Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PROIECTUL DE CONSTRUCŢII
Mod de lucru
Cuprins
a) b)
Fig. 5.1. Elemente componente ale construcţilor: a) secţiune verticală; b) secţiune orizontală;
1 - elemente structurale verticale; 2 - elemente structurale orizontale; 3 - fundaţii;
4 - elemente nestructurale; 5 - şarpantă
Acoperişul preia următoarele încărcări date de: vânt, zăpadă, praf, greutate
proprie şi le transmite elementelor de rezistenţă verticale.
* Elementele nestructurale asigură legătura pe verticală, compartimentarea
interioară, închiderea şi protecţia construcţiei la exterior.
Elementele construcţiei situate sub cota terenului natural - fundaţiile şi
subsolul - formează infrastructura construcţiei şi cele aflate deasupra cotei
terenului natural formează suprastructura construcţiei.
În funcţie de amplasarea nivelurilor construcţiei faţă de cota terenului
natural avem: subsolul situat sub cota de nivel ± 0.00 (cota pardoselii finite a
parterului), parterul situat peste cota ± 0.00 şi executat în totalitate deasupra cotei
terenului natural), etajele-niveluri executate deasupra parterului. Când subsolul
este ridicat deasupra cotei terenului natural poartă denumirea de demisol.
Dacă peste planşeul ultimului nivel se execută şarpantă pentru realizarea
acoperişului, spaţiul care se formează între planşeu şi şarpantă se numeşte pod.
Dacă înălţimea podului este mare şi se pot amenaja spaţii acestea poartă
denumirea de mansardă.
t t t t t t t
Sunt situaţii însă, destul de des, când nu pot fi aşezaţi stâlpi la toate
intersecţiile rezultând din loc în loc distanţe mai mari între stâlpi. (fig. 5.5.).
Hmax
H
450
0 L H
27 L
a) b) 600
L
c)
a) b)
Halele sunt clădiri cu un singur nivel care închid în general spaţii mari în
care se desfăşoară procese de producţie prin tehnologii dezvoltate în plan
orizontal.
În funcţie de procesul tehnologic, în interiorul halelor se prevăd platforme şi
compartimentări.
Soluţia constructivă a halei trebuie să corespundă scopului pentru care sunt
executate. Condiţiile diferite după care se desfăşoară procesele de producţie duc la
o mare diversitate de forme şi alcătuiri a halelor. Această diversitate este conse-
cinţa legăturilor dintre procesele tehnologice care au loc în hală şi structura halei.
Sunt situaţii când fiecare proces tehnologic se plasează în hale separate sau se
grupează în aceeaşi hală - hala monobloc.
În afară de rolul de a închide un spaţiu, în scopul de a-l feri de intemperii, halele
industriale pot îndeplini şi alte funcţii.
În industriile în care procesele tehnologice cer anumite condiţii de tem-
peratură, umiditate, iluminare, acestea trebuie asigurate şi menţinute în spaţiul
închis de hală.
În alte cazuri, procesele tehnologice sunt însoţite de degajări mari de
căldură, vapori, gaze care trebuie eliminate, hala trebuind să permită acest lucru.
În alte situaţii, instalaţiile tehnologice de ridicare, transport şi manipulare
trebuie susţinute de structura halei, forma şi structura halei trebuie să permită
acest lucru.
Înălţimea interioară a halei poate fi aceeaşi în toate deschiderile sau diferită,
după necesităţile procesului tehnologic şi de cerinţele de aerisire naturală.
Halele industriale cu înălţimea constantă (fig. 5.11.) au prevăzute scurgeri
pentru apele pluviale interioare. Această soluţie este indicată acolo unde nu se
produc la interior degajări mari de căldură şi gaze, precum şi în cazul când mij-
loacele de transport se suspendă de şarpanta acoperişului. Halele industriale cu
deschideri şi înălţimi diferite (fig. 5.12.) sunt impuse de condiţiile tehnologice
variate de la o deschidere la alta.
a)
b)
1 b)
9
8
9
a) d)
b) e)
c)
Fig. 5.17. Hale parter din beton armat: a) structură cu stâlpi, grinzi transversale
şi elemente de acoperiş; b) structură cu stâlpi, grinzi transversale,
pane şi elemente de acoperiş; c) structură cu stâlpi, grinzi longitudinale şi elemente
de acoperiş; d) structură cu stâlpi, grinzi longitudinale, grinzi transversale şi elemente
de acoperiş; e) structură cu grinzi cu zăbrele
4 4
3
3
2
2
1
a) b) 1
Fig. 5.18. Învelitoare izolată termic: a) pe suport metalic; b) pe suport din beton (1 - suport;
2 - barieră de vapori; 3 - izolaţie termică: plăci de vată minerală rigidă; 4 - izolaţie
hidrofugă: membrane pe suport de cauciuc)
Preluarea apelor de pe acoperiş se face fie lateral halei - când hala are o
singură deschidere - prin intermediul jgheaburilor, fie în interiorul halei - când
hala are mai multe deschideri - prin intermediul doliilor care le dirijează la gurile
de scurgere, burlane şi canalizare. Gurile de scurgere se aşează la distanţe care
permit colectarea apei de pe o suprafaţă de maxim 500 mp de acoperiş (fig. 5.19).
1 1
2
2
a) b)
Fig. 5.26. Depozit pentru materiale în vrac, cu arce prefabricate din beton armat
În unele cazuri, se prevăd pereţi interiori care creează o compartimentare
interioară, materialele pulberi sau granule putându-se depozita pe categorii.
Evacuarea acestor materiale se realizează prin intermediul unor benzi
transportoare aşezate în canale sub nivelul pardoselii (fig. 5.27.).
Pentru materiale sub formă de granule sau pulberi se pot adopta şi depozite
sub formă de silozuri sau buncăre.
Silozurile sunt destinate înmagazinării unor materiale de tipul cerealelor,
seminţe, făină, furaje, ciment.
Silozurile se realizează din beton armat monolit sau prefabricat şi din zidărie
de cărămidă.
Silozurile sunt construite din mai multe celule pătrate cu laturile variind
între 3,5 - 5 m sau circulare cu diametre cuprinse între 6 - 20 m şi de înălţimi care
pot depăşi 20 m (fig. 5.28.).
Încărcarea silozului se face pe la partea superioară, materialele sunt ridicate
cu elevatoare cu cupe, cu benzi sau transportoare cu palete. Descărcarea silozului
se face pe la partea inferioară (fig. 5.27.)
a b
Fig. 5.29. a) Buncăre cu o celulă: 1 - buncăr cu pereţi plani, secţiune verticală;
2 - idem secţiune orizontală; 3 - buncăr cilindric; 4 - buncăr cu pereţi flexibili;
b) Buncăre cu mai multe celule
b) d)
e)
Numărul cabinelor de WC se
determină astfel: pentru bărbaţi - o
cabină deserveşte 20 de persoane;
pentru femei - o cabină deserveşte
15 persoane.
Finisajele şi pardoselile clădirii
se vor alege în aşa fel încât să fie
rezistente la umezeală şi uşor de
întreţinut.
Un exemplu de compartimen-
tare a clădirii pentru muncă
- - - - flux intrare
____ flux ieşire insalubră este redat în fig. 5.31.
a) b)
Fig. 5.39. Centrală termică cu cărbuni (a – plan; b – secţiune): 1 - cazane; 2 - buncăre;
3 - elevator de cărbuni; 4 - subsol; 5 - construcţie cu etaje
b)
p nz = Czi x Ce x gz kN/m2
în care:
p nv = β x Cni x Ch(z) x gv
în care:
suctiune
în care: 2
v 2 m = viteza mediată pe două minute [m/s].
în care:
G - suma încărcărilor gravitaţionale a întregii clădiri
Cr - coeficient seismic global corespunzător modului de vibraţie „r“
Cr = α x ks x βr x ψ x εr
în care:
α - coeficient de importanţă a construcţiei funcţie de clasa de importanţă a
construcţiei, valoarea coeficientului α este de 1,4 pentru clasa I; 1,2 pentru clasa
II; 1,0 pentru clasa III; 0,8 pentru clasa IV.
ks - coeficient funcţie de zona seismică de calcul a amplasamentului. Ţara
noastră este zonată în 6 zone seismice de calcul (A, ..., F). Pentru zona A valoarea
ks = 0,32.
βr = coeficient de amplificare dinamică, se determină în funcţie de
perioadele oscilaţiilor proprii „Tr“ ale construcţiilor şi de condiţiile seismice ale
zonei caracterizate prin perioada de colţ „Tc“. Perioada de colţ variază între 0,7
sec şi 1,5 sec, iar perioadele oscilaţiilor proprii variază între 0,7 sec şi 3 sec; βr ia
valori între 1 şi 2,5.
ψ - coeficient de reducere a efectelor acţiunii seismice ţinând seama de
capacitatea de redistribuire a eforturilor între elementele de rezistenţă. Exemplu:
pentru structuri de beton armat în cadre etajate ψ = 0,25, pentru castele de apă ψ =
0,35.
εr - coeficient de echivalenţă între sistemul real şi un sistem cu un grad de
libertate corespunzător modului propriu „r“ de vibraţie.
Sn T1 T2 T3
n Gn
k Sk Gk
2 G2
1 S1 G1
T1 > T2 >T3
a) b) c)
N
Ar A0
1
1 - epruveta
ε - deformaţia specifică longitudinală
σr - rezistenţa la rupere a oţelului (serveşte la identificarea mărcii oţelului)
σr = Nr/A0 [daN/mm2]
Nr - valoarea forţei axiale la rupere