizează sistemul informatic de gestiune a hotelurilor
Cp (c) - Înregistrarea documentelor cu ajutorul sistemelor informatice de gestiune a hotelurilor.
Aplicaţie practică:
Înregistrează facturile plătite şi notele de plată cu ajutorul sistemelor informatice de gestiune
FRONTX sau SITEL.
Fişă de evaluare
Nume candidat:
Nume evaluator:
UC 12: Sisteme informatice de gestiune în hoteluri.
C 3 - Utilizează sistemul de gestiune a hotelurilor “FRONTX”
Cp (c) - Înregistrarea datelor cu ajutorul sistemului informatic de gestiune „FRONTX”
Identifică datele ce se înregistrează cu ajutorul sistemului informatic de gestiune FRONTX, din
cele enumerate mai jos:
(a) clienţii intraţi şi ieşiţi din unitate;
(b) dotării grupurilor de cazare;
(c) încasării plăţii de la clienţi;
(d) dotărilor, intrărilor şi ieşirilor din dotare;
(e) materialelor folosite pentru curăţenie;
(f) activităţilor economico-financiare zilnice.
RASPUNS: a, b, c.
Sugestii privind dovezile evaluării:

 fişa de evaluare, care trebuie să fie elaborată conform criteriilor de performanţă şi condiţiilor
de aplicabilitate, utilizată pentru evaluarea prin probe practice constituie dovadă a evaluării
 pentru probele scrise, dovezi ale evaluării sunt considerate fişele de lucru, proiectele,
portofoliile.
 orice alt material elaborat de către elev sau utilizat de către profesor pentru evaluare poate
constitui o dovada a evaluării competenţelor elevului.
Modulul IV Analiză financiară
MODULUL IV
ANALIZĂ FINANCIARĂ

Număr de ore: 93 ore, din care 31 de ore de laborator tehnologic.
II. LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢE RELEVANTE PENTRU MODUL
C1 – Estimează echilibrul financiar al firmei
C2 – Determină performanţele economice
C3 - Calculează eficienţa capitalului investit
UC 13: Analiză financiară
Competenţe
Conţinut tematic
individuale
C1 – Estimează Echilibrul financiar al firmei
echilibrul  Calcularea patrimoniului net: total activ şi total datorii faţă de terţi.
financiar al  Determinarea trezoreriei nete: fond de rulment net; nevoia de fond de
firmei rulment.
 Determinarea ponderii capitalului propriu: - capitaluri proprii; - total pasive
 Determinarea indicelui de îndatorare: - împrumuturile pe termen lung şi
mediu; - capitalurile proprii.
 Calcularea lichidităţii curente: active circulante; pasive curente.
 Calcularea lichidităţii imediate: active curente; stocuri; pasive curente
 Determinarea fluxului de trezorerie: profitul net; amortizare; rezerve;
subvenţii; pierderi; reinvestiţii.
Performanţele economice ale firmei
C2 – Determină  Calcularea eficienţei generale a activităţii economice: profitului brut total;
performanţele veniturilor totale.
economice  Calcularea eficienţei comerciale: profitul brut rezultat din exploatare; cifra
de afaceri realizată.
Eficienţa capitalului investit
C3 - Calculează  Determinarea capitalului propriu investit: profitul net; capitaluri proprii.
eficienţa  Determinarea rentabilităţii capitalului total investit: profitul brut din
capitalului exploatare; capitaluri proprii; capital străin.
investit  Determinarea vitezei de rotaţie a capitalului investit: valoarea cifrei de
afaceri; valoarea capitalului propriu; valoarea capitalurilor străine.
 Stabilirea punctului de eficienţă maximă: Rc; Vc.
 Determinarea costului capitalului împrumutat: capital împrumutat;
dobânda; comisioane bancare.
 Determinarea efectului de levier financiar: R.O.I; R.O.D; capital străin;
capital propriu.

Conţinuturile modulului Analiză financiară vor fi abordate de către profesorul economist în
orele de laborator tehnologic şi instruire practică.
Pentru atingerea competenţelor, activitatea de predare - învăţare în cadrul modulului Analiză
financiară, teoria şi laboratorul tehnologic se realizează cu profesorul de specialitate, atât în
laboratorul de specialitate cât şi la agentul economic.
de la punctul III.
Metode de predare /
Competenţe Conţinut tematic
învăţare recomandate
C1 – Echilibrul financiar al firmei Explicaţia, lucrul în
Estimează  Calcularea patrimoniului net: total activ şi total echipă
echilibrul datorii faţă de terţi.
financiar al  Determinarea trezoreriei nete: fond de rulment Observarea dirijată,
firmei net; nevoia de fond de rulment. observarea independentă;
 Determinarea ponderii capitalului propriu: -
capitaluri proprii; - total pasive Exerciţii practice;
 Determinarea indicelui de îndatorare: -
împrumuturile pe termen lung şi mediu; - Autoevaluarea,
capitalurile proprii. Miniproiectul şi proiectul
 Calcularea lichidităţii curente: active circulante;
pasive curente. Rezolvarea de probleme
 Calcularea lichidităţii imediate: active curente;
stocuri; pasive curente Calcule matematice
 Determinarea fluxului de trezorerie: profitul
net; amortizare; rezerve; subvenţii; pierderi; Calcule economice
reinvestiţii.
C2 – Performanţele economice ale firmei Explicaţia, lucrul în
Determină  Calcularea eficienţei generale a activităţii echipă
performanţele economice: profitului brut total; veniturilor Exerciţii practice;
economice totale. Rezolvarea de probleme
 Calcularea eficienţei comerciale: profitul brut Calcule matematice
rezultat din exploatare; cifra de afaceri realizată Calcule economice
Studii de caz;
Rapoarte scrise
C3 - Eficienţa capitalului investit Explicaţia, lucrul în
Calculează  Determinarea capitalului propriu investit: echipă
eficienţa profitul net; capitaluri proprii. Observarea dirijată,
capitalului  Determinarea rentabilităţii capitalului total observarea independentă;
investit investit: profitul brut din exploatare; capitaluri Exerciţii practice;
proprii; capital străin. Rezolvarea de probleme

 Determinarea vitezei de rotaţie a capitalului Studii de caz;
investit: valoarea cifrei de afaceri; valoarea Rapoarte scrise
capitalului propriu; valoarea capitalurilor Explicaţia, lucrul în
străine. echipă
 Stabilirea punctului de eficienţă maximă: Rc; Calcule matematice
Vc. Calcule economice
 Determinarea costului capitalului împrumutat:
capital împrumutat; dobânda; comisioane
bancare.
 Determinarea efectului de levier financiar:
R.O.I; R.O.D; capital străin; capital propriu.
Pentru cele trei competenţe, laboratorul tehnologic se poate organiza la agenţii economici din
domeniul de activitate specific, elevul urmând să observe activitatea cotidiană a acestora.
Activităţile la laboratorul tehnologic vor fi variate, astfel încât, indiferent de stilul de învăţare
caracteristic, toţi elevii să dobândească competenţele necesare.
dobândire a competenţelor şi nu nivelul de cunoştinţe acumulate. Cunoştinţele ştiinţifice nu reprezintă
decât cadrul în care se dezvoltă competenţele.
realizat de acesta.
competenţe.
C1 - Estimează echilibrul financiar al firmei
a Calcularea Patrimoniul net: Orale/scrise
patrimoniului net Total activ şi total datorii faţă de terţi. /practice
b Determinarea trezoreriei Trezoreria netă: Orale/scrise
nete - fond de rulment net; /practice
- nevoia de fond de rulment.
c Determinarea ponderii Ponderea capitalului propriu: Orale/scrise
capitalului propriu - capitaluri proprii; /practice
- total pasive
d Determinarea indicelui Indicele de îndatorare: Orale/scrise
de îndatorare - împrumuturile pe termen lung şi mediu; /practice
- capitalurile proprii
e Calcularea lichidităţii Lichiditatea curentă: Orale/scrise
curente - active circulante; /practice
- pasive curente.
f Calcularea lichidităţii Lichiditatea imediată: Orale/scrise
imediate - active curente; /practice
- stocuri;
- pasive curente
g Determinarea fluxului Fluxul de trezorerie: Orale/scrise
de trezorerie - profitul net; /practice
- amortizare;
- rezerve;
- subvenţii;
- pierderi;
- reinvestiţii.
Precizări privind aplicabilitatea criteriilor Probe de
de performanţă evaluare
a Calcularea eficienţei generale Calcularea: Orale/
a activităţii economice - profitului brut total; Practice/
- veniturilor totale. Scrise
b Calcularea eficienţei Calcularea: Orale/
comerciale - profitul brut rezultat din exploatare; Practice/
- cifra de afaceri realizată. Scrise
Competenţa 3: Calculează eficienţa capitalului investit

Precizări privind aplicabilitatea criteriilor de Probe de
performanţă evaluare
a Determinarea capitalului Capitalul propriu investit: Orale/
propriu investit - profitul net; Practice/
- capitaluri proprii. Scrise
b Determinarea rentabilităţii Capitalul total investit: Orale/
capitalului total investit - profitul brut din exploatare; Practice/
- capitaluri proprii; Scrise
- capital străin.
c Determinarea vitezei de Viteza de rotaţie a capitalului investit: Orale/
rotaţie a capitalului investit - valoarea cifrei de afaceri; Practice/
- valoarea capitalului propriu; Scrise
- valoarea capitalurilor străine
d Stabilirea punctului de Punctul de eficienţă maximă: Orale/
eficienţă maxim - Rc; Vc. Practice/
Scrise
e Determinarea costului Costul capitalului împrumutat Orale/
capitalului împrumutat - capital împrumutat; Practice/
- dobânda;
- comisioane bancare.
f Determinarea efectului de Efectul de levier financiar: Orale/
levier financiar - R.O.I; Practice/
- R.O.D; Scrise
- capital străin;
- capital propriu.
Fişă de evaluare
Nume candidat:
Nume evaluator:
C1 - Estimează echilibrul financiar al firmei
Cp (f) Calcularea lichidităţii imediate
Calculează lichiditatea imediată pentru hotelul X cunoscând următoarele date:
- active curente 128.000lei
- pasive curente 78.000lei
- stocuri 80.000lei
- împrumuturi pe termen lung 25.000lei
- capitaluri proprii 100.000lei
Ac – Active curente
St – Stocuri
Pc – Pasive curente
RĂSPUNS:
Li = (Ac –St) / Pc
Li = (128.000 - 80.000) / 78.000 = 0,62
Fişă de evaluare
Nume candidat:
Nume evaluator:
Cp (a) Calcularea eficienţei generale a activităţii economice
Calculează rata eficienţei generale a activităţii economice din cadrul hotelului X, cunoscând
următoarele date:
INDICATORI REALIZAT 2003 %
Venituri totale 2.850.400 100%
- Venituri din exploatare 2.212.232 76,6%
- Venituri financiare 11.080 0,4%
- Venituri excepţionale 627.088 22%
Cheltuieli totale 2.237.800 100%
Profitul brut 612.600 100%
RĂSPUNS:
Rpb = Pb/Vt.exp. x 100 = 612.600/ 2.212.232 x 100 = 21,5%
Rpb – Rata eficienţei generala a activităţii economice
Pb – Profitul brut
Vt. exp – Venituri totale din exploatare
Fişă de evaluare
Nume candidat:
Nume evaluator:
C 3 – Calculează eficienţa capitalului investit
Cp (a) Determinarea capitalului propriu investit
Determină rentabilitatea capitalul propriu investit din cadrul hotelului X, cunoscând
următoarele date:
- Profitul brut 1.000.000lei
- Impozit pe profit 19%
- Capitaluri proprii 6.000.000lei
RĂSPUNS:
Rentabilitatea capitalului propriu investit (R.O.E) = Profitul net / Capitaluri proprii
R.O.E = 1.000.000 - (1.000.000 x 19%) / 6.000.000 x 100 = 0,135%
R.O.E = Pn / Cp
R.O.E = Rentabilitatea capitalului propriu investit
Pn = Profitul net
Cp = Capitaluri proprii
Modulul V Planificarea financiară
PLANIFICAREA FINANCIARĂ

Număr de ore: 62 ore, din care 31 de ore de laborator tehnologic.
C1 – Analizează informaţiile planificării financiare

C2 – Realizează planificarea financiară operativă
C3 - Realizează planificarea financiară strategică
UC 14: Planificarea financiară

Competenţe
Conţinut tematic
individuale
C1 – Analiza informaţiilor planificării financiare
Analizează  Instrumentul principal de planificare financiară: bugetul de venituri şi
informaţiile cheltuieli
planificării  Scopul întocmirii planificării financiare
financiare  Direcţii de elaborare a planurilor de afaceri în unităţile de alimentaţie:
planificarea operativă; planificarea strategică; planul de afaceri necesar
susţinerii cererii acordării unui împrumut bancar rambursabil, sau
utilizării unor fonduri de dezvoltare nerambursabile.
 Etapele ciclului de elaborare a bugetelor: obiectivele, direcţiile de
acţiune şi sarcinile ce decurg din planul strategic; datele necesare
studiilor pregătitoare; proiecte de plan, proiecte de variante bugetare şi
o variantă optimă între diferite compartimente.
C2 – Realizează Planificarea financiară operativă
planificarea  Analiza planificării financiare operative, pe bază de bugete: bugetul de
financiară venituri şi cheltuieli, bugetul fluxului de disponibilităţi, bugetul
operativă încasărilor şi preţurilor,
 Principii generale privind întocmirea bugetului de venituri şi cheltuieli
 Calcularea marjelor în activitatea de restauraţie: marja I = cheltuieli de
afaceri – cheltuieli cu marfa; marja II = marja I – alte cheltuieli de
exploatare; marja III (profitul brut).
 Calcularea marjelor în activitatea hotelieră: marja I = total cifră de
afaceri – cheltuieli (cu: personalul şi cu mf.); marja II = marja I – alte
cheltuieli de exploatare; marja III (profitul brut).
C3 - Realizează Planificarea financiară strategică
planificarea  Obiectivele planificării strategice: maximizarea cifrei de afaceri, a
financiară profitului brut din exploatare, a profitului net.
strategică  Strategii pentru realizarea planificării strategice: de reducere a
costurilor; creşterea calităţii produselor şi serviciilor; îmbunătăţirea
nivelului de pregătire a personalului.

Conţinuturile modulului Planificarea financiară vor fi abordate de către profesorul economist
în orele de laborator tehnologic şi instruire practică.
Planificarea financiară laboratorul tehnologic şi instruirea practică se poate realiza cu profesorul de
specialitate, atât în laboratorul de specialitate cât şi la agentul economic.
de la punctul III.
Metode de
Competenţe Conţinut tematic predare/învăţare
recomandate
C1 – Analiza informaţiilor planificării financiare Explicaţia, lucrul în
Analizează  Instrumentul principal de planificare financiară: bugetul echipă
informaţiile de venituri şi cheltuieli Observarea dirijată,
planificării  Scopul întocmirii planificării financiare observarea
financiare  Direcţii de elaborare a planurilor de afaceri în unităţile independentă;
de alimentaţie: planificarea operativă; planificarea Exerciţii practice;
strategică; planul de afaceri necesar susţinerii cererii Autoevaluarea,
acordării unui împrumut bancar rambursabil, sau Studiu de caz
utilizării unor fonduri de dezvoltare nerambursabile. Miniproiectul şi
 Etapele ciclului de elaborare a bugetelor: obiectivele, proiectul
direcţiile de acţiune şi sarcinile ce decurg din planul Rezolvarea de
strategic; datele necesare studiilor pregătitoare; proiecte probleme
de plan, proiecte de variante bugetare şi o variantă
optimă între diferite compartimente
C2 – Planificarea financiară operativă Explicaţia, lucrul în
Realizează  Analiza planificării financiare operative, pe bază de echipă
planificarea bugete: bugetul de venituri şi cheltuieli, bugetul fluxului Observarea dirijată,
financiară de disponibilităţi, bugetul încasărilor şi preţurilor, observarea
operativă  Principii generale privind întocmirea bugetului de independentă;
venituri şi cheltuieli Exerciţii practice;
 Calcularea marjelor în activitatea de restauraţie: marja I Rezolvarea de
= cheltuieli de afaceri – cheltuieli cu marfa; marja II = probleme
marja I – alte cheltuieli de exploatare; marja III (profitul Studii de caz;
brut). Rapoarte scrise
 Calcularea marjelor în activitatea hotelieră: marja I = Calcule matematice
total cifră de afaceri – cheltuieli (cu: personalul şi cu şi economice
mf.); marja II = marja I – alte cheltuieli de exploatare;
marja III (profitul brut).
C3 - Planificarea financiară strategică Explicaţia, lucrul în
Realizează Obiectivele planificării strategice: maximizarea cifrei

 de echipă
planificarea afaceri, a profitului brut din exploatare, a profitului net. Exerciţii practice;
financiară  Strategii pentru realizarea planificării strategice: de Rezolvarea de
strategică reducere a costurilor; creşterea calităţii produselor şi probleme
serviciilor; îmbunătăţirea nivelului de pregătire a Studii de caz;
personalului. Rapoarte scrise
profesor şi prezentate elevului.
Elevul poate fi integrat în evaluarea activităţii sale, consolidând astfel, capacitatea de a se
autoevalua şi mărind gradul de transparenţă a acordării notelor.
Pentru cele trei competenţe, laboratorul tehnologic se pot organiza la agenţii economici din
realizat de acesta.
competenţe.

C1 Analizează informaţiile planificării financiare

a Identificarea Instrumentul de planificare: bugetul de venituri şi Orale/
instrumentului cheltuieli scrise/
principal de
planificare
b Argumentarea Scopului întocmirii planificării financiare: Orale/
scopului întocmirii - intervenţia permanentă pentru eliminarea scrise/
planificării abaterilor în activitatea curentă a unităţii de
financiare alimentaţie.
c Stabilirea direcţiilor Direcţii de elaborare a planurilor de afaceri: Orale/
de elaborare a - planificarea operativă; scrise/
planurilor de afaceri - planificarea strategică; practice
în unităţile de - planul de afaceri necesar susţinerii cererii
alimentaţie acordării unui împrumut bancar rambursabil, sau
utilizării unor fonduri de dezvoltare
nerambursabile
d Urmărirea etapelor Etapele ciclului de elaborare a bugetelor: Orale/
ciclului de elaborare - obiectivele, direcţiile de acţiune şi sarcinile ce scrise/
a bugetelor decurg din planul strategic; practice
- datele necesare studiilor pregătitoare;
- proiecte de plan, proiecte de variante bugetare şi
o variantă optimă între diferite compartimente.

a Realizează planificarea Analizarea planificării financiare operative, pe Orale/
financiară operativă bază de bugete Practice/
Analizarea situaţiei: Scrise
- bugetul de venituri şi cheltuieli,
- bugetul fluxului de disponibilităţi,
- bugetul încasărilor şi preţurilor, etc.
b Aplicarea principiilor Principii generale: Orale/
generale privind întocmirea - întocmirea bugetelor pe fiecare activitate; Practice
bugetului de venituri şi - nu se defalcă pe activităţi veniturile care nu
cheltuieli pot fi realizate şi cheltuielile care nu pot fi

controlate;
- cheltuielile comune sunt suportate pe
activităţi, prin realizarea unor venituri
suplimentare, care acoperă şi cheltuielile;
- activitatea din subordine se centralizează la
nivelul total al firmei;
- conturile de venituri şi cheltuieli se
elaborează cu ajutorul managerilor, pe activităţi;
- realizarea conturilor de exploatare şi măsurile
pentru eliminarea abaterilor se aleg cu ajutorul
managerilor;
- întocmirea conturilor de exploatare se face pe
perioada anterioară celei la care se referă;
- identificarea obiectivelor principale şi
secundare şi a etapelor de realizare;
- selectarea alternativelor;
- colectarea datelor şi informaţiilor necesare;
- transpunerea alternativelor sub formă de
venituri şi cheltuieli şi alegerea variantei optime;
- stabilirea sarcinilor, informaţiilor şi
modalităţilor de control.
c Utilizarea marjelor în Calcularea marjelor în activitatea de restauraţie Orale/
vederea întocmirii bugetului - marja I = cheltuieli de afaceri – cheltuieli cu practice
de venituri şi cheltuieli în marfa;
activitatea de restauraţie - marja II = marja I – alte cheltuieli de
exploatare;
- marja III (profitul brut).
d Aplicarea marjelor în Calcularea marjelor în activitatea hotelieră: Orale/
vederea întocmirii bugetului - marja I = total cifră de afaceri – cheltuieli Practice
de venituri şi cheltuieli în (cu: personalul şi cu mf.);
activitatea hotelieră - marja II = marja I – alte cheltuieli de
exploatare;
- marja III (profitul brut).

a Stabilirea obiectivelor Obiectivele planificării strategice: Orale
planificării strategice maximizarea: /practice
- cifrei de afaceri,
- a profitului brut din exploatare,
- a profitului net.
b Adoptarea strategiilor Strategii: Orale/
pentru realizarea - de reducere a costurilor; practice
planificării strategice - creşterea calităţii produselor şi serviciilor;
- îmbunătăţirea nivelului de pregătire a personalului.
Fişă de evaluare
Nume candidat:
Nume evaluator:
C1 Analizează informaţiile planificării financiare
Cp (b) Argumentarea scopului întocmirii planificării financiare
Exerciţiu: Alege din următoarele variante prezentate, pe aceea care reprezintă scopul
întocmirii planificării financiare:
a) intervenţia permanentă pentru eliminarea abaterilor în activitatea curentă a unităţii de
alimentaţie;
b) determinarea abaterilor în activitatea curentă a unităţilor de alimentaţie;
c) intervenţia permanentă pentru eliminarea abaterilor în activitatea financiară a unităţilor de
alimentaţie.
RĂSPUNS: a
Fişă de evaluare
Nume candidat:
Nume evaluator:
Cp (c) Utilizarea marjelor în vederea întocmirii bugetului de venituri şi cheltuieli în activitatea de
restauraţie.
Exerciţiu:
Notează cu adevărat (A) şi fals (F) următoarele enunţuri:
a) marja I = cifra de afaceri – cheltuieli (… )

b) marja II = marja I – cheltuieli (… )
c) marja III = marja I + marja II (… )
d) marja II = marja III – marja I (….)
RASPUNS: a - A; b - F; c - F; d – F.
Fişă de evaluare
Nume candidat:
Nume evaluator:
Cp (a) Stabilirea obiectivelor planificării strategice.
Exerciţiu:
Se dau următoarele enunţuri: 1 - maximizare cifrei de afaceri, 2 - maximizarea profitului

brut din exploatare, 3 - reducere a costurilor, 4 - creşterea calităţii produselor, 5 - maximizarea
profitului net, 6 - îmbunătăţirea nivelului de pregătire a personalului
Alege varianta corectă din răspunsurile de mai jos, care indică Obiectivele planificării
strategice:
a) (1,2,3); b) (1,2,4); c) (1,2,5) ; d) (4,5,6)
RASPUNS: c
 evaluatorul va bifa fiecare sarcină îndeplinită corect de către elev.

 competenţa se consideră atinsă dacă elevul îndeplineşte sarcina de două ori.
 certificarea competenţei se obţine dacă toate sarcinile de lucru sunt îndeplinite. sarcinile
neîndeplinite se vor reevalua după o perioada de pregătire folosindu-se acelaşi instrument de
evaluare.
Precizări pentru aplicarea probei de evaluare
 elevul va fi evaluat în urma parcurgerii tuturor etapelor de învăţare
 elevul va realiza operaţiile practice cerute înainte de evaluare la fiecare etapă de învăţare
 certificarea acestor competenţe se va realiza în urma evaluării formative.
 înregistrarea performanţei se va realiza printr-o fişă de evaluare completată de profesor pe
parcursul probei

portofoliile.
Modulul VI Adoptarea planului de afaceri pentru susţinerea unui credit bancar
MODULUL VI
ADOPTAREA PLANULUI DE AFACERI PENTRU SUSŢINEREA UNUI CREDIT BANCAR

Număr de ore: 62 ore/an.
C1 – Stabileşte metodele de fezabilitate ale investiţiei

C2 – Stabileşte etapele planului de afaceri
C3 - Realizează anexele planului de afaceri
UC 15: Adoptarea planului de afaceri pentru susţinerea unui credit bancar

Competenţe
Conţinut tematic
individuale
C1 – Stabileşte Metodele de fezabilitate ale investiţiei
metodele de  Calcularea veniturilor nete actualizate: Venit net actual: venit net, valoarea la
fezabilitate ale zi a capitalului (calcule, operaţii matematice simple, folosind formulele
investiţiei cunoscute).
 Determinarea ratei rentabilităţii: venit net, valoarea investiţiilor (calcule,
operaţii matematice simple, folosind formulele cunoscute).
C2 – Stabileşte Etapele planului de afaceri
etapele planului  Prezentarea datelor firmei, ca argumentare pentru solicitarea unui credit sau a
de afaceri unui fond nerambursabil: date de identificare; cod fiscal; cod unic de
înregistrare; sfera de activitate; forma juridică; valoarea capitalului
 Descrierea afacerii pentru care se solicită un credit sau un fond
nerambursabil: capacitatea investită; structura prestărilor de servicii şi a
caracteristicilor lor; segmentul de piaţă şi potenţialii clienţi; condiţii legate de
brevete; categorii de încadrare, asigurarea respectării normelor P.S.I., a
normelor igienico-sanitare şi de protecţia muncii; prezentarea aprobărilor
privind construcţia clădirii; valori estimate în realizarea veniturilor.
 Argumentarea necesarului de investiţii pe obiectiv de finanţare în scopul
obţinerii de investiţii şi derulării etapelor de finanţare; poziţia actuală a
firmei pe piaţă şi faţă de concurenţă.
 Realizarea planului de marketing şi de promovare: descrierea pieţei firmei;
stabilirea segmentului de piaţă urmărit; stabilirea tendinţei pieţei; stabilirea
concurenţei şi a altor influenţe; adoptarea unor strategii de marketing,
identificarea şi analizarea riscurilor; analiza S.W.O.T.
 Monitorizarea planului de finanţare pe etape şi pe surse de finanţare. calculul
fezabilităţii investiţiei cu ajutorul metodelor V.A.N. sau R.I.R.
C3 - Realizează Anexele planului de afaceri
anexele  Analiza activităţii economice anterioare, curente şi viitoare a firmei:
planului de studierea Bilanţului Contabil anterior, curent şi viitor; - studierea Contului de

afaceri Profit şi Pierdere anterior şi viitor; studierea altor documente economico-
financiare anterioare şi viitoare.
 Portofoliului de comenzi pentru turişti: statistica comenzilor turiştilor.
 Oferte pentru dotări şi utilaje: dotări, utilaje şi echipamente pentru hoteluri.
 Condiţii de creditare: condiţii oferite în funcţie de politica de creditare a
fiecărei bănci.
 Fluxului de numerar estimat: numerar la începutul anului, intrările viitoare în
numerar, plăţile viitoare în numerar
 Indicatorilor financiari ai investiţiei: de profitabilitate, de lichiditate, bonitate
şi solvabilitate, de investiţii
Conţinuturile modulului „Adoptarea planului de afaceri pentru susţinerea unui credit

bancar” vor fi abordate de către profesorul economist în orele de laborator tehnologic şi instruire
practică.
exerciţiul, învăţarea prin proiecte, studiul de caz, brainstormingul etc. Pentru atingerea competenţelor,
activitatea de predare - învăţare în cadrul modulului Planificarea financiară laboratorul tehnologic şi
instruirea practică se poate realiza cu profesorul de specialitate, atât în laboratorul de specialitate cât şi
la agentul economic.
de la punctul III.
Metode de
recomandate
C1 – Metodele de fezabilitate ale investiţiei Explicaţia
Stabileşte  Calcularea veniturilor nete actualizate: Venit net Observarea dirijată,
metodele de actual: venit net, valoarea la zi a capitalului (calcule, observarea
fezabilitate operaţii matematice simple, folosind formulele independentă;
ale investiţiei cunoscute). Exerciţii practice;
 Determinarea ratei rentabilităţii: venit net, valoarea Rezolvarea de
investiţiilor (calcule, operaţii matematice simple, probleme
folosind formulele cunoscute).
C2 – Etapele planului de afaceri Explicaţia, lucrul în
Stabileşte  Prezentarea datelor firmei, ca argumentare pentru echipă
etapele solicitarea unui credit sau a unui fond
planului de nerambursabil: date de identificare; cod fiscal; cod Analiză, sinteză
afaceri unic de înregistrare; sfera de activitate; forma
juridică; valoarea capitalului Observarea dirijată,
 Descrierea afacerii pentru care se solicită un credit observarea

sau un fond nerambursabil: capacitatea investită; independentă;
structura prestărilor de servicii şi a caracteristicilor
lor; segmentul de piaţă şi potenţialii clienţi; condiţii Studiu de caz
legate de brevete; categorii de încadrare, asigurarea
respectării normelor P.S.I., a normelor igienico- Exerciţii practice;
sanitare şi de protecţia muncii; prezentarea
aprobărilor privind construcţia clădirii; valori Rezolvarea de
estimate în realizarea veniturilor. probleme
 Argumentarea necesarului de investiţii pe obiectiv
de finanţare în scopul obţinerii de investiţii şi Studii de caz;
derulării etapelor de finanţare; poziţia actuală a Rapoarte scrise
firmei pe piaţă şi faţă de concurenţă.
 Realizarea planului de marketing şi de promovare:
descrierea pieţei firmei; stabilirea segmentului de
piaţă urmărit; stabilirea tendinţei pieţei; stabilirea
concurenţei şi a altor influenţe; adoptarea unor
strategii de marketing, identificarea şi analizarea
riscurilor; analiza S.W.O.T.
 Monitorizarea planului de finanţare pe etape şi pe
surse de finanţare. calculul fezabilităţii investiţiei cu
ajutorul metodelor V.A.N. sau R.I.R
C3 - Anexele planului de afaceri Explicaţia, lucrul în
Realizează  Analiza activităţii economice anterioare, curente şi echipă
anexele viitoare a firmei: studierea Bilanţului Contabil
planului de anterior, curent şi viitor; - studierea Contului de Exerciţii practice;
afaceri Profit şi Pierdere anterior şi viitor; studierea altor
documente economico-financiare anterioare şi Analiză, sinteză
viitoare.
 Portofoliului de comenzi pentru turişti: statistica Studii de caz;
comenzilor turiştilor.
 Oferte pentru dotări şi utilaje: dotări, utilaje şi Rezolvarea de
echipamente pentru hoteluri. probleme
 Condiţii de creditare: condiţii oferite în funcţie de
politica de creditare a fiecărei bănci. Studii de caz;
 Fluxului de numerar estimat: numerar la începutul Rapoarte scrise
anului, intrările viitoare în numerar, plăţile viitoare
în numerar Analiză, sinteză
 Indicatorilor financiari ai investiţiei: de
profitabilitate, de lichiditate, bonitate şi Studii de caz;
solvabilitate, de investiţii
Pentru cele trei competenţe, laboratorul tehnologic se poate organiza la agenţii economici din
domeniul de activitate specific, elevul urmând să observe şi să participe la activitatea cotidiană a
acestora.
realizat de acesta.
competenţe.
a Calcularea Venit net actual: venit net, valoarea la zi a capitalului Orale/
veniturilor nete (calcule, operaţii matematice simple, folosind scrise/practice
actualizate formulele cunoscute).
b Determinarea Rata da rentabilitate: venit net, valoarea investiţiilor Orale/
ratei (calcule, operaţii matematice simple, folosind scrise/practice
rentabilităţii formulele cunoscute).

a Prezentarea datelor Datele firmei: Orale/
firmei, ca - date de identificare; Scrise
argumentare pentru - cod fiscal;
solicitarea unui - cod unic de înregistrare;
credit sau a unui - sfera de activitate;
fond nerambursabil - forma juridică;
- valoarea capitalului, etc.
Fezabilitatea: se calculează cu ajutorul metodelor
V.A.N. sau R.I.R.
Calculul fezabilităţii investiţiei
b Descrierea afacerii Descrierea afacerii: Orale/
pentru care se - capacitatea investită; Practice/
solicită un credit sau - structura prestărilor de servicii şi a scrise
un fond caracteristicilor lor;
nerambursabil - segmentul de piaţă şi potenţialii clienţi;
- condiţii legate de brevete;
- categorii de încadrare, asigurarea respectării
normelor P.S.I., a normelor igienico-sanitare şi de
protecţia muncii;
- prezentarea aprobărilor privind construcţia
clădirii;
- valori estimate în realizarea veniturilor.
c Argumentarea Argumentare în scopul: Orale/scrise
necesarului de - obţinerii de investiţii şi derulării etapelor de
investiţii pe obiectiv finanţare;
de finanţare - poziţia actuală a firmei pe piaţă şi faţă de
concurenţă.
d Realizarea planului Etapele planului de marketing: Orale/scrise
de marketing şi de - descrierea pieţei firmei;
promovare - stabilirea segmentului de piaţă urmărite;
- stabilirea tendinţei pieţei;
- stabilirea concurenţei şi a altor influenţe;
- adoptarea unor strategii de marketing,
- identificarea şi analizarea riscurilor; analiza
S.W.O.T.
e Monitorizarea Calculul fezabilităţii investiţiei cu ajutorul metodelor Orale/scrise
planului de finanţare V.A.N. sau R.I.R. Orale/scrise/
pe etape şi pe surse practice
de finanţare

a Analizarea activităţii Analizarea activităţii economice Orale

economice anterioare, - studierea: - Bilanţului Contabil anterior, curent şi viitor; /scrise
curente şi viitoare a - studierea:- Contului de Profit şi Pierdere anterior şi
firmei viitor;
- studierea: altor documente economico-financiare
anterioare şi viitoare.
b Studierea portofoliului Portofoliu de comenzi pentru turişti: statistica comenzilor Orale
de comenzi pentru turiştilor /scrise
turişti
c Prezentarea ofertelor Oferte pentru dotări şi utilaje: dotări, utilaje şi Orale
pentru dotări şi utilaje echipamente pentru hoteluri. /scrise
d Studierea condiţiilor Condiţii de creditare: condiţii oferite în funcţie de politica Orale
de creditare de creditare a fiecărei bănci /scrise
e Aprecierea fluxului de Studierea fluxului de numerar estimat: Orale
numerar estimat - numerar la începutul anului, /scrise
- intrările viitoare în numerar,
- plăţile viitoare în numerar, etc.
f Analizarea Urmărirea indicatorilor: Orale
indicatorilor financiari - de profitabilitate, /scrise
ai investiţiei - de lichiditate,
- bonitate şi solvabilitate,
- de investiţii.
Fişă de evaluare
Nume candidat:
Nume evaluator:
Cp (a) Calcularea veniturilor nete actualizate
Exerciţiu:
Unitatea X în cursul anului 2003 a contractat un credit bancar pentru investiţii, la o rată medie a
inflaţiei este de 15%. Durata medie de rambursare a investiţiei şi de calcul a fezabilităţii este de 5 ani,
societatea înregistrând un venit net în anul I de 456 mld.
Determinaţi venitul net actualizat pentru anul I.
RASPUNS: K1 = 1/ (1 + 0,15) = 0,8696

V.A.N = 456 x 0,8696 = 396,5376 mld
K = Coeficientul de actualizare
K1 = Coeficientul de actualizare pt. anul 1
K = 1 / (1+r)
r = rata medie anuala a inflaţiei
V.A.N = Valoarea actualizata a veniturilor nete

V.A.N = Vn x K
Vn = Venitul net
Fişă de evaluare
Nume candidat:
Nume evaluator:
Cp (c) Argumentarea necesarului de investiţii pe obiectiv de finanţare
Exerciţiu: Necesarului de investiţii se defalcă pe:
a) obiective de investiţii şi etape de finanţare
b) etape ce cuprind informaţii necesare acordării creditului
c) etape ce cuprind informaţii contabile actuale şi viitoare
d) obiective de investiţii
RĂSPUNS: a
Fişă de evaluare
Nume candidat:
Nume evaluator:
Cp (a) Analizarea activităţii economice anterioare, curente şi viitoare a firmei
Exerciţiu: Analizarea activităţii economice anterioare, curente şi viitoare a firmei presupune
analiza următoarelor documente:
a) Bilanţului Contabil anterior, curent şi viitor;
b) Contului de Profit şi Pierdere anterior şi viitor;
c) Bilanţul Contabil şi Contului de Profit şi Pierdere anterior;
d) Alte documente economico-financiare anterioare şi viitoare,
e) Documente economice viitoare.
RĂSPUNS: a, b, d
.
Modulul VII Tarifele şi preţurile în hoteluri
MODULUL VII
TARIFELE ŞI PREŢURILE ÎN HOTELURI

Număr de ore: 93 ore, din care: 31 de ore laborator tehnologic şi 31 de ore de instruire practică.
C1 – Determină mărimea cifrei de afaceri în unităţile hoteliere

C2 – Stabileşte cheltuielile care determină nivelul preţurilor
C3 - Calculează tarifele şi preţurile în hoteluri
C4 - Utilizarea „Metodei costurilor totale şi punctul de echilibru al vânzărilor”

UC 16: Tarifele şi preţurile în hoteluri
Competenţe
Conţinut tematic
individuale
C1 – Determină Mărimea cifrei de afaceri în unităţile hoteliere
mărimea cifrei de  Deverul unităţilor hoteliere: sarcini concrete pentru realizarea
afaceri în volumului maxim, posibil de vânzări de mărfuri sau prestări de servicii.
unităţile hoteliere  Criterii care stau al baza strategiei de tarife în hoteluri: economice,
factorii cererii, reglementări legale
 Elemente care influenţează nivelul tarifelor în unităţile hoteliere:
calitatea serviciilor, segmentul de piaţă utilizat, categoria de clienţi,
cererea de servicii, vadul comercial, seriozitatea personalului
 Elemente care influenţează nivelul preţurilor în unităţile hoteliere:
potenţialul pieţei, categoriile de clienţi, structura serviciilor
C2 – Stabileşte Cheltuieli care determină nivelul preţurilor
cheltuielile care  Cheltuielilor fixe: cheltuieli cu salariile personalului angajat permanent,
determină nivelul impozite, taxe, amortizări
preţurilor  Cheltuielilor variabile: cheltuieli cu materialele consumabile, cu apa,
energia, mărfurile, cheltuieli cu salariile personalului sezonier,
C3 - Calculează Tarifele şi preţurile în hoteluri
tarifele şi  Componentelor preţului produselor de la barul hotelului: preţul de
preţurile în cumpărare + adaos comercial + T.V.A.
hoteluri  Implementarea strategiilor şi metodelor de adoptare a tarifelor
 Strategia: tarifelor forfetare; tarifelor ridicate; tarifelor diferenţiate,
tarifelor scăzute.
 Metode: neformale; formale.
 Componentelor tarifelor de cazare în hoteluri: [(cheltuieli fixe +
C4 - Utilizarea cheltuieli variabile) + profit] +T.V.A.
„Metodei Metoda costurilor totale şi punctul de echilibru al vânzărilor
costurilor totale şi  Identificarea şi calcularea componentelor preţului în hoteluri: preţul de
punctul de cumpărare + T.V.A.

echilibru al  Identificarea şi calcularea componentelor tarifului în hoteluri: cheltuieli
vânzărilor” fixe + cheltuieli variabile

Conţinuturile modulului „Tarifele şi preţurile în hoteluri” vor fi abordate de către profesorul
economist în orele de laborator tehnologic şi instruire practică.
Pentru atingerea competenţelor, activitatea de predare - învăţare în cadrul modulului „Tarifele
şi preţurile în hoteluri” teoria şi instruirea practică se pot realiza cu profesorul de specialitate, în sala
de clasă, laboratorul de specialitate şi la agentul economic.
de la punctul III.
Metode de predare /
Competenţe Conţinut tematic
C1 – Mărimea cifrei de afaceri în unităţile hoteliere Explicaţia
Determină  Deverul unităţilor hoteliere: sarcini concrete Dezbaterea
mărimea pentru realizarea volumului maxim, posibil de
cifrei de vânzări de mărfuri sau prestări de servicii. Observarea dirijată,
afaceri în  Criterii care stau al baza strategiei de tarife în observarea independentă;
unităţile hoteluri: economice, factorii cererii, reglementări
hoteliere legale Exerciţii aplicative;
 Elemente care influenţează nivelul tarifelor în
unităţile hoteliere: calitatea serviciilor, segmentul de Rezolvarea de probleme
piaţă utilizat, categoria de clienţi, cererea de servicii,
vadul comercial, seriozitatea personalului Studiu de caz
 Elemente care influenţează nivelul preţurilor în
unităţile hoteliere: potenţialul pieţei, categoriile de Analiză, sinteză
clienţi, structura serviciilor
C2 – Cheltuieli care determină nivelul preţurilor Explicaţia
Stabileşte  Cheltuielilor fixe: cheltuieli cu salariile
cheltuielile personalului angajat permanent, impozite, taxe, Exerciţii aplicative
care amortizări Rezolvarea de probleme
determină  Cheltuielilor variabile: cheltuieli cu materialele Studii de caz;
nivelul consumabile, cu apa, energia, mărfurile, cheltuieli cu Rapoarte scrise
preţurilor salariile personalului sezonier
C3 - Tarifele şi preţurile în hoteluri Explicaţia
Calculează  Componentelor preţului produselor de la barul
tarifele şi hotelului: preţul de cumpărare + adaos comercial + Exerciţii practice;
preţurile în T.V.A.
hoteluri  Implementarea strategiilor şi metodelor de Analiză, sinteză

adoptare a tarifelor Studii de caz;
 Strategia: tarifelor forfetare; tarifelor ridicate; Calcule matematice şi
tarifelor diferenţiate, tarifelor scăzute. economice
 Metode: neformale; formale.
 Componentelor tarifelor de cazare în hoteluri: Rezolvarea de probleme
[(cheltuieli fixe + cheltuieli variabile) + profit] +
+T.V.A. Rapoarte scrise
C4 - Metoda costurilor totale şi punctul de echilibru al Explicaţia
Utilizarea vânzărilor Exerciţii practice;
„Metodei  Identificarea şi calcularea componentelor Studii de caz;
costurilor preţului în hoteluri: preţul de cumpărare + T.V.A.
totale şi  Identificarea şi calcularea componentelor Rezolvarea de probleme
punctul de tarifului în hoteluri: cheltuieli fixe + cheltuieli
echilibru al variabile
vânzărilor”
Pentru cele patru competenţe, laboratorul tehnologic se pot organiza la agenţii economici din

realizat de acesta.
competenţe.
Criterii de Precizări privind aplicabilitatea criteriilor Probe de
performanţă de performanţă evaluare
a Calcularea deverului Dever: sarcini concrete pentru realizarea Orale/scrise/
unităţilor hoteliere volumului maxim, posibil de vânzări de
mărfuri sau prestări de servicii.
b Precizarea criteriilor Criterii: economice, factorii cererii, Orale/scrise
care stau al baza reglementări legale
strategiei de tarife în
hoteluri
c Analizarea elementelor Elemente care influenţează nivelul tarifelor: Orale/
care influenţează nivelul - calitatea serviciilor, scrise/practice
tarifelor în unităţile - segmentul de piaţă utilizat,
hoteliere - categoria de clienţi,
- cererea de servicii,
- vadul comercial,
- seriozitatea personalului, etc.
d Analizarea elementelor Elemente care influenţează nivelul preţurilor: Orale/scrise
care influenţează nivelul - potenţialul pieţei,
preţurilor în unităţile - categoriile de clienţi,
hoteliere - structura serviciilor, etc.

a Calcularea cheltuielilor Cheltuieli fixe (calcule matematice simple): Orale/
fixe - cheltuieli cu salariile personalului angajat Practice/
permanent, scrise
- impozite,
- taxe,
- amortizări, etc.
b Calcularea cheltuielilor Cheltuieli variabile: Orale/
variabile - cheltuieli cu materialele consumabile, cu Practice/

apa, energia, mărfurile, scrise
- cheltuieli cu salariile personalului sezonier,

Precizări privind aplicabilitatea Probe de
criteriilor de performanţă evaluare
a Identificarea şi calcularea Componentele preţului produselor de la Scrise/practice
componentelor preţului
barul
produselor de la barul hotelului: preţul de cumpărare + adaos
hotelului comercial + T.V.A.
b Implementarea strategiilor şi
Strategia: Scrise/practice
metodelor de adoptare a - tarifelor forfetare;
tarifelor - tarifelor ridicate;
- tarifelor diferenţiate,
- tarifelor scăzute.
Metode:
- neformale;
- formale.
c Identificarea şi calcularea Componentele tarifelor de cazare în Scrise/practice
componentelor tarifelor de hoteluri:
cazare în hoteluri [(cheltuieli fixe + cheltuieli variabile) +
profit] +T.V.A

Precizări privind aplicabilitatea Probe de
criteriilor de performanţă evaluare
a Identificarea şi calcularea Componentele preţului în hoteluri: preţul Scrise/practice
componentelor preţului în de cumpărare + T.V.A.
hoteluri
b Identificarea şi calcularea Componentele tarifului în hoteluri: Scrise/practice
componentelor tarifului în cheltuieli fixe + cheltuieli variabile
hoteluri
Fişă de evaluare
Nume candidat:
Nume evaluator:
Cp (c) Analizarea elementelor care influenţează nivelul tarifelor în unităţile hoteliere
Exerciţiu:
Elementele care influenţează nivelul tarifelor în unităţile hoteliere sunt: calitatea

serviciilor, segmentul de piaţă utilizat, categoria de clienţi. Enumeraţi încă 3 elemente care
influenţează nivelul tarifelor.
RASPUNS: cererea de servicii; vadul comercial; seriozitatea personalului.
Fişă de evaluare
Nume candidat:
Nume evaluator:
Cp (a) Calcularea cheltuielilor fixe
Exerciţiu:
Identificaţi care dintre următoarele cheltuieli sunt considerate fixe, pentru o unitate
hotelieră?
a) cheltuieli cu salariile personalului angajat permanent,
b) cheltuieli cu impozite,
c) cheltuieli cu taxe
d) cheltuieli cu materialele consumabile,
e) cheltuieli cu apa, energia, mărfurile,
f) cheltuieli cu salariile personalului sezonier,
g) cheltuieli cu amortizări.
RĂSPUNS: a, b, c, g
Fişă de evaluare
Nume candidat:
Nume evaluator:
Cp (a) Identificarea şi calcularea componentelor preţului produselor de la barul hotelului
Exerciţiu aplicativ:
În cadrul barului din hotelului „X” se aduce spre vânzare o băutură răcoritoare la preţul de
cumpărare de la furnizor de 20.000lei/buc (fără T.V.A). Ştiind că unitatea practică un adaos comercial
de 10%, stabiliţi preţul de vânzare.
RASPUNS: Ac = 20000 lei x 10% = 2.000 lei
T.V.A = 22.000 lei x 0,19 = 4.180 lei
Pv = 20.000 lei + 2.000 lei + 4180 lei = 26 180 lei
Ac = Adaos comercial
Ac = Pc x Cap
Pc – Preţ de cumpărare
Cap – Cota procentuala de adaos comercial
T.V.A – Taxa pe valoarea adăugată
T.V.A = (Pc + Ac ) x 19%
Pv – Preţ de vânzare
Pv = Pc + Ac + T.V.A
Fişă de evaluare
Nume candidat:
Nume evaluator:
Cp (b) Identificarea şi calcularea componentelor tarifului în hoteluri
Tariful pentru o noapte de cazare în Hotelul „X” este de 400.000lei /noapte /cazare. Cheltuielile
variabile pe zi, în luna februarie au fost de 10mil lei, iar cheltuielile fixe pe întreaga lună
calendaristică, sunt în valoare de 200mil lei. Determinaţi componentele tarifelor în hotelul „X”
RASPUNS: Componentele tarifelor = cheltuieli fixe + cheltuieli variabile

Componentele tarifelor = (10 mil. x 30 zile) + 200 mil.

portofoliile.
Modulul VIII Stabilirea preţurilor în unităţile de alimentaţie
MODULUL VIII
STABILIREA PREŢURILOR ÎN UNITĂŢILE DE ALIMENTAŢIE

Număr de ore: 93 ore, din care: 31 de ore laborator tehnologic şi 31 de ore de instruire practică.
C1 – Calculează preţurile în unităţile de alimentaţie

C2 – Argumentează semnificaţiei Adaosului Comercial în stabilirea preţurilor în unităţile de
alimentaţie
C3 - Calculează fluxul de numerar

UC 17: Stabilirea preţurilor în unităţile de alimentaţie
Competenţe
Conţinut tematic
individuale
C1 – Calculul preţurilor în unităţile de alimentaţie
Calculează  Determinarea preţului de vânzarea mărfurilor şi preparatelor: (preţ de
preţurile în unităţile cumpărare + cheltuieli de achiziţie) sau cost de achiziţie + marja brută
de alimentaţie  Viteza de rotaţie a stocurilor: valoarea stocurilor; valoarea cifrei de
afaceri.
 Cota de Adaos Comercial a preţurilor preparatelor: - Adaosul
comercial; preţul de cumpărare pentru produsele neprelucrate.
 Cota T.V.A. a preţurilor de vânzare a produselor şi a preparatelor: -
Cota T.V.A. produse (neprelucrate): T.V.A. x (preţul de cumpărare +
adaos comercial), - Cota T.V.A. preparate: T.V.A. x (cost de achiziţie +
marjă brută)
 Legislaţia în vigoare, privind T.V.A: H.G. nr. 809/1995; O.G. nr.
3/1992; acte normative în vigoare.
C2 – Argumentează Semnificaţia adaosului comercial în stabilirea preţurilor în unităţile de
semnificaţiei alimentaţie
Adaosului  Calcularea Adaosului comercial realizat: total mărfuri vândute;
Comercial în costurile de cumpărare; cost preparate; cheltuieli indirecte.
stabilirea preţurilor  Determinarea stocului final de preparate: stoc iniţial, intrări, ieşiri
în unităţile de  Determinarea indicelui vânzărilor unui preparat: numărul de porţii
alimentaţie vândute dintr-un preparat; număr total de porţii; Viteza de rotaţie a
stocurilor: valoarea stocurilor; valoarea cifrei de afaceri; Analiza
indicatorilor de profitabilitate, de lichiditate şi de investiţii.
 Determinarea marjei brute: cifra de afaceri fără T.V.A. – cost de
C3 - Calculează achiziţie a materiilor prime folosite la obţinerea preparatelor.
fluxul de numerar Fluxul de numerar
 Date furnizate de fluxul de numerar: disponibilităţile băneşti la

începutul perioadei, din casierie sau bancă; cheltuielile efectuate;
încasările efectuate
 Avantajele utilizării fluxului de numerar: prezentarea situaţiei
veniturilor, cheltuielilor şi disponibilităţilor; identificarea situaţiilor de
surplus de numerar; estimarea cheltuielilor viitoare; identificarea
posibilităţilor firmei de a susţine cheltuieli extraordinare.
 Stabilirea fluxului de numerar pe baza evidenţei anterioare: documente
contabile anterioare
VI. SUGESTII METODOLOGICE
Conţinuturile modulului „Stabilirea preţurilor în unităţile de alimentaţie” vor fi abordate de

către profesorul economist în orele de laborator tehnologic şi instruire practică.
„Stabilirea preţurilor în unităţile de alimentaţie” teoria şi instruirea practică se pot realiza cu
profesorul de specialitate, în sala de clasă, laboratorul de specialitate şi la agentul economic.
de la punctul III.
Metode de
recomandate
C1 – Calculul preţurilor în unităţile de alimentaţie Explicaţia
Calculează  Determinarea preţului de vânzarea mărfurilor şi
preţurile în preparatelor: (preţ de cumpărare + cheltuieli de
unităţile de achiziţie) sau cost de achiziţie + marja brută
alimentaţie  Viteza de rotaţie a stocurilor: valoarea stocurilor; Exerciţii aplicative;
valoarea cifrei de afaceri.
 Cota de Adaos Comercial a preţurilor preparatelor:
- Adaosul comercial; preţul de cumpărare pentru Rezolvarea de
produsele neprelucrate. probleme
 Cota T.V.A. a preţurilor de vânzare a produselor şi
a preparatelor: - Cota T.V.A. produse
(neprelucrate): T.V.A. x (preţul de cumpărare + Studiu de caz
adaos comercial), - Cota T.V.A. preparate: T.V.A.
x (cost de achiziţie + marjă brută) Analiză, sinteză
 Legislaţia în vigoare, privind t.v.a: e: H.G. nr.
809/1995; O.G. nr. 3/1992; acte normative în
vigoare.
C2 – Semnificaţia adaosului comercial în stabilirea Explicaţia

Argumentează preţurilor în unităţile de alimentaţie
semnificaţiei  Calcularea Adaosului comercial realizat: total
Adaosului mărfuri vândute; costurile de cumpărare; cost
Comercial în preparate; cheltuieli indirecte.
stabilirea  Determinarea stocului final de preparate: stoc
preţurilor în iniţial, intrări, ieşiri Exerciţii aplicative
unităţile de  Determinarea indicelui vânzărilor unui preparat:
alimentaţie numărul de porţii vândute dintr-un preparat;
număr total de porţii; Viteza de rotaţie a stocurilor: Rezolvarea de
valoarea stocurilor; valoarea cifrei de afaceri; probleme
Analiza indicatorilor de profitabilitate, de
lichiditate şi de investiţii.
 Determinarea marjei brute: cifra de afaceri fără Studii de caz;
T.V.A. – cost de achiziţie a materiilor prime
folosite la obţinerea preparatelor
C3 - Fluxul de numerar Explicaţia
Calculează  Date furnizate de fluxul de numerar:
fluxul de disponibilităţile băneşti la începutul perioadei, din Exerciţii practice;
numerar casierie sau bancă; cheltuielile efectuate;
încasările efectuate Analiză, sinteză
 Avantajele utilizării fluxului de numerar:
prezentarea situaţiei veniturilor, cheltuielilor şi Studii de caz;
disponibilităţilor; identificarea situaţiilor de
surplus de numerar; estimarea cheltuielilor Rezolvarea de
viitoare; identificarea posibilităţilor firmei de a probleme
susţine cheltuieli extraordinare.
 Stabilirea fluxului de numerar pe baza evidenţei
anterioare: documente contabile anterioare
realizat de acesta.
competenţe.

a Determinarea preţului de Preţul de vânzare al preparatelor: scrise/practice
vânzarea mărfurilor şi (preţ de cumpărare + cheltuieli de achiziţie)
preparatelor sau cost de achiziţie + marja brută
b Stabilirea vitezei de Viteza de rotaţie a stocurilor: scrise/practice
rotaţie a stocurilor - valoarea stocurilor;
- valoarea cifrei de afaceri.
c Determinarea cotei de Cota de Adaos comercial: scrise/practice
Adaos Comercial a - Adaosul comercial;
preţurilor preparatelor - preţul de cumpărare pentru produsele
neprelucrate.
d Determinarea cotei - Cota T.V.A. produse (neprelucrate): T.V.A. x scrise/practice
T.V.A. a preţurilor de (preţul de cumpărare + adaos comercial)
vânzare a produselor şi a - Cota T.V.A. preparate: T.V.A. x (cost de
preparatelor achiziţie + marjă brută)
e Aplicarea legislaţiei în Legislaţie: H.G. nr. 809/1995; O.G. nr. 3/1992; scrise/practice
vigoare, privind T.V.A acte normative în vigoare.
C2 – Argumentează semnificaţiei adaosului comercial în stabilirea preţurilor în unităţile de alimentaţie

Criterii de Precizări privind aplicabilitatea
Probe de evaluare
performanţă criteriilor de performanţă
a Calcularea Adaosului Adaos comercial realizat: Practice/scrise
comercial realizat - total mărfuri vândute;
- costurile de cumpărare;
- cost preparate;
- cheltuieli indirecte.
b Determinarea stocului Stoc final: stoc iniţial, intrări, ieşiri
final de preparate Practice/scrise
c Determinarea indicelui Indicele vânzărilor unui produs/preparat: Practice/scrise
vânzărilor unui preparat - numărul de porţii vândute dintr-un
preparat;
- număr total de porţii.
- viteza de rotaţie a stocurilor: valoarea
stocurilor; valoarea cifrei de afaceri.
Analiza indicatorilor de profitabilitate, de
lichiditate şi de investiţii
d Determinarea marjei Marja brută: cifra de afaceri fără T.V.A. – Practice/scrise
brute cost de achiziţie a materiilor prime folosite
la obţinerea preparatelor.

a Determinarea datelor Date furnizate: Scrise/practice
furnizate de fluxul - disponibilităţile băneşti la începutul perioadei, din
de numerar casierie sau bancă;
- cheltuielile efectuate;
- încasările efectuate, etc.
b Stabilirea avantajelor Avantajele utilizării fluxului de numerar: Scrise/practice
utilizării fluxului de - prezentarea situaţiei veniturilor, cheltuielilor şi
numerar disponibilităţilor;
- identificarea situaţiilor de surplus de numerar;
- estimarea cheltuielilor viitoare;
- identificarea posibilităţilor firmei de a susţine
cheltuieli extraordinare
c Stabilirea fluxului de Evidenţa anterioară: documente contabile anterioare Scrise/practice
numerar pe baza
evidenţei anterioare
Fişă de evaluare
Nume candidat:
Nume evaluator:
Cp (a) Determinarea preţului de vânzarea mărfurilor şi preparatelor
Exerciţiu:
În cadrul restaurantului „X” se cumpără marfă la preţul de 10.000lei şi T.V.A 19000lei.
Unitatea practică o cotă de adaos comercial de 150% pentru acest produs. Să se calculeze preţul de
vânzare al produsului, prin restaurant.
RASPUNS: Ac = 10.000 x 1,5 = 15.000 lei

T.V.A = 25.000 x 0,19 = 4.750 lei
Pv = 10.000 + 15.000 + 4.750 = 29.750 lei
Ac = Pc x Cap
Pc – Preţ de cumpărare
Cap – Cota procentuala de adaos comercial
T.V.A – Taxa pe valoarea adăugată
T.V.A = (Pc + Ac ) x 19%
Pv – Preţ de vânzare
Pv = Pc + Ac + T.V.A
Fişă de evaluare
Nume candidat:
Nume evaluator:
C2 – Argumentează semnificaţiei Adaosului Comercial în stabilirea preţurilor în unităţile de
alimentaţie
Cp (a) Calcularea Adaosului comercial realizat
Exerciţiu:
În cadrul restaurantului „X” se vinde o marfă la preţul de 29.750lei. Ştiind că T.V.A. este de
4.750 lei, să se calculeze adaosul comercial practicat de restaurant, ştiind că preţul de cumpărare este
de 10.000 lei
RASPUNS: Ac = (29.750 – 4.750) – 10.000 = 15.000 lei (1,5%)
Ac = Pc x Cap
Fişă de evaluare
Nume candidat:
Nume evaluator:
Cp (c) Stabilirea fluxului de numerar pe baza evidenţei anterioare
Exerciţiu:
Enumeraţi cele 4 avantaje ale utilizării fluxului de numerar :
a) …………………………..
b) ………………………….
c) ………………………….
d) ………………………….
RASPUNS:
- prezentarea situaţiei veniturilor, cheltuielilor şi disponibilităţilor;
- identificarea situaţiilor de surplus de numerar;
- estimarea cheltuielilor viitoare;
- identificarea posibilităţilor firmei de a susţine cheltuieli extraordinare.

evaluare.
parcursul probei
portofoliile.
Modulul IX Sisteme informatice de gestiune în restaurante
MODULUL IX
SISTEME INFORMATICE DE GESTIUNE ÎN RESTAURANTE

Număr de ore: 124 ore/an, din care: 31 de ore laborator tehnologic şi 31 de ore de instruire
practică.
Toate orele sunt abordate de profesorul economist.
C1 – Structurează şi o prezintă informaţii raportate la domeniul restaurante din surse variate

C2 – Utilizează sistemele informatice de gestiune în activitatea de restauraţie
C3 - Utilizează sistemul de vânzări şi gestiune a restaurantelor “SAPIHIR – Restaurant”

UC 18: Sisteme informatice de gestiune în restaurante
Competenţe
Conţinut tematic
individuale
C1 – Structurează şi Informaţii privind activitatea economică a restaurantelor
prezintă informaţii  Surse de informaţii: primare: documente clienţi, documente contabile,
raportate la  Introduce datele in diferite sisteme informatice: SMARTPOS;
domeniul SMARTRES; MagicPOS; SAPHIR-REST;
restaurante, din  Prezentarea situaţiilor finale realizate: centralizarea vânzărilor, costului
surse variate totale la materiile prime achiziţionate, emitere N.I.R/N.P.R,
inventariere, închidere de lună, borderouri, note de plată, situaţie
vânzări, rapoarte financiare şi de gestiune, rapoarte de contabilitate
C2 – Utilizează Sisteme informatice de gestiune în activitatea de restauraţie

sistemele  Sisteme informatice de gestiune în activitatea restaurantului: SAPHIR -
informatice de Restaurant (SAPHIRPOS; SAPHIRGEST; SAPHIR- Manager;
gestiune în SAPHIR-Monitor; SAPHIR- UtilDB).
activitatea de  Instrumente de lucru proprii sistemelor informatice de gestiune a
restauraţie restaurantelor: note de plată, bonuri comandă, ordine de plată,
borderouri încasări, rapoarte, liste de meniu şi reţetare, liste inventar,
borderou vânzări, N.I.R
 Înregistrarea documentelor cu ajutorul sistemelor informatice de
gestiune a restaurantelor: inregistrarea vânzărilor, plăţilor,
transferurilor între mese, materiilor prime, materialelor, producţiei,
listei meniu, reţetare, reţete, consumabile, furnizori, clienţi
 Realizarea situaţiilor finale cu ajutorul sistemelor informatice de
gestiune a restaurantelor: încasări/plăti furnizorii, consumul de materii
prime şi materiale consumabile, N.I.R lunar/anual, balanţă stocuri,
evidentă clienţi fideli şi datornici, situaţia stocurilor cantitativ-valorice
 Compararea metodelor tradiţionale cu cele moderne: criterii de
comparare: timp de rezolvare; resurse; condiţii de aplicabilitate
C3 - Utilizează Sistemul de vânzări şi gestiune a restaurantelor “SAPIHIR –

sistemul de vânzări Restaurant”
şi gestiune a  Modulele informatice, ale sistemul de vânzări şi gestiune a
restaurantelor restaurantelor “SAPIHIR – Restaurant”:
“SAPIHIR – SAPHIRPOS – modul vânzări;
Restaurant” SAPHIRGEST – modul gestiune (modul rapoarte inclus);
SAPHIR - Manager – modul managerial;
SAPHIR - Monitor – modul monitorizare comenzi;
SAPHIR- UtilDB – utilizator întreţinere bază de date.
 Instrumentelor de lucru proprii modulelor informatice de gestiune a
restaurantelor:
SAPHIRGEST - liste de meniu şi reţetare,centralizatoare de vânzări şi
cumpărări, centralizatoare de consum materii prime liste inventar, borderou
vânzări,
SAPHIR – Manager - rapoarte încasări pe secţii, rapoarte pe unitate,
rapoarte privind gradul de ocupare, etc.
SAPHIR - Monitor - fişe comenzi;
SAPHIR- UtilDB - ferestre ce permit compararea, repararea şi
salvarea datelor.
 Înregistrarea datelor cu ajutorul modulelor informatice de gestiune a
restaurantelor
SAPHIRPOS - plăţilor, comenzilor, plata cu sau fără discount - uri,
încasări, transferurile între mese, retururile, vânzările
SAPHIRGEST - meniul şi reţetele, vânzările şi cumpărările, consumul
de materii prime, stocurile,consumabilele
SAPHIR - Manager - încasări pe secţii, ospătari, pe unitate, gradul de
ocupare,
SAPHIR - Monitor - comenzile la secţii;
SAPHIR- UtilDB – date ce permit compararea, repararea şi salvarea
datelor
 Realizarea situaţiilor finale cu ajutorul subsistemelor informatice de
gestiune a restaurantelor
SAPHIRPOS - borderou de încasări cu centralizarea notelor,rapoarte
despre vânzările lunare/anuale pe secţii, ospătari, moduri plată, realizări
ospătari,situaţia retururilor, etc.
SAPHIRGEST – nomenclator de produse, liste de meniu şi reţetare,
centralizatoare de vânzări şi cumpărări lunare/anuale, situaţia stocurilor
cantitativ-valorice, balanţa stocurilor
SAPHIR - Manager – rapoarte încasări pe secţii lunare/anuale,
rapoarte pe unitate lunare/anuale, rapoarte privind gradul de ocupare
lunar/anual
SAPHIR - Monitor – fişe comenzi lunare/anuale.
SAPHIR- UtilDB – ferestre ce permit compararea, repararea şi
salvarea datelor lunare/anuale.
Conţinuturile modulului „Sisteme informatice de gestiune în restaurante” vor fi abordate de

către profesorul economist în orele de laborator tehnologic şi instruire practică.
exerciţiul, învăţarea prin proiecte, studiul de caz, brainstormingul etc. Pentru atingerea competenţelor,
activitatea de predare - învăţare în cadrul modulului „Sisteme informatice de gestiune în restaurante”
instruirea tehnologică şi instruirea practică se pot realiza cu profesorul de specialitate, în laboratorul de
specialitate şi la agentul economic.
de la punctul III.
Competenţe Conţinut tematic Metode de predare /
C1 – Informaţii privind activitatea economică a Explicaţia
Structurează şi restaurantelor Demonstraţia
o prezintă  Surse de informaţii: primare: documente clienţi, Lucrul în echipă
informaţii documente contabile, Utilizarea
raportate la  Introduce datele in diferite sisteme informatice: calculatorului şi a
domeniul SMARTPOS; SMARTRES; MagicPOS; softurilor de
restaurante din SAPHIR-REST; specialitate
surse variate  Prezentarea situaţiilor finale realizate: Exerciţii aplicative;
centralizarea vânzărilor, costului totale la Rezolvarea de
materiile prime achiziţionate, emitere probleme
N.I.R/N.P.R, inventariere, închidere de lună, Studiu de caz
borderouri, note de plată, situaţie vânzări, rapoarte Analiză, sinteză
financiare şi de gestiune, rapoarte de contabilitate
C2 – Sisteme informatice de gestiune în activitatea de Explicaţia
Utilizează restauraţie
sistemele  Sisteme informatice de gestiune în activitatea Demonstraţia
informatice de restaurantului: SAPHIR - Restaurant
gestiune în (SAPHIRPOS; SAPHIRGEST; SAPHIR- Lucrul în echipă
activitatea de Manager; SAPHIR-Monitor; SAPHIR- UtilDB).
restauraţie  Instrumente de lucru proprii sistemelor Utilizarea
informatice de gestiune a restaurantelor: note de calculatorului şi a
plată, bonuri comandă, ordine de plată, borderouri softurilor de
încasări, rapoarte, liste de meniu şi reţetare, liste specialitate
inventar, borderou vânzări, N.I.R
 Înregistrarea documentelor cu ajutorul sistemelor
informatice de gestiune a restaurantelor: Exerciţii aplicative;
inregistrarea vânzărilor, plăţilor, transferurilor Rezolvarea de
între mese, materiilor prime, materialelor, probleme
producţiei, listei meniu, reţetare, reţete,

consumabile, furnizori, clienţi Studiu de caz
 Realizarea situaţiilor finale cu ajutorul sistemelor
informatice de gestiune a restaurantelor: Analiză, sinteză
încasări/plăti furnizorii, consumul de materii
prime şi materiale consumabile, N.I.R
lunar/anual, balanţă stocuri, evidentă clienţi fideli
şi datornici, situaţia stocurilor cantitativ-valorice
 Compararea metodelor tradiţionale cu cele
moderne: criterii de comparare: timp de rezolvare;
resurse; condiţii de aplicabilitate
C3 - Sistemul de vânzări şi gestiune a restaurantelor Explicaţia
Utilizează “SAPIHIR – Restaurant”
sistemul de  Modulele informatice, ale sistemul de vânzări şi
vânzări şi gestiune a restaurantelor “SAPIHIR – Utilizarea
gestiune a Restaurant”: calculatorului şi a
restaurantelor SAPHIRPOS – modul vânzări; softurilor de
“SAPIHIR – SAPHIRGEST – modul gestiune (modul rapoarte specialitate
Restaurant” inclus);
SAPHIR - Manager – modul managerial;
SAPHIR - Monitor – modul monitorizare
comenzi;
SAPHIR- UtilDB – utilizator întreţinere bază de Demonstraţia
date.
 Instrumentelor de lucru proprii modulelor
informatice de gestiune a restaurantelor:
SAPHIRGEST - liste de meniu şi
reţetare,centralizatoare de vânzări şi cumpărări, Lucrul în echipă
centralizatoare de consum materii prime liste inventar,
borderou vânzări,
SAPHIR – Manager - rapoarte încasări pe secţii,
rapoarte pe unitate, rapoarte privind gradul de ocupare Exerciţii aplicative;
SAPHIR - Monitor - fişe comenzi;
SAPHIR- UtilDB - ferestre ce permit
compararea, repararea şi salvarea datelor.
 Înregistrarea datelor cu ajutorul modulelor Rezolvarea de
informatice de gestiune a restaurantelor probleme
SAPHIRPOS - plăţilor, comenzilor, plata cu sau
fără discount - uri, încasări, transferurile între mese, Studiu de caz
retururile, vânzările, etc.
SAPHIRGEST - meniul şi reţetele, vânzările şi
cumpărările, consumul de materii prime, Analiză, sinteză
stocurile,consumabilele,
SAPHIR - Manager - încasări pe secţii, ospătari,
pe unitate, gradul de ocupare, etc.
SAPHIR - Monitor - comenzile la secţii;
SAPHIR- UtilDB – date ce permit compararea,
repararea şi salvarea datelor
 Realizarea situaţiilor finale cu ajutorul
subsistemelor informatice de gestiune a
restaurantelor
SAPHIRPOS - borderou de încasări cu

centralizarea notelor,rapoarte despre vânzările
lunare/anuale pe secţii, ospătari, moduri plată, realizări
ospătari,situaţia retururilor
SAPHIRGEST – nomenclator de produse, liste
de meniu şi reţetare, centralizatoare de vânzări şi
cumpărări lunare/anuale, situaţia stocurilor cantitativ-
valorice, balanţa stocurilor
SAPHIR - Manager – rapoarte încasări pe secţii
lunare/anuale, rapoarte pe unitate lunare/anuale,
rapoarte privind gradul de ocupare lunar/anual, etc.
SAPHIR - Monitor – fişe comenzi lunare/anuale.
SAPHIR- UtilDB – ferestre ce permit
compararea, repararea şi salvarea datelor
lunare/anuale.
scrise, practice), în funcţie de specificul competenţei. Promovarea modulului este demonstrată prin
atingerea tuturor competenţelor specificate în tabelul de corelare a competenţelor cu conţinuturile.
încurajează participarea elevilor, dezvoltă creativitatea şi realizează o comunicare multidirecţională.
realizat de acesta.
competenţe.


a Culege date din Surse de informaţii: orale/practice
diferite surse - primare: documente clienţi, documente
contabile, etc.
b Introduce datele in Sisteme informatice: orale/practice
sistemul informatic - SMARTPOS;
- SMARTRES;
- MagicPOS;
- SAPHIR-REST;.
c Prezintă situaţiile Situaţii finale: orale/practice
finale realizate - - centralizarea vânzărilor, costului totale la
materiile prime achiziţionate,
- emitere N.I.R/N.P.R,
- inventariere, închidere de lună,
- borderouri, note de plată, situaţie vânzări,
rapoarte financiare şi de gestiune,
- rapoarte de contabilitate, etc.

Precizări privind aplicabilitatea
Criterii de performanţă Probe de evaluare
criteriilor de performanţă
a Identificarea sistemelor Sisteme informatice: Practice/orale
informatice de gestiune în - SAPHIR - Restaurant
activitatea restaurantului (SAPHIRPOS; SAPHIRGEST;
- SAPHIR- Manager;
- SAPHIR - Monitor;
- SAPHIR- UtilDB).
b Utilizarea instrumentelor de Instrumente de lucru: Practice/orale
lucru proprii sistemelor - note de plată,
informatice de gestiune a - bonuri comandă,
restaurantelor - ordine de plată,
- borderouri încasări,
- rapoarte,
- liste de meniu şi reţetare,
- liste inventar,
- borderou vânzări, N.I.R,.
c Înregistrarea documentelor cu Înregistrarea: Practice/orale
ajutorul sistemelor informatice - vânzărilor,
de gestiune a restaurantelor - plăţilor,
- transferurilor între mese,
- materiilor prime,
- materialelor,
- producţiei,
- listei meniu,
- reţetare, reţete,
- consumabile,
- furnizori,
- clienţi.
d Realizarea situaţiilor finale cu Situaţii finale: Practice/orale
ajutorul sistemelor informatice - încasări/plăti furnizorii,
de gestiune a restaurantelor - consumul de materii prime şi
materiale consumabile,
- N.I.R lunar/anual,
- balanţă stocuri,
- evidentă clienţi fideli şi datornici,
- situaţia stocurilor cantitativ-
valorice.
e Compararea metodelor Criterii de comparare: Practice/orale/scrise
tradiţionale cu cele moderne - timp de rezolvare;
- resurse;
- condiţii de aplicabilitate

a Identificarea Module informatice: Orale/ Scrise/
modulelor - SAPHIRPOS – modul vânzări; practice
informatice, ale - SAPHIRGEST – modul gestiune (modul rapoarte
sistemul de inclus);
vânzări şi gestiune - SAPHIR - Manager – modul managerial;
a restaurantelor - SAPHIR - Monitor – modul monitorizare comenzi;
“SAPIHIR – - SAPHIR- UtilDB – utilizator întreţinere bază de
Restaurant” date.
b Utilizarea Instrumente de lucru: Orale
instrumentelor de - SAPHIRGEST - liste de meniu şi /practice
lucru proprii reţetare,centralizatoare de vânzări şi cumpărări,
modulelor centralizatoare de consum materii prime liste inventar,
informatice de borderou vânzări
gestiune a - SAPHIR – Manager - rapoarte încasări pe secţii,
restaurantelor rapoarte pe unitate, rapoarte privind gradul de ocupare,
- SAPHIR - Monitor - fişe comenzi;
- SAPHIR- UtilDB - ferestre ce permit compararea,
repararea şi salvarea datelor.
c Înregistrarea Înregistrarea: Orale
datelor cu ajutorul - SAPHIRPOS - plăţilor, comenzilor, plata cu sau /practice
modulelor fără discount - uri, încasări, transferurile între mese,
informatice de retururile, vânzările, etc.
gestiune a - SAPHIRGEST - meniul şi reţetele, vânzările şi
restaurantelor cumpărările, consumul de materii prime,
stocurile,consumabilele, etc.
- SAPHIR - Manager - încasări pe secţii, ospătari, pe
unitate, gradul de ocupare
- SAPHIR - Monitor - comenzile la secţii;
- SAPHIR- UtilDB – date ce permit compararea,
repararea şi salvarea datelor.
d Realizarea Situaţii finale: Orale
situaţiilor finale cu - SAPHIRPOS - borderou de încasări cu /practice
ajutorul centralizarea notelor,rapoarte despre vânzările
subsistemelor lunare/anuale pe secţii, ospătari, moduri plată, realizări
informatice de ospătari,situaţia retururilor
gestiune a - SAPHIRGEST – nomenclator de produse, liste de
restaurantelor meniu şi reţetare, centralizatoare de vânzări şi
cumpărări lunare/anuale, situaţia stocurilor cantitativ-
valorice, balanţa stocurilor,
- SAPHIR - Manager – rapoarte încasări pe secţii
lunare/anuale, rapoarte pe unitate lunare/anuale,
rapoarte privind gradul de ocupare lunar/anual,
- SAPHIR - Monitor – fişe comenzi lunare/anuale.
- SAPHIR- UtilDB – ferestre ce permit compararea,
repararea şi salvarea datelor lunare/anuale.
Fişă de evaluare
Nume candidat:
Nume evaluator:
Cp (c) - Prezintă situaţiile finale realizate
Aplicaţie:
Realizaţi într-unul din sistemele informatice de gestiune studiate, situaţia finală a vânzărilor din
ziua de …., introducând următoarele note de plată:
Nota de plată TOTAL
Masa nr. 3 băuturi 100.000lei 550.000lei
preparate 450.000lei
Masa nr. 2 băuturi 900.000lei 1.350.000lei
preparate 4.100.000lei
Masa nr. 6 băuturi 1.000.000lei 12.450.000lei
preparate 11.450.000lei
Fişă de evaluare
Nume candidat:
Nume evaluator:
Cp (d) - Realizarea situaţiilor finale cu ajutorul sistemelor informatice de gestiune a
restaurantelor.
Aplicaţie:
Realizaţi în sistemul informatic de gestiune SAPHIR – Restaurant N.I.R din ziua 13.04
înregistrând următoarele facturii:
Denumire furnizor Nr./ Data Denumire UM Cantitate Preţ TVA Valoare
produse unitar totala
S.C. DOLI S.RL 123/13.04 Băuturi buc 100 10.000 1.000.000
răcoritoare
S.C. MOLI S.RL 457/12.04 Băuturi buc 10 100.000 1.000.000
alcoolice
Fişă de evaluare
Nume candidat:
Nume evaluator:
Cp (a) - Identificarea modulelor informatice, ale sistemul de vânzări şi gestiune a
restaurantelor “SAPIHIR – Restaurant”
Aplicaţie:
Identifică modulele informatice, ale sistemul de vânzări şi gestiune a restaurantelor “SAPIHIR –
Restaurant
RĂSPUNS:
Module informatice:
- SAPHIRPOS – modul vânzări;
- SAPHIRGEST – modul gestiune (modul rapoarte inclus);
- SAPHIR - Manager – modul managerial;
- SAPHIR - Monitor – modul monitorizare comenzi;
- SAPHIR- UtilDB – utilizator întreţinere bază de date.

evaluare.
parcursul probei
portofoliile.

Curric - Asist - Gestiune - Alim - An II

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curric - Asist - Gestiune - Alim - An II

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Anexa nr. 3 la OMEdC nr. 4760/26.07.

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

CENTRUL NAŢIONAL PENTRU DEZVOLTAREA

CIOBANU GABRIELA– Centrul Naţional de Dezvoltare a Învăţământului Profesional şi Tehnic

Calificarea: Asistent de gestiune în unităţi de cazare şi alimentaţie

Cultură de specialitate şi instruire practică săptămânală: 31 săptămâni x 27 ore/săptămână = 837 ore/an

I. LOCUL MODULULUI ÎN CADRUL PLANULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT

II. LISTA COMPETENŢELOR SPECIFICE UNITĂŢII DE COMPETENŢĂ DIN MODUL.

III. TABELUL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR

 Diferenţierea cunoştinţelor elevilor, prin:

- formarea de perechi de elevi cu aptitudini diferite care se pot ajuta reciproc;

- utilizarea verificării de către un coleg, verificării prin îndrumător, grupurilor de studiu.

 Diferenţierea răspunsului, prin:

EVALUAREA la modulul Managementul proiectelor se poate face prin:

I. LOCUL MODULULUI ÎN CADRUL PLANULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Categoria de curriculum: Cultură de specialitate

II. LISTA COMPETENŢELOR SPECIFICE UNITĂŢII DE COMPETENŢĂ DIN MODUL

C 1. Acţionează pentru implementarea şi buna funcţionare a sistemelor de management al calităţii

III. TABEL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR

UC: 5 Managementul calităţii

IV. SUGESTII METODOLOGICE

Pentru atingerea competenţelor, activitatea de predare - învăţare în cadrul modulului

SISTEME INFORMATICE DE GESTIUNE ÎN HOTELURI

I. LOCUL MODULULUI ÎN CADRUL PLANULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Categoria de curriculum: curriculum de specialitate (CS)

II LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢE RELEVANTE PENTRU MODUL

III. TABEL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR

C2 – Sistemul informatic de gestiune a hotelurilor

C3 – Sistemul “frontx”de gestiune a hotelurilor

IV. SUGESTII METODOLOGICE

Conţinuturile modulului Sisteme informatice de gestiune în hoteluri vor fi abordate de către

Sugestiile cu privire la procesul şi metodele de predare/învăţare pentru fiecare conţinut

evidenta a serviciilor prestate pe camera;

Repartizarea numărului de ore pe conţinuturi tematice se realizează în funcţie de ritmul de

C2 – Utilizează sistemul informatic de gestiune a hotelurilor

a Identificarea sistemelor Sisteme informatice: FRONTX; SITEL; etc. Orale/

Competenţa 3: Utilizează sistemul de gestiune a hotelurilor “FRONTX”

dotare; materialelor folosite pentru curăţenie;

Sugestii privind dovezile evaluării:

I. LOCUL MODULULUI ÎN CADRUL PLANULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Categoria de curriculum: curriculum de specialitate (CS)

IV. SUGESTII METODOLOGICE

proprii; capital străin. Rezolvarea de probleme

Competenţa 3: Calculează eficienţa capitalului investit

I. LOCUL MODULULUI ÎN CADRUL PLANULUI DE ÎNVĂŢĂMÂNT

Categoria de curriculum: curriculum de specialitate (CS)

II. LISTA UNITĂŢILOR DE COMPETENŢE RELEVANTE PENTRU MODUL

C1 – Analizează informaţiile planificării financiare

III. TABEL DE CORELARE A COMPETENŢELOR ŞI CONŢINUTURILOR

UC 14: Planificarea financiară

IV. SUGESTII METODOLOGICE

Realizează Obiectivele planificării strategice: maximizarea cifrei

Exemplificarea unui pachet de evaluare pe o competenţă

C1 Analizează informaţiile planificării financiare

Criterii de Precizări privind aplicabilitatea criteriilor de Probe de

C2 – Realizează planificarea financiară operativă

Precizări privind aplicabilitatea criteriilor de Probe de

cheltuieli pot fi realizate şi cheltuielile care nu pot fi

C3 - Realizează planificarea financiară strategică

a) marja I = cifra de afaceri – cheltuieli (… )

Se dau următoarele enunţuri: 1 - maximizare cifrei de afaceri, 2 - maximizarea profitului

 evaluatorul va bifa fiecare sarcină îndeplinită corect de către elev.

Sugestii privind dovezile evaluării: