Prin natura profesiei, cadrele medicale (medici, asistente, studenţi) se expun unui risc crescut de a

dezvolta boli profesionale, cele mai frecvente fiind cele infecţioase.

Riscul de boală profesională este prezent la tot

personalul medico-sanitar care desfăşoară

activităţi ce implică contact cu pacienţii sau

produse biologice. Deşi regulile de precauţiune

universală statuează că toţi pacienţii şi produsele

biologice trebuie considerate potenţial infectate,

una dintre cele mai dese greşeli întâlnite este

nefolosirea echipamentului de protecţie (ex. purtarea de mănuşi sterile la recoltarea de sânge)

şi nespalarea mâinilor după consultarea pacientului sau manipularea unor medii de transport

(eprubete, recipiente).

Iată care sunt principalele boli profesionale care pot apărea la personalul medico-sanitar:

• boli infecţioase: HIV, infecţie cu virus hepatitic B sau C, tuberculoză (riscul există pentru toate
cadrele medicale - deoarece pacienţii pot fi purtători ai infecţiei fără să ştie de ea, dar este mai mare
pentru cei care lucrează în clinicile de boli infecţioase, gastroenterologie şi hepatologie, ftiziologie şi
pentru cei din laboratoare de microbiologie, virusologie)

• boli canceroase: ca urmare a expunerii la radiaţii (anagajaţi din departamentele de radiologie-

imagistică)

• boli respiratorii: astm bronşic profesional (expunere la formol în cazul specialiştilor de anatomie
patologică), BPOC profesional (expuneri la diverse pulberi sau substanţe chimice, mai ales în medicina
de laborator)

• boli dermatologice: dermatită alergică (la latexul din mănuşi)

• boli osteoarticulare: ca urmare a suprasolicitării articulaţiilor prin ortostatism prelungit (în

special la chirurgi)

La acestea se adaugă desigur stressul psihic şi turele de noapte, care suprasolicită organismul şi în timp
pot constitui factori de risc pentru anumite boli. Acestea nu pot fi etichetate ca boli profesionale
deoarece adesea au o etiologie multifactorială şi este imposibil de cuantificat rolul pe care expunerea
profesională 1-a jucat în declanşarea afecţiunii. Conform statisticilor din 2010, incidenţa bolilor
profesionale la personalul din sectorul sanitar şi asistenţă socială este de 16.4 cazuri la 100.000 angajaţi.
Asistenţii medicali se expun zilnic la riscuri biologice, fizice şi psihologice. Desi exista
nenumarate programe de informare pentru prevenirea imbolnavirilor si combaterea stresului la
locul de munca, de multe ori asistentii medicali nici nu sunt constienti de pericolele la care se
expun – mai ales la inceputul carierei.

De ce? Lipsa anumitor cunostinte, increderea in sine prea mare (“mie n-o sa mi se intample
asta”) sau pur si simplu imposibilitatea protejarii de necunoscut (o muscatura de la un pacient
non-violent pana atunci, sau un “apartinator” care apare de unde nici nu te astepti si te pocneste
samd).

Sa vedem ce am identificat eu. Am incercat sa-mi verific teoriile, pe cat posibil.

In aproape orice sectie, asistentii medicali se expun riscului de a se contamina cu boli

infectioase periculoase (HIV, virusii

hepatici B si C, tuberculoza, MRSA, alte boli infectioase foarte contagioase). Putem zice ca
anumite sectii spitalicesti au riscuri atasate mai mari (boli infectioase, ftiziologie si pneumologie,
gastroenterologie, ATI sau in laboroatoarele de analize). Sincer, nu cred ca exista o sectie unde
sa nu fii expus riscurilor astea, diferenta consta mai degraba in cantitatea de posibili purtatori de
agenti patogeni cu care intri in contact.

In sectiile de radiologie si imagistica, asistentii medicali sunt expusi zilnic la o cantitate de

radiatii ionizante, ceea ce ii

predispune la aparitia unor mutatii genetice care pot provoca evolutia mai multor tipuri de
cancer (in special al sangelui, sanilor, glandei tiroide sau de piele). Exista si pericolul de
afectare a embrionului/fatului (la asistentele insarcinate), cu aparitia ulterioara a unor maladii
congenitale la nou-nascut.

In sectiile de laborator si in cele de anatomie patologica (si nu numai) asistentii medicali intra in
contact cu anumite pulberi, cu reactivi, aerosoli si alte substante potential periculoase
(formaldehida, de ex.), care predispun la aparitia bronhopneumopatiei obstructive cronice sau
a astmului bronsic profesional si a altor boli ale aparatului respirator.

Asistentii medicali intra zilnic sau aproape zilnic in contact si cu alte produse
chimice considerate relativ sigure (medicamente, substante dezinfectante sau antiseptice, latex,
reactivi de laborator, gaze folosite in anestezie), dar care au un risc relativ crescut pentru a
dezvolta reactii alergice, dermatite de contact si alte afectiuni dermatologice, sau doar
“banale” dureri de cap.

Asistentele medicale in general au probleme mai multe la nastere decat media femeilor, iar
cele care lucreaza cu medicamente citostatice au un risc sensibil crescut de avort spontan.

Probleme psihice sau fizice pot aparea si din alte cauze. Zilnic muncesti intr-un mediu iluminat

prost, cu un microclimat nu foarte prietenos,

cateodata suporti niste zgomote neplacute, cateodata ai probleme cu colegii sau cu familiile
pacientilor. In Romania te poti astepta oricand la violenta verbala sau fizica din partea rudelor
sau a pacientilor internati in spitalele de stat. La toate acestea se adauga si epuizarea psihica in
anumite conditii lipsite de satisfactii profesionale sau a unei balante munca-viata personala.
Asistentii care lucreaza in ture de noapte dezvolta, de multe ori, insomnii si dereglari hormonale
din cauza alternantei programului de munca/somn/relaxare. In alte tari s-au facut studii care arata
ca asistentele medicale sunt mai predispuse decat majoritatea populatiei la sinucidere si abuzul
de substante toxice.
Bineinteles, exista si problema accidentelor profesionale: lucrul cu diferite materiale taietoare
sau intepatoare e evident periculos. Exista si riscul de accidente electrice, mecanice, de incendii
sau de fracturi.

Intr-un studiu din SUA din anii ’90 se arata ca Asistentele Medicale au o rata anuala mai mare
a accidentelor profesionale (18,6% la 100 de angajati full-time) decat muncitorii in
constructii grele (13,8% la 100 de angajati full-time) sau minerii (7,5% la 100 de angajati full-
time).

Un asistent medical sta foarte mult timp in picioare sau in pozitii incomode, se suprasolicita fizic

de multe ori (“hai sa mutam

pacientul asta de 100 si ceva de kg mai sus pe pat”) si mai si parcurge distante destul de lungi
mergand de colo-colo prin sectie sau spital. Toate acestea afecteaza mai devreme sau mai
tarziu coloana vertebrala, incheieturile si articulatiile, ceea ce predispune la aparitia sau evolutia
in rau a unor afectiuni articulare, dureri de spate, gat si picioare sau chiar leziuni la nivelul
coloanei vertebrale.

Informatii colectate de la OAMR Iasi, American Society of Registered Nurses si din articole
stiintifice despre riscul de avort la nurse, riscul de accidente de munca la nurse, riscul de efecte
genotoxice la asistentele care lucreaza cu medicamente citotoxice, riscul de degradare oxidativa
a ADN-ului la asistente medicale, efectele psihice si fizice meseriei de nursa asupra somnului si
recuperarii, dificultati in evolutia sarcinii la asistentele medicale, riscurile expunerii la
formaldehida.

Drepturi imagini: EHS Today, medlines.org, Daily Mail, The Guardian, Daily Express,
Everydayhealth.com

Rate this: