ŞCOALA POSTLICEALĂ F.E.G.

ALBA- IULIA

PROIECT DE ABSOLVIRE

DOMENIUL: SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ PEDAGOGICĂ

SPECIALIZAREA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

ÎNDRUMATOR:
As. Med. CIUGUDEAN CLAUDIU GHEORGHE

ABSOLVENT:
BELDEAN AUREL ROMULUS

SESIUNEA
AUGUST 2018
 ŞCOALA POSTLICEALĂ F.E.G. ALBA- IULIA

PROIECT DE ABSOLVIRE

DOMENIUL: SĂNĂTATE ŞI ASISTENŢĂ PEDAGOGICĂ

SPECIALIZAREA: ASISTENT MEDICAL GENERALIST

ÎNDRUMATOR:
As. Med. CIUGUDEAN CLAUDIU GHEORGHE

ABSOLVENT:
BELDEAN AUREL ROMULUS

SESIUNEA
AUGUST 2018
 ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL ÎN
ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU HERNIE
OMBILICALĂ
Contents
INTRODUCERE6
CAPITOLUL I NOTIUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE A PERETELUI ABDOMINAL8
1.1. Noțiuni referitoare la anatomia cavităţii abdominale8
FOAIE DE TEMPERATURĂ ADULŢI71

CUPRINS

Cuprins.................................................................................................. 2
Introducere........................................................................................... 3
Capitolul 1.
Notiuni de anatomie si fiziologie a peretelui abdominal 4

Capitolul 2.
Prezentarea teoretica a Herniei ombilicale..................................... 6
1.Definitie........................................................................................ 6
2. Clasificare.herniilor..................................................................... 7
3. Diagnostic si diagnostic diferential............................................... 9
4. Complicatii si sechele................................................................... 12
5. Tratamentul herniilor.................................................................... 13
6. Anatomie patologica...................................................................... 15
7. Simptomatologie............................................................................ 17
8. Etiologia si epidmiologia............................................................... 18
9. Examen clinic obiectiv................................................................... 22
10. Evolutie si prognostic................................................................... 24
11.Profilaxie...................................................................................... 24

Capitolul 3.
Rolul asistentului medical in ingrjirea si tratarea bolnavului
cu hernie ombilicala
1.Internarea bolnavului si asigurarea conditiilor de spitalizare....... 25
2.Asigurarea igenei corporale si generale .................................... 25
3.Urmarirea fuctiilor vitale si vegetative....................................... 26
4.Alimentatia pacientului cu hernie ombilicala............................. 26
5.Participarea asistentului medical la examenul obiectiv.............. 27
6.Pregatirea, asistarea si efectuarea recoltarii de produse biologice si
patologice................................................................................... 28
7.Ingrijirile postoperatorii ale pacientului.................................... 31
8.Ingrijirea pacientilor operati cu anestezie generala.................. 31
9. Participarea asistentului medical la efectuarea tratamentului.....32
10.Educatia pentru sanatate si profilaxia bolii............................. 41
11.Participarea asistentului medical la explorarile paraclinice...... 42
12.Externarea bolnavului ........................................................... 43
Capitolul 4.
Plan de ingrijire a pacientului cu hernie ombilicala................. 45
Concluzii........................................................................................ 73
Bibliografie ................................................................................... 74
 INTRODUCERE

Am ales sa expun in aceasta lucrare subiectul in cauza, avand ca suport

urmatoarele motive:
Primul motiv consta in implinirea dorintei de informare personala corecta
bazandu-se si pe sintagma „un om informat este un om prevenit”. De aceea
doresc sa stiu exact simptomele, modalitatiile de tratament si profilaxia bolii.
Al doilea motiv este faptul ca direct sau indirect, foarte multi oameni au
fost afectati de aceasta boala si orice individ trebuie sa fie constient ca datorita
viciilor, neglijentei sau indiferentei contribuie la agravarea bolii si implicit la
prelungirea duratei de vindecare si a perioadei de covalescenta.
Ultimul motiv ar fi acela al informarii societatii, lucrul acesta poate reusi
doar in masura disponibilitatii celorlalti de a afla cat mai multe despre boala.
In lucrare pun accentul pe rolul asistentului medical, acela de ajuta pe
bolnav sa-si recastige sanatatea pierduta, sa o pastreze, sa-i redea acestuia
increderea in propiile-i forte.
 MOTTO

SANATATEA ESTE O COMOARA PE CARE PUTINI STIU SA O

PRETUIASCA, DESI APROAPE TOTI SE NASC CU EA

HIPOCRATE
 CAPITOLUL I NOTIUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE A
PERETELUI ABDOMINAL

1.1. Noțiuni referitoare la anatomia cavităţii abdominale

Cavitatea abdominală formează un spaţiu aflat în zona mijlocie şi

inferioară a torsului. Acest spaţiu cu o înfăţişare cilindrică, neregulată, ovoid şi
turtit pe direcţia înainte - înapoi este mărginit în așa mod:
În zona superioară de muşchiul diafragm, care împarte cavitatea
abdominală de cea toracică şi care e un perete miscibil;
În zona inferioară este mărginită de un perete miscibil şi musculos
evidențat prin diafragmă pelvina alcătuită din muşchii perineali. Peretele
posterior nu este miscibil şi e evidențat de coloana vertebrală şi de muşchii
spatelui, iar peretele anterior şi lateral este mărginit de fiecare parte prin patru
muşchi alcătuind peretele musculo - aponevrotic al cavităţii abdominale.
Cavitatea este împărţită prin anumite structuri anatomice în trei zone:
- Supramezocolică
- Submezocolică
- pelvină
Cavitatea abdominală adăposteşte viscere (digestive şi genito-urinare),
vase sanguine și limfatice. Interiorul este acoperit de peritoneu, ce îmbrăcă şi
înconjoară variate organe.
Prin pereţii abdominali în anumite situaţii ar putea exterioriza sub piele
variate organe din interiorul cavităţii (în special intestinul subţire sau
epiploonul), determinând hernia, în zonele: canalului inghinal, a inelului
femural, a inelului ombilical, a liniei albe, a canalului obturator, a deschiderilor
diafragmatice, a planşeului pelvian, a zonei lombare din peretele abdominal
posterior, dar cele mai adese hernii se produc prin zonele şi punctele slabe din
peretele abdominal anterior.
Musculatura peretelui abdominal anterior este dispusă într-un strat
muscular extern, unul mijlociu şi altul intern, fiecare strat având o orientare
specifică.
Stratul extern este alcătuit din oblicul extern şi continuă direcţia fibrelor
intercostalilor externi;
Stratul mijlociu este alcătuit din oblicul intern şi continuă direcţia
intercostalilor interni.
Stratul intern este alcătuit din transversul abdomenului şi pătratul
lombelor, ce completează spaţiul dintre ultima coastă şi creastă iliacă şi participă
la alcătuirea peretelui posterior al abdomenului.
 1.2. Noțiuni referitoare la fiziologia cavităţii abdominale

Regiunea abdomino-pelvină conţine organe care sunt supuse presiunii

abdominale.
Presiunea determină organele să iasă afară din interiorul cavităţii, dar li se
opune presa musculară abdominală alcătuită:
- anterior din chinga muşchilor abdominali,
- superior din muşchiul diafragm,
- posterior din peretele muscular întărit de axul osos al coloanei
toraco-lombare.
Presa abdominala se datorează muşchilor abdominali, din mai multe
planuri, cu o contra din zona diafragmelor abdominală şi pelvină. Contracţia lor
determină o centură contractilă duce la fixarea organelor din interiorul cavităţii
abdomino - pelvine comprimându-le și măreşte rezistenta peretelui abdominal.
Când tonicitatea şi forţa muşchilor scade şi rezistenţa peretelui abdominal
e micşorată, favorizând ieşirea organelor din cavitate prin locurile slabe ale
peretelui. Această forţa intraabdominala învinge rezistenta zonelor slabe şi prin
ele ies organele abdominale (intestin şi epiploon cel mai ades).
Factori la ridicarea presiunii intraabdominale contribuie:
- presiunea atmosferică care comprimă peretele musculo-
aponevrotic;
- presiunea statică a viscerelor abdominale;
- presiunea fluctuabilă a organelor cavitare abdominale dată de
gradul de umplere a acestor organe din abdomen şi pelvis;
- poziţia bipedă a corpului omenesc;
- tonusul muşchilor peretelui antero-lateral al abdomenului (în
special în situația bronşitelor, a constipaţiilor cronice şi al
tulburărilor de micţiune), contracţie-relaxare a muşchiului diafragm
şi a diafragmei pelvine;
- îmbătrânirea, bolile cronice, obezitatea scad troficitatea muşchilor.
Factorii locali care duc la ivirea bolii sunt evidențaţi de ridicarea presiunii
intraabdominale şi scăderea rezistenţei tonusului chingii musculare abdominale
din variate cauze.
 CAPITOLUL II PREZENTAREA TEORETICA A HERNIEI
OMBILICALE

2.1. Definitie

Hernia este un viciu al peretelui abdominal, definită prin ivirea unei idei
de continuitate a peretelui abdominal în dreptul unei regiune anatomice cu
rezistenţă mecanică mică şi exteriorizarea spontană, parţială ori totală,
temporară ori permanentă, a unuia ori mai multor viscere abdominale învelite în
formațiuni parietale restante (peritoneu şi tegument).
Elementele morfologice ale unei hernii sunt:
- traiectul herniar
- sacul herniar
- conţinutul herniei
Traiectul herniar ilustrează punctul ori regiunea anatomică cu rezistenţă
mică prin care se determină soluţia de continuitate a peretelui parietal.
Acesta e posibil a fi:
- un simplu orificiu (inel musculo-aponevrotic) – de ex. în hernia
ombilicală;
- un canal mărginit între un orificiu profund (abdominal) şi un
orificiu superficial (subcutanat) – de exemplu în hernia inghinală
oblică externă.
Sacul herniar este o prelungire peritoneală care înveleşte organele
exteriorizate.
Cuprinde 2 porţiuni:
- colul (coletul) sacului herniar = regiunea cea mai îngustă,
inextensibilă aflată în dreptul inelului herniar;
- corpul sacului herniar - e posibil a avea forme fluctuate (sferică,
piriformă, cu prelungiri numite diverticuli).
Conţinutul herniar este evidențiat de organul sau organele exteriorizate
din abdomen (epiploon, intestin, colon, apendice, anexă).Cel mai ades herniază
epiploonul şi intestinul.
Eventraţia ilustreaza exteriorizarea unui viscer abdominal învelit în
formațiuni parietale (peritoneu, piele) printr-un viciu parietal apărut în urma
acţiunii unui factor extern.
Viciul parietal prin care se determină eventraţia este de regulă o cicatrice
cu rezistenţă mică după o incizie chirurgicală abdominală (rar cicatrice după un
traumatism).
Similar cu hernia se arată și elementele morfologice ale unei eventraţii:
- viciul parietal
- sacul de eventraţie
- conţinutul eventraţiei
2.2. Clasificarea herniilor

Criterii de clasificare:
a) În funcție de sediul herniei (regiuni slabe preformate) - forme
anatomo-clinice de hernie
- hernie inghinală;
- hernie femurală;
- hernie ombilicală;
- hernie epigastrică;
- hernie incizională.
Uneori, herniile pot fi:
- hernii interne - proliferare a viscerelor în regiuni preexistente
anatomic, de exemplu fosete peritoneale, hiatusuri, inele, ori
provenite din evolutii patologice (aderențe, bride,)
- hernii parastomale (in caz de ileostomii ori colonostomii).
b) În funcție de traiect (în funcție de proporția dintre orificiul profund și
orificiul superficial și traiectul sacului herniar):
- hernii directe ori indirecte;
- sunt evidențiate în situația herniei inghinale și ombilicale;
- în caz că cele doua orificii există în axul traiectului evidențiat de
sacul herniar (de regulă ax orizontal) - se înțelege o hernie directă.
Herniile directe există socotite hernii „de slabiciune” (ivite prin
rezistența tisulara diminuata la stres), au gât (colet) larg și traiect
antero-posterior.
- în caz că viscerul herniat (conținut în sacul de hernie) formează un
traiect oblic mai lung prin peretele abdominal - se înțelege o hernie
indirectă (in situația herniei inghinale, sacul herniar parcurge
canalul inghinal dinspre inelul profund la cel superficial, cu
distensie a acestora și a peretilor canalului);
c) În funcție de modul de constituire:
- în condiția în care viscerul care herniază impinge peritoneul
parietal;
- se formează un sac herniar complet, care evidențiază o regiune
initiala mai ingustă (colet), un corp și un fund;
- în situația în care herniaza un viscer extraperitoneal (vezica urinara,
cec);
- hernie cu sac incomplet (prin alunecare): viscerul extraperitoneal
este aderent la suprafața externă a sacului herniar.
d) În funcție de conținut:
- epiploon (cel mai ades) - epiplocel
- intestin mezenterial - enterocel;
- apendice cecal, ovar, trompa, colon mobil;
- organe fixe - hernie prin alunecare.
 Uneori, poate fi:
- hernie Littre: contine diverticul Meckel
- hernie Garengoff: contine apendic
- hernie Berger: aflarea concomitentă de hernie inghinală și hernie
femurală (- hernie cu saci multipli)
- hernie Pantaloon: hernie inghinală dublă („in bisac”, directă +
indirectă).
e) În funcție de evoluție (2% din demersurile chirurgicale abdominale
sfarsesc prin constitu-ire de vicii parietale, iar 20% din operațiile
pentru vicii parietale abdominale dau recidive):
- în funcție de lungimea traiectului herniar (dependent de stadiul
evolutiv și tipul congenital ori dobândit al herniei), tipuri de hernie:
- în situația herniei inghinale congenitale se formează:
- hernie peritoneo-vaginală;
- hernie peritoneo-funiculară;
- hernie vaginală inchistată;
- hernie funiculară cu chist al cordonului;
- hernie interstitială: sac existent în plin canal inghinal;
- bubonocel: fundul sacului se află în dreptul orificiului inghinal
superficial.
f) Clasificarea herniilor în funcție de modul de determinare:
- hernii congenitale - ivite prin persistenţa după naştere a unei
formațiuni anatomice fetale
- hernii dobândite - ivite la adult ori la vârstnic ca o consecință a unui
efort fizic ori slăbirii rezistenţei peretelui abdominal.
Herniile dobândite pot fi:
- hernii de forţă, care constitue consecinţa ridicarii presiunii
intraabdominale în cursul efortului fizic intens
- hernii de slăbiciune, care se crează prin regiunile slabe ale peretelui
abdominal hipotrofic, cu rezistenţa mecanică mică (de regulă la
pacienţii vârstnici)
- hernie inghinofuniculara: sacul depășește orificiul inghinal
superficial;
- hernie inghinoscrotala: sac ajuns în bursa scrotală.
g) Clasificarea topografică a herniilor :
Cele mai adese hernii din aceasta clasificare o constitue herniile peretelui
abdominal antero lateral.
Din această categorie fac parte urmatoarele hernii:
- herniile regiunii inghino-femurale
- herniile inghinale
- herniile femurale
- herniile liniei albe
- herniile epigastrice (supraombilical)
 - herniile ombilicale
- herniile subombilicale (sunt rare)
- herniile liniei semilunare, denumite şi hernii spiegeliene
- hernii ale peretelui abdominal posterior sunt rare; se crează prin
câteva regiuni anatomice predispus
- triunghiul Petit
- patrulaterul Grynfeld – hernii ale planşeului perineal – rar.
Mai sunt și hernii alle peretelui abdominal posterior care sunt mai rare și
care se crează în câteva regiuni care sunt mai predispuse.

2.3. Diagnostic si diagnostic diferential

2.3.1. Anamneza

Pacientul cu o hernie relatează ivirea unei structuri tumorale într-o regiune

predispusă; câteodată apariţia structurii este legată de un efort declanşator;
structura îşi modifică volumul cu poziţia (apare ori mărirea în volum în
ortostatism şi dispare ori scade în volum la trecerea în clinostatism)
Durerea nu este un simptom specific pacienţilor cu hernie necomplicată;
câteodată la debut e posibil a apărea o durere uşoară (ruptura peretelui
abdominal). Deşi herniile necomplicate nu sunt dureroase, totuşi herniile mici
(femurală, epigastrică, spigeliană) e posibil a fi dureroase (din cauza pensării şi
tracţiunii peritoneului ).
Alteori pacienţii cu hernie relatează o senzaţie de tracţiune, de jenă locală.
Condiţiile de muncă atrag câteodată atenţia asupra efortul fizic.
Antecedentele e posibil a fi câteodată principale, evidenţiid condiţii
etiopatogenetice:
- afecţiuni care slăbesc peretele abdominal (denutriţia, boli
caşectizante - cancer, tuberculoză - , obezitatea, sarcini repetate);
- afecţiuni care cresc presiunea intraabdominală (tusea cronică,
constipaţia cronică, micţiuni dificile, tumori, ascită).

2.3.2. Examenul obiectiv local

Examinarea pacientului cu hernie se efectuează în ortostatism, apoi în

clinostatism.
La inspecţie e posibil a se decela:
- prezenţa „tumorii herniare”;
- expansiunea la tuse a tumorii herniare (în cursul tusei, din cauza
ridicării presiunii intraabdominale viscerele abdominale sunt
așezate în sacul herniar).
 Fig. 1.1. Hernierea

La palpare se apreciază:
- reductibilitatea (șansa repunerii conţinutului herniar în abdomen): prin
împingere blândă (taxis) conţinutul herniei e posibil a fi așezat în
abdomen.
Reductibilitatea și impulsiunea la tuse este o trăsătura specifică herniilor.
Dispariţia reductibilităţii e posibil a fi provocată de aderenţele între conţinutul şi
sacul herniei ori de presiunea intraabdominală ridicată împiedică repunerea
conţinutului în abdomen.
În timp ce palpează tumora herniară (degetul examinator introdus în
traiectul herniar), examinatorul solicită bolnavului să tuşească; în timpul tusei
presiunea intraabdominală se mărirește şi împinge conţinutul herniar; ca o
consecință examinatorul simte cum tumora herniară “loveşte” degetul
examinator.
- consistenţa conţinutului herniar variată în funcţie de tipul organului
herniat;
- elastică, renitentă atunci când hernia conţine intestin;
- moale, păstoasă atunci când herniaconţine epiploon;
- zgomotul hidro-aeric (garguiment) la micșorarea prin taxis – ivite dacă
coţinutul herniei este evidențiat de o ansă intestinală;
- explorarea viciului (traiectului) parietal.
Reductibilitatea şi impulsiunea la tuse sunt semnele patognomonice ale
unei hernii.
Percuţia este posibilă doar în situația herniilor voluminoase. Prin percuţie
putem aprecia conţinutul herniei: sonoritate, când conţinutul herniar este
evidențiat de intestin matitate, când conţinutul herniar este evidențiat de
epiploon.
 2.3.3. Examene paraclinice

1) Teste screening
Hemograma:
Normală în herniile necomplicate;
Hemoconcentraţie în hernia ştrangulată;
VSH - normal;
Glicemie;
Radioscopie cardio-pulmonară
Uree sanguină:
Normală în herniile necomplicate;
Crescută în hernia inghinală ştrangulată.
2) Examene radiologice
Radiografia abdominală simplă în ortostatism evidenţiază imagini
hidroaerice. În herniile ştrangulate sunt obligatorii:
- tranzit baritat;
- irigoscopie şi irigografie;
- cistografia şi cistoscopia.
Sunt necesare de efectuat doar în situația herniilor voluminoase pentru a
aprecia natura conţinutului.
Formularea diagnosticului pozitiv este procesul logic în urmă căruia se
stailește afecţiunea de care suferă bolnavul.
Diagnosticul diferenţial este procesul logic prin care excludem afecţiunile
care au o simptomatologie similară (asemănătoare). Are destinația de a preveni
greşelile prin confuzia între afecţiuni cu simptomatologie asemănătoare
În situația herniilor diagnosticul diferenţial ia în discuţie toate structurile
tumorale ale peretelui abdominal și va fi detaliat în continuare pentru fiecare tip
de hernie.

2.4. Complicații si sechele

Ștrangularea

Ilustrează principala complicaţie a herniilor. Constă în constricţia brutală

permanentă a unui viscer abdominal în interiorul sacului herniar. Ștrangularea
herniară este cea mai ades și mai nefastă agravare a herniilor. Este apanajul
herniilor mici la care viciul parietal este evidențiat printr-un inel fibros, redus și
inextensibil (hernii femurale, hernii ombilicale).
Elementul declanșator al ștrangulatiei e posibil a fi insa și gatul sacului,
care transformat fibros în timp va deveni inextensibil și greu de invins în
tendinta de reductibilitate a herniei.
Identic, bridele și diafragmele intrasaculare e posibil a fi cauze ale
ștrangularii. Herniile luminoase, prin viciul parietal mare ca și prin conținutul în
eiploon, se Ștranguleaza mai rar, epiploonul fiind în aceste condiții un manșon
protector vremelnic pentru viabilitatea restului conținutului din sac.
Factorul determinant - efortul brutal – este urmat de o succesiune de
secvențe fizio- și morfopatologice: proliferarea în sac a unei portiuni mai mari
din organul ori organele deja conținute, discordața intre conținut și continator,
jena în circulația venoasă, edem, amplificarea constricției cu afectarea circulației
arteriale, răni ireversibile - gangrena, necroza.
Morfopatologic în hernia ștrangulata se formează răni ale sacului herniar
și răni ale viscerului herniat. Sacul herniar este destins, cu peretele edematiat,
congestionat, mergand progresiv cu vechimea ștrangularii spre colorație
violaceu-inchis, aspect de "frunza vesteda". In interiorul sacului se află o
cantitate fluctuantă de lichid serocitrin initial, apoi sanghinolent, iar în caz de
gangrenă cu perforatie a ansei ștrangulate, devine purulent, fecaloid, formând
flegmo-nul piostercoral
Hernia ștrangulată este variată de hernia încarcerată.
- hernia încarcerată este o hernie nereductibilă, fără suferinţa
vasculară a conţinutului herniar
- hernia ștrangulată este o hernie nereductibilă cu suferinţa vasculară
(ischemie) a conţinutului herniar. Fiece hernie abdominală e posibil
a se complica prin ștrangulare, dar complicaţia ivite mai frecvent în
situația herniilor mici, în special herniile femurale.
Tabloul clinic al ștrangulării herniare este cel de ocluzie intestinală:
- durere abdominală, mai intensă în dreptul regiunii herniare
- vărsături: la început alimentare, apoi bilioase şi în final fecaloide
- oprirea tranzitului intestinal (semnul cardinal al ocluziei intestinale)
- denaturarea stării generale, hipotensiune, tahicardie

Impulsiunea

Impulsiunea la tuse: este un semn specific herniilor.

În timp ce palpează tumora herniară (degetul examinator introdus în
traiectul herniar), examinatorul solicită acientului să tuşească.
În timpul tusei presiunea intraabdominală se mărirește şi împinge
conţinutul herniar; ca o consecință examinatorul simte cum tumora herniară
“loveşte” degetul examinator.
- consistenţa conţinutului herniar diferă în funcţie de natura organului
herniat
- elastică, renitentă atunci când hernia conţine intestin .
- moale, păstoasă atunci când herniaconţine epiploon
- zgomotul hidro-aeric (garguiment) la micșorarea prin taxis – ivite
dacă coţinutul herniei este evidențiat de o ansă intestinală
- explorarea viciului (traiectului) parietal.
 2.5. Tratamentul herniilor

Reductibilitatea şi impulsiunea la tuse sunt semnele patognomonice ale

unei hernii.
Percuţia este posibilă doar în situația herniilor voluminoase. Prin percuţie
putem aprecia conţinutul herniei:
- sonoritate, când conţinutul herniar este evidențiat de intestin
- matitate, când conţinutul herniar este evidențiat de epiploon. La
adulți sunt tratate chirurgical datorită riscului de incarcerare și
ștrangulare. La sugari și copii, identic. Intenarea dureaza 1-5 zile.
Timp de recuperare fluctuează în funcție de dimensiunea herniei,
tehnica utilizata, bunăoară și varsta și starea de sănătate a
bolnavului.
În operația clasică, deschisă se utilizează anestezie locala, rahidiană ori
totală; chirurgul efectuează o incizie în regiunea herniei, micșoreză conținutul
acesteia inapoi în abdomen și apoi consolideaza peretele muscular prin cusaturi.
De regulă, regiunea de slabiciune musculara este intarita cu o plasa sintetică
pentru a oferi un sprijin suplimentar.
Chirurgia laparoscopică se efectueaza sub anestezie totală. Chirurgul
efectuează 3 incizii mici(0, 5-1cm) în dreptul abdomenului inferior și introduce
un laparoscop. Camera transmite o imagine dinspre interiorul corpului la un
monitor, oferind chirurgului șansa de a vedea în detaliu regiunea de hernie și a
tesutului inconjurător. În timp ce vizualizeaza pe monitor, chirurgu uzează
instrumente pentru a repara cu atenție hernia utilizând o plasa din polipropilen
monofilament.
Oamenii care au suferit o operație chirurgicală laparoscopică, au un timp
de recuperare mult mai mic. Medicul e posibil a stabili dacă metoda
laparoscopică este sau nu cea mai buna optiune în caz că hernia este deosebit de
mare ori persoana a avut intervenții chirurgicale pelvine.
Tratamentul ortopedic este incomod, ineficient și determină modificari de
fibroza în dreptul sacului herniar care face dificilă o eventuala intervenție
chirurgicală ulterioara, de aceea se folosește la varstnici ori bolnavi tarați care nu
suporta intervenția chirurgicală.
Intervenția chirurgicală are ca și obiectiv desfiintarea herniei și refacerea
durabila a peretelui abdominal.
Etapele tratamentului chirurgical sunt:
 izolarea şi eventual deschiderea sacului herniar
 tratarea conținutului
 repunerea acestuia în cavitatea abdominală
 rezecţia parţială de epiploon ori intestin (în situație de ștrangulare)
 rezecţia ori infundarea sacului herniar
 refacerea peretelui abdominal în funcţie de varietatea topografică a
herniei prin procedee:
 - tisulare (desfiintarea viciului musculo-aponevrotic prin
sutura cu fire monofilament, intr-o modalitate “tension-free”)
- protetice (in care plase bioprotetice sunt utilizate ca substitut
al unor planuri musculo-aponevrotice, ori pentru intarirea
acestora ori pentru intarirea suturilor tisulare)

2.6. Anatomie patologica

Generalități

Hernia ombilicală este un viciu al peretelui abdominal care implică

exteriorizarea în dreptul inelului ombilical (buric) a unei portiuni de grasime ori
a unui organ intern. Mărimea herniei e posibil a fluctua de la câțiva milimetri la
aproape 1 - 5 centimetri în diametru.
Ombilicul este locul în care cordonul ombilical pătrunde în dreptul
abdomenului fetal. Cordonul ombilical nu ilustreaza doar o punte de legatura
dintre placenta și făt cu rol numai de suport al vaselor de sânge care-l străbat, ci
are și rol în reglarea fluxului de sânge care ajunge sa perfuzeze fătul. În mod
normal, înainte de a se naște copilul un inel muscular inchide cordonul
ombilical. În situația în care acest inel nu se inchide e posibil a se dezvolta o
hernie ombilicală.
În timpul creșterii fătului se află o mica deschizatura în mușchii
abdominali care permite cordonului ombilical sa treaca, conectand mama de făt.
Dupa nastere, aceasta deschizatura se inchide. Arar insa acesti mușchi nu cresc
suficient ori nu se intalnesc, astfel încât e posibil a sa ramană un orificiu prin
care se strecoara o portiune de intestin declanșand hernia ombilicală.
Herniile ombilicale sunt adese la sugari. în majoritatea situațiilor acestea
nu provoaca durere ori alte simptome și se rezolva pe fara tratament pană în
jurul varstei de 2 ani (maxim 5 ani).Hernia ombilicală se ivește cel mai ades la
copiii sub varsta de 6 luni. Deasemenea herniile ombilicale se ivesc mai ades la
copiii prematuri ori cu greutate mica la nastere. Herniile ombilicale afecteaza
baietii și fetele în mod egal.
În dreptul ombilicului formațiunile anatomice sunt dispuse dinspre
suprafața spre profunzime astfel:
- pielea lipsită de stratul adipos hipodermic, adera intim la față
anterioara a inelului ombilical dând aspectul "infundat\", specific
ombilicului;
- inelul ombilical este un orificiu rotund cu diametrul de maxim 2
mm la adult, aflat în plina intersectie aponevrotica a tecilor
anterioara și poste-rioara a mușchilor drepti abdominali;
- elemente stigiale - uraca și arterele ombilicale obliterate, cu traiect
descendent și ligamentul rotund al ficatului cu traiect ascendent;
- tesutul celuloadipos properitoneal, densificat la acest nil sub forma
 unei lame patrulatere (fascia Richet) care acopera partial ori total
inelul ombilical.
- peritoneul parietal anterior
O hernie câștigată direct este datorită presiunii intra-abdominale crescute
declanșate de obezitate, istoric de tuse prelungita, sarcini multiple ori ridicatul
obiectelor grele.
Herniile directe sunt declanșate de degenerarea tesutului conjunctiv al
mușchilor abdominali, ceea ce duce la slabirea lor.
Acești factori e posibil a provoca presiune asupra mușchilor abdominali și
e posibil a înrăutăți o hernie:
- ridicarea unor obiecte grele
- incordare pe toaleta, datorită constipației
- crestere în greutate
- tuse cronica
Câteodată herniile ombilicale la nou-nascuti tind sa se rezolve fără
tratament în jurul virstei de 2-3 ani. Obstrucția și ștrangularea herniei este rară,
deoarece viciul peretelui abdominal este mai mare decât cel dintr-o hernie
ombilicală la nou-născut.
Copiii sunt predispuși la malformatii din cauza procesului din cadrul
creșterii fetale prin care organele abdominale se alcătuiesc în exteriorul cavității
abdominale, apoi revenind în aceasta printr-un orificiu care va deveni ombilicul.
Este principala diferentiere a herniei ombilicale de cea paraombilicală, care se
ivește la adulți și implica un viciu al liniei mediene lângă ombilic și de
omfalocel.
Când orificiul herniar este redus (1-2 cm), 90% se inchid în primul an, iar
în caz că aceste hernii sunt asimptomatice, reductibile și nu se maresc, nu este
trebuincioasă chirurgia.
Chirurgul e posibil a opta pentru sutura peretilor abdominali ori plasarea
unei meșe deasupra orificiului și sutura acesteia de pereteii abdominali.
Hernia ombilicală este mai ades la pacientii în vârstă, câteodată se
însoțește de o hipotrofie a musculaturii abdominale. În funcție de natura
hernieiea e posibil a deveni ireductibilă.

Clasificare

Dupa mecanismul de provocare:

- hernii directe (de slabiciune), care se ivesc mai ales la femei obeze,
multipare cu modificari involu-bile ale peretelui abdominal, prin
dilatarea inelului ombilical și protruzia sub tegument a viscerelor
învelite de peritoneu și fascia Richet;
- hernii indirecte (de forța), la barbati, la care viscerele învelite numai
de peritoneu, se insinueaza pe sub fascia Richet și trarseaza inelul
ombilical, ajungand sub tegument.
 2.7. Simptomatologie

Simptomele de hernie includ o tumefiere mică, care e posibil a crește în

dimensiune și dispărea în pozitia orizantală. E posibil a se prezenta ca o
tumefiere insotită de disconfort ori durere ascutita, mai ales la eforturi fizice ori
exercitarea de presiune în regiune. Durerile e posibil a apărea și ca o senzație de
arsură.
Aproape 1 din 10 copii sunt afectati de o hernie ombilicală - acestea sunt
adese la copiii prematuri. Bolnavul adult tipic cu o hernie ombilicală este o
femeie supraponderala, multipara, intre 35-50 de ani. Femeile sunt afectate de
herniile ombilicale de 3-5 ori mai ades decât barbatii. Ascita e posibil a fi un
factor mai dificil de tratat. Presiunea intra-abdominala crescuta și slabirea
țesutului în regiunea ombilicului sunt cele mai principale cauze.
Simptomatologia herniei ombilicale admite ivirea în dreptul ombilicului și
deosebit de rar lângă acesta a unei structuri (tumefieri) care se mărește la efort,
la tuse.
Hernia e posibil a fi destul de voluminoasa, cu vicii fasciale de până la 10-
15 cm, dar cele mai multe hernii au un diametru de 5 cm. Omentum, colonul și
intestinul subțire pot fi regasite în sacul herniar. Adeziunile dintre omentum și
intestine față de sac și dimensiunea relativ mica a viciului fascial raportată la
conținutul herniar mare predetermină aceste hernii la încarcerare.
Bolnavii e posibil a se prezenta la medic cu un nodul ombilical ori
acuzând durere ombilicală. Durerea e posibil a fi redata ca o senzație de tragere.
Cu toate că, aproape 40% dintre bolnavi sunt asimptomatici la momentul
descoperirii herniei, 60% dintre acestia acuza durere, senzație de presiune,
greata ori vărsături.
Pacientii e posibil a observa un nodul moale cu protruzie în regiunea
ombilicală. Acesta devine mai redus când bolnavul este relaxat, ori dur și
proeminent când bolnavul tuseste ori isi contracta mușchii abdominali. în
relaxare conținutul herniei este usor reductibil în abdomen, permitind herniei sa
devina moale.
Pe măsură ce conținutul herniar se mareste, pielea care acopera hernia
devine mai subțire și e posibil a se eroda ori ulcera prin necroza de presiune.
Mai mult, deoarece aceste hernii tind să fie la bolnavii obezi, pielea herniară este
predispusa la dermatita de contact și la formarea secretiilor purulente prin
combinatia dintre umezeala și frictiune intre faldurile de piele.
Principalul simptom al unei hernii ombilicală este o tumefiere aflata în
dreptul ombilicului, de consistenta moale. Hernia ombilicală necomplicata nu
este de regulă dureroasă.
Hernia ombilicală este de regulă aflata la nastere, dar nu e posibil a fi
observata imediat. Hernia deregulă nu este vizibila în situația în care bontul
ombilical se desprinde (la cateva zile pana la cateva saptamani dupa nastere).
Marimea herniei e posibil a fluctua de la cativa milimetri la aproape 1 - 5
centimetri în diametru.
Hernia ombilicală necomplicata e posibil a fi impinsa inapoi în abdomen
cu ajutorul degetului (este reductibila). Hernia devine mai evidenta cand copilul
plange ori tușește.
Unele hernii ombilicale au o cantitate mare de piele care le acoperă, ele
atrag mai mult atentia decat alte hernii ombilicale datorită aspectului lor
neobisnuit majoritatea situațiilor, hernia ombilicală se închide spontan până în
jurul vârstei de 3 ani. În caz că nu se întâmplă acest lucru, după vârsta de 3-4 ani
este imposibil să se mai închidă şi necesită intervenţie chirurgicală, susţine
medicul chirurg.
Identic, în caz că hernia ombilicală este mai mare de 1,5-2 centimetri şi se
află în tensiune, este recomandabil ca intervenţia chirurgicală să se practice între
1 şi 3 ani. Operațiile se fac sub anestezie totală, iar perioada de spitalizare e
posibil a dura câteva zile ori mai mult în funcție de situație.
Herniile se ivesc mai ades în anumite regiuni ale corpului: regiunea
abdomenului, regiunea canalului inghinal și coapsei superioare, bunăoară și
regiunea ombilicală (regiunea buricului). El e posibil a aparea în oricare alta
parte a organismului unde sunt cicatrici dupa operații chirurgicale suportate.

2.8. Etiologia

Sacul herniar, este deosebit de subțire și e posibil a se rupe, iar în caz că

tegumentul se ulcereaza se află pericolul deschiderii la exterior a cavității
peritoneale și infectarea ei consecutivă.
Coletul sacului adera la inelul ombilical inextensibil formând un factor de
risc pentru ștrangularea conținutului.
Conținutul sacului este în repetate rânduri epiploon ori intestinul subțire,
uneori transvers ori stomacul.
Organele herniate se edematiaza din cauza stazei venoase și inelul
musculo-aponevrotic deveni prea ingust nu mai permite reintegrarea în abdomen
a conținutului sacului.
In determinarea ștrangularii, în afara efortului, un rol principal il au inelul
fibros (pentru hernia crurală și ombilicală) și gâtul sacului (hernia inghinala).
Ștrangularea în interiorul sacului herniar se ivește în herniile ombilicale și
inghinoscrotale voluminoase, sau prin diafragmul ce compartimenteaza sacul,
care imbraca un aspect multidiverticular, sau prin aderențe, bride ori aglutinari
ale anselor, secundare unor procese inflamatorii cronice.
Ștrangularea se ivește de regulă la pacientii cu hernii vechi, purtatori de
bandaje herniare, la cei cu hernii ireductibile, voluminoase.
Mărirea brusca a presiunii intraabdominale, consecutiva unui efort de
intensitate fluctuantă e posibil a forta o cantitate mai mare de ansa viscerala sa
pătrunda în sacul herniar.
Elasticitatea relativa a formațiunilor aponevroticofasciale în dreptul
coletului sacului antreneaza o jena principala în circulația venoasa și limfatica
de intoarcere. Edemul care rezulta mareste constricția și staza, instalindu-se un
cerc vicios care suprima și circulația aretriala, prin compresie ori tromboza și
conduce spre răni viscerale ireversibile-necroza tisulara.
Rănile ce se crează prin ștrangularea herniară privesc sacul (care se ivește
globulos, destins, rosu-violaceu) și conținutul ori: lichid cu aspect fluctuabil
(dinspre serocitrin la tulbure, fetid, intotdeauna septic) și viscerele herniate
(intestin subțire 60-80% din situații, epiploon 15% din situații, colon 5% din
situații) .
Stadii evolutive în intestinul ștrangulat care e posibil a fi recunoscute
intraoperator:
- perioada de congestie cu intestin viabil
- perioada de echimoza, definita prin fenomene ischemice
- perioada de gangrenă și perforatie, aspect de frunza vestejita a ansei
cu perete subțire, flasc, friabil.
În dreptul santului de ștrangulare rănile sunt maxime și avansate față de
restul ansei intestinale ștrangulate. Perforatia ansei ștrangulate în spatiul inchis
al sacului herniar provoca o colectie purulenta fecala-flegmon piostercoral-care
e posibil a evolua un timp local, fără comunicare cu marea cavitate peritoneala,
provocând fenomene inflamatorii, de regulă evidente în dreptul țesuturilor din
jur. Intervalul de durată în care se ajunge la gangrena ansei intestinale fluctuează
în funcție de intensitatea constricției și alti factori circulatori, fiind redate
condiții în care gangrena se ivește dupa 3-4 ore.
Durerea este simptomul care se ivește ades și e posibil a lua variate forme.
Identic, durerea e posibil a să fie intr-o regiune specifica altei maladii și e posibil
a fi confundata cu o colica biliara ori cu un ulcer peptic, acest tip fiind mai des
intalnit în herniile liniei albe ori herniile ombilicale. E necesar avut în vedere
faptul ca aceste maladii e posibil a coexista cu o hernie și necesită tratate variat.
Atat timp cat hernia nu este complicata prin ștrangulare simptomele sunt putine,
dar în momentul aparitiei complicațiilor acestea se inmultesc și se ivește un
sindrom de ocluzie intestinala inalta.
Astfel se ivesc vărsăturile care devin din ce în ce mai abundente, ansele
intestinale se destind și se ivește meteorismul abdominal, iar tranzitul pentru
materii fecale și gaze se stopează din primele ore ale ștrangularii ansei
intestinale.

2.9. Complicațiile herniei ombilicale

Sunt aceleași ca și în situația herniei inghinale și femurale:

 ireductibilitatea
 ștrangularea
Complicația cea mai numeroasă și totodata cea mai periculoasă este
ștrangularea prin strictiunea conținutului la nilul inelului ombilical ori
intrasacular prin aderențele realizate în timp, rezultand loul clinic al unei ocluzii,
cand conținutul este intestinul subțire.
În situația asocierii cu ascita, eroziunea cutanată e posibil a să ducă la
perforatia pielii, cu scurgeri consecutive de ascită prin ombilic, infecția ascitei
cu complicațiile septice consecutive.

1) Ștrangularea

O hernie este încarcerată, în caz că devine blocata în regiunea canalului și

nu e posibil a fi redusa inapoi în abdomen. O hernie încarcerată e posibil a duce
la ștrangularea ei, situație în care alimentarea cu sânge a intestinului subțire
incarcerat este pusa în pericol. O hernie ștrangulata este o afectiune periculoasă
și necesită atenție medicala imediata. Simptomele de o hernie ștrangulata includ
sensibilitate extrema și roseata în regiunea herniei, durere brusca, ce se
agraveaza intr-o perioada mica de timp, febra, mărirea ritmului cardiac, greata,
vărsături. în situația în care intervenția chirurgicală nu se procedează imediat,
viata este pusa în pericol, prin afectarea viabilitatii intestinului blocat în regiunea
de hernie. Astfel e posibil a fi trebuincioasă rezecția intestinului afectat.
Ștrangularea ilustreaza complicația majoră a herniilor externe, interne și
eventratiilor.Aflata în sacul herniar a unui segment intestinal și strictiunea sa,
antreneaza o ocluzie periculoasă ce e posibil a conduce rapid în numai 6 ore la
necroza ansei herniate. hernia ștrangulata ilustreaza o urgență abdominala ce
necesită un diagnostic și un tratament rapid.
Tabloul clinic al unei hernii ștrangulate cuprinde distensia dureroasa a
herniei, aceasta nu e posibil a fi manevrata manual prin peretele abdominal,
greata, vărsături și simptome ale obstructiei intestinale. Ischemia vasculara
provocata de ștrangularea herniei conduce la perforatie intestinala și peritonita.
Ștrangularea herniară e posibil să fie la fiece vârsta dar se crează ades
intre 40-80 de ani cu un maximum de frecventa în decada a sasea de viață.
Fiind o agravare care e posibil a se înrăutăți în scurt timp prin necroza
ansei ștrangulate, stabilirea cât mai precoce a diagnosticului de ștrangulare
herniară se consideră a fi cea mai buna metoda de scadere a mortalitatii și
morbiditatii postoperatorii.
Tratamentul în ștrangularea recenta de cel mult 6 ore se procedeaza la
micșorarea herniară prin taxis, dupa o prealabila sedare a bolnavului. Esecul
micșorarii prin taxis bunăoară și ștrangularile mai vechi de 10-12 ore vor fi
rezolvate chirurgical. în mod normal intervenția se procedează sub anestezie
totală dar e posibil a se apela și la anestezia locala ori locoregionala, în funcție
de teren.
Prognosticul este în general favorabil. Acesta este dependent de mai multi
factori, de exemplu: durata de la debut la interventie, necesitătea rezecției
intestinale, vârsta și terenul pacientului și Complicațiile aparute: peritonita.
Conținutul sacului se modifica rapid prin interceptarea pediculilor
vasculari în dreptul gatului sacului ce devine prea stramt pentru elementele ce au
herniat.
Ștrangularea herniară este specifică herniilor mici la care viciul parietal
este evidențiat printr-un inel fibros, redus și inextensibil (hernii femurale, hernii
ombilicale).
Elementul declanșator al ștrangulației e posibil a fi și gatul sacului, care s-
a transformat fibros și inextensibil.
Identic, bridele și diafragmele intrasaculare e posibil a fi cauze ale
ștrangularii. Herniile luminoase, prin viciul parietal mare ca și prin conținutul în
eiploon, se ștranguleaza mai rar, epiploonul în aceste condiții fiind un manson
protector vremelnic pentru viabilitatea restului conținutului din sac.
Factorul provocant - efortul brutal, este urmat de: proliferarea în sac a
unei portiuni din organele conținute, discordanta intre conținut și continator, jena
în circulația venoasa, edem, amplificarea constricției cu afectarea circulației
arteriale, răni ireversibile - gangrena, necroza.
Morfopatologic în hernia ștrangulata se formează răni ale sacului herniar
și răni ale viscerului herniat. In interiorul sacului se află o cantitate fluctuantă de
lichid serocitrin initial, apoi sanghinolent, iar în situație de gangrena cu
perforatie a ansei Ștrangulate, devine purulent, fecaloid, formând flegmo-nul
piostercoral.
Rănile viscerului herniar (intestin subțire, mai rar colon) sunt gradate
elutiv în funcție de vechimea herniei ca și de intensitatea stricțiunii.

2) Recidiva herniei

Hernia e posibil a recidiva la cativa ani dupa operație. Recurentâța este

cea mai adesă agravare a herniei, provocand bolnavii sa se supuna unei a doua
operații.
Reivirea herniei se află în operațiile unde nu se întrebuinţează plasa ca
mijloc de intarire a peretelui.

3) Infectarea rănilor

Riscul de infecție este mai redus de 2% și este mult mai probabil să fie la
bolnavi în varsta și bolnavi care au avut o hernie mare, complicată. Bolnavii e
posibil a experimenta febra,roseata, tumefieri ori sensibilitate în jurul inciziei.
Infecție postoperatorie necesită antibiotice/

4) Ruptura inlisurilor herniare

Este rara și impune, ca și în situația ștrangularii, intervenția chirurgicală

de urgență.
 2.10. Examenul clinic obiectiv

Arată în regiunea ombilicală o structură pseudo-tumorala de marime

fluctuantă învelita cu tegumente destinse ori chiar violacee, cu consistenta
inegala, usor boselata, moderat dureroasa și greu reductibila din cauza
aderențelor intramusculare precoce.
Specific este evolutia continua, hernia ombilicală devenind mai
voluminoasa, multidirticulara și nereductibila, prin aderențele de cauză
inflamatorie.

Diagnosticul diferențial

Formularea diagnosticului pozitiv este procesul logic în urma căruia se

stabilește afecţiunea de care suferă bolnavul. Diagnosticul diferenţial este
procesul logic prin care excludem afecţiunile care au o simptomatologie
similară. Are destinația de a preveni greşelile prin confuzia între afecţiuni cu
simptomatologie asemănătoare.
În situația herniilor diagnosticul diferenţial ia în discuţie toate structurile
tumorale ale peretelui abdominal și va fi detaliat în continuare pentru fiecare tip
de hernie.

Tratamentul chirurgical

Cel mai ades se practică pe cale clasică și, mai rar, pe cale laparoscopică .
Tehnicile clasice sunt disecția și rezecția sacului de hernie, reintroducerea
viscerelor în cavitatea peritoneală și sutura sacului la colet.
Se reface apoi peretele abdominal prin sutura directă a planurilor
aponevrotice. E posibil a mai efectua:
- omfalectomie (rezecția inelului ombilical, permitând o sutură de
mai bună calitate);
- plasarea unei proteze preperitoneal și retromuscular ori
preaponevrotic.
Calea de abord admite plasarea trocarelor, de regulă în hemiabdomenul
stâng. Ele e posibil a se plasa și pe partea dreaptă, dar în hemiabdomenul drept
mărirea ficatului ori aderențele adese postapendicectomie, pot îngreuna accesul
și vizibilitatea. Trocarul pentru optică e posibil a fi plasat oriunde, dar se preferă
proximitatea cu ombilicul, deoarece celelalte 2 trocare de lucru să respecte
triangulația. Necesită avută grijă doar la evitarea lezării conținutului. În funcție
de eliberarea viciului ombilical, este recomandat să se disece sacul peritoneal,
pentru a pune în contact proteza cu tesutul retroaponevrotic și retromuscular.
Proteza necesită să fie nerezorbabilă și biocompatibilă. Partea dinspre
peretele abdominal necesită să provoace formarea de aderențe, iar partea dinspre
viscere este necesar a fi inertă, să nu provoace aderențe ori fistule enterale.
Aceste deziderate le îndeplinesc protezele Parietex®, Dualmesh®, Gore-Tex®,
dar acestea sunt scumpe. Protezele de Prolene ori Mercilene sunt rigide și
posibil a provoca, la scurt timp ori la distantă aderențe deosebit de strânse ori
răni viscerale, fistule. Astfel de răni au fost redate și în situația herniilor
ombilicale.
Mărimea protezei necesită să depăsească cu cel putin 3 cm marginile
viciului parietal, la fel și în situația eventratiilor. Se măsoară viciul parietal cu
ajutorul unui disector ori cu reperele de pe cârligul de coagulare. După
decuparea protezei, aceasta se introduce înfăsurată în cavitatea peritoneală, apoi
se aplică peste viciul parietal.
În situația herniilor ombilicale, proteza nu necesită fixată totdeauna, însă
la viciiele parietale anterioare, fixarea este obligatorie. Această fixare necesită să
fie sigură și rapidă.
Plasarea și fixarea intraperitoneală a protezei de prolene pe cale
laparoscopică, în herniile ombilicale, este o metodă sigură, eficace și rapidă
pentru pacienti, evită riscurile complicațiilor infecțioase la pacientii obezi ori cu
ciroză hepatică. Tehnica prezintă scăderea ratelor de recidivă, disconfort și
restricții minime impuse pacientului postoperator.
Pot preveni ivirea herniilor: menținerea greutății corpului în limite
sănătoase pentru inaltime și particularitati.
- regim alimentar sănătos și program de exerciții;
- atenție la ridicarea obiectelor grele,etc.

2.11. Evolutie si prognostic

Evolutia herniei este in general lenta si progresiva volumul sau marindu-

se cu timpul, poate fii bine suportata ani de zile mai ales atunci cand continutul sau
nu este reprezentat de intestin. Uneori la nou,nascutii herniile mici ombilicale se
pot vindeca spontan ceea ce justifica atitudinea de espectativa pana la varsta
scolarizarii.Trebuie avut in vedere insa ca herniile , in special cele cu continut intestinal
pot da complicatii cea mai frecventa find strangularea herniei urmata de ocluzie
intestinala si mai grav uneori si necroza ischemica a continutul hernial si
peritonita herniala.
Repararea chirugicala este recomandata in majoritatea situatiilor, avand in
vedere expansiunea herniilor ombilicale lasate netratate. Repararea heniei
ombilicale se face de obicei cu o spitalizare de cateva zile, operatia fiind una
fara complexitate. Rar, conditia poate reapare dupa tratamentul chirurgical.
Posibilele complicatii chirurgicale cuprind infectia, singerarea si
persistenta durerii.
 2.12. Profilaxia

In cazul heniilor congenitale nu se poate vorbi despre prevenire ,insa

celelalte hernii se pot preveni la fel ca majoritatea patologiilor prin adoptarea
unui stil de viata sanatos. Obezitatea este un factor de risc important in herniile
abdominale, astel incat prevenirea acesteti afectiuni tine foarte mult de
mentinerea unei greutati corporale optime. Totodata, eforturile fizice sporite si
foarte intense sunt si ele cauze importante ale aparitie herniei, asa ca este
recomandat sa facem sport cu moderatie si sa intensificam miscarile gradual.
Herniile, indiferent de tipul lor, sunt afectiuni majore ce pot fi urmate de
multimple complicatii si care influenteaza negativ permanent viata pacientiilor,
de aceea rezolvarea lor trebuie sa fie o prioritatea.
 CAPITOLUL III ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN INGRIJIREA
SI TRATAREA BOLNAVULUI CU HENIE OMBILICALA

1. Internarea bolnavului si asigurarea conditiilor de spitalizare

Internarea pacientului cu hernie agravată se realizează în secţia de

Chirurgie. După examinarea pacientului este înregistrat în registru de însemnări
cu date de identitate referitor la locul şi data naşterii, numele şi prenumele. După
determinarea diagnosticului prezentat de către medicul de gardă se notează foaia
de observaţie cu datele anamnezice de la pacient ori însoţitor. Se vor efectua
primele măsuri terapeutice de mare urgenţă în situațiile grave. După
determinarea diagnosticului aterior de a fi dus în secţie, pacientul o să fie
îmbăiat dacă starea lui o îngăduie şi doar cu acordul medicului. Hainele şi
obiectele să fie înregistrate la magazia de obiecte pe perioada cât pacientul este
internat. Pentru hainele preluate şi depuse în magazie i se va da pacientului ori
însoţitorului un bon. La necesitate, hainele să fie supuse depozitării ori
dezinfectării aterior de înmagazinare
Se vor respecta drepturile pacientului pe perioada spitalizării. Se vor ocoli
saloanele mari, aglomerate pentu a reduce posibilitatea de a contacta alte boli.
Aranjarea patului şi asigurarea poziţiei adecvate a pacientului în pat constituie
una din sarcinile însemnate de îngrijire mai ales după operaţia suferită. Poziţia în
pat după operaţie o să fie în decubit dorsal fară pernă sub cap.

2. Asigurarea igienei corporale si generale

Igiena pacientului are drept scop menţinerea tegumentelor într-o stare

perfectă în realizarea preîntâmpinarii infecţiilor nozocomiale, spre stimularea
funcţiilor pielii, care au rol însemnat în apărarea organismului şi spre asigurarea
unei stări de confort trebuincioasă bolnavului. Bolnavii operaţi de hernie să fie
ajutaţi cel puţin în primele două zile la realizarea igienei corporale.

3. Urmarirea funcţiilor vitale şi vegetative

Observarea funcţiilor vitale şi vegetative ale organismului este

indispensabilă în cursul oricărei boli, deoarece, modificarea lor reflectă în
deosebită măsură starea generală a pacientului precum şi evoluţia şi gravitatea
bolii de care suferă.
Totalitatea remarcaţiilor asupra funcţiilor vitale şi vegetative se
consemnează în foaia despre tensiune arterială se măsoară zilnic.
Măsurarea temperaturii se realizează cu termometrul maximal obişnuit. Se
va masura în condiţiile închise ori semiînchise pentu a căpăta temperatura cea
mai apropiată de cea centrală. Astfel, măsurarea se realizează şi în axila, la plica
inghinală, în cavitatea bucală dar măsuratori mai precise în rect şi vagin.
Pulsul poate fi măsurat la fiece arteră accesibilă palpaţiei care poate fi
comprimată pe un plan osos: radială, femurală, superioară, carotidă, humerală,
femurală şi pedioasă. Palparea pulsului se realizează cu vârful degetelor index,
mediu şi inelar de la mâna dreaptă.
Măsurarea respiraţiei, în mod normal se realizează liniştit fără niciun
efort. Mişcările cutiei toracice sunt ritmice, simetrice şi abia vizibile.
Numărătoarea mişcărilor respiratorii se realizează timp de un minut, având grijă
ca operaţiunea să se facă fără ştirea pacientului, fiindcă respiraţia este un act
reflex inconstient, dar controlat de voinţă. Frecvenţa respiraţiei se notează in
foaia de temperatură cu creionul de culoare verde.

Tensiunea arterială

Valorile tensiunii arteriale se raportează la greutatea coloanei de Hg. Din

manometru aratată în mm ori cm. Valorile obţinute prin metoda ascultatorie la
adultul sănătos în stare de repaos fizic şi psihic variază între 115 – 140 mm Hg
pentru tensiunea maximă, între 75- 90 mm Hg pentru tensiunea minimă.
În foaia de temperatură se înregistrează printr-o coloană verticală roşie.
Modificările P, TA şi T° necesită anunţate imediat medicului, însemnat este
observarea diurezei.
Tranzitul intestinal necesită observat în special la pacientii vârstnici la
care tranzitul intestinal este încetinit. Constipaţia necesită preîntâmpinată prin
laxative uşoare şi o alimentaţie bogată în fibre.

4. Alimentaţia pacientului cu hernie ombilicala

Pacientii operaţi de hernie, în primele zile regimul lor o să fie format din
supe strecurate şi deosebit de multe lichide. Regimul alimentar al pacientilor
necesită astfel alcătuit încât să satisfacă atât necesitatea cantitativă şi calitativă
ale organismului.

5. Participarea asistentului la examenul obiectiv

Actul operator formează pentru pacientii spitalizaţi un eveniment special

faţă de care manifestă teama şi îngrijorare.
Asistenta medicală fiind în contact permanent cu pacientii este datoare să
participe la pregătirea pentru operaţie ținând cont de recomandările făcute de
către medic, încurajându-i şi câştigându-le încrederea. O bună pregătire
preoperatorie previne variate accidente ce pot surveni în durata operaţiei ori
imediat după operaţie.
Pregătirea preoperatorie a pacientilor are mai multe etape:
 1) Pregătirea preoperatorie generală -pregătirea fizică şi pshică a
pacientului
- Bilanţ clinic
- Bilanţ paraclinic
2) Pregătirea preoperatorie locală;
3) Pregătirea preoperatorie specială.

În pregătirea preoperatorie specială:

- dezbracă hainele pacientului cu grijă spre a nu traumatiza pacientul
şi spre a nu-i amplifica durerile ori i se vor tăia hainele;
- la înrumărea medicului, o asistentă medicală va executa: spălătura
gastrică, golirea vezicii urinare cu sonda Foley;
- protezele dentare miscibile vor fi scoase, acoperite într-o bucată de
tifon şi să fie puse în noptiera pacientului, iar bijuteriile să fie
predate familiei ori administraţiei spitalului cu proces verbal;
- la înrumărea medicului anestezist, asistenta medicală va ține cont
de doza şi ora injectării medicaţiei preanestezice, va da un hipnotic
Opium, cu Morfină, Mialgin, un barbituric tip Fenobarbital şi un
vagolitic Atropină.
Scop:
 pregătirea pacientului aterior intervenţiei chirurgicale este un fapt
major de preîntâmpinare a infecţiilor postoperatorii. De ea depinde
reuşita operaţiei şi evoluţia postoperatorie.
 neutralizarea surselor de suprainfecţie, care au originea: la nivelul
pielii (incizie); la distanţă (naso-faringian şi vezica urinară).
 reducerea posibilităţilor de contaminare ale pielii, prin utilizarea de
antiseptice.
 depistarea şi semnalarea unor leziuni cutonate, infecții ORL ori
urinări recente ori vindecate, paraziţi externi, posibilităţi de alergie.

5.1. Pregatirea fizică şi psihică a pacientului

Ajunşi în secţia Chirurgie, bolnavilor necesită să li se asigure confort fizic

şi psihic. Pacienţii internaţi sunt agitaţi, speriaţi, inhibaţi de teama intervenţiei
chirurgicale, de diagnosticul imprevizibil, de anestezie, de durere, de moarte.
Asistenta medicală are obigaţia, ca prin comportamentul şi atitudinea ei să
înlăture starea de anxietate în care se găseşte bolnavul aterior operaţiei:
- să-l ajute pe pacient să-şi arate gândurile, grijile, teama
- să-i insufle încredere în echipa operatorie
- să-i explice ce se va întâmpla cu el pe durata tranportului şi în sala
de preanestezie; cum va părăsi patul, când va primi vizite etc.
- să-l asigure că o să fie însoţit şi ajutat.
Asistenta medicală şi toată echipa de îngrijire necesită să fie pregătită spre
un răspuns sigur şi încurajator la întrebarea inevitabilă: „ce credeţi, mă mai fac
bine?” Asistenta medicală necesită să răspundă cu amabilitare, profesionalim,
siguranţă şi promtitudine la solicitările tuturor bolnavilor încât aceştia să capete
încredere în serviciul în care a fost internat .

6. Pregatirea, asistarea si efectuarea recoltarilor de produse biologice

si patologice

a) Bilanţul clinic
Asistenta medicală, printr-o remarcaţie clinică, justă şi susţinută asupra
pacientului, are obligaţia:
- să remarce şi să consemneze înfăţişarea generală al bolnavului,
înălţimea şi greutatea sa (obezitatea si colexia), vârsta aparentă şi
reală, înfăţişarea pielii (ajută să cunoaştem starea de hidratare ori
deshidratare a organismului), ţinuta, faciesul, mersul, starea psihică.
- să urmărească, atent si sistematic, necesităţile bolnavului şi
manifestările de dependenţă generate de nerealizarea nevoilor, ca a
putea determina obiective evaluabile pentu o îngrijire pertinentă şi
de calitate
- să ia cunoştinţă de situaţia globală în care se află bolnavul şi într-o
manieră selectivă, să remarce detaliile însemnate, schimbările care
se ivesc în evoluţia lui şi practice pentu explorarea preoperatorie.
- să adune date din diverse surse: foaia de observaţie, foaia de
temperatură, familia bolnavului, ceilalţi membrii ai echipei de
îngrijire, dar importanta sursă rămâne bolnavul. Culegerea datelor
să se facă cu deosebită atenţie şi minuţiozitate, spre a nu scăpa
dificultățile însemnate şi pentru a se realiza o evaluare corectă a lor.
- toate datele referitoare la starea generală a bolnavului şi evoluţia
bolii acestuia se notează pemanent în F.O. şi planul de îngrijire,
pentu a căpăta un tablou clinic exact, care o să fie valorificat de
echipa de îngrijire și o să fie baza unui nursing de calitate.
Pregătirea spre operaţie se realizează raportat la timpul avut la
dispoziţe şi de starea generală a bolnavului:
a) În ziua precedentă:
- repaos
- regim alimentar: uşor digerabill, consum de lichide spre:
 menţinerea tensiunii
 dezintoxicarea setei postoperatorii
 diminuarea acidozei prosperatorii
- alte pregătiri spre intervenţii speciale

b) În seara zilei precedente:

 pregătirea pielii: baie generală, la duş, inclusiv spălatul parului
  se limpezeşte abundent
 se şterge deosebit de bine
 se observă regiunea inghinală, ombilicul, oxiala, unghiile,
picioarele spaţiile interdigitale
 toaletă buco-dentară
 toaleta nasului
 ras
 pregătirea tubului digestiv:
 clismă evacuatoare, se realizează duş după clismă
 alimentaţie lenjeră: supă de legume, băuturi dulci ori alcaline
c) În ziua intervenţiei: bolnavul nu bea
În salon:
- se realizează uneori o clismă cu 4 h ateriora intervenţiei
- se îndepartează bijuteriile
- se indepărtează proteza dentară mobilă (se păstrează în cana cu apă)
- se rebadijionează, cu antiseptic colorat, suprafața rasă
- se îmbracă bolnavul cu lenjerie curată, raportat la intervenţie
- se pregătesc documentele: F.O., analize, radiografii, care vor însoţi
bolnavul
Transportul bolnavului în sala de operaţie:
- se realizează doar însoţit de asitenta medicală, care are obligaţia să
predea bolnavul asistentei de anestezie, împreună cu toată
documentaţia şi alte remarcaţii survenite posterior şi deosebit de
însemnate pentru intervenţia chirurgicală
- bolnavul necesită să fie aşezat confortabil şi învelit.
d) În sala de preanestezie:
- se observă suprafața rasă şi se notează posibilele escoriaţii
- se observă starea de curăţenie: regiunea inghinală, ombilicul,
axilele, spaţiile interdigitale, unghiile. se observă dacă s-a
indepărtat proteza dentară
- se pregătesc zonele pentru perfuzie, bodijonare cu antiseptice
colorate
- instalarea sondei urinare de către asistenta de sală, după spălatul
chirurgical al mâinilor, îmbracatul cu echipament steril, câmp steril
în zona genito-urinară.
e) În sala de operaţie:
1. se execută ultima parte a pregătirii bolnavului
2. se instalează şi se fixează bolnavul pe masa de operaţie
3. monitorozarea funcţiilor vitale
4. obţinerea unui abord venos (ac simplu, branulă, cateter) raportat la
intervenţie şi de bolnav
5. pregătirea câmpului operator
6. bodijonarea cu alcool spre degresarea şi curăţirea pielii de
 antisepticul anterior
7. bodijonarea cu tinctură de iod (ori alt antiseptic colorat), se
realizează începând cu linia de incizie, de la centru către periferie şi
se termină cu zonele septice
8. ajută la instalarea câmpului steril textil (acesta are rolul medicului
dar poate fi şi rol delegat pentru asistenta medicală.
Pregătirea bolnavului în urgenţe chirurgicale: pregătirea bolnavului se
realizează în acelaşi durata cu pregătirea sălii şi a chirurgilor.
Pregătirea constă în:
- spălare cu apă caldă şi săpun, doar a zonelor cu risc
- raderea, cu atenţie, spre a nu provoca escoriaţii
- posibilele plăgi prezente se vor pansa şi se vor proteja deosebit de
atent
- golirea conţinutului gastric, prin spălătura gastrică ( dacă este
situația )
- în rest, pregătirea preoperatorie este aceeaşi ca pentru bolnavul
idependent

7. Îngrijirile postoperatorii ale pacienților

Îngrijirile postoperatorii încep imediat după intervenţia chirurgicală şi țin

până se obține vindecarea totală a pacientului.
Îngrijirile postoperatorii se acordă raportat la felul intervenţiei, de
agravările care au suferit intraoperator, de tipul anesteziei şi de starea generală a
pacientului.
Scop: îngrijirile postoperatorii se acordă spre determinarea funcţiilor
organismului, asigurarea cicatrizării firești a plăgii şi prevenirea agravaţiilor.

8. Îngrijirea pacientilor operaţi cu anestezie generală

Pregătirea camerei

Până este instalarea bolnavului la pat, asistenta medicală va pregăti, aerisi

încăperea, controlează temperatura camerei şi o va menţine la 18 - 20°C,
atenuează lumina.
Patul îl va schimba cu lenjerie curată, protejează patul cu o aleza de
cauciuc învelită cu o aleza de pânza în așa mod încât operatorul a putea fi
îngrijit din toate părţile.

Pregătirea materialelor în realizarea reanimării postoperatorii

În realizarea reanimarii postoperatorie, va pregăti materialele pentru

perfuzii, seringi, ace, garou, soluţii de perfuzat, aspiratorul şi sondele,
materialele pentru cura medicamentoasă, analeptice cardio - vasculare şi
respiratorii, alcool, pregătirea borcanelor trebuincioase cu suporturi pentru
aspiraţie, drenaj pleural, observă sursa de oxigen.

Pregătirea materialelor pentru supravegherea pacienților

Asistenta medicală va pregăti: termometrul, cronometrul, aparatul pentru

tensiune, borcan pentru diureza, foaia de temperatură pentru terapia intensivă.
Transportul bolnavului operat o să fie realizat cu căruciorul pregătit cu
pătura, cearceaf, aleza. Bolnavul este aşezat în poziţie de decubit dorsal, cu
capul într-o parte, acoperit spre a nu răci. Transportul se realizează silenţios, cu
blândeţe, fără zdruncinături.
Supraveghează: pulsul la carotida, posibile vărsături, ivirea cianozei,
perfuzia dacă se continuă pe durata transportului şi drenurile.

Instalarea bolnavului operat la pat

Până la trezire, bolnavul o să fie aşezat în decubit dorsal cu capul într-o

parte ori în decubit lateral. Dacă perfuzia se continuă se pune flaconul pe suport,
iar membrul bolnavului se fixează în jgheabul de fixare; se observă poziţia
acului şi ritmul perfuziei. Drenele sunt racordate la borcane (săculeţi) când este
necesar.

9. Participarea asistentului medical la efectuarea tratamentului

Este sarcina de bază a asistentei medicale, ea vizând depistarea precoce a

incidentelor şi agravărilor postoperatorii. Observarea operatului se bazează pe
date clinice şi pe rezultatele examenelor coplementare
Date clinice:
 înfăţişarea generală al operatului:
 coloraţia pielii sesizând paloarea şi cianoza
 coloraţia unghiilor observand ivirea cianozei
 starea extremităţilor, paloarea ori răcirea nasului, urechilor,
mâinilor şi picioarelor
 starea mucoaselor: limba uscată ori umedă, saburată ori curată arată
starea de hidratare
 starea de calm ori agitaţie ştiind că toropeala ori agitaţia extremă
arată o agravare chirurgicală (hemoragie internă ori peritonită
postoperatorie).
Supravegherea faciesului
Ivirea palorii însoţită de transpiraţii reci şi răcirea extremităţii arata starea
de şoc. Ivirea cianozei, chiar redusă este semn de insuficienţă respiratorie şi
asistenta medicală va da bolnavului oxigen pe sondă, endonazal.
 Supravegherea comportamentului
Asistenta medicală va observa comportamentul deoarece operatul poate să
arate la trezire o stare de agitaţie şi va avea o atenţie specială ca operatul să nu-şi
smulgă pansamentul, drenurile, perfuzia, să nu se ridice din pat, o să fie
imobilizat dacă este trebuinţă.

Supravegherea respiraţiei
Respiraţia necesită să fie ritmică de amplitudine normală. Dacă se ivește
jena respiratorie, ea poate trăda încărcarea bronşică, cu mucozităţi (fiind
trebuincioasă o aspiraţie faringiană), căderea limbii (este preîntâmpinată prin
menţinerea pipei Gueddel până este trezirea totală a bolnavului), inundarea
căilor respiratorii cu vomismente (se previne prin poziţia bolnavului, aspiraţie,
posibil intubaţie traheală).

Supravegherea pulsului
Pulsul necesită să fie bine bătut, regulat, accelerat, rărindu-se în mod
progresiv. Pulsul filiform este dat de o hemoragie ori de altă stare critică.

Supravegherea tensiunii arteriale

Tensiunea arterială o să fie controlată în mod ritmic, prăbuşirea tensiunii
arteriale concomitent cu micșorarea tensiunii diferenţiale, însoţită de accelerarea
pulsului, arată starea provocată de hemoragie.
Asistenta medicală anunţă de urgenţă medicul şi se va pregăti spre
reintervenţie şi oxigeno - terapie.

Supravegherea pansamentului
Asistenta medicală va anunţa personalul medical de urgenţă în situația în
care pansamentul nu este uscat, ci îmbibat cu sânge ori serozitate.

Schimbarea poziţiei bolnavului

După trezire, asistenta medicală va aşeza bolnavul în poziţie semişezand,
dacă intervenţia nu este contraindicată.

Îngrijirea mucoasei bucale

Spre umidificarea mucoasei bucale, asistenta medicală va şterge mucoasa
bucală cu tampoane, umezite în soluţii diluate de bicarbonat (sodiu, acid boric,
permanganat de potasiu), îi curăţă stratul existent pe limba cu tampoane umezite
cu o soluţie preparată dintr-o lingură de bicarbonat de sodium + o lingură de
glicerină la un pahar de apă, dacă starea bolnavului o îngăduie să-şi clătească
gura, îi va unge buzele cu vaselină.
 Prevenirea escarelor
Îi va realiza frecţii cu alcool la nivelul regiunii dorsale şi a călcâilor, se
evită umezeala, i se schimba des poziţia.

Evacuarea vezicii
Micţiunea îi o să fie stimulată prin aplicarea în aria pubiană a unei buiote
dacă nu este contraindicat, lăsând apa de la robinet să curgă ori prin introducerea
bazinetului încălzit sub bolnav; dacă nu se reuşeşte micţiunea spontană se va
evacua prin sondaj vezical
Examenele complementare, se realizează raportat la evoluţia post-
operatorie a bolnavului şi constau în:
 radiografii pulmonare în situația ivireei unor agravări pulmonare
 teste de coagulare şi de protombină care permit depistarea
trombozelor venoase. Acestea sunt trebuincioase la bolnavii care
primesc tratament anticoagulant pemtru a îngădui determinarea
dozelor de medicament.
 hemograma şi hematocritul arată exact pierderile de sânge indicând
gradul posibil de anemie care poate fi compensată.
 examenul de urină care indică concentraţia în uree şi electroliţi din
urină.

1) Foaia de temperatură şi foaia de reanimare

Acestea sunt notate de asistenta medicală. Pe foaia de temperatură se

notază ziua operaţiei, urmată de număratoarea zilelor unu-doi-trei-patru. În foaia
de temperatură se notează temperatura dimineaţa şi seara:
 pulsul
 tensiune arterială
 diureza
 scaunul
 medicamentele date aterior şi după intervenţia chirurgicală
Foaia de reanimare este mai amănunţită ca și foaia de temperatură dând
informaţii care fac referire la bilanţul lichidian din zilele post-operatorii până se
obține reluarea tranzitului digestiv şi a alimentaţiei firești. Este notată la
serviciul de ATI pentru bolnavii care post-operator au trebuinţă de perfuzie mai
multe zile. Se vor nota:
 ieşirile: volumul diurezei, volumul aspiraţiilor gastro-duodenale şi
al vărsăturilor, volumul lichidelor din tubul de dren din transpiraţii,
diaree, etc.
 intrările: perfuzii cu seruri glucozate (cantitate şi concentaţia) cu
seruri clorurate şi cu seruri hidrolizate de proteine
 a) În momentul trezirii:
Până este momentul trezirii bolnavul o să fie observat tot timpul pentru a
preîntâmpina posibilele incidente şi coplicațiile lor:
 vărsăturile pentru care bolnavul o să fie aşezat cu capul într-o parte
şi fără pernă
 agitaţie pentru ca bolnavul să nu îşi tragă pansamentele, sondele,
drenurile ori să coboare din pat. Dacă vrea să bea apă, asistenta
medicală îi va da 1-2 linguri de apă, dacă pacientul nu a vomitat în
ultimile 2 ore.

b) Imediat după trezire:

 primele ore după trezire după operaţie cu anestezie generală
presupun menţinerea bolnavilor în decubit dorsal, decubit lateral
drept, decubit lateral stâng şi dacă bolnavul are peste 50 ani,
poziţi semişezând.
 se va asigura confortul plasâdu-i bine perna, observând ca
cearşaful să fie bine întins şi având grijă să îi menţină gura
umedă în permanenţă
 toaleta se realizează zilnic, pe regiuni fiind totală cu pieptănatul
părului şi cu toaleta cavităţii bucale
 lenjeria de corp o să fie schimbată zilnic ori imediat după ce a
tramspirat ori s-a murdărit
 bazinetul ori urinarul să fie puse cu blândeţe, după ce în
prealabil au fost încălzite la temperatura corpului şi după
folosirea lor se va realizează obligatoriu toaleta perineală
 se va încuraja bolnavul să se mişte în pat, să se întoarcă singur
de pe o parte pe alta, să îşi mişte picioarele, mâinile, să se ridice
în poziţie semişezând pentru a pregăti sculatul din pat precoce,
în prima zi după operaţie (excepţia situațiilor în care este
contraindicat).

2) Fişa tehnică

a) Toaleta plăgii:
 când plaga se află într-o suprafaț păroasă se tunde, se rade părul pe
o distanţă de 6 cm;
 i se spală tegumentul în jurul plăgii cu apă şi săpun;
 se dezinfectează tegumentele din jurul plăgii cu tinctură de iod apoi
cu alcool prin mişcări circulare din jurul plăgii spre exterior;
 se curăţă plaga prin turnare în jet cu apă sterilă ori ser fiziologic ori
antiseptice neiritante (cloramină 0,2-0,4 %, permanganat de potasiu
1/4000, apă oxigenată 3%). Acestea au rolul de a îndepărta cu
ajutorul jetului, în mod mecanic impurităţile, iar antisepticele de a
 dezinfecta plaga;
 tamponarea plăgii cu comprese şi tampoane de tifon sterile;
 se poate realiza o tamponare superficială a plăgii cu tampoane de
tifon umezite în substanţe antiseptice neiritante în situația plăgilor
penetrante.
Dezinfecţia din nou a tegumentului:
 se realizează din nou dezinfecţia tegumentelor din jur cu tinctură de
iod apoi cu alcool
Acoperirea plăgii:
 acoperirea se realizează cu comprese sterile care necesită să
depăşească marginile plăgii cu 2-3 cm. Aceste comprese să fie
manevrate astfel încât să nu se atingă cu mâinile suprafeţele ce vin
în contact cu plaga.
Fixarea pansamentului se realizează cu leucoplast ori prin înfăşurare.
 este trebuincioasă spălarea mâinilor aterior de fiece manoperă;
 aterior realizarii pansamentului se administrează antalgice
(Algocalmin) posibil şi sedative spre calmarea durerii şi liniştea
bolnavului;
 nu se explorează plaga la locul accidentului cu niciun fel de
instrument;
 nu se scot fragmentele osoase în situația fracturilor deschise;
 nu se scot ţesuturile care nu au fost eliminate cu apă oxigenată
(pericol de hemoragie).
Tratarea plăgii:
 se toarnă apă oxigenată în jet peste plagă;
 se serveşte o compresă din casoletă din care se realizează un
tampon;
 curăţarea plăgii se realizează cu ajutorul acestui tampon prin
apăsare uşoară, tamponul se aruncă;
 curăţarea se poate repeta turnând ser fiziologic şi tamponând din
nou uscat cu tampoane din tifon;
 după toaleta plăgii se dezinfectează tegumentul din nou cu tinctură
de iod şi cu alcool;
 se protejează plaga cu pansament steril;
 în situația plăgilor mai vechi de 6 ore ori care au fost pansate
anterior se pot aplica pe plagă comprese umede imbibate în soluţii
antiseptice (rivanol 1‰, cloramină 4‰, apă oxigenată 3%);
 peste compresele umede se aplică comprese uscate şi la trebuinţă
vată sterilă.

b) Injecţia intramusculară
Reprezintă introducerea unei soluţii medicamentoase, printr-un ac ataşat
la o seringă în ţesutul muscular. Se folosesc soluţii izotone, apoase şi uleioase.
 Locuri de elecţie:
 suprafața supero-externă fesieră
 faţa externă a coapsei în treimea mijlocie
 faţa externă a braţului în muşchiul deltoid
Materiale necesare:
 tavă medicală
 seringă de unică folosinţă cu capacitatea egală cu cantitatea de
soluţie ce se injectează
 ace sterile peste 4 cm lungime
 soluţie de injectat în doza recomandată
 alcool, comprese sterile, tăviţă renală
Materialele necesare se pregătesc pe tava medicală.

Pregătirea fizică şi psihică a bolnavului:

 psihic:
- i se va explica necesitatea şi în ce constă tehnica
- se va încuraja bolnavul cu privire la realizarea tehnicii
 fizic:
- bolnavul o să fie aşezat în poziţie de decubit ventral ori lateral
Incidente şi accidente:
 durere vie prin atingerea unei ramuri a nervului
 hematom prin înţeparea unui vas
 supuraţie aseptică din cauza neabsorbţiei soluţiei injectate
 ruperea acului
 embolie prin introducerea accidentală intr-un vas a unei substanţe
uleioase.

c. Perfuzia
Reprezintă introducerea pe cale parenterală, picătură cu picătură a unor
soluţii medicamentoase spre reechilibrarea hidroelectrolitică, hidroionică şi
volemică a organismului.
Scop:
 spre hidratarea şi mineralizarea oraganismului
 administrarea medicamentelor la care se urmăreşte efect prelungit
 scop depurativ, diluând şi favorizând execuţia din organism a
produselor toxice
 completarea proteinelor ori altor componente sanguine
 alimentarea bolnavului pe cale parenterală
Materiale:
 dezinfectant: alcool iodat
 materiale pentru puncţia venoasă: garou, ac de puncţie, perfuzor de
unică folosinţă, soluţia de perfuzat, compresă sterilă şi romplast, 1-
2 seringi.
 Pregătirea bolnavului:
 psihică:
- se informează bolnavul
 fizică: pentru puncţia de la venele braţului şi antebraţului
- se aşează bolnavul într-o poziţie confortabilă atât pentru el cât
şi pentru asistenta medicală (decubit dorsal)
- se examinează calitatea şi starea venelor
- se aşează braţul pe perniţă şi muşama în abducţie şi extensie
maximă
- se dezinfectează tegumentele
- se alică garoul la o distanţă de 7-8 cm deasupra locului
puncţiei strângându-l astfel încât să oprească circulaţia
venoasă fără a comprima artera
- se recomandă bolnavului să strângă pumnul, venele devenind
mai turgescente

d. Puncţia venoasă
Puncţia venoasă reprezintă crearea unei căi de acces într-o venă prin
intermediul unui ac de puncţie.
Scop: explorator
- recoltarea sângelui pentru examene de laborator: biochimice,
hematologice, serologice şi bacteriologiceterapeutic
- administrarea unor medicamente sub forma injecţiei şi perfuziei
intravenoase
- recoltarea sângelui în realizarea transfuzării sale
- executarea transfuziei de sânge ori derivate ale sângelui
- sângerare 300-500 ml în EPA, HTA
Pregătirea bolnavului:
- Pregătire psihică: se informează asupra scopului puncţiei
- Pregătire fizică: pentru puncţia la venele braţului, antebraţului:
 se aşează într-o poziţie comodă atât pentru bolnav, cât şi pentru
persoana care execută puncţia (decubit dorsal)
 se examinează calitatea şi starea venelor având grijă ca hainele
să nu împiedice circulaţia de întoarcere la nivelul braţului
 se aşează braţul pe perniţă şi muşama în abducţie şi extensie
maximă
 se dezinfectează tegumentele
 se aplică garoul la o distanţă de 7-8 cm deasupra locului puncţiei
strângându-l a.î. să oprească circulaţia venoasă fără a comprima
artera
 se recomandă bolnavului să deschidă pumnul venele devenind
astfel turgescente execuţie
 e. Îngrijirea ulterioară a bolnavului
 se realizează toaleta locală a tegumentului
 se schimbă lenjeria dacă este murdară
 se asigură o poziţie comodă în pat
 se observză bolnavul

f. Electrocardiograma
Electrocardiograma este înregistrarea grafică a rezultantei fenomenelor
bioelectrice din cursul unui ciclu cardiac.E.C.G. este o metodă de investigaţie
extrem de preţioasă în diagnosticul unei cardiopatii în general, în suferinţele
miocardo-coronariene în special, şi totodată este o metodă de a recunoaşte o
boală de inimă care evoluează clinic latent, când se realizează E.C.G.-ul de
efort.
În majoritatea unităţilor sanitare înregistrarea electrocardiogramei se
realizează cel mai frecvent cu ajutorul electrocardiografului .

g. Rolul moral al asistentei medicale în perioada postoperatorie

 Pentru bolnav, rolul asistentei medicale, este însemnat şi de lungă
durată atât în pregătirea preoperatorie, cât şi după intervenţia
chirurgicala.
 Dacă preoperator destinația său era de a pregăti fizic şi moral
intervenţia chirurgicală, postoperator, destinația său consta în
uşurarea restabilizării totale, până se obține starea de dinaintea
intervenţiei chirurgicale.
 La întoarcerea din sala de operaţie, bolnavul va necesita să găsească
o asistentă medicală binevoitoare, indulgenţă, dar şi eficientă, care
îl determină să înţeleagă că este acolo spre a-l ajuta şi spre a-l
condiționa să se ajute singur, făcându-i în așa mod mai simplă
vindecarea.
 Asistenta medicală va lucra cu capul, sufletul şi mâinile şi propria
conştiinţă, nelăsând nimic la voia întâmplării şi neomiţând să
transmită cel mai redus detaliu colegelor ce-i urmează în tură.
 Operatul este o persoană dezechilibrată temporar, exclusă de la
viaţa fizică normală şi deosebit de vulnerabilă.
 Spre aceasta asistenta medicală va da dovadă de inteligentă şi
abilitate, în momentul în care bolnavul se reintorce în salon.
 Ea va necesita să-i asigure confortul, calmul din jurul său, să “educe
“familia, să limiteze, cu tact, durata vizitelor.
 Alinarea tuturor suferinţelor psihice şi fizice o să fie obiectul
important în îngrijirea postope-ratorie.
 Cu blândeţe şi fermitate, gesturile şi comportamentul ei vor oferi
operatului un grad crescut de confort, încredere în echipa de
îngrijire, precum şi un climat favorabil refacerii.
  Acest climat de încredere şi siguranţă creat în perioada
preoperatorie, o să fie exploatat la maximul în perioada
postoperatorie.
 Anxietatea operatului antrenează, neîncrederea şi judecarea greşită
a evoluţiei postoperatorie.
 Devotamentul, amabilitatea, discreţia, abilitatea sunt atuuri majore
care nu e voie să lipsească unei asistente medicale şi care vor
completa conştiinciozitatea profesională, cu scopul bine precizat -
reîntoarcerea bolnavului la viaţă normală.

10. Educatia pentru sanatate si porfilaxia bolii

Necesită respectat un specific de tratament profilactic, ținând cont

defactorii ce contribuie la ivirea ei.
Astfel, întărirea şi dezvoltarea musculaturii pereţilor abdominali sunt
trebuincioase spre tonificarea regiunii herniare.
Mersul pe jos, drumeţia, mersul pe bicicletă şi unele sporturi, cum ar fi
călăria, gimnastica şi mai ales înotul, sunt cele mai aratate în acest sens.
În situația în care vârsta nu mai îngăduie practicarea unuia din sporturile
amintite, un rol special în echilibrarea organismului şi în tonificarea musculaturii
abdominale îl deţin staţiunile balneoclimaterice cu climat alpin (Poiana Braşov,
Predeal), cu climat subalpin (Borsec, Busteni, Borsa, Sinaia, Covasna) şi cele cu
climat de coline (Buziaş, Govora, Herculane, Olănesti)
Slăbirile accentuate ori obezitatea sunt alţi factori favorizanţi în
producerea şi ivirea herniilor abdominale. În situația slăbirilor, care constau într-
o pierdere ponderală însemnată, climatoterapia oferă avantaj în realizarea
reluării rapide în greutate şi a forţelor fizice în staţiunile de pe Valea Prahovei.
În situația obezităţii, un regim alimentar corespunzător şi o activitate
fizică adecvată constituie factori terapeutici însemnaţi în tratarea ei.
Spre scăderea presiunii abdominale la bolnavii cu diferite boli care
implică eforturi de tuse, de defecaţie ori de micţiune se recomandă tratament
balnear.
Fiecare bolnav după suferirea unei astfel de boli, necesită îndreptat spre
aceste staţiuni, necesită recomandat să-şi reducă eforturile fizice mari, pentru ca
astfel boala să nu recidiveze.
Asistenta medicală trebuie să îndruma bolnavul asupra a ce este însemnat:
 reducerea efortului fizic intens
 ferirea de răceală
 constipaţie
Toate acestea pot duce la agravarea operaţiei.

Incidente psihologice şi sociale

 Hernia ombilicală ca fiece boală care afectează organismul uman are
repercusiuni asupra psihicului uman mai ales când se ivesc neaşteptat.
Omul integrat bine psihologic, urmează întocmai înrumările celor care îl
îngrijesc, ştie că cura care o urmează este spre vindecarea sa şi caută să ajute
personalul medical în cooperare spre o vindecare cât mai rapidă şi fără
coplicații.
De obicei aceste persoane nu pun dificultăți la nivel psihologic şi social, ei
suportând bine tot ceea ce necesită să facă (cura), iar după vindecare, integrarea
lor în societate este mult mai uşoară.
Dificultățile de nivel psihologic se ivesc destul de des la copii, la oamenii
în vârstă care nu înţeleg ce li se întâmplă de multe ori şi realizează că necesită să
suporte diferite manevre spre asigurarea vindecării lor. La fel, indivizii la care
echilibrul psihic şi psiho-social este rupt, care prezintă dinainte de reglări în
aceste echilibre au deosebit de mult de suferit când în viaţa lor se ivește o hernie.
O deosebită importanță în cura herniei ombilicale o are puterea
organismului, resursele sale.
Cadrele sanitare necesită să acorde o deosebită importanță şi părţii
psihologice a bolii, doar astfel reuşind să câştige încrederea bolnavului şi să-l
asigure că ținând cont de înrumările primite de la medic, vindecarea o să fie
mult mai uşoară şi fără coplicații.
Persoanele ce rămân cu un mic handicap, ce are modificări în conştiinţa
lor că nu-şi vor mai putea relua activităţile, necesită să li se acorde o atenţie
specială, să coopereze cu personalul sanitar, ce se ocupă cu dificultățile de
asistenţă socială.
Deci, reluarea activităţii şi vieţii firești de către bolnavii sensibili biologic,
depinde în deosebită măsură de grija ce se acordă pe toată perioada spitalizării,
cât şi după, dacă este trebuinţă.

11. Participarea asistentului medical la explorarile paraclinice

La internare asistentul efecteaza examenele paraclnice ce consta in

a) VSH, 1.6 ml sange venos, fara staza venoasa (eprubeta vacuntainer
cu dop negru)
b) Glicemie, se recolteaza 2 ml sange venos si se omogenizeaza cu 4
mg Na F (eprubeta vacuntainer cu dop rosu)
c) H.L.G , se recolteaza 2ml de sange
d) Leucocite, trombocite si ertrocite, se recolteaza sange venos si se
omogenizeaza cu substanta anticoagulanta (eprubeta cu vacuntainer
cu dop mov)
e) Uree, se recolteaza 5-10 ml sange venos fara anticoagulant
f) Creatinina, se recolteaza 5-10 ml sange venos fara anticoagulant
(eprubeta vacuntainer dop rosu)
g) Timp de protrombina, se recolteaza 4,5 ml de sange venos cu 0,5 ml
 oxalat de K

12. Externarea pacientului

Pacientul diagnosticat medical la internare cu hernie ombilicala,

prezentand dureri abdominale, greturi, varsatui si o modificare evidentiata a
pretelui abdominal. Stabilindu-se diagnosticul de hernie ombilicala se impune
interventiei chirurgicale, efectuandu-se sub anestezie generala. Evolutia post-
operatorie a fost favorabila si se externeaza dupa 6 zile de spitalizare vindecat
chirurgical
Pacientul este echilibrat hidroelectrolitic si nutritional, alimentatie
adecvata calitativ si cantitativ, se deplaseaza fara dificultate ,dar efortul fizic este
limitat.Plaga operatorie este vindecata
 CAPITOLUL 4 PLAN DE INGRIJIRE A PACIENTULUI CU HERNIE
OMBILICALA

1. Date fixe
 Numele şi prenumele: Pop Alexandru
 Naţionalitatea: Român
 Limba vorbită: Româna
 Religia: Ortodox Vârsta: 42 ani
 Sex: Masculin
 Greutate: 81 Kg
 Deficienţe:nu are
 Înălţimea: 1,80 m
 Diagnostic:Hernie ombilicala

2. Date variabile
 Domiciliul: Strada Republicii , nr. 64 , Alba Iulia
 Ocupaţia: Şomer
 Echipa de susţinere: Soţia şi copilul de 11 ani

3. Istoricul bolii: Pacientul se prezintă în data de 10.04.2016 în Unitatea Primire

Urgenţe a Spitalului Judeţean de Urgenţă Alba Iulia acuzând următoarele semne şi
simptome: tuse cu expectoraţie mucoasă, temperatură (39°C), frison, dispnee,
inapetenţă.

4. Anamneza asistentului medical:

 febră (39º C)
 frisoane
 tuse cu expectoraţie mucoasă
 senzaţie de sufocare
 dispnee
 inapetenţă
 anxietate
 respirație îngreunată
 puls accelerat (tahicardie)
 tensiunea arterială mare

5. Anamneza medicală
 Antecedente heredo-colaterale: fără importanţă
 Antecedente personale fiziologice : prima copulaţie la 16 ani
 Antecedente personale patologice: varicelă la 8 ani, rujeolă la 10 ani
 Condiţii de viaţă şi muncă: relativ bune, locuieşte împreună cu soţia
şi copilul într-un apartament cu 3 camere, şomer
  Comportament faţă de mediu: orientat temporo-spaţial

6. Capacitate de adaptare la perioada deficitară

 Bună, pacientul cooperează cu echipa medicală

7. Examen clinic pe aparate

 Stare de conştienţă: bună
 Stare psihică: anxioasă
 Stare generală: alterată
 Atitudine: activă
 Facies: suferind
 Tegumente şi mucoase: normal colorate, mucoase umede,
modificarea reliefului peretelui abdominal
 Tesut conjunctiv: adipos, normal reprezentat
 Fanere: normal implantate
 Sistem ganglionar: nepalpabil
 Sistem muscular: normokinetic, normoton
 Sistem osteo-articular: mobilitate anormala, aparat integru,
articulatii mobile
 Aparat respirator: torace normal conformat, murmur vezicular
prezent bilateral, căi respiratorii permeabile, 17r/mi
 Aparat cardiovascular: cord in limite normale, zgomote cardiace
ritmice, fără sufluri, TA – 150/90mmHg, P: 80p/min
 Aparat digestiv: cavitate bucala normal colorată, poartă proteză,
abdomen dureros, sensibil la palpare, ficat în limite normale,
splina nepalpabilă, tranzit intestinal prezent
 Aparat urinar: mictiuni fiziologice, diureză normală, loje renale
libere
 Aparat genital: norm
 8. Masurarea functiilor vitale si vegetative

NR. DATA T P TA R
CRT. DS DS DS DS
1 05.03.2018 36.6 C 36.7 C 68p/min 160/90mmHg 18
72p/min 165/90mmHg 20

2 06.03.2018 36,8°C 36,9°C 69p/min 160/80mmHg 16

72p/min 140/80mmHg 19

3 07.03.2018 36,6°C 37°C 70p/min 150/85mmHg 17

77p/min 160/80mmHg 20
 PLAN DE INGRIJIRI A PACIENTULUI CU HERNIE OMBILICALA
ZIUA 1: 05.03.2018

Nr. Nevoia Surse de Manifestari de Diagnostic de Obiectivele Interventii autonome si Evaluarea

Crt. dificultate dependenta nursing ingrijirii delegate
1 DE A Altererea Dificultate de Pacientul sa Indeparteaza secretile Pacientul reuseste
RESPIRA ŞI A mucoasei -R=20r/min a respira, respire liber nazale partial sa
AVEA A nazale, -TA=170/95 manifestată Pacientul sa asigura un aport indeplineasca nevoia
AVEA O obstructia mmHG prin creşterea prezinte suficient de lichide de a respira
BUNĂ cailor -tahipnee frecvenţei mucoasei umezeste aerul din
CIRCULAŢIE respiratorii -respiraţie respiratorii, repiratorii incapere
profundă cauzată de umede si invata pacientul sa
tuse durere integre utilizeze tehnici de
Pacientul sa fie relaxare
echilibrat
psihic
2 DE A BEA SI Alterarea Disfagie Alimentare Pacientul sa Pacientul sa fie Bolnav partial
A MANCA parenchimulu Anorexie insuficient si desfasoare echilibrat nutritional dependent in
i hepatic sau cantitativ activitate fizica Pacientul sa fie satisfacerea nevoi de
a cailor crescuta echilibrat a bea si a manca
biliare Pacientul sa fie hidroelectrolitic
echilibrat pshic
3 NEVOIA DE Dezechilibru Eliminarea Incapacitatea Combaterea In constipatie Bolnav partial
A ELIMINA metabolic, urinara de a elimina constipatiei pacientul sa ingere o dependent in
electrolitic, inadecvata din cauza pacientul sa cantitate suficenta de satisfacerea nevoi de
durere diaforeza durerii aiba un tranzit lichide a elimina
schimbarea constipatie intestinal in
modului de limite
viata fiziologice

4 NEVOIA DE Postura Oboseala Incapacitatea Pacientul sa Mobilizarea Bolnav partial

A PASTRA O inadecvata musculara de a avea o aiba o postura bolnavului dependent in
BUNA durere restrangerea buna postura adecvata satisfacerea nevoi de
POSTURA mobilitatii din cauza a pastra o buna
absenta imobilitatii postura
activitati
fizice
5 NEVOIA DE Insomnie -somn Dificultatea de Pacientul sa Indentifica nivelul si Bolnav partial
A DORMI SI oboseala modificat: a se recreea beneficieze de cauza anxietati la dependent in
A SE ODIHNI ritm de somn datorită un somn pacienti cu insomnie satisfacerea nevoi de
perturbat durerii, a corespunzator observa si noteaza a dormi si a se
-stare de spitalizării, cantitativ si calitatea , orarul odihni
disconfort manifestată calitativ somnului , gradul de
-iritabilitate prin anxietate, satisfacere a
-oboseală incapacitatea celorlalte nevoi
-somnolenţă de a îndeplini
diurnă unele activităţi
-nelinişte recreative.
6 NEVOIA DE
A SE -------------- ------------ ---------------- ------------- ------------- --------------
IMBRACA
DEZBRACA
7 NEVOIA DE Anxietate Mentinerea Incapacitatea Pacientul sa-si Aeriseste incaperea Pacient partial
A MENTINE febra temperaturi de a mentine o mentina asigura imbracaminte dependent in
TEMPERATU coroprale inte temperatura temperatura lejera satisfacerea nevoi de
RA 37-38 C normala a corpui in limite schimba des lenjeria a pastra o
CORPULUI corpului fiziologice de pat si de corp temperatura a
IN LIMITE datorata febrei Pacientul sa corpuului in limite
NORMALE moderate aiba o stare de normale
bine fizic si
pshic
8 NEVOIA DE Durere -igiena Incapacitatea Pacientul sa Ajuta pacientul m in Bolnav partial
A FI slabiciune corespunzatoa de a mentine o prezinte functie de starea dependent in
CURAT,INGR anxietate re, igena tegumentele si generala, sa isi faca satisfacerea nevoi de
IJIT SI DE A -faţă, urechi, corespunzatoa mucoasele baie sau dus, sau ii a fi curat, ingrijit si
PROTEJA nas curate re datorata curate efectueaza toaleta pe de a proteja
TEGUMENTE -unghii dureri si Sa-si regiuni tegumentele si
LE SI îngrijite, slabiciuni redobandeasca Ajuta pacientul sa -si mucoasele
MUCOASE stima de sine schimbe atitudinea
fata de aspectul fizic
9 NEVOIA DE Nelinistea Agitatie , Dificultatea de Combaterea Pshioterapie Pacient partial
A EVITA fata de neliniste,crest a mentine o anxietatii Administrarea dependent in
PERICOLELE diagostic si erea ritmului stare buna fata medicatiei prescrise satisfacerea nevoi de
tratament respirator de diagnostic de medic a evita pericolele
si tratament
datorata
anxietatii
10 NEVOIA DE Anxietate Dificultatea Dificultatea de Pacientul sa fie Cresterea unui climat Bolnav partial
A durere de a- si a -si exprima echilibrat corespunzator dependent in
COMUNICA exprima parerile si psihic linisteste bolnavul cu satisfacerea nevoi de
parerile si ideile din combaterea privire la starea sa , a cominica
ideile cauza anxietati durerii si explicandu-i scopul
si a dureri anxietatii si natura
interventiilor
11 NEVOIA DE Durere Insomnie Dificultatea de Pacientul sa fie Incurajeaza bolnavul Pacient partial
A ACTIONA anxietate tahicardie a actiona echilibrat pshic sa -si exprime dependent in
PROPRILOR stres tegumente propilor si sa isi sentimentele in satisfacerea nevoi de
CONVINGER reci ,umede convingeri si pastreze o legatura cu problema a actiona proprilor
I SI VALORI valorilor imagine sa convingeri si
datorate pozitiva de valorilor
insomniei si sine
tahicardiei
12 NEVOIA DE durere somnolenta Incapacitatea Pacientul sa -si Adimintreaza la
A FI anxietatea pasivitatate de a satifacea recapete nevoie ,medicatie Bolnav partial
PREOCUPAT stres dificultatea de nevoia de a fi increderea si antidepresiva (la dependent in
IN VEDEREA a participa la ocupat in stima de sine si indicatia medicului) satisfacerea nevoi de
REALIZARII activitati vederea sa poata realiza Castiga incredrea a fi ocupat in
obijnuite sau realizarii si aprecia pacientului prin vederea realizarii
noi datorita dureri, obiectiv modul sau d
anxietatii si activitatiile comportare si prin
stresului sale discutiile purtate si il
ajuta in planficarea
activitatilor propuse
13 NEVOIA DE sedentarismul inactivitatea, Dificultatea de Pacientul sa Asistenta medicala Pacient partial
A SE stres plictiseala, a satisface prezinte stare exploreaza ce dependent in
RECREA tulburari de tristetea nevoia d a se de buna activitati recreative ii satisfacerea nevoi de
memorie recrea din dispozitie si produc placere a se recrea
cauza strsului , sa-si recapete pacientului
sedentarismul increderea in determina pacientul
ui si a fortele proprii sa-si exprime
tulburarilor de si sa emotiile si
memorie benificieze de sentimentele
un somn
odihnitor
14 NEVOIA DE anxietate cunostinte Incapacitatea Pacientul sa Exploreaza nivelul Pacient partial
A INVATA stres insuficiente de a satisface acumuleze noi de cunostinte ale dependent in
CUM SA ITI durere nu intelege nevoia de cum cunostinte si sa bolnavului privind satisfacera nevoi de
PASTREZI necesitatea de sa iti pastrezi dobandasca boala a invata cum sa iti
SANATATEA a invata si nu sanatatea din atitudini , identifica obiceiurile pastrezi sanatatea
este receptiv cauza dureri , obiceiuri si si deprinderile gresite
stresului si a deprinderi noi ale bolnavlui
anxietati
ziua 2- 06.03.2018

Nr. Crt Nevoia Surse de Manifest Diagnost Obiectiv Intervent Evaluare

dificulta ari de ic de ele ii a
te dependen nursing ingrijirii autonom
ta e si
delegate
1 DE A anxietat Dispnee Incapacit Pacientu Asigura Pacientu
RESPIR ea - atea de l sa un raport l
A ŞI A ,stresul R=20r/m respira respire suficient reuseste
AVEA A in din cauza liber pe de partial sa
AVEA O - anxietati nas lichide indeplin
BUNĂ TA=140/ si a pacientu umezest easca
CIRCU 80 stesului l sa fie e aerul nevoia
LAŢIE mmHG echilibr din de a
at pshic incapere respira
invata
pacientu
l sa
utilizeze
tehnici
de
relaxare
2 DE A Anxietat Anorexie Dificultat Pacientu Asistent Pacient
BEA SI e , digestie , ea de a l sa fie a face partial
 A stresul greata satisface echilibr bilantul depende
MANC nevoia de at lichidelo nt in
A a bea si a nutrition r satisface
manca al si ingerate rea nevoi
din cauza hidro- si de a bea
anxietati electroli eliminat si a
si a tic e manca
stresului serveste
pacientu
l cu
alimente
la o
tempertu
ra
moderat
a , la ore
regulate
3 DE A Alterare Oligurie Incapacit Pacientu Asistent Bolnav
ELIMIN a ce poate atea de a l sa aiba a partial
A mucoas fi elimina mictiuni verifica depende
ei determin din cauza spontan prezenta nt in
intestina ata de alerarii e si sa globului satisface
le cauze cailor fie vezical rea nevoi
(diaree) renale urinare echilibr si de a
alterarea at psihic efectuea elmina
caiilor za
 urinare sondajul
vezical
pentru
eliminar
ea urinii
la
indicatia
medicul
ui
invata
pacientu
l pozitia
corecta
pentru
usurarea
mictiunii
si
golirea
complet
a a
vezicii
4 NEVOI Durerea Diminuar Dificultat Pacientu Asigura Pacient
A DE A anxietat ea ea de a l sa conditii partial
PASTR e intersului pastra o prezinte ca depende
A O stres restrange buna mobilita bolnavul nt in
BUNA rea postura te sa fac satisface
 POSTU mobilitat datorata normala bai rea nevoi
RA ii durerii Pacientu caldute, de a
absenta l sa fie sa pastra o
activitati echilibr consume buna
fizice at psihic lichide postura
la
temeratu
ra
moderat
a
pregatest
e pshic
pacientu
l , in
vederea
oricarei
tehnici
de
ingrijire
5 NEVOI Anxietat Stare de Incapacit Pacientu Creeaza Bolnav
A DE A e epuizare atea de a l sa un partial
DORMI stres muscular indeplini benefici climat depende
SI A SE a si nevoia de eze de de nt in
ODIHNI nervoasa a dormi un increder satisface
pe care si a se numar e, rea nevoi
bolnavul odihni de ore incuraje de
 o acuza datorata de somn aza si adormi
stresului corespu linisteste si a se
si a nzator pacientu odihni
anxietatii varstei l pentru
a-si
recapata
ecilibrul
psihic
6 NEVOI
A DE A ---------- ----------- ----------- ---------- ---------- -----------
SE ---- --- -- --- ----- ----
IMBRA
CA
DEZBR
ACA
7 NEVOI Febra Mentiner Incapacit Bolnavu Creste Bolnav
A DE A anxietat ea atea de a l sa aiba treptat partial
MENTI ea temperat indplini tempera temperat depende
NE urii nevoia de tura ura nt in
TEMPE corporale a corpului mediului satisface
RATUR intre 37- mentine in limite ambiant rea nevoi
A 38 c o fiziologi administ de
CORPU somnole temperat ce si sa reaza mentine
LUI IN nta, ura sa fie lichide o
LIMITE nevoie normala echlibra usor temperat
NORM crescuta a t caldute , ura
 ALE de somn corpului hidroele in corpului
datorata ctrolitic cantitatii in limite
febrei si mici , la normale
a intervale
anxietatii regulate
de timp
8 NEVOI Durere , Parul Incapacit Pacientu Asistent Pacient
A DE A slabiciu murdar si atea de a l sa nu a i-a partial
FI ne gras indeplini devina masuri depende
CURAT unghiile nevoia de sursa de de nt in
, netaiate a fi curat infectii prevenre satisface
INGRIJI ingrijit nosoco a rea nevoi
T DE A de a miale infectilo de a fi
PROTEJ proteja pacientu r curat,
A tegument l sa aiba nosocom ingrijit
TEGUM ele si o stare iale si
ENTEL mucoasel de bine incuraje
E SI e fizic si aza
MUCO psihic pacientu
ASELE l in
permane
nta si ii
explica
necesitat
ea
intervent
 iilor
9 NEVOI Durere - Vulnerab Pacientu - ajut În urma
A DE A stres anxietate ilitate l să nu pacientu îngrijirilo
EVITA -scaderea faţă de mai l să-şi r
PERICO rezistenței pericole prezinte recunoas acordate,
LELE organism datorită anxietate că pacientul
ului procesul în anxietate este
ui termen a echilibra
infecţios de 72 - creez t psihic
manifest ore. un
at prin mediu
anxietate optim
pentru
ca
pacientu
l să-şi
poată
exprima
emoţiile,
nevoile
-furnizez
mijloace
de
comunic
are
adecvate
stării
pacientu
lui
-furnizez
informaţ
iile şi
explicaţi
ile de
care are
nevoie
-
incuraje
z
pacientu
l la
lectură,
activităţi
, pentru
a
înlătura
starea de
anxietate
-asigur
legătura
pacientu
lui cu
 familia
prin
vizite
frecvent
e
10 NEVOI - mediu -anxietate Comunic Pacientu Familiar Pacient
A DE A spitalice -percepție area l să izez partial
COMU sc inadecvat ineficient comunic pacientu depende
NICA - stres ă de sine ă la nivel e eficient l cu nt in
afectiv la nivel mediul satisface
datorită afectiv spitalice rea nevoi
mediului în sc de a
spitalices următoar - comunic
c ele 72 încuraje a
manifest ore. z
ată prin pacientu
anxietate l
spunând
u-i că
este doar
o stare
trecătoar
e
-cercetez
posibilit
ăţile
 pacientu
lui de a
comunic
a
-furnizez
mijloace
de
comunic
are
verbale
si
nonverb
ale
-
antrenez
pacientu
l în
diferite
discuţii
11 NEVOI Durere Insomnie Incapacit Pacientu Incuraje Pacient
A DE A anxietat tahicardi atea de a l sa fie aza partial
ACTIO e e actiona echilibr bolnavul depende
NA stres tegument propilor at pshic sa -si nt in
PROPRI e reci convinge si sa isi exprime satisface
LOR ,umede ri si pastreze sentimen rea nevoi
CONVI valorilor o tele in de a
 NGERI datorate imagine legatura actiona
SI insomnie pozitiva cu proprilor
VALORI i si de sine problem convinge
LOR tahicardi a sa ri si
ei Adimint valorilor
reaza la
nevoie ,
medicati
e
antidepr
esiva (la
indicatia
medicul
ui)
12 NEVOI Durere somnole Dificultat Bolnavu Castiga Bolnav
A DE A stres nta ea de a l sa -si incredre partial
FI anxietat pasivitata satifacea recapete a depende
PREOC e te nevoia de increder pacientu nt in
UPAT dificultat a fi ea si lui prin satisface
IN ea de a ocupat in stima de modul rea nevoi
VEDER participa vederea sine si sau d de a fi
EA la realizarii sa poata comport ocupat in
REALIZ activitati datorita realiza are si vederea
ARII obijnuite dureri, si prin realizarii
sau noi anxietatii aprecia discutiil
si obiectiv e purtate
 stresului activitat si il
iile sale ajuta in
planficar
ea
activitati
lor
propuse
13 NEVOI sedentar inactivita Dificultat Pacientu Asistent Bolnav
A DE A ism tea , ea de a l sa a partial
SE stres plictiseal satisface prezinte medicala depende
RECRE tulburari a , nevoia d stare de explorea nt in
EA de tristetea a se buna za ce satisface
memori recrea dispoziti activitati rea nevoi
e din cauza e si sa-si recreativ de a se
strsului , recapete e ii recrea
sedentari increder produc
smului si ea in placere
a fortele pacientu
tulburaril proprii lui
or de si sa determin
memorie benifici a
eze de pacientu
un somn l sa-si
odihnito exprime
r emotile
si
 sentimen
tele
14 NEVOI anxietat Importan Dificultat Pacientu Explorea Pacient
A DE A e ta ea de a l sa za partial
INVATA stres respectar satisface acumule nivelul depende
CUM durere ii nevoi de ze noi de nt in
SA ITI tratament a invata cunostin cunostin satisface
PASTRE ului sa iti te si sa te ale rea
ZI dificultat pastrezi dobanda bolnavul nevoii de
SANAT ea in sanatatea sca ui a invata
ATEA invatare datorita atitudini privind cum sa
dureri, , , boala iti
stresului obiceiur identific pastezi
si i si a sanatatea
anxietati deprind obiceiuri
eri noi le si
deprinde
rile
gresite
ale
bolnavlu
i
 Ziua 3- 07.03.2018

Nr N Su M Di O Int Ev
. Crt evoia rse de anifestar agnostic biectivel erventii aluarea
dificultat i de de e autonom
e depende nursing in e si
nta grijirii delegate
1 D D R M Pa - În
E A urere , =17r/mi od cientul să aşez urma
RESPIR stres n ineficient prezinte pacientul îngrijirilo
A SI A - de o într-o r
AVEA O TA=150/ respiraţie respiraţie poziţie acordate
BUNA 85 din cauza cât mai care să îi pacientul
CIRCU mmHG procesul eficientă favorizez prezintă
LATIE di ui în termen e o
spnee infecţios de 72h respiraţia respiraţie
manifest (semişez mai
at prin ândă) eficientă
dispnee . - după 72
educ de ore.
pacientul
să facă
exerciţii
uşoare de
inspiraţie
-expiraţie
-
creez un
microcli
mat
adecvat
evitând
umezeala
şi
temperat
urile
scăzute
- îi
explic
pacientul
ui
riscurile
la care se
expune
atunci
când
fumează
şi îl
îndemn
la
re
 nunţarea
la acest
obicei
2 D A A Al Pa -c
E A nxietate norexie terarea cientul alculez
BEA SI , stresul di alimenta sa necesaru
A gestie , ţiei prin prezinte l de
MANC in deficit o calorii
A apetenta din diminare pe în
cauza a a 24/h
anorexie inapeten -
i tei in explorez
manfiest termen gusturile
ata prin de 72 de şi
anxietate ore obiceiuri
si stres le
alimenta
re ale
pacientul
ui
-
servesc
pacientul
cu
alimente
la o
temperat
ură
moderat
ă, la ore
regulate
şi
prezentat
e
atrăgător
-
învăţ
pacientul
categorii
le de
alimente
din
ghidul
alimenta
r şi
echivale
nţele
cantitati
ve şi
cal
itative
ale
 principiil
or
alimenta
re, în
vederea
înlocuirii
unui
aliment
cu altul
3 N D Ol In Pa In În
EVOIA ezechilib igurie ce capacitat cientul vata urma
DE A ru poate fi ea de a sa aiba pacientul îngrijirilo
ELIMIN metaboli determin elimina mictiuni pozitia r
A c, ata de din spontane corecta acordate,
electrolit cauze cauza si sa fie pentru pacientul
ic renale alerarii echilibra usurarea ui i s-a
,durere cailor t psihic mictiunii diminuat
sc urinare si golirea oliguria
himbare completa avand
a a vezicii mictiuni
modului normale
de viata

4 N D re Di Pa As În
EVOIA urerea stranger ficultate cientul igura urma
DE A anxietate ea a de a sa conditii îngrijiril
 PASTR str mobilitat pastra o prezinte ca or
A O es ii buna mobilitat bolnavul acordate,
BUNA postura e sa fac pacientul
POSTU datorita normala bai a
RA durerii Pa caldute, acumulat
cientul sa cunoştinţ
sa fie consume e noi cu
echilibra lichide la privire la
t psihic temeratu boala sa
ra şi la
moderat procesul
a de
recupera
re.
5 N A iri In Pa Cr In
EVOIA nxietate tabilitate capacitat cientul eeaza un urma
DE A - ea de sa climat de ingrijiril
DORMI oboseală satisface benefici increder or
SI A SE - nevoia eze de e , acordate
ODIHNI somnole de dormi un incurajea pacientul
nţă si a se numar za si beneficia
diurnă odihni de ore linisteste za de un
din de somn pacientul somn
causa corespun pentru a- odihnitor
stari de zator si si
anxietate varstei recapata calitativ
 echilibru
l pshic
Se
administ
reaza de
somnifer
e (doar
la
indicatia
medicul
ui)
6 N
EVOIA --- --- --- --- ---
DE A SE ---------- ---------- ---------- ---------- ---------
IMBRA - --- -
CA
DEZBR
ACA
7 N an Hi Di Pa A In
EVOIA xietatea potenisi ficultate cientul ministre urma
DE A une a d a sa aiba o aza ingrijiril
MENTI arteriala mentine temperat lichide or
NE O ob o ura usor efectuate
TEMPE oseala temperat optima a caldutute s-a
RATUR ura a corpului ,maseaza diminuat
A A corpului in 48 de extremit febra ,
 CORPU in limite ore atile pacientul
LUI IN normale ad avand o
LIMITE din ministre teperatur
NORM cauza aza a a
ALE anxietati tratamen corpului
i tul normala
prescris
de medic
,
antibotic
e
analgezi
ce

8 N D D Di B Aj In
EVOIA urere ezinteres ficultate olnavul uta urma
DE A FI fata de a de sa isi pacientul ingrijiril
CURAT masurile satisface redoban sa se or
SI de igena nevoia deasca imbrace, acordate
INGRIJI de a fi stima de sa se pacientul
T SI A curat si sine pieptene este
PROTEJ ingrjit si si sa-si capabil
A a proteja faca sa isi
TEGUM tegumen toaleta faca
ENTEL tele din cavitaii toaleta
 E SI cauza bucale zilnica
MUCO dureri
ASELE
9 N D an In Pa Aj In
EVOIA urere xietate capacitat cientul să uta urma
DE A St ea de nu mai pacientul ingrijiril
EVITA res satisface prezinte sa isi or
PERICO nevoia anxietate recunoas efectuate
LELE de a în termen ca s-a
evita de 48 de anxietate diminuat
pericolel ore. a starea de
e din in anxietate
cauza vata
anxietati pacientul
manifest tehnici
ata prin de
durere relaxare
ad
ministre
aza
tratamen
t
medicam
entos
antiinfla
mator
10 N D Pa Li In
EVIOA urere cientul nisteste urma
DE A sa fie bolnavul ingrijiril
COMU echlibrat cu or avute
NICA pshic privire la s-a
starea sa capatat
asi incredre
gura un a
mediu pacientul
linistit ui in sine
ad si de a
ministre comunic
aza a
medicati
a
recoman
data de
medic

11 N D ta Di Pa Fa In
EVIOA urere hicardie ficultate cientul ciliteaza urma
DE A str a de a sa isi satisface ingrijiril
ACTIO es satisface pastreze rea or avute
NA nevoia o convinge pacientul
PROPRI de a imagine rilor sale poate
LOR actiona pozitiva il actiona
 CONVI conform de sine pune in conform
NGERI proprilor pacientu legatura proprilor
SI conving l sa fie cu convinge
VALORI eri din echilibra persoane ri
DE A cauza t pshic dorite si
PRACTI dureri si administ
CA a reaza
RELIGI stresului medicam
A entatie
antidpres
iva ,la
indicatia
medicul
ui
12 N D In Di Pa Ex Pa
EVOIA urere capacitat ficultate cientul ploreaza cient
DE A FI str ea de a a de a sa -si nivelul partial
PREOC es face satifacea recapete de depende
UPAT ceea ce nevoia increder cunostint nt in
IN prefera de a fi ea si e ale satisface
VEDER sa faca ocupat stima de bolnavul rea
EA in sine si sa ui nevoii de
REALIZ vederea poata privind a invata
IARII realizarii realiza si boala cum sa
datorita aprecia id iti
dureri si obiectiv entifica pastezi
 stresului activitati obiceiuri sanatatea
ile sale le si
deprinde
rile
gresite
ale
bolnavlu
i
13 N D in Di Pa Ex Pa
EVOIA urere activitat ficultate cientul ploreaza cient
DE A SE ea , a de a sa nivelul partial
RECRE plictiseal satisface prezinte de depende
EA a nevoia stare de cunostint nt in
de a se buna e ale satisface
recrea dispoziti bolnavul rea nevoi
datorata e si sa-si ui de a se
durerii recapete privind recrea
increder boala
ea in id
fortele entifica
proprii obiceiuri
si sa le si
benificie deprinde
ze de un rile
somn gresite
odihnito ale
 r bolnavlu
i
14 N A Li Di Pa Co Pa
EVOIA nxietatea psa de ficultate cientul nstientiz cient
DE A str informat a de a sa eaza partial
INVATA esul ii satisface acumule bolnavul depende
CUM nevoi de ze noi asupra nt in
SA ITI a invata cunostin propriei satisface
PASTRE sa iti te responsa rea
ZI pastrezi bilitati nevoii de
SANAT sanatate privind a invata
ATEA a sanatatea cum sa
datorita iti
dureri, , pastezi
stresului sanatatea
si
anxietati
 7.
5.0
6.03 0
3
3

4 4 3

3 3 2

4 3 3

1 1 1

3 3 2

1 1 1

4 4 3

1 1 1

3 3 2
2 2 1

1 1 1

1 1 1

1 1 1

3 2 1

2
32 30
3

M
M
aj
ajo Majoră
o
ră
ră
 CONCLUZII

Se mai poate spune foarte multe la tema data, poate în cadrul tezei de
licenta va avea o desfasurare mai ampla, însa aceasta lucrare a avut tendinta de a
arata si demonstra unele tendinte si linii generale privind tematica data. Un lucru
este cert, în urma citirii acestei lucrari, putem afirma cu certitudne ca internetul
si modul de utilizare a acestuia, modul de afisare a diferitor tipuri de informatii
prin intermediul acestuia, nu mai are deja un rol secundar în viata de zi cu zi a
multor oameni, dar cel mai imoprtant, aceste elemente ale lumii digitale au
devenit de neînlocuit. Web-ul astazi, ca si cel de ieri si cel de mâine se afla într-o
continua transformare si metamorfoza care pe cei mai multi fie îi lasa rece fie îi
ameteste si îi descurajeaza în încercarea de a întelege mai mult.
Astfel sper ca prin acesta lucrare am reusit sa demonstrez pe cît este de
importanta tema avuta , ce impact are ea asupra sanatatii umane.
BIBLIOGRAFIE

1. Victor Emilian Bancu – Patologia Chirurgicala

2. Lucretia Titirca - Urgente medico-chirurgicale
3. Lucretia titirca -Tehnici de evaluare si ingrijire
acordate de asistenti medicali
4. Aldea si Aldea H -ABC in Chirurgie
5. Lucretia Titirca - Ghid de Nursing
6. Lucretia Titirca -Breviar de explorari functionale si
si ingrijiri speciale acordate bolnavului

84
85