Mandatul parlamentar

I. Introducere
Parlamentul României reprezintă organul reprezentativ suprem al poporului și singura
autoritate legiuitoare. Parlamentul statului român este bicameral, format din Camera Deputaților
și Senat. Membrii sunt aleși prin vot universal, egal, secret, direct și liber exprimat, în
conformitate cu legea electorală. Numărul acestora se stabilește în raport cu populația țării, iar
minoritățile naționale au dreptul de a fi reprezentate de o singură organizație.

II. Mandatul parlamentar

Mandatul parlamentar este explicat în dreptul public, în general, ca fiind o funcţie publicã
cu care membrii camerelor parlamentare sunt investiţi prin alegere, funcţie al cãrui conţinut este
determinat prin Constituţie şi în virtutea cãreia fiecare parlamentar reprezentant al poporului
(naţiunii), concurã la exercitarea suveranitãţii.
Spre deosebire de mandatul din dreptul privat, mandatul parlamentar are un alt conţinut,
deoarece drepturile şi obligaţiile sunt stabilite prin Constituţie, regulamentele de funcţionare ale
Camerelor parlamentare sau de legile electorale. De asemenea, mandatul parlamentar nu intervine
în sfera raporturilor juridice civile, pentru cã nu rezultã dintr-un contract, ci dintr-o manifestare
de voinţã colectivã a unui subiect determinat, şi anume corpul electoral, fãcutã în scopul de a
produce un efect de drept constituţional.
Într-o altă accepțiune, mandatul parlamentar este definit ca o demnitate publică rezultată
din alegerea de către electorat, în vederea exercitării prin reprezentare a suveranităţii naţionale şi
care conţine împuternicirile stabilite prin Constituţie şi legi. Mandatul parlamentar nu poate fi
suspendat, revocat sau intrerupt.
Conform articolului 63 din Constitutia României, membrii Camerei Deputaților și
Senatului sunt aleși pentru un mandat de 4 ani, care se poate prelungi în stare de mobilizare, de
război, de asediu sau de urgenţă, până când acestea încetează. De asemenea, la alineatul 2 se
precizează ca în termen de maximum 3 luni de la încetarea mandatului se organizează alegeri noi.
În cadrul legii..., se precizează faptul că, mandatul de deputat sau senator poate înceta
dacă:
  s-a încheiat termenul de 4 ani și a fost ales un nou Parlament;
 senatorul/deputatul își înaintează demisia la Biroul permanent al Camerei din care face
parte;
 senatorul/deputatul își pierde drepturile electorale, aspect consemnat într-o hotărâre
judecătorească definitivă;
 se constată decesul;
 există incompatibilități.
Mandatul parlamentar poate fi caracterizat prin următoarele trăsături:
 este o instituție de drept public
 asigură reprezentativitatea la nivel național (senatorii și deputații își exercită atribuțiile în
serviciul poporului și orice mandat imperativ este considerat nul)
 este general
 rezultă doar în urma alegerilor
 este irevocabil
 are caracter de demnitate publică şi conferă deţinătorului independenţă şi protecţie
constituţională
Pe de altă parte, spre a candida pentru un post în Parlament este necesar să se
îndeplinească o serie de criterii, conform Constituției. Aceste criterii sunt:
 cetăţenia română şi domiciliul în ţară;
 deținerea dreptului de vot;
 să nu aibă interdicția de a se asocia în partide politice;
 să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, 23 de ani, pentru a fi ales în Camera
Deputaţilor şi 33 de ani, pentru a fi ales în Senat.O persoană poate candida fie pe listele de
deputaţi, fie pe listele de senatori şi numai într-o circumscripţie electorală.
Drepturile şi obligaţiile parlamentarilor:
În exercitarea mandatului, parlamentarilor le sunt conferite o serie de drepturi şi de
obligaţii prin Constituţie, regulamentele Camerelor şi legi:
- dreptul şi obligaţia de a participa la activitatea specifică autorităţii legislative,indiferent de
forma pe care o îmbracă (şedinţe, dezbateri, activitatea grupurilor parlamentare);
- de a urmări şi supraveghea aplicarea şi executarea legilor de către cei cărora le revine
această sarcină, inclusiv prin implicarea, în cadrul circumscripţiilor electorale, în
 activitatea diferitelor autorităţi publice (de exemplu, participarea la şedinţele acestor
autorităţi, pot face propuneri etc.)
- dreptul de a pune întrebări şi de a adresa interpelări
- dreptul de a cere informaţii necesare de la diferitele autorităţi publice
- dreptul şi obligaţia de a păstra o strânsă legătură cu alegătorii
- dreptul la indemnizaţie, diurne şi alte servicii etc.
-
Protecţia mandatului
Mandatul parlamentarilor se bucură de o protecţie constituţională specială în scopul
asigurării independenţei şi libertăţii de acţiune a deputaţilor şi senatorilor în exercitarea
îndatoririlor, dar şi în vederea eliminării unor posibile ingerinţe, presiuni sau ameninţări la adresa
parlamentarilor. Protecţia mandatului îmbracă două forme: incompatibilitățile și imunitatea.
1. Incompatibilitatea este situaţia în care, prin lege, se interzice cumulul de către o persoană,
a două sau mai multe calităţi sau funcţii care, prin caracterul lor, sunt contradictorii.
Incompatibilităţi prevăzute expres de Constituţia României (art. 71 alin. 1 şi 2):
a. nimeni nu poate fi în acelaşi timp şi deputat şi senator
b. calitatea de parlamentar este incompatibilă cu orice altă funcţie publicăde autoritate, cu
excepţia aceleia de membru al Guvernului (de exemplu, Preşedintele României, Avocatul
Poporului, judecător sau procuror, judecător al Curţii Constituţionale, membru al Curţii de
Conturi, funcţii de conducere specifice ministerelor, prefect, primar,vice-primar etc.)
Alte incompatibilităţi (pot fi stabilite şi prin lege organică sau prin
regulamenteleCamerelor): incompatibilitatea cu funcţii private (de exemplu, este interzisă
utilizarea numelui însoţit de calitatea de deputat în orice acţiune publicitară privitoare la o
activitate care aduce profit; funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, director general, director,
administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor la societăţile comerciale,
inclusiv bănci sau alte instituţii de credit; calitatea de comerciant persoană fizică, calitatea de
membru alunui grup de interes economic). Starea de incompatibilitate atrage demisia
parlamentarului.
2. Imunitatea parlamentară este acea trăsătură a mandatului parlamentar în temeiul căreia
parlamentarul este protejat faţă de eventualele presiuni sau abuzuri comise împotriva persoanei
sale şi care îi asigură independenţa, libertatea şi siguranţa înexercitarea drepturilor şi a
obligaţiilor ce îi revin conform Constituţiei şi legilor.
Imunitatea parlamentară îmbracă două forme: iresponsabilitatea juridică și
inviolabilitatea.
Conform art. 72 alin. 1 din Constituţie parlamentarii nu pot fi traşi la răspundere juridică
pentru voturile sau opiniile politice exprimate în exercitareamandatului. Iresponsabilitatea se
referă numai la actele făcute în exercitarea mandatuluide parlamentar. Este o imunitate totală care
îl apără pe parlamentar împotriva oricărei forme de răspundere juridică, atât în timpul
mandatului, cât şi după expirarea acestuia. Pentru opinii şi acte făcute în afara limitelor
mandatului, parlamentarul va răspunde juridic conform dreptului comun.
Inviolabilitatea reprezintă o „imunitate de procedură ”ce presupune reguli procedurale
speciale derogatorii de la cele de drept comun privind tragerea la răspundere juridică. În primul
rând, este vorba numai de fapte săvârşite de parlamentar, dar care nu au legătură cu exercitarea
atribuţiilor. În al doilea rând, imunitatea protejează numai cu privire la răspunderea penală.
Regulile speciale se referă la percheziţionarea, reţinerea, arestarea, competenţa specială de
urmărire şi de trimitere în judecată şi judecarea.
Ridicarea imunităţii se decide în plenul Camerei, cu votul majorităţii membrilor. În caz de
infracţiune flagrantă, parlamentarii pot fi reţinuţi sau percheziţionaţi, dar, Ministrul Justiţiei are
obligaţia de a-l informa de îndată pe preşedintele Camerei din care face parte parlamentarul,
pentru a declanşa procedura ridicării imunităţii. Dacă, însă, Camera sesizată constată că nu există
temei pentru reţinere, poate dispune neîntârziat revocarea măsurii reţinerii (art. 72 alin. 3 din
Constituţie). Toate cererile privind ridicarea imunităţii parlamentare se înscriu cu prioritate
peordinea de zi a şedinţei Camerei sesizate.
Răspunderea disciplinară a parlamentarilor (abaterile disciplinare pe care aceştia le pot
săvârşi, precum şi sancţiunile aferente) este reglementată prin regulamentele celor două Camere
ale Parlamentului. Printre abateri disciplinare se regăsesc (art. 195 din regulamentul Senatului):
a)încălcarea dispoziţiilor privind îndatoririle senatorului prevăzute de ConstituţiaRomâniei,
republicată, şi de Legea statutului deputaţilor şi al senatorilor;
b)încălcarea jurământului de credinţă;
c)nerespectarea prevederilor regulamentului Senatului;
d)exercitarea abuzivă a mandatului de senator;
e)comportamentul injurios sau calomniator la adresa unui parlamentar ori a altuidemnitar în
şedinţele de plen, de comisii sau de birou ori în afara acestora, dar cu privire laexercitarea
mandatului de senator;
f)absentarea nemotivată şi în mod repetat, de la lucrările Senatului.
Sancţiunile disciplinare prevăzute de regulamentul Senatului:
a)atenţionarea;
b)chemarea la ordine;
c)retragerea cuvântului;
d)îndepărtarea din sală pe durata şedinţei;
e)avertisment public – scris.
Abaterile şi sancţiunile disciplinare prevăzute se constată şi se aplică de către preşedintele
de şedinţă sau, după caz, de preşedintele comisiei senatoriale. Sancţiunile disciplinarea nu pot
împiedica exercitarea dreptului la vot. Conform regulamentului Camerei Deputaţilor, sancţiunile
disciplinare sunt (art. 123):
a) avertismentul;
b) chemarea la ordine;
c) retragerea cuvântului;
d) eliminarea din sala de şedinţe;
e) interzicerea participării la lucrările Camerei pe timp de maximum 15 zile;
f) excluderea temporară.Sancţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a), b), c) şi d) se aplică de către
preşedintele de şedinţă, iar cele prevăzute la alin. (1) lit. e) şi f), de către Cameră, la propunerea
Biroului permanent
III. Bibliografie
 LEGE nr. 96 din 21 aprilie 2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor
 Constituția României, regăsită la adresa:
http://www.ucv.ro/pdf/site/constitutia_romaniei.pdf
 MANDATUL PARLAMENTAR ÎN ROMÂNIA Prof. univ. dr. Benone
Puşcã Lect. univ. dr. Andy Puşcã Universitatea “Danubius”, Galaţi, regăsit la
adresa:http://evidentacercetare.univdanubius.ro/Surse/Set_006/zrNf4cpL89.p
df
 https://www.scribd.com/document/31743208/Mandatul-Parlamentarilor-
Statutul-si-Protectia-Mandatului