COLEGIUL TEHNIC “ION MINCU”FOCŞANI

LUCRARE DE SPECIALITATE
PENTRU
EXAMENUL DE CERTIFICARE A
COMPETENŢELOR PROFESIONALE

ÎNDRUMĂTOR
Prof. Marin Cristian

CANDIDAT
Elev : Marin Petrut Daniel

CLASA XIII-a SERAL

Mai 2018
 Colegiul Tehnic Ion Mincu 2018

Cuprins

CUPRINS 1

ARGUMENT 2

CAPITOLUL I. INTRODUCERE 3

I.1 SENZORI DE PROXIMITATE 3

CAPITOLUL II. TRADUCTOARE ȘI SENZORI DE PROXIMITATE 7

II.1 TRADUCTOARE INDUCTIVE DE PROXIMITATE 8

II.2. TRADUCTOARE MAGNETICE DE PROXIMITATE 11
II.3. ELEMENTE SENSIBILE CAPACITIVE PENTRU TRADUCTOARE DE PROXIMITATE 11
II.4 ELEMENTE SENSIBILE FOTOELECTRICE PENTRU TRADUCTOARE DE PROXIMITATE 12
II.5 ELEMENTE SENSIBILE FLUIDICE PENTRU TRADUCTOARELE DE PROXIMITATE 13
II.6. TRADUCTOARE INTEGRATE DE PROXIMITATE. 17
II.6.1 SENZORUL INDUCTIV INTEGRAT DE PROXIMITATE 18
II.7. SENZORUL MAGNETIC INTEGRAT DE PROXIMITATE 20

CAPITOLUL III. NORME DE PROTECȚIA MUNCII 22

ANEXĂ 24

BIBLIOGRAFIE 25

1
 Colegiul Tehnic Ion Mincu 2018

Argument

Tema proiectului meu „Utilizarea senzorilor de proximitate” face parte integrantă din
domeniul pregătirii mele profesionale pentru meseria de tehnician mecatronist.
În anii de studiu am abordat întreaga gamă de module de pregătire în domeniu
însă cel mai mult m-a atras modulul care are o largă aplicabilitate în domeniul mecatronicii.
În cadrul elaborării proiectului meu a trebuit să-mi extind aria de cunoştinţe studiind
bibliografia recomandată de coordonator, fapt ce îmi permite o pregătire profesională mai
bună, proiectul meu având aplicabilitate în multe domenii ale mecatronicii.
Tema aleasă este structurată în capitole abordate separat ca părţi distincte.
Contribuţia personală privind elaborarea proiectului constă în selectarea informaţiilor
tehnice/practice şi teoretice specifice specializării, structurarea pe capitole a acestora.
Lucrarea prezintă în mod sintetic şi actualizat sub forma unor scheme principalele
aspecte, importanţa, rolul, identificarea tipurilor de senzorilor de proximitate.
În elaborarea lucrării am folosit cunoştinţe tehnice/teoretice asimilate la diferite
obiecte de învăţământ studiate în anii de liceu: electrotehnică, automatizări, discipline de
specialitate şi laboratoare practice.
În partea finală a lucrării am specificat bibliografia utilizată.
În etapa actuală de dezvoltare a societăţii româneşti, aproape că nu există domeniu al
activităţii economico-sociale în care să nu se folosească instalaţii şi aparate electrice şi
electronice. Larga răspândire a acestora precum şi perfecţionarea şi diversificarea lor necesită
un nivel de pregătire cât mai ridicat pentru a fi capabil să răspundă cerinţelor impuse de
dezvoltarea ştiinţei şi tehnicii contemporane.
În scopul asigurării unei activităţi cât mai eficiente în vederea realizării unor produse
şi servicii fiabile, participarea la procesul economic în economia de piaţă trebuie să aibă în
vedere calitatea sa de calificat dar şi de om moral.
Proiectul meu poate constitui bază de studiu pentru colegii mei din anii mai mici din
acest domeniu de pregătire întrucât el va face parte din fondul de carte al bibliotecii Colegiul
Tehnic Ion Mincu.

2
 Colegiul Tehnic Ion Mincu 2018

Capitolul I. Introducere

Conducerea unui proces presupune informatii cât mai complete si corecte asupra
parametrilor mărimilor fizice care caracterizează acel proces.
În cazul unui proces automatizat, conducerea sistemului se face fără interventia
omului, pe baza informatiilor culese din proces cu ajutorul traductoarelor.
Într-o definitie succintă senzorul este un sistem destinat determinării unei sau unor
proprietăti, cuprinzând atât traductorul, care transformă mărimea de intrare în semnal electric
util, cât si circuite pentru adaptarea si conversia semnalelor , si eventual pentru prelucrarea si
evaluarea informatiilor.
Există foarte multe clasificări ale senzorilor si traductoarelor:
cu sau fără contact,
absoluti sau incrementali (în functie de mărimea de intrare),
analogici sau digitali (în functie de mărimea de iesire) etc.
Senzorii si traductoarele sunt elemente tipice ale sistemelor de automatizare. De
asemenea sunt utilizati si în cazul cercetării , analizelor de laborator - senzorii si
traductoarele fiind incluse în lanturi de măsurare complexe, care sunt conduse automat.

Alegerea senzorilor si traductoarelor trebuie făcută tinând cont de proprietatea de

monitorizat, de domeniul în care variază aceasta, de dimensiunile ce trebuie respectate sau de
geometria sistemului, de conditii speciale de mediu sau de lucru, de tipul mărimii de iesire si
nu în ultimul rând de cost.
Astfel pot fi identificati senzori de proximitate , traductoare de tip Hall, traductoare de
deplasare si viteză, senzori si traductoare de fortă, senzori de temperatură, senzori de umiditate,
senzori pentru gaze, senzori de curent, switch-uri optice, senzori de presiune, cititoare de coduri
de bare etc.

I.1 Senzori de proximitate

3
 Colegiul Tehnic Ion Mincu 2018

În sens larg proximitatea se referă la gradul de apropiere dintre două obiecte, dintre
care unul reprezintă sistemul de referintă . Senzorii de proximitate sunt senzori de
investigare , a căror particularităti constau în distantele mici de actiune (zecimi de mm ), si în
faptul că în multe cazuri sunt utilizati la sesizarea prezentei în zona de actiune.

Senzori de proximitate capacitivi

Senzorii capacitivi se bazează pe variatia capacitătii electrice într -un circuit , si au

avantajul că pot detecta si obiecte nemetalice. Sunt însă sensibili la factori perturbatori, cum ar
fi murdărirea fetei active.

Senzori de proximitate inductivi

Acestia sunt cei mai răspânditi , fiind realizati într -o plajă largă de variante si
tipodimensiuni . Elementul activ al unui astfel de senzor este un sistem format dintr-o bobină
si un miez de ferită. Obiectul a cărui prezentă se determină trebuie să fie metalic. Mărimea de
iesire poate fi analogică (proportional cu distanta dintre suprafata activă si obiect), sau statică (
aceeasi valoare atât timp cât senzorul este activat).
Un exemplu poate fi sezorul analogic cu procesor integrat M18 - Analog Plus. Este
vorba despre un senzor analogic inductiv cu procesor încorporat, ce oferă 3 iesiri de tip switch
independente , plus o iesire analogică liniară pe întreg domeniul de măsurare . Este un
dispozitiv ideal pentru aplicatii ce necesită măsurare precisă fără contact, si nu necesită circuit
de control, putându-se autocontrola, economisind astfel timp, spatiu de panou si intrări în PLC
. Unitatea de programare este optională , putând fi folosită pentru programarea punctelor de
switch si monitorizarea iesirilor dispozitivului.
Programarea punctelor de declansare poate fi făcută oriunde în intervalul de
sensibilitate, de către unitatea de programare sau de către PLC.
ˇ Iesirea analogică 0-10V prezintă o neliniaritate de ±3% pe întreg domeniul de măsurare;

4
 Colegiul Tehnic Ion Mincu 2018

ˇ Programare de la distantă a functiilor - ideal pentru zone cu pozitii inaccesibile sau greu
accesibile;
ˇ Clasa de protectie ridicată, cu rezistentă mare la soc si vibratii.

Senzori de proximitate ultrasonici

Functionarea se bazează pe măsurarea duratei de propagare a unui semnal ultrasonor

între emitor si obiect , iar distanta maximă de lucru este în functie de natura traductorului (
piezoceramic, electrostatic etc.) si de frecventă. Iată de exemplu un senzor ultrasonic analogic
M30 - acesta este destinat controlului exact al oricărei suprafete plane solide , lichidă sau
pulbere. Senzorul dispune de iesire de tensiune si de curent, cu 12 biti rezolutie, de func
tie de evaluare memorată si compensare de temperatură . Sunt disponibile trei domenii de
sensibilitate : 500 mm , 2000 mm , 4000 mm acoperind o plajă largă de aplicatii , incluzând
controlul nivelului . La început trebuie stabiliti parametri de lucru, cu memorarea limitelor de
evaluare A1 si A2, cu compensarea de temperatură etc.

Senzori de proximitate optici

În cazul în care obiectele investigate se găsesc la distante mai mari, senzorii inductivi
si capacitivi devin inutilizabili , domeniul fiind acoperit cu bune rezultate de senzorii optici.
Acestia functionează fie pe principiul transmisiei unui fascicul de lumină , fie pe principiul
reflexiei.

Senzor de proximitate activ în IR

Senzorului de proximitate prezentat detectează obiectele aflate în apropiere prin emisia

unui puls de energie luminoasă în domeniul infrarosu cu ajutorul unei diode
electroluminiscente (LED ); dacă acest puls luminos întâlneste un obiect de care se reflectă
înapoi spre senzor , reflexia este captată de elementul fotoreceptor al senzorului si
semnalizată.
Senzorul detectează, fără contact, obiectele capabile să reflecte radiatia electromagnetică
în spectrul infrarosu . Autorul a folosit acest senzor într -o aplicatie în industria alimentară pentru
detectarea bucătilor de aluat de pâine ; o altă aplicatia este uscătorul de mâini, senzorul detectând
mâna. Distanta de detectare în ambele aplicatii este aproximativ 10 cm.

5
 Colegiul Tehnic Ion Mincu 2018

Dioda electroluminiscentă cu emisie în infrarosu D4 emite pulsuri de energie

luminoasă. Curentul prin diodă, în timpul pulsului, este de aproximativ 1A asigurându-se o
distantă mare de sesizare. Circuitul care alimentează dioda electroluminiscentă este format din
tranzistoarele Q1 si Q2 ce simulează un tranzistor unijonctiune în montaj de oscilator cu
relaxare.
Receptorul senzorului este fotodioda de infrarosu D5 al cărei semnal este amplificat si
filtrat de circuitul realizat cu tranzistorul cu efect de câmp Q3. Prin intermediul unui formator
de impuls , realizat cu un comparator din circuitul integrat U1, semnalul este aplicat unui
detector de impulsuri. La iesirea detectorul de impulsuri, alcătuit din componentele C5, D7, D
3, C8 si R14, se obtine o tensiune negativă în cazul în care fotodioda receptionează pulsurile
luminoase sau o tensiune nulă dacă pulsurile luminoase nu sunt receptionate . Această
tensiune este aplicată unui comparator cu histerezis care foloseste al doilea comparator din
circuitul integrat LM 393 , U 1B. Dioda electroluminiscentă D 2, comandată de iesirea
comparatorului, semnalează prezenta sau absenta unui obiect în fata senzorului.
Senzorul se alimentează la o tensiune continuă de 24 V. Cablajul imprimat pe care s-a
realizat senzorul are dimensiunile de 27x62 mm.
Principiul de functionare al acestor senzori este următorul: fiecare senzor este format
dintr-un emitător si un receptor în infrarosu. Emitătorul este un LED IR care emite un tren de
impulsuri în infrarosu la o frecventă de aproximativ 120Hz, dată de oscilatorul format cu timer
-ul 555. Acest tren de impulsuri este emis în fata robotului pe tot parcursul deplasării acesuia.
În momentul în care în fată apare un obstacol, fascicolul de radiatie emis
de LED este reflectat de către obstacol înapoi pe receptorul format dintr-o fotodiodă. Trenul
de impulsuri receptionat de fotodiodă este amplificat de amplificatorul operational LM358,
integrat de grupul R2,C3 si pus la intrarea comparatorului format tot dintr-un LM358. În
cazul depăsirii pragului de tensiune setat din potentiometrul R5, comparatorul va bascula
semnalând astfel detectia obstacolului.

6
 Colegiul Tehnic Ion Mincu 2018

Fig. Senzor de proximitate – EmitătorulIR.

Fig. Senzor de proximitate -- ReceptorulIR.

Capitolul II. TRADUCTOARE SI SENZORI DE PROXIMITATE

7
 Colegiul Tehnic Ion Mincu 2018

În general (în sens larg) proximitatea exprimă gradul de apropiere dintre două obiecte,
dintre care unul reprezintă sistemul de referinţă.
Se poate realiza controlul poziţiei unui obiect care se deplasează, fără contact între
acesta şi referinţă.
În categoria măsurărilor de proximitate intră :
- sesizarea capetelor de cursă ;
- sesizarea interstiţiului dintre suprafeţe ;
- sesizarea prezenţei unui obiect în câmpul de lucru etc.
Traductoarele de proximitate au de regulă o caracteristică de tip releu, mărimea de ieşire
având variaţii discrete (" tot sau nimic ") discerne între două valori care reprezintă
(convenţional) prezenţa sau absenţa corpului controlat.
Această particularitate conduce la realizarea compactă a traductorului, elementul
sensibil şi adaptorul (ES + AD) fiind plasate în aceeaşi unitate constructivă.

II.1 Traductoare inductive de proximitate

Schema de principiu a acestui traductor este dată în figura 1. Detectorul are rolul de a
converti informaţia asupra poziţiei unui obiect metalic (în raport cu faţa sensibilă) în semnal
electric. Blocul adaptor prelucrează semnalul electric de la ieşirea detectorului şi comandă un
etaj final cu ieşire pe sarcină de tip releu. Blocul de alimentare furnizează tensiunea necesară
circuitelor electronice.

Fig.1 - Schema bloc a traductorului inductiv de proximitate.

Oscilatorul din blocul-detector întreţine, prin câmpul magnetic alternativ, oscilaţiile în
jurul bobinei ce formează (împreună cu miezul de ferită) faţa sensibilă a detectorului.
Când un obiect metalic (cu proprietăţi feromagnetice) intră în câmpul magnetic al
detectorului, în masa metalului apar curenţi Foucault care generează, la rândul lor, un câmp

8
 Colegiul Tehnic Ion Mincu 2018

magnetic de sens opus câmpului principal pe care îl atenuează puternic şi ca urmare blochează
oscilaţiile.
Caracteristicile de funcţionare ale traductorului pot fi apreciate în funcţie de valorile
cotelor utile, notate în figura 2 prin: e – grosimea ecranului metalic (grosimea obiectului
detectat); s - lăţimea ecranului; L – lungimea ecranului; x – distanţa de la marginea ecranului
la centrului feţei sensibile; y – acoperirea feţei sensibile de către ecranul metalic; z – distanţa
de la ecran la faţa sensibilă; zN – distanţa nominală de detecţie (sesizare).

Principiul de functionare

Fig.2 - Dimensiunile de gabarit ale traductorului inductiv de proximitate.

9
 Colegiul Tehnic Ion Mincu 2018

Principalele caracteristici funcţionale:

a) Zona de acţiune, delimitată de valorile [ 3 … 40 ] mm, este cuprinsă între curba de
anclanşare (oprirea oscilaţiilor) şi curba de declanşare (pornirea oscilaţiilor);
b) Distanţa utilă de detecţie – Zu , influenţată puternic de natura şi dimensiunile

obiectului (ecranului), cât şi de variaţia temperaturii, a tensiunii de alimentare şi de dispersiile

câmpului magnetic (din fabricaţie).
c) Fidelitatea reprezintă toleranţa preciziei de reperare a punctelor de oprire şi pornire a
oscilaţiilor, când se menţin constanţi următorii parametri : distanţa, sensul şi viteza de
deplasare, temperatura şi tensiunea de alimentare.
d) Histerezisul reprezintă cursa (distanţa) dintre punctele de oprire şi de pornire a
oscilaţiilor în aceleaşi condiţii (figura 3).
e) Durata impulsului de ieşire, determinată de viteza deplasării ecranului (obiectului)
şi dimensiunile acestuia.
Constructiv traductoarele inductive de proximitate se realizează în două variante:
1) cu faţa sensibil inclusă frontal sau lateral în corpul propriu-zis al traductorului ;
2) cu faţa sensibil separată şi legată prin cablu flexibil de corpul traductorului.

10
 Colegiul Tehnic Ion Mincu 2018

Fig. 3 – Histerezisul unui traductor de Fig. 4 – Traductor magnetic de proximitate

proximitate

II.2. Traductoare magnetice de proximitate

Aceste traductoare au o construcţie simplă şi sunt formate dintr-un contact întrerupător

(releu de tip Reed) plasat pe un braţ al unei carcase sub formă de " U " şi un magnet
permanent fixat pe celălalt braţ.Trecerea unui obiect metalic printre braţele detectorului
(carcasei) modifică liniile de forţă ale magnetului (le ecranează) şi ca urmare contactul
releului îşi schimbă starea – figura 4. Există variante constructive la care obiectele magnetice
pot acţiona direct asupra releului.
Observaţie: Când viteza de deplasare a magnetului mobil depăşeşte 10[ m/s ] - distanţa
nominală de acţionare se reduce cu un coeficient (0,7... 0,9) în funcţie de viteza de lucru.

II.3. Elemente sensibile capacitive pentru traductoare de proximitate

În cazul traductoarelor capacitive de proximitate elementul sensibil este format dintr-un

condensator care face parte dintr-un circuit oscilant. Prezenţa unui material conductor sau
dielectric cu permitivitatea r >1, la o distanţă z u în raport cu faţa sensibilă a detectorului,

modifică capacitatea de cuplaj şi amorsează oscilaţiile, figura 5.

Funcţionarea este diferită în raport cu natura obiectului controlat.
a) La detecţia materialelor conductoare, obiectul a cărui poziţie este controlată formează cu
faţa sensibilă un condensator a cărui capacitate creşte odată cu micşorarea distanţei Δx dintre
obiect şi faţa sensibilă.

11
 Colegiul Tehnic Ion Mincu 2018

b) La detecţia materialelor izolante, faţa sensibilă este un condensator a cărui capacitate

creşte, cu atât mai mult, cu cât premitivitatea dielectrică ( r ) a obiectului controlat este mai

mare.
Principalele surse de erori le reprezintă variaţiile de temperatură.
Observaţie: Pentru evitarea perturbaţiilor, în cazul detectării obiectelor metalice,
acestea se leagă la pământ.

Fig. 5 – Element sensibil capacitiv pentru traducoare de proximitate

II.4 Elemente sensibile fotoelectrice pentru traductoare de proximitate

Funcţionarea acestora se bazează pe modificarea fluxului de radiaţii care se stabileşte

între o sursă (emiţător) şi un receptor, datorită prezenţei obiectului controlat. Se disting două
variante constructive :
a) Element sensibil de tip barieră, la care emiţătorul şi receptorul sunt de o parte şi de
alta a obiectului controlat, figura 6.

Fig. 6 – Element sensibil de tip barieră

12
 Colegiul Tehnic Ion Mincu 2018

b) Element sensibil de tip reflector la care fasciculul de radiaţii emis de sursa (E) este
transmis spre receptor, situat de aceeaşi parte cu emiţătorul, în raport cu obiectul controlat,
prin intermediul unui paravan reflectorizant (reflector).
Prezenţa obiectului controlat modifică intensitatea fluxului luminos receptat după
reflexie.
Dacă obiectul controlat are proprietăţi reflectorizante, atunci el poate juca şi rolul de
paravan reflectorizant, (figura 7).
Sursele emiţătoare (E) pot fi realizate cu diode electroluminiscente (LED) cu fascicul
vizibil sau infraroşu (cel mai utilizat) dar şi cu lămpi speciale care au lentilă de focalizare.
Receptoarele (R) utilizează fotodiode sau fototranzistoare în domeniul vizibil sau infraroşu,
dar pot utiliza şi celule fotovoltaice în domeniul vizibil. Variaţia de semnal electric furnizată
de elementul sensibil, datorită modificării poziţiei obiectului detectat – este prelucrată de
adaptorul traductorului (care conţine un formator de impulsuri şi un amplificator) apoi
transmisă elementului de ieşire de tip releu sau contactor static (tiristor sau triac).

Fig. 7 – Element sensibil fotoelectric de tip reflector.

Observaţie: Se evită mediile umede care pot aburi lentilele cât şi obiectele
strălucitoare (oglinzi) din apropierea zonei de lucru traductorului spre a evita erorile în
funcţionarea acestor traductoare.

II.5 Elemente sensibile fluidice pentru traductoarele de proximitate

Traductoarele fluidice se caracterizează prin simplitate constructivă şi funcţională. De

aceea, aceste traductoare se află în nomenclatorul majorităţii producătorilor mondiali de
aparatură fluidică.

13
 Colegiul Tehnic Ion Mincu 2018

Principiile funcţionale ale elementelor sensibile fluidice derivă din sesizarea modificării
unuia sau a mai multor parametri de stare ai fluidului: presiune, viteză, sens de curgere - sub
influenţa corpului a cărui prezenţă trebuie sesizată.

Observaţie: Datorită nivelului energetic redus al semnalelor vehiculate în sistemele

fluidice, sesizarea proximităţii unui obiect se face fără a perturba starea şi/sau structura
obiectului respectiv.
Elementele sensibile, frecvent întâlnite în costrucţia traductoarelor fluidice de
proximitate, sunt:
a) Dispozitiv duză - paletă - întâlnit în construcţia tuturor adaptoarelor pneumatice unde are
rol de preamplificator înaintea etajului final de putere.În acelaşi timp dispozitivul duză –
paletă este utilizat ca element sensibil al traductorului de proximitate.
Principiul de funcţionare şi caracteristica statică a dispozitivului duză – paletă sunt
date în figura 8. Obiectul detectat joacă rolul paletei (P), iar rezistenţa pneumatică R2
reprezintă duza (D).

Fig. 8 – Dispozitiv duză – paletă: a) – principiul de funcţionare;

b) caracteristica statică

Dacă presiunea de alimentare ( Pa P1) este constantă, variaţia presiunii P2 (identică

cu presiunea de ieşire Pe ) în funcţie de valoarea distanţei (x) dintre paletă şi duză este

prezentată în figura 8 – b. Caracteristica statică P2 f (x) este liniară numai în zona AB. Se
observă că pentru x = 0, presiunea P2 are valoare maximă, adică valoarea presiunii de
alimentare ( P2 P1), iar dacă x este suficient de mare, presiunea P2 scade la valoare
presiunii atmosferice ( P2 Patm ). În figura 9 sunt date modalităţile de apropiere ale

14
 Colegiul Tehnic Ion Mincu 2018

obiectului faţă de duză. Aproprierea obiectului, fie printr-o deplasare axială (frontală), fie
printr-o deplasare laterală produce variaţia presiunii de ieşire ( Pe P2 ), astfel că depăşirea
unui prag impus pentru variaţia presiunii de ieşire - arată faptul că obiectul este "sesizat ".

Fig. 9 - Modalităţi de apropiere a obiectului faţă de duză: a) – deplasare axială;

b)- deplasare laterală

O calibrare corespunzătoare a curbelor Pe f (x) sau Pe f (y) |x ct. va indica cu

o precizie de maximum 1 [mm] “cât de aproape ” este obiectul sesizat.
b) Senzorul de proximitate cu " jet liber " (cu turbulenţă)
Acesta este format din două duze coaxiale : duza emiţătoare 1, alimentată de la o sursă
de presiune constantă şi duza receptoare 2, figura 10.
Dacă obiectul ce trebuie detectat, nu se află în spaţiul dintre cele două duze, jetul emis
de duza 1 este captat de duza 2 şi ca urmare în duza receptoare (2) se obţine un nivel de
presiune mare ce corespunde semnalului logic S=”1”(obiectul nu este detectat). Prezenţa
obiectului între cele două duze poate întrerupe parţial sau total jetul emis de duza 1.

Fig.10 – Senzor de proximitate cu “jet liber”

O scădere a presiunii în duza receptor 2, sub o anumită limită, determină semnalul logic
S =”0 “, deci obiectul este ”detectat”.

15
 Colegiul Tehnic Ion Mincu 2018

Principalul dezavantaj al acestui tip de detector constă în sensibilitatea mare la

impurităţile din mediu, care sunt antrenate prin jetul de aer şi obturează duza receptor 2.
Acest tip de traductor se utilizează pentru interstiţii care nu depăşesc 20 mm.

c) Senzorul de proximitate cu impact de jeturi - elimină dezavantajul anterior

(referitor la obturarea duzei - receptor cu impurităţi).
La acest senzor duza receptoare, din exemplu anterior, este ea însăşi emiţătoarea unui
jet care se obţine prin devierea circuitului de alimentare, unde presiunea Pa este micşoartă
datorită rezistenţei R. Deci, ambele duze, 1 şi 2, sunt emiţătoare, figura 11.

Fig.11 Senzor de proximitate cu impact de jeturi:

a) – Secţiune prin circuitul pneumatic;b) – Schema de principiu

La funcţionare se disting două situaţii:

a) În absenţa obiectului ce trebuie detectat, are loc un impact între cele două jeturi,
astfel că în duza 2 va exista o presiune Pe relativ mare (ce echivalează cu semnalul S=”1”
logic) datorită jetului puternic din duza 1.
b) Aproprierea obiectului între duze întrerupe jetul 1 astfel că jetul din duza 2 devine
liber, iar presiunea Pe scade obţinânu-se S=”0” logic.
Traductorul cu impact de jeturi este folosit în detectarea obiectelor situate la distanţe relativ
mari (circa 200 mm).

Observaţie:

16
 Colegiul Tehnic Ion Mincu 2018

Pentru creşterea sensibilităţii (şi implicit a distanţei de detecţie) se utilizează senzori

fluidici cu impact de jeturi şi 3 (trei) duze.
Cu un astfel de senzor pot fi detectate obiecte situate la distanţe de până la 500 mm.

d) Senzorul de tip "focar"

Acest tip de senzor utilizează o duză de forma unui canal circular, alimentată cu o
presiune corespunzătoare pe circumferinţa exterioară, figura 12.

Fig. 12 – Senzor de proximitate de tip “focar”.

În timpul funcţionării se disting două situaţii:

a) În absenţa obiectului din zona de lucru a traductorului (când obiectul de sesizat se
află la o distanţă mare) jetul creat de presiunea de alimentare (Pa), având viteză mare la ieşirea
din duză, antrenează masa de aer din zona interioară şi face ca la ieşire să apară o depresiune.
b) În prezenţa obiectului se întrerupe expansiunea jetului, astfel că va apare o
componentă dinamică a presiunii orientată spre interior, încât la ieşire presiunea creşte
(rezultând o suprapresiune). Distanţa de detecţie este cuprinsă între 2…6 [mm]. Avantajul
esenţial al senzorului de tip “focar” constă în imunitatea la impurităţile din mediu, deci nu
este necesară utilizarea aerului instrumental (preparat în instalaţii speciale).

II.6. Traductoare integrate de proximitate.

Traductoarele de proximitate realizate cu circuite integrate reprezintă o tendinţă actuală
şi de viitor, datorită avantajelor pe care le oferă: gabarit redus, performanţe ridicate, preţ de
cost mai mic şi fiabilitate mare. Noţiunea de traductor integrat este justificată numai dacă
semnalul de la ieşirea acestuia este un semnal unificat, în accepţiunea definiţiei din

17
 Colegiul Tehnic Ion Mincu 2018

automatizările industriale. Când această condiţie nu este îndeplinită se poate utiliza

denumirea de senzor integrat. În cele ce urmează se vor prezenta două exemple de senzori
integraţi de proximitate realizaţi în România (la IPRS Băneasa).

II.6.1 Senzorul inductiv integrat de proximitate

Acesta este realizat cu circuitul integrat TCA - 105N a cărui schemă de principiu (bloc)
este dată în figura 13. Acesta este capsulat într-o carcasă tip MP 48 - cu 8 terminale.

Fig. 14– Schema bloc a senzorului integrat TCA 105 – N

Bornele 2, 3 şi 4 reprezintă baza, emitorul , respectiv colectorul unui tranzistor care

premite realizarea unui oscilator ce lucrează pe frecvenţa de 1...5MHz, dacă în exterior se
montează un circuit adecvat de tip L, C. Schema mai conţine un stabilizator de tensiune care
alimentează oscilatorul OSC, blocul comparator cu histerezis, cât şi etajul de amplificare
(ieşire).
Etajul de ieşire oferă două tensiuni în antifază compatibile TTL (de tip tranzistor
având colectorul în gol). În funcţie de amplitudinea oscilaţiilor, unul din tranzistoare este
saturat, iar celălalt blocat.
Schema tipică de cuplare a senzorului TCA 105-N la circuitul oscilant L, C şi la o
rezistenţă de sarcina ( RS ) este dată în figura 14. În funcţionarea senzorului, din această

figură, se disting două situaţii:

a) Când se aproprie un obiect feromagnetic de bobina oscilatorului (simbolizată cu L),
ocilaţiile se amortizează, iar rezistenţa de sarcină ( RS ) este conectată la masă.
b) După îndepărtarea obiectului feromagnetic, circuitul de intrare începe să oscileze
din nou, iar ieşirea decuplează sarcina RS în gol.

18
 Colegiul Tehnic Ion Mincu 2018

Fig. 14 - Conectarea senzorului Fig. 15 – Senzorul de proximitate cu fantă.

TCA – 105 N la circuitul LC

Caracteristicile principale ale circuitului integrat TCA 105-N, sunt date prin
următoarele valori limită :
- Tensiunea de alimentare = +20V ; curent absorbit la ieşire = 75mA ; curent de alimentare
= 5mA ; frecvenţa maximă la oscilator = 5MHz.
Schema senzorului inductiv de proximitate cu fantă (realizat cu TCA 105-N) este
prezentată în figura 15. Circuitul de intrare are configuraţie de oscilator. Oscilaţiile sunt
întreţinute de cuplajul inductiv dintre cele două bobine L1 şi L2 plasate pe miezuri de ferită şi
poziţionate astfel încât bobinele (având axa de simetrie comună) să aibă între ele o distanţă
(fantă) de 3…7 [mm].
În funcţionarea senzorului se distingdouă situaţii:
a) În lipsa obiectului (feromagnetic) oscilaţiile, cu frecvenţa de aproximativ 1 MHz, din
etajul de intrare menţin ieşirile circuitului în starea " acţionată ".
b) La apariţia obiectului metalic în fantă cuplajul magnetic dintre bobine se întrerupe,
oscilaţiile se amortizează iar ieşirile trec în starea "blocat ".
Observaţii:
a) Valorile parametrilor constructivi ai circuitului oscilant (dimensiunea miezurilor de
ferită, numărul de spire al bobinelor, valoarea capacităţii C etc) depind de mărimea
fantei dintre bobine.

19
 Colegiul Tehnic Ion Mincu 2018

II.7. Senzorul magnetic integrat de proximitate

Termenul "magnetic" derivă de la faptul că acest senzor utilizează un detector de tip

element Hall, care sesizează prezenţa câmpurilor magnetice de intensităţi relativ mici
(aproximativ 50 mT) şi produce semnale de tensiune de ordinul (1...10) mV. Acest senzor
utilizează circuite integrate specializate de fabricaţie românească din seria βSM 23X (X = 1,
2, 3, 4) sau βSM 24X (X = 1, 2) .
Aceste circuite integrate, conţin în acelaşi cristal de siliciu atât senzorul Hall, cât şi
blocurile de prelucrare a semnalelor oferite de acesta. Denumirea comercială a acestor circuite
este “senzori magnetici comutatori”. Schema bloc a unui senzor magnetic de tip βSM 23X;
(24X) este prezentată în figura 16. Parametri de catalog pentru cele două serii de circuite
integrate (βSM 23X şi βSM 24X). Din punct de vedere calitativ circuitul βSM 24X este
superior circuitului βSM 23X prin doi parametri electrici:
a) curentul de alimentare (la o inducţie de 50 mT) este de 2 mA în cazul circuitului βSM
24X, faţă de 4,3 mA (7mA) – în cazul circuitului βSM 23X.
b) tensiunea de alimentare: 7V – la βSM 24X, faţă de 10V (25V) – la βSM 23X.

Fig. 16 – Schema bloc a senzorului magnetic comutator de tip βSM 23X.

Observaţie:
La circuitul βSM 24X nu mai există stabilizatorul tensiunii de alimentare, în rest schema
este aceeaşi, ca şi la βSM 23X.
În funcţionarea acestui senzor se disting două situaţii:

20
 Colegiul Tehnic Ion Mincu 2018

a) Dacă este sesizat un câmp magnetic de inducţie B, senzorul Hall furnizează o

tensiune diferenţială, proporţională cu B. Această tensiune este preluată de amplificatorul
diferenţial care o aplică unui comparator cu histerezis, ce lucrează ca un comutator. Dacă
circuitul este plasat într-un câmp magnetic a cărui inducţie depăşeşte valoarea
corespunzătoare pragului de deschidere, comparatorul comandă prin intermediul unui
amplificator - injecţia unui curent în baza tranzistorului de ieşire, care este adus în saturaţie,
deci colectorul său absoarbe un curent important (curentul prin sarcina conectată la borna 3).
b) Dacă inducţia B scade sub valoarea pragului de blocare, ieşirea comutatorului revine
în starea iniţială, iar tranzistorul de ieşire este blocat. Între pragul de dechidere şi cel de
blocare (închidere) există un histerezis, necesar pentru a asigura imunizarea circuitului faţă de
zgomote. Principalele căi de basculare a senzorului magnetic comutator, legate direct de
aplicaţiile industriale, sunt:
Deplasarea magnetului permanent, care se poate face frontal sau transversal. Pentru
funcţionarea corectă asenzorului, cursa magnetului trebuie să depăşească (datorită
histerezisului) două distanţe de prag: una la care are loc deschiderea, iar cealaltă la care are
loc blocarea.
Ecranarea câmpului unui magnet care se poate realiza printr-o folie feromagnetică plasată
între sursa de câmp magnetic şi senzor.
Concentrarea câmpului unui magnet ce se poate face prin apropierea unui material
feromagnetic în spatele senzorului, care se află într-un câmp magnetic insuficient de intens
pentru a produce bascularea. Astfel inducţia magnetică va creşte la o valoare capabilă să
basculeze senzorul.

21
 Colegiul Tehnic Ion Mincu 2018

Observaţii:
În afară de soluţiile menţionate, prin care circuitele βSM 23X sau βSM 24X – sunt
utilizate ca senzori de proximitate (limitator de cursă la maşini-unelte, roboţi industriali,
periferice de calculatoare etc), există şi aplicaţii în construcţia unor traductoare:
- traductor de orizontalitate (sau verticalitate), utilizând un pendul cu magnet;
- traductor de nivel având magnetul introdus într-un flotor ce se poate deplasa ghidat
prin dreptul senzorului magnetic comutator.
-traductor numeric rotativ incremental pentru viteză sau poziţie unghiulară;
- traductor de curent (releu de curent pentru protecţie), când senzorul magnetic
sesizează depăşirea valorii limită a curentului printr-o înfăşurare.
Firmele SPRAGUE, PHILIPS şi MICROSWITCH produc traductoare de proximitate
care dau la ieşire o tensiune continuă liniar variabilă cu variaţia inducţiei magnetice B în
intervalul (-50mT... +50mT).

Capitolul III. Norme de protectia muncii

Personalul care lucrează la instalaţiile electrice sub tensiune va folosi totdeauna mijloacele
individuale de protecţie împotriva electrocutării şi acţiunii arcului electric, acestea sunt:
- mijloace de protecţie izolante care au drept scop protejarea omului prin izolarea acestuia faţă
de elementele aflate sub tensiune sau faţă de pământ. Cele mai importante mijloace de acest
fel sunt:
Cleşti
Scule cu manere electroizolante
Manuşi
Cizme
Galoşi
Covoare
Preşuri şi platforme electroizolante
- indicatoare mobile de tensiune, pentru a verifica prezenţa sau lipsa tensiunii la locul de
muncă.
- panouri, paravane, împrejmuiri şi semnalizări sau indicatoare mobile, folosite pentru a
delimita zonele protejate şi zonele de lucru.

22
 Colegiul Tehnic Ion Mincu 2018

- garnituri mobile de scurtcircuitare şi legare la pământ pentru protecţie împotriva apariţiei

tensiunii la locul de muncă.
- plăci avertizoare care au rol:
de avertizare a pericolului pe care îl prezintă apropierea de elementele aflate sub
tensiune
de interzicerea unor acţiuni care ar putea duce la accidente
de siguranţă
de informare cu privire la unele puncte de lucru.
De asemenea, la locurile de muncă pentru diferitele lucrări în instalaţiile electrice se vor
afişa instrucţiuni de protecţia muncii, de acordare a primului ajutor în caz de electrocutare şi
de prevenire şi stingere a incendiilor.
Executarea, exploatarea, întreţinerea şi repararea instalaţiilor electrice se vor face numai de
către electricienii calificaţi.
Persoanele care deservesc instalaţiile electrice trebuie să îndeplinească următoarele
condiţii:
- să fie sănătoase din punct de vedere psihic
- să nu sufere de boli
- să posede cunoştinţe profesionale şi de tehnică a securităţii muncii
- să efectueze instructajul introductiv general la angajare
- să efectueze instructajul la locul de muncă, durată instructajului va fi de 8 ore
- să efectueze instructajul periodic care se efectuează la locul de muncă de către conducătorul
acestuia, acesta se efectuează în următoarele cazuri:
Dacă lucrătorul a lipsit mai mult de 40 de zilde de la locul de muncă.
Dacă lucrătorul a suferit un accident de muncă soldat cu incapacitate temporară.
Când se modifică procesul tehnologic, condiţii de muncă, când se introduc utilaje şi tehnici
noi.
Când s-au modificat normele departamentului de protecţia muncii şi când se execută lucrări
speciale, diferite de cele pe care lucrătorul de execută în mod obişnuit.

23
 Colegiul Tehnic Ion Mincu 2018

Anexă

Mașini unelte

Conveior

24
 Colegiul Tehnic Ion Mincu 2018

Bibliografie

1) Dolga, V., Construcţia traductoarelor şi senzorilor, Lito. Universitatea Politehnica din

Timişoara, Timişoara, 1996
2) E. Ceangă ş.a. - Semnale, circuite şi sisteme, partea I, Ed. Academica, Galaţi, 2001.
3) Dascălu D. ş.a. - Dispozitive şi circuite electronice. E.D.P. Bucureşti, 1982.
4) Miholcă C. - Senzori şi traductoare, Editura Fundaţiei Universitare “Dunărea de Jos” –
Galaţi, 2004..
5) L.Frangu, S.Caraman - Electronică Industrială, Ed. Academică Galaţi, 2001.
6) Dumitrache I. - Sisteme automate electronice, E.D.P., Bucureşti, 1993
7) Baruch Z., “Sisteme de intrare-ieşire”, Ed. Albatros, Cluj-Napoca 2000
8) Strugaru C., „Subsistemul de intrare-ieşire”, Ed. Orizonturi Universitare
9) Dolga, V., Senzori şi traductoare, Editura Eurobit, ISBN 973-99-227-9-1, Timişoara,
1999

25