ANEXELE OULUI

PLACENTAŢIA
STRUCTURA ŞI FUNCŢIILE PLACENTEI

Prof. Univ. Dr. Vlad TICA

 MEMBRANELE OULUI
• Oul uman
 Structură membranoasă ce continuă marginea
circulară a placentei

 Suprafata exterioară - in contact cu peretii uterini

 Cavitatea pe care o delimitează: lichid amniotic, in

care pluteste fătul

 2 structuri membranoase (unii descriu si o a 3-a):

 Amniosul (in interior) – in
contact cu lichidul amniotic
 Corionul
 Caduca ovulară – la termen
reprez. de un vestigiu subtire
ce inveleste corionul
 MEMBRANELE OULUI
• Amniosul

 Provine din vezicula amniotica (una dintre anexele

embrionare) ce se diferentiaza in S2 de dezvoltare

 Sacul amniotic ↑ progresiv in detrimentul celomului

extraembrionar, care dispare la sfarsitul trim. I

 Membrana amniotica se va
alipi la membrana coriala
(cele 2 structuri nu adera
niciodata prea intim)

 5 straturi
 MEMBRANELE OULUI
• Corionul
 Provine din trofoblastul din afara ariei placentare,
dublat de mezodermul extraembrionar
 Se continua cu placa coriala a placentei
 Are o structura fibroasa si este transparent
 Adera la caduca aflata in exterior; poate fi separat
cu usurinta de amnios
 Asigura elasticitatea si
rezistenta la intindere a
membranelor (impreuna
cu fibrele conjunctive din
profunzimea amniosului)
 La nivelul orificiului intern
al colului - contact direct
cu dopul gelatinos
MEMBRANELE OULUI

am. Amniotic cavity

b.c. Blood-clot
b.s. Body-stalk
ect. Embryonic ectoderm
ent. Entoderm
mes. Mesoderm
m.v. Maternal vessels
tr. Trophoblast
u.e. Uterine epithelium
u.g. Uterine glands
y.s. Yolk-sac
 LICHIDUL AMNIOTIC

 La termen, volumul lichidului amniotic = 500-800 ml

 Maxim - la sfarsitul trim. I de gestatie (800-1000 ml)

 Macroscopic:
 clar in primele luni de sarcina
 apoi opalescent (prezenta sebumului produs de
glandele sebacee fetale)

 Miros fad

 Densitate = 1.007 (1.500 - 1.800)

 pH usor alcalin = 7,4

 Continut: apa 99,4%, clorura de sodiu 0,71%, subst.

organice 0,25%
 LICHIDUL AMNIOTIC

• Origine mixta: materna si fetala

 Participarea fetala

 La debutul sarcinii – vezicula amniotica - lichid

extracelular embrionar

 Ulterior – participarea renala - decisiva:

7ml/kc/h (in medie 450ml/24h) – dar
compozitia lichidului amniotic difera de de cea a
urinii fetale

 Participarea materna
 Transudarea lichidului de provenienta plasmatica
materna prin membranele oului
 LICHIDUL AMNIOTIC

• Resorbtia

 Deglutitie fetala
 Aprox. 500 ml/24h

 Reabsorbtie prin intermediul epiteliului amniotic

• Circulatia lichidului amniotic → mentinerea

volumului si a compozitiei acestuia
 LICHIDUL AMNIOTIC
• Roluri:
 Pe parcursul sarcinii
 Aport de apa si compusi minerali
 Protectie mecanica a fatului
 Permite miscarile active si deplasarile
 Evita comprimarea cordonului ombilical
 Impiedica ascensiunea germenilor microbieni (efect
bactericid)
 Permite acomodarea prezentatiei
 Asigura izolarea termica a fatului

 In travaliu
 Protectie mecanica a fatului
 Impiedica ascensiunea germenilor microbieni (efect
bactericid)
 Intervine in formarea pungii apelor
 Lubrifiant in progresiunea mobilului fetal in interiorul
canalului de nastere
 PLACENTA

• Morfologie
 De tip homocorial – NU exista comunicare
directa intre sistemele circulatorii matern si
fetal
 Sangele matern ce circula liber in camera
interviloasa – contact direct cu trofoblastul
(corionul) vilozitar
 PLACENTA
• Organ mult diferenţiat
• Roluri:
 respiraţia şi nutriţia embrionului
 schimburile metabolice mamă-făt
 glandă cu secreţie internă f. activă

• “Organ intermediar temporar”

• La termen:
 organ turtit (aspect de disc)
 consistenta buretoasa
 rotund / ovalar / neregulat
 Ф = 16-20 cm, grosime medie = 3,5 cm
 G = 500-600 g (cu invelisurile oului si cordon
ombilical)
 G placenta / G fetala = 1/6
 PLACENTA

• Fata fetala

 Insertia cordonului
ombilical

 Acoperita de amniosul
neted (prin transparenta
se vad vasele coriale)

 Vezicula ombilicala
(persistenta a sacului
vitelin) – intre amnios si
corion
 PLACENTA

• Fata materna – intens

cogestionata

 Invelis subtire (decidua)

→ luciu mat, albicios

 Prezenta invelisului =
integritatea placentei

 Brazdata de santuri
(apar numai dupa
detasare = artefacte)

 In situ, umplute de
septurile placentare

 Lobi placentari /
cotiledoane (15-30)
STRUCTURA INTIMA A PLACENTEI

• Portiunea materna
 provine din caduca bazala

 constituie planseul camerei interviloase (placa

bazala)

 caduca bazala – invadata in primele stadii ale

placentatiei de trofoblast → cel. citotrofoblastice
penetreaza peretii arteriolelor spiralate →
transformari specifice

 placa bazala = zona de ancorare a vilozitatilor

crampon (prin care placenta este fixata in peretele
uterin)

 In grosimea placii bazale – straturi de fibrinoid

(probeaza existenta unor procese imunologice)
STRUCTURA INTIMA A PLACENTEI

• Portiunea fetala

 reprezentata de cotiledoanele placentare (15-30) si

structurile lor vilozitare ce plutesc liber in sangele
matern din camera interviloasa

 sistemul circulator – distribuit analog arborelui

vilozitar

 suprafata de schimb a epiteliului vilozitar desfasurata

= 14 m²
STRUCTURA INTIMA A PLACENTEI

• Camera interviloasa

 V = 200 ml

 in planseul sau se deschid 180-320 artere utero-

placentare si venele utero-placentare

 spre periferia placentei – arbore vilozitar mai sarac

→ “sinus” marginal

 Din planseu urca spre placa coriala septuri

incomplete ce delimiteaza spatii care corespund
cotiledoanelor placentare
 “SENESCENŢA” PLACENTEI

• Sarcina la termen – se pot intalni modificari

morfologice (considerate normale in anumite limite) –
semnifica o “imbatranire” a placentei:

 rarirea si ↓ dimensiunilor vilozitatilor

 aparitia de depozite vasculare de material fibrinoid

 densificarea stromei

 in forme mai avansate - aparitia de mici zone in care

vilozitatile au disparut → mici chisturi
CIRCULATIA SANGUINA PLACENTARA

• Circulatia in teritoriul matern (intervilozitar)

 asigurata de vasele utero-placentare

 sangele - ejectat din aa. → camera interviloasa cu o

presiune de 70-80 mmHg

 in sarcina la termen: debit minut = 500-700 ml

 venele utero-placentare – dreneaza sangele din

camera interviloasa in teritoriul circulator matern
(presiunea venoasa = 8 mmHg)
CIRCULATIA SANGUINA PLACENTARA

• Circulatia in teritoriul matern (intervilozitar)

 In sistola ventriculara materna – aa. utero-placentare
→ sange in jeturi dinspre placa bazala, printre
ramificatiile vilozitare libere, pana la nivelul placii
coriale
 Sangele ce a scaldat vilozitatile revine spre placa
bazala → venele utero-placentare
 Drenajul sangelui – asigurat de:
 variatiile presiunii din camera interviloasa (poate ↑
de la 8-10 mmHg → 32 mmHg)
 miscarile pulsatile ritmice ale vilozitatilor
 aspiratia realizata dupa contractii de catre reteaua
venoasa uterina
CIRCULATIA SANGUINA PLACENTARA

• Circulatia in teritoriul circulator fetal (vilozitar)

 Fluxul sanguin placentar = 200-250 ml/min

(intereseaza 1/3 din sangele fetal circulant)

 Cordonul ombilical: 2 artere + 1 vena

 Presiunea in aa. ombilicale = 48 mmHg

 In capilarele vilozitare presiunea = 30-35 mmHg – nu

permite colabarea

 L totala a capilarelor vilozitare = 50 km

 Presiunea in vena ombilicala = 24 mmHg

CIRCULATIA SANGUINA PLACENTARA

• Circulatia in teritoriul circulator fetal (vilozitar)

 Sangele desaturat de O2 din circulatia fetala → aa.
ombilicale → placenta → ramif. aa. ombilicale → patul
capilar vilozitar

 Schimburi prin intermediul membranelor sincitio-

capilare cu sangele matern din camera interviloasa

 Sangele fetal imbogatit in O2 (continand subst.

nutritive) trece din capilarele vilozitare → sist. venos
al arborelui vilozitar → vena ombilicala → fat

 Sangele fetal imbogatit in O2 – distribuit preferential

catre ficat, cord si extremitatea cefalica
 FIZIOLOGIA PLACENTEI

• Functiile principale ale placentei:

 Endocrina

 De schimb

 Metabolica
I. FUNCTIA ENDOCRINA A PLACENTEI

• Secretie de hormoni proteici si sterolici

 hCG (gonadotrofina coriala) – cantitati masive

 hLP (hormonul lactogen placentar) – 1g zilnic

 ACTH (adrenocorticotropina corionica)

 POMC (propiomelanocortina) – precursor cu GM mare

→ β-endorfina, β-MSH, ACTH

 hCT (tirotropina umana corionica)

 Hypotalamic-like releasing and inhibiting hormone

(TRH, GnRH, CRH)

 Somatostatina (inhibitor al STH)

 Inhibina (inhibitor nesteroidian al FSH)

 Proteine specifice de sarcina

I. FUNCTIA ENDOCRINA A PLACENTEI

• hCG (human corial gonadotropin)

 Sinteza - in sincitiotrofoblast
 Glicoproteina cu GM = 30.000 daltoni
 Fractiunea glucidica – 25-30%
 Fractiunea proteica – 2 lanturi polipeptidice:
 α – specificitate de specie (comun pt. hCG si
gonadotrofinele hipofizare)
 β – specificitate de horm on (difera de lantul β al
FSH, LH)
 Evidentiat in umorile mamei in Z 9-10 de dezvoltare a
oului
 ↑ in panta ascendenta rapida – valori max. in S10
 ↓ apoi, si se stabilizeaza din L4 la niveluri moderat ↑
I. FUNCTIA ENDOCRINA A PLACENTEI

• hCG (human corial gonadotropin)

Concentratii Concentratii
serice urinare

Negravida < 100 UI / l

Sarcina 6 SA 1 UI / l 1.500-2.500 UI / l

Sarcina 9-10 SA 100 UI / l 50.000-80.000 UI / l

Din luna a 4-a 4.000-10.000UI / l

I. FUNCTIA ENDOCRINA A PLACENTEI

• Functiile hCG

 Asigura transformarea corpului galben menstrual in

corp galben gestational (primele S de sarcina)

 Efect de tip LH asupra testiculului fetal: induce

sinteza de testosteron → diferentierea de tip
masculin a tractului genital si masculinizarea
hipotalamusului

 Utilizat in diagnosticul precoce al sarcinii (testul de

sarcina) – destul de nespecific

 Mai nou, identificarea β-hCG (specificitate ↑ a lantului

β)
I. FUNCTIA ENDOCRINA A PLACENTEI

• hLP (hormonul lactogen placentar, somatotropina

coriala)

 Proprietati imunologice asemanatoare prolactinei si

STH

 Produs de sincitiotrofoblast din S2

 Actiuni biologice:
 Mamotrof – in sinergie cu steroizii sexuali
 Somatotrof – similara cu GH
 Metabolica anabolizanta si lipolitica (asigura
rezerva nutritiva pentru fat in conditiii speciale
(post)
 Luteotrofica
I. FUNCTIA ENDOCRINA A PLACENTEI
• ACTH placentar
 Rol inca neelucidat

• Inhibina
 Produsa si de celulele granuloase ale foliculului
ovarian si de catre testicul
 Inhiba eliberarea FSH de catre hipofiza → suprimarea
ovulatiei in sarcina
 Probabil rol in reglarea sintezei sincitiotrofoblastice

• Proteinele specifice de sarcina (P.S.P.)

 Peste 20
 Rol inca neelucidat: implicare in toleranta imunologica
a fatului ?, proteine de legatura ?, stimulanti celulari ?
I. FUNCTIA ENDOCRINA A PLACENTEI

• Progesteronul - produs in sarcina de:

 Corpul galben gestational

 ↑ in primele 4 SA
 ↓ pana la 10 SA
 La 17 SA: productie neglijabila

 Corticosuprarenalele materna si fetala

 CSR fetala – in a doua ½ a sarcinii (proportii
neglijabile)

 Sincitiotrofoblastul placentar


 asigura cea mai mare parte a productiei din L2 a

sarcinii pana la termen
I. FUNCTIA ENDOCRINA A PLACENTEI

• Progesteronul

 ↑ liniar pe parcursul sarcinii (20 μg/ml → 200 μg/ml)

 Circulatia

 10% forma libera

 90% legat de proteine (CBG - corticotropin-binding

globulin) = forma inactiva (nu poate traversa
placenta)

 Principalul metabolit = pregnandiolul

I. FUNCTIA ENDOCRINA A PLACENTEI
• Progesteronul – efecte in sarcina:
 Asigura starea de “liniste” a miometrului pana la
debutul travaliului (↓ excitabilitatii fibrelor
miometriale, ↓ activitatii electrice spontane a fibrelor
prin ↓ potentialului de membrana si ↓ conductibilitatii)
 Stimuleaza dezvoltarea miometrului si a irigatiei lui
 Mamogeneza (↑ si maturarea glandelor mamare) –
sinergic cu PRL si E
 Prevenirea lactogenezei in sarcina - antagonist cu PRL
 Alte actiuni:
 hiperventilatie
 ↑ temperaturii bazale
 metabolica – efect antagonic insulinei
 natriuretica
 imunoreglatoare (supresie a reactiei limfocitare)
I. FUNCTIA ENDOCRINA A PLACENTEI

• Estrogenii – peste 20, dar 3 mai importanti:

 17-β estradiol
 estrona
 estriol

 Sinteza ovariana:
 In celulele tecale ale foliculului ovarian →
androstendiona (“de novo”) → lichidul folicular →
estrona → 17-β estradiol

 Sinteza in unitatea feto-placentara:

 Ficatul fetal → LDL colesterol; Corticosuprarenala: LDL
colesterol → DHEA-S; Ficatul fatului: DHEA-S → 16-α
DHEA-S
 Placenta: precursorii androgenici fetali → estrogeni,
prin interventia unor enzime (sulfataze si aromataze):
 DHEA-S → estradiol 17β (E2)
 16-α DHEA-S → estriol (E3)
I. FUNCTIA ENDOCRINA A PLACENTEI

• Estrogenii

 Sarcina la termen:
 estradiol - 50% din DHEA matern, 50% DHEA fetal
 estriol - 90% din 16-OH DHEA fetal, 10% din
matern
 80-90% din steroizii produsi de placenta trec in
sangele matern

 Evolutia in sarcina - ↑ rapida, ↑ lenta, ↑ rapida (S italic)

 Sinteza precursorilor androgenici fetali – in zona

fetala a CSR (zona involueaza dupa nastere)

 Suprarenalele in viata intrauterina > la adult (raportat

la G corporala, ordinul de marime fat/adult = 25)
I. FUNCTIA ENDOCRINA A PLACENTEI

• Estrogenii – actiuni:
 Morfogeneza uterina (hipertrofie si hiperplazia
fibrelor miometriale), ↑ irigatiei si acumularea mat.
contractil
 ↑ contractilitatea si excitabilitatea uterului
 ↑ sensibilitatea fata de oxitocina
 Mamogeneza si blocarea lactogenezei - sinergic cu P
 Efecte metabolice: retentie de Na, ↑ volemiei, modif.
in compozitia proteinelor plasmatice (↑ globulinelor
transportoare), modificari ale echilibrului fluido-
coagulant (↑ unor factori ai coagularii)
 ↑ productiei de TBG → Efect antagonic insulinei
 Leucocitoza cu neutrofilie
 Vasodilatatie cutanata
 Implicare indirecta in maturarea fetala
I. FUNCTIA ENDOCRINA A PLACENTEI

• Estrogenii

 Pentru evaluarea starii fatului in sarcinile cu risc

potential ↑ al hipofizei → determinari:

 Estriolul urinar in urina de 24 ore

 Estrogenii plasmatici in “instantanee” (tehnici

radioimunologice)

 Estrelolul
 DECIDUA

• Intensa activitate de sinteza

• Produce hormoni, substante cu rol modulator,

enzime:
 Relaxina

 Prolactina

 Prostaglandine

 Citokine (IL-1)

 1-25 dihidroxi vitamina D3

 Diaminooxidaza
 DECIDUA

• Relaxina
 Produsa de corpul galben gestational si posibil de
catre decidua
 Efecte:
 Relaxarea miometrului
 Ramolirea (“maturarea”) colului uterin

• IL-1
 ↑ formarea PG in membranele fetale si in decidua
 Rol important in declansarea travaliului

• Prolactina
 Reglarea transportului apei si electrolitilor
transcorial → reglarea volumului LA
II. FUNCTIA DE SCHIMB A PLACENTEI

• Schimburile materno-fetale – mecanisme proprii

tuturor membranelor semipermeabile

 Difuziune simpla – conform gradientului de presiune

 Difuziune facilitata – in sensul gradientului de

presiune, dar cu viteza de difuziune mult mai mare

 Transport activ – transfer cu consum de energie

impotriva gradientului de presiune

 Procese speciale – pinocitoza (rol in imunologie) sau

transferul prin spatii celulare (explica transferul
hematiilor)
II. FUNCTIA DE SCHIMB A PLACENTEI
Schimburile gazoase:
 Transferul O2 si CO2 – difuziune simpla

• Oxigenul
 Presiuni mama: a. uterina = 101 mmHg
v. uterina = 50 mmHg

 Presiuni fat: v. ombilicala = 30 mmHg

a. ombilicala = 18 mmHg

 Factori ce influenteaza transferul O2 prin membrana

placentara de la mama la fat:
 Gradientul de presiune
 Curba de disociere a O2
 Capacitatea de transport a O2
 Capacitatea functionala a placentei
II. FUNCTIA DE SCHIMB A PLACENTEI

Schimburile gazoase:

• CO2
 Viteza de difuziune = de 20x > O2

 Aceasta compenseaza gradientul de presiune mai mic:

presiunea O2 in compartimentul fetal = 40 mmHg

 Efectul Haldane: pasajul O2 in compartimentul fetal

faciliteaza transferul CO2 in compartimentul matern

• Apa, electroliti, substante nutritive

 H2O – transferata f. rapid – difuziune simpla

 Unii electroliti: Na, K, Cl, HCO3 – difuziune simpla

 Altii: Ca, P, Fe – transport activ (concentratii > 3x

decat la mama)
II. FUNCTIA DE SCHIMB A PLACENTEI
• Glucidele
 Glucoza – difuziune facilitata
 Nivelurile fetale < decat la mama
 La inceputul sarcinii, placenta depoziteaza glucoza
(glicogen)
 Acest rol este preluat apoi de catre ficatul fetal

• Lipidele si acizii grasi

 Transfer posibil doar pentru AG – transport activ
 Nivelurile fetale > decat la mama
 Placenta sintetizeaza lipidele proprii

• Proteinele si acizii aminati

 Aminoacizii – transport activ
 Fatul isi sintetizeaza proteinele proprii
 IgG traverseaza placenta
II. FUNCTIA DE SCHIMB A PLACENTEI
• Vitaminele
 In general, toate vitaminele traverseaza membrana
de schimb

 Vit. din grupul B – in concentratii la fat > dacat la

mama

 Vit. K – nu traverseaza placenta decat in cantitati

foarte mici

• Hormonii
 Tiroxina – poate traversa placenta

 Pasajul insulinei – NU este posibil

 Unii hormoni (proteici sau sterolici) sunt produsi de

catre placenta
II. FUNCTIA DE SCHIMB A PLACENTEI
• Substantele medicamentoase
 Unele traverseaza placenta – FOARTE IMPORTANT
pentru medicul curant:
 Sulfamidele si antibioticele - concentratii la fat <
decat la mama
 Opiaceele si barbituricele
 Alcoolul

• Agentii patogeni
 traverseaza placenta, ca de altfel si unii paraziti
 Virusurile traverseaza usor placenta
 Microbii pot traversa placenta, adesea dupa ce produc
leziuni locale
 Spirocheta traverseaza placenta in general dupa L 5
 Bacilul Koch traverseaza placenta foarte rar
 Toxoplasma poate traversa placenta
III. FUNCTIA METABOLICA A PLACENTEI

• Lipidele
 NU traverseaza placenta ca atare

 Cele din componenta sincitiotrofoblastului - produse

de acesta prin steroidogeneza

 Sinteza lipidelor fetale - de catre fat / placenta

 Placenta → hidroliza fosfolipidelor materne →

transferul ionului P la fat

 Placenta NU poate sintetiza colesterolul “de novo” →

preluat de la mama pentru steroidogeneza

 Fatul isi produce colesterolul necesar si precursorii

androgenici utilizati de placenta pentru producerea de
estrogeni
III. FUNCTIA METABOLICA A PLACENTEI

• Proteinele si polipeptidele
 Transportul activ al aminoacizilor se face cu
asigurarea unor niveluri fetale superioare celor
materne

 Placenta – impermeabila pentru proteinele plasmatice

materne → isi sintetizeaza propriile polipeptide si
proteine
FUNCTIA IMUNOLOGICA A PLACENTEI

• Implicata in reactiile imunologice de tolerare a

fatului (allogrefa pentru mama)

• Depozitele de fibrinoid de la nivelul placii

bazale = expresii ale unor reactii imunologice

• Intervine atat in faza de inducere, cat si in

faza de expresie a reactiei imunitare