GENURI LITERARE

-definitii si trasaturi-

GENUL EPIC GENUL LIRIC GENUL DRAMATIC

DEFINITII
- cuprinde totalitatea - cuprinde operele literare - cuprinde totalitatea
creaţiilor epice, acele în care autorul îşi exprimă operelor destinate
opere literare în care direct, nemijlocit reprezentării scenice;
autorul îşi exprimă gândurile, ideile şi autorul îşi transmite
indirect sentimentele prin sentimentele. indirect ideile şi
relatarea unor fapte, a sentimentele, prin
unor întâmplări prin intermediul acţiunii şi a
intermediul unui narator personajelor; intervenţiile
(personaj, martor, lui se observă doar în
mesager). didascalii (indicaţiile
scenice).

↓ ↓ ↓
 TRASATURI
- are trei elemente - exprimarea directă a - impune anumite limite
definitorii: narator, gândurilor, ideilor si privind amploarea în timp
acţiune şi personaje sentimentelor, realizată şi spaţiu a acţiunii
- întâmplările sunt relatate prin confesiune, reprezentate
de către un personaj autoexprimare, - textul dramatic e
- relatarea se poate face la subiectivitate, prin organizat în acte, scene,
persoana I sau a III-a prezenţa nemijlocită a tablouri şi replici; are
- acţiunea este constituită eului care se exprimă pe caracter fictional
din totalitatea faptelor sine - operele se realizează în
relatate - au formă versificată plan textual prin: dialog
- are o mare mobilitate în - utilizează imagini artistice (schimb de replici),
timp şi în spaţiu - lirica cetăţenească monolog dramatic (uneori
- e caracterizat de unitate cuprinde: imnul, oda, şi aparte), iar în plan
compoziţională; psalmul, pamfletul, satira meta-textual, prin
întâmplările povestite se şi epigrama; lirica intimă indicaţiile scenice
constituie în momente ale conţine: elegia, cântecul,
subiectului literar romanţa si meditaţia, iar
(expoziţiunea, intriga, lirica peisagistică este
desfăşurarea acţiunii, constituită din pastel si
punctul culminant, idilă
deznodământul)
- personajele sunt variate;
diferă ca număr în funcţie
de complexitatea şi
amploarea acţiunii; sunt
atât agenţi ai acţiunii, cât
şi purtătoare ale
mesajului autorului
- mod de expunere
predominant: naraţiunea
- unor derivate lexicale
- specificul poeziei este dat
de relaţia care se
stabileşte între formă,
limbaj poetic şi conţinut
- lirica subiectivă - eul liric
(nu se confundă cu
autorul operei) e prezent
în poezie prin verbe la
persoana I şi a II-a, dativ
etic,valoarea afectivă a
(diminutive,
augumentative),
substantive în vocativ,
superlative stilistice ale
adjectivului, topică
afectivă
- Acţiunea se dezvoltă în
jurul conflictului dramatic
(care determină naşterea
unei crize, apariţia unui
dezechilibru care trebuie
rezolvat; efectul crizei
este tensiunea interioară/
aşteptarea, încordarea,
care declanşează un lanţ
de evenimente, orientat
în mod necesar spre o
soluţie/ o rezolvare)
- când situaţia dramatică nu
se rezolvă, dramaticul se
transformă în tragic (care
este legat de fatalitate)
- lirica obiectivă / lirica
rolurilor - când poetul îşi
însuşeşte concepţia şi
forma de trăire a unei
categorii sociale sau când
poetul se exprimă alegoric
sub forma unor “măşti”
sau “voci” lirice
- între spectator şi scriitor
(dramaturgul) apare o
convenţie, spectatorul
admiţând ideea că pe
scenă apar adevăraţii eroi,
iar comunicarea este
mediată de regizor, actori
şi ceilalţi implicaţi în
montarea scenică a
textului dramatic

- spectacolul teatral este

sincretic, prin combinarea
simultană a mai multor
aspecte: gestica şi rostirea
actorilor, decorul,
costumele, lumina,
muzica, mişcarea (dansul)
- mod de expunere
 predominant: dialogul
EXEMPLE DE SPECII
- poemul eroic, balada, - elegia, oda,imn, pastelul, - tragedia, comedia, drama
legenda, epopeea, meditaţia, satira,
snoava, fabula (în versuri) pamfletul, sonetul,
- basmul, povestirea, rondelul, gazelul, glossa
nuvela, romanul,
momentul, schiţa,
anecdota,eseul, jurnalul,
amintirile, memoriile (în
proză)