„Rolul familiei în dezvoltarea abilităţilor socio- emoţionale”

Profesor învăţământ preşcolar: Jurubiţă Daniela- Aurelia

Grădiniţa cu Program Prelungit nr. 7 Alexandria, Judeţul Teleorman

Dezvoltarea socială şi emoţională reprezintă fundamentul relaţiilor şi interacţiunilor care dau

semnificaţie experienţelor copiilor de acasă, de la grădiniţă, din comunitate. Ea influenţează
semnificativ succesul copiilor în viaţă şi la şcoală şi modul în care aceştia vor evolua ca persoană.
Dezvoltarea socială
Relaţiile pe care le stabileşte copilul cu ceilalţi copii necesită siguranţă, receptivitate,
disponibilitate şi confort emoţional. Încetul cu încetul copiii dezvoltă abilităţi de cooperare, de
negociere, de a conduce şi a fi conduşi, de a lega prietenii, de a-şi exprima sentimentele într-o
manieră acceptată social.
Relaţiile sociale ale copilului cu adulţii vizează capacitatea copilului de a avea încredere şi de a
interacţiona lejer cu aceştia, precum şi capacitatea lor de a recunoaşte diferitele roluri sociale ale
acestora.
Dezvoltarea emoţională
Exprimarea şi înţelegerea propriilor emoţii şi a emoţiilor celorlalţi, de la emoţiile primare
(bucurie, frică, mânie,tristeţe) la cele mai complexe (mîndrie, ruşine, vină), constituie competenţe
specifice domeniului emoţional. Copilul învaţă să le simtă, învaţă să le exprime şi să le recunoască.
Dezvoltarea socială şi emoţională a copilului mic este esenţială pentru modul în care va creşte
şi va evolua ca persoană. Dacă abilităţile motorii şi creşterea copilului se dezvoltă în mod firesc sau
natural, cea emoţională sau socială necesită ajutorul părinţilor, care trebuie să dea dovadă de foarte
multă răbdare şi tact. Un copil care deţine abilităţi socio-emoţionale esenţiale va creşte şi se va
dezvolta într-un adolescent şi implicit matur responsabil şi împlinit.
În familie copilul experimentează pentru prima dată sentimentele şi emoţiile; acesta este mediul
principal care influenţează dezvoltarea socio- emoţională a copilului. Astfel, introducerea copilului
în interacţiuni cu prieteni de familie, vecini sau alţi micuţi de vârsta lui ne oferă mediul prielnic
pentru a- l educa din punct de vedere social.
Ne putem folosi de aceste experienţe, dar şi de puterea exemplului. Astfel copilul va înţelege
din experienţa sa de joacă faptul că a- ţi aştepta rândul sau a fi politicoşi sunt reguli sociale
esenţiale în interacţiunile cu ceilalţi.
Din experienţă ştim că familia, prin activităţile pe care le desfăşoară, poate sprijini şi oferi
copiilor oportunităţi care să contribuie la dezvoltarea abilităţilor socio- emoţionale în mod adecvat.
De asemenea, nu putem vorbi despre rolul şi importanţa familiei în dezvoltarea socio-
emoţională a copilului fără să amintim de influenţele climatului familial. Consider utilă abordarea
acestei noţiuni întrucât, raportându- ne la realitatea cu care ne confruntăm în prezent, influenţele
negative pe care un climat familial rece, lipsit de siguranţă şi afectivitate le are asupra dezvoltării
copilului sunt de necontestat.
Climatul familial joacă un rol important în explicarea conduitelor antisociale. Astfel, atmosfera
din familiile dezorganizate, lipsa autorităţii părinţilor, a controlului precum şi a afecţiunii acestora,
ca urmare a divorţului duce la neadaptare socială. De asemenea, familiile caracterizate printr-un
potenţial conflictogen ridicat şi în care afectivitatea este redusă ori lipseşte afectează în mare
masură procesul de maturizare psihologică şi psihosocială a personalităţii copiilor.
În contrast cu cele menţionate, un climat familial pozitiv are o influenţă benefică asupra
dezvoltării copilului.
 Cum încurajăm dezvoltarea socio-emoţională a copilului?

Evoluţia socială şi cea emoţională se influenţează una pe cealaltă şi se dezvoltă adesea

împreună. Multe dintre jocurile şi activităţile care sunt recomandate pentru stimularea dezvoltării
sociale a copilului îşi aduc o contribuţie substanţială şi în planul emoţional al acestuia şi invers.
În calitate de părinţi avem un rol esenţial în dezvoltarea socio- emoţională a copilului preşcolar,
astfel că la maturitate acesta va deveni o persoană responsabilă, sociabilă, comunicativă, creativă,
echilibrată sau contrariul- în funcţie de ceea ce am clădit pănă în momentul respectiv.
De aceea este important ca încă de la o vârstă fragedă să introducem în rutina lui zilnică jocuri,
jucării şi activităţi care sa îl ajute să- şi însuşească principalele aptitutidini socio-emoţionale.

De unde începem atunci când dorim să îmbunătăţim abilităţile emoţionale ale copiilor?
Dacă dorim să îmbunătăţim abilităţile emoţionale ale copiilor este important ca mai întâi să
vedem care sunt punctele lor tari şi ce comportamente pot fi dezvoltate. În acest sens, putem căuta
răspunsuri pentru următoarele întrebări:
- Cum se comportă copilul?
- Se separă de părinţi fără dificultate?
- Se agaţă în mod excesiv de adulţi?
- Îşi apără drepturile?
- Manifestă entuziasm atunci când face lucruri plăcute pentru el?
- Îi lasă pe ceilalţi să îl liniştească atunci când trece prin momente
- stresante?
- Îşi exprimă furia mai degrabă în cuvinte decât în acţiuni?
- Acceptă redirecţionarea adultului atunci când copilul manifestă comportamente agresive?
- Manifestă interes pentru activităţile din grădiniţă?
- Zâmbeşte şi pare fericit majoritatea timpului?

De unde începem atunci când dorim să îmbunătăţim abilităţile sociale ale copiilor?
În ceea ce priveşte dezvoltarea abilităţilor sociale, putem porni de la răspunsurile pentru
următoarele întrebări:
- Cum se comportă copilul?
- Îşi petrece timp uitându-se la ceilalţi copii cum se joacă?
- Se joacă singur cu propriile jucării?
- Iniţiază interacţiuni cu ceilalţi copii?
- Intră în mod adecvat în jocul celorlalţi copii?
- Rezolvă conflictele în mod pozitiv?
- Recunoaşte cum se simte cealaltă persoană în timpul unui conflict?
- Împarte lucruri cu ceilalţi?
- Aşteaptă la rând fără probleme?
Oferind răspuns la întrebările anterioare se conturează o imagine a realităţii şi astfel putem opta
pentru cele mai eficiente activităţi în vederea dezvoltarii socio- emoţionale a copilului.
Aşadar primul mediu afectiv şi social al copilului este familia. De altfel, dezvoltarea abilităţilor
socio- emoţionale ale copilului depinde și de tonusul relaţiilor din sânul ei, respectiv de calitatea
educaţiei oferite.

BIBLIOGRAFIE:

- Catrinel A., Ştefan; Kallay, Eva, Dezvoltarea competenţelor emoţionale şi sociale la

preşcolari, Editura ASCR, Cluj-Napoca, 2007
- Voinea, Maria, Psihosociologia familiei, Editura Universităţii din Bucureşti, Bucureşti,
1996