Sunteți pe pagina 1din 7

Echipamente de prelucrare cu ajutorul ultrasunetelor

Aplicația 8

ECHIPAMENTE DE PRELUCRARE CU AJUTORUL


ULTRASUNETELOR

8.1 Principiul prelucrării dimensionale cu ajutorul ultrasunetelor


Prelucrarea dimensională a unei piese cu ajutorul ultrasunetelor foloseşte
efectul eroziv al unor particule abrazive activate de oscilaţiile ultrasonore ale
sculei. Particulele abrazive pot fi în suspensie lichidă sau fixate pe sculă.
Prelucrarea cu ultrasunete se aplică la acele materiale care au fragilitate
ridicată, densitate nu prea mare şi nu suferă deformaţii plastice înainte de
rupere (ceramica, sticla, safirele, alumina, cuarţul, siliciul, feritele, etc.). Cu bune
rezultate se pot prelucra şi aliaje dure: carburi metalice, oţelurile aliate, aliaje de
titan.
Materialele cu plasticitate ridicată
(oţelurile moi, cupru, aluminiul) nu se pot S
prelucra, căci ultrasunetele nu produc
dislocaţii de material, iar particulele G
abrazive se pot încastra în material.
În figura 8.1 este prezentată schema F M
de principiu a prelucrării cu ultrasunete.
B
Energia cinetică de vibraţie cu frecvenţă
ultrasonoră a sculei S se transmite piesei P
P prin intermediul granulelor abrazive G
aflate în suspensie lichidă, circulată în
spaţiul de lucru. Prelevarea de particule de
material M din piesă se explică prin Fig. 8.1 Principiul prelucrării prin
eroziune ultrasonică
acţiunea coroborată a
trei agenţi erozivi: granulele abrazive - G, bulele de cavitaţie ultrasonică - B şi
undele de şoc hidraulic.
a) Granulele abrazive au efect dominant în eroziune. Între sculă şi piesă
se exercită o forţă de apăsare statică F, pentru crearea unei presiuni statice de
1 - 4 daN/cm2.
Se creează premisele transmiterii şocurilor dinamice ale sculei, care
vibrează axial cu o frecvenţă ultrasonică. Sub efectul acestor şocuri, granulele
mai mari sau aglomerările de granule, aflate în contact direct atât cu scula cât şi
cu piesa, produc microfisuri în stratul superficial al piesei. Microfisurile
progresează în adâncime, iar sub acţiunea altor granule, presate sau accelerate
de vibraţiile sculei, se desprind microparticule din piesă.
b) Sub acţiunea vibraţiei ultrasonice a sculei, în lichidul purtător de
granule abrazive apar solicitări de întindere şi compresiune. În faza de
îndepărtare a sculei, apar eforturi de întindere, care produc ruperi în masa
lichidului, formându-se microbule de cavitaţie. În fazele de apropiere ale sculei,
se produc solicitări de compresiune a lichidului, iar microbulele se distrug prin
implozie, ducând la presiuni locale ce depăşesc 1000 daN/cm 2. Se produc
microfisuri, precum şi prelevare de material din piesă.
Echipamente de prelucrare cu ultrasunete

c) Ultrasunetele produc în lichid unde de şoc hidraulic. Sub acţiunea lor


lichidul pătrunde în reţeaua fină de microfisuri create pe suprafaţa piesei, având
efect de pană hidraulică în prelevarea de material.

Scula vibrează cu frecvenţa f =16...35 kHz şi amplitudinea A=10...60 μm.


Sistemul de avans al maşinii menţine scula la aceeaşi presiune asupra piesei,
iar prin prelevarea de material se obţin găuri profilate în piesă, de formă
corespunzătoare sculei. Jocul dintre sculă şi piesă depinde de dimensiunea
granulelor abrazive folosite, de obicei de 3...5 ori diametrul granulei.
Vârful sculei se execută din material mult mai dur decât piesa, pentru ca
materialul prelevat din sculă să fie minim şi uzura redusă. Se poate folosi şi
material cu plasticitate crescută (oţel moale, cupru), căci granulele abrazive,
sub acţiunea solicitărilor dinamice, se încastrează într-un strat superficial în
zona vârfului sculei, oferind protecţie mecanică.
Granulele abrazive, având diametru echivalent 3...120 μm, de obicei din
carbură de bor, carbură de siliciu, diamant, carborund, se găsesc în număr
mare în spaţiul de lucru. Ele se uzează în cursul prelucrării, fiind necesară
circulaţia supensiei lichide pentru evacuarea particulelor prelevate şi a
granulelor uzate.
Circulaţia suspensiei lichide în spaţiul de lucru se poate face:
 la presiune normală, suspensia abrazivă fiind adusă din lateral la locul
prelucrării, sau prin poziţionarea verticală a suprafeţei de lucru când
lichidul se deplasează sub acţiunea gravitaţiei;
 prin absorbţia în vid a suspensiei din spaţiul de lucru, care conduce la
mărirea de 1,5...3 ori a vitezei de prelevare;
 prin circulaţia forţată (pompare), care micşorează efectul de cavitaţie,
dar productivitatea creşte.
În cazul ultimelor două variante, scula are prevăzute canale interioare
pentru aspiraţie, respectiv pompare a suspensiei abrazive.
Lichidul suspensiei abrazive reprezintă mediul de cuplaj acustic între
sculă, granulele abrazive şi piesă, asigurând propagarea uşoară a undelor de
şoc. Cel mai folosit lichid este apa, care este ieftină, netoxică, are calităţi de
umectare, vâscozitate mică, conductivitate termică bună şi densitate bună
pentru a susţine granulele.
Există şi varianta, mai rară, a prelucrării fără suspensie abrazivă. În acest
caz, scula este impregnată cu praf de diamant, iar între sculă şi piesă se
practică o mişcare suplimentară de deplasare. Amplitudinea sculei este mai
mică (circa 15 μm) pentru a proteja scula, iar la locul de prelucrare se foloseşte
lichid de răcire.

8.2 Instalaţia electroacustică de prelucrare


Schema constructivă de principiu a unei instalaţii electroacustice de
prelucrare este dată în figura 8.2. Batiul maşinii 1 susţine sania longitudinală 2
şi sania transversală 3, care permit deplasarea cuvei de lucru 4 în plan
orizontal, în sistemul de axe xOy. În cuva de lucru este fixată piesa de prelucrat
5. Suspensia abrazivă 6, din rezervorul 7, este omogenizată cu agitatorul 8 şi
vehiculată cu pompa 9 prin conductele 10.

2
Echipamente de prelucrare cu ajutorul ultrasunetelor

12 16 18

19
13 14
20

11 17
15

5 4

3 2
10
9
1
8
7
6

Fig. 8.2 Structura instalaţiei de prelucrare cu ultrasunete

Convertorul de energie electromagnetică în energie acustică este


transductorul 11, în acest caz de tip magnetostrictiv. Pe miezul magnetostrictiv
12 se află înfăşurarea de curent alternativ alimentată de la generatorul electric
de înaltă frecvenţă 13, realizat cu tranzistoare de putere IGBT sau MOSFET.
Premagnetizarea miezului se realizează cu ajutorul unei înfăşurări parcurse de
curent continuu provenit de la sursa de curent continuu 14. Rigorile cerute de la
sursa de curent continuu, în ceea ce priveşte filtrarea, sunt mari. În alte variante
constructive, premagnetizarea miezului se realizează prin magneţi permanenţi
plasaţi între cele două coloane ale miezului.
Sursele de alimentare a blocului ultrasonic sunt plasate, de multe ori,
într-o carcasă separată.
Blocul ultrasonic, închis într-o carcasă etanşă, este răcit forţat cu apă,
pentru a evacua căldura creată prin încălzirea miezului. Un amortizor sonic 16
(din cauciuc) este plasat în partea superioară, iar în partea inferioară, în contact
direct cu miezul transductorului, este fixat concentratorul 15, care are funcţia de
transfer şi concentrare a energiei mecanice spre piesă.
Concentratorul (aici de formă exponenţială) amplifică vibraţiile
ultrasonore ale miezului. Lungimea concentratorului este un multiplu întreg al
semilungimii de undă, asfel încât să asigure la scula de lucru oscilaţii de
amplitudine maximă.
Scula de lucru 17, având forma cerută de forma prelucrării piesei, este
fixată pe concentrator prin înfiletare. Poziţionarea concentratorului la carcasa
blocului ultrasonic se face la distanţa  / 4 de miez, deci într-un nod de oscilaţie,
astfel că în această zonă nu apar solicitări mecanice.
Echipamente de prelucrare cu ultrasunete

Sistemul de avans automat 18 realizează avansul vertical pe parcursul


prelucrării. Capul de lucru se poziţionează pe verticală prin mecanismul şurub-
piuliţă 20, iar echilibrarea greutăţii acestuia se face cu contragreutatea 19.
Operaţiile de prelucrare sunt: găurire, alezare, realizare de orificii
profilate, frezare, lamare, gravare, debitare în materiale fragile, casante, cu
duritate ridicată, electroizolante sau conductoare, în general greu prelucrabile
sau neprelucrabile prin alte procedee.
Avantajele ale acestui procedeu de prelucrare sunt:
 precizie dimensională ridicată, la o rugozitate redusă a suprafeţei
prelucrate;
 viteză de prelucrare bună (zeci de secunde ... minute), comparativ cu
procedee convenţionale (zeci de minute ... ore);
 absenţa acumulării de tensiuni interne şi a încălzirii locale în piesă.

8.3 Desfășurarea aplicației


În laborator se folosește o instalație de prelucrare cu ultrasunete, a cărei
secțiune transversală este prezentată în figura 8.3.

Fig. 8.3 Secțiune transversală prin instalație


1 - circuit răcire, 2 - presetupă pentru circuite electrice, 3 - amortizor acustic (cauciuc), 4 - garnituri
etanșare, 5 - carcasa, 6 - convertizorul magnetostrictiv, 7 - concentratorul, 8 - scula
interschimbabilă, 9 - masa de lucru cu colectorul suspensiei abrazive, 10 - dispozitivul de menținere
constantă a presiunii, 11 - coloana, 12 - dispozitivul de ridicare manuală, 13 - dispozitivul de fixare,
14 - traversa reglabilă, 15 - placa de bază.

4
Echipamente de prelucrare cu ajutorul ultrasunetelor

Partea mecanică (vezi fig. 8.3) este compusă din placa de bază,
coloana, sistemul de ridicare manuală și fixare a capului acustic (având cursa
maximă de 100 mm), precum și masa de lucru cu dispozitivul de menținere
constantă a presiunii sculei pe piesa prelucrată.
Dispozitivul de menținere constantă a presiunii sculei este o pârghie cu
contragreutate plasată la distanță reglabilă (fig. 8.4).
F
B
O B’

A m

Fig. 8.4 Principiul menținerii constante a presiunii sculei

Pentru realizarea presiunii cerute, de exemplu p = 2,3 daN/cm2, la o


sculă cu aria frontală S = 0,2 cm2, știind că brațul cântarului, pe partea mesei de
lucru, are mărimea constantă AO = 36 mm, rezultă că toate cele trei greutăți,
însumând m = 0,99 daN, trebuie dispuse pe brațul liber al cântarului OB, care
măsoară 260 mm, la distanța medie:
F p S
OB'  AO  AO  170 (mm)
m m
În timpul funcționării, pârghia cu greutăți trebuie să acționeze liber pentru a nu
influența sarcina calculată.
Convertizorul este un pachet din tole de Ni, cu grosimea de 0,1 – 0,2
mm, de tipul cu două coloane. Transmiterea unilaterală (spre concentrator) este
asigurată prin amortizorul din cauciuc acustic, dispus la capătul opus. Aria
radiantă are suprafața de 25 cm2, iar randamentul acustic este de circa 31%.
Regimul termic este stabilizat prin răcirea cu apă de robinet la presiune
normală.
Concentratorul, executat din oțel MOC este lipit cu aliaj de Ag la
capătul liber al convertizorului. Acesta are lungimea de λ/2 = 160 mm pentru a
asigura la capăt un ventru de oscilație (în care amplitudinea oscilațiilor este
maximă). Forma sa este exponențială, având diametrul de intrare D1 = 70 mm,
iar cel de ieșire D2 = 8 mm . Raportul mare al diametrelor asigură un factor
ridicat de amplificare a vitezei de oscilare a sculei:
D
  1 9
D2
Scula este fixată la capătul liber al concentratorului prin filet, pentru o mai
ușoară înlocuire. Aria maximă estimată pentru scula plină este de 20 mm2,
pentru un diametru al vârfului sculei Φ = 5 mm.
Concentratorul servește și la fixarea sistemului vibrator (convertizor –
concentrator – sculă). Astfel, fixarea concentratorului la carcasă se face într-un
nod (în care amplitudinea oscilațiilor este nulă).
Partea hidraulică cuprinde rezervorul de suspensie abrazivă (carbura
de siliciu în apă distilată), dispus pe un agitator magnetic, pentru a pregăti
suspensia înainte de începerea procesului. O pompă peristaltică ridică
suspensia abrazivă din rezervor pe masa de lucru. Suspensia uzată este
returnată, prin cădere liberă, în rezervor.
Echipamente de prelucrare cu ultrasunete

Pentru menținerea unei eficiențe ridicate a procesului, în cazul


perforațiilor adânci cu diametru redus, este necesară ridicarea periodică a
sculei în cursul procesului, pentru a facilita înlocuirea abrazivului uzat. În acest
scop, se manevrează cu grijă pârghia cu contragreutate.
Se recomandă utilizarea unei pulberi abrazive cu granulația de 65 – 100
µm pentru găurire și de 20 µm pentru finisare.
Generatorul de alimentare (fig. 8.5) cu tranzistoare are următoarele
caracteristici: U1 = 3 x 380V + N, 50 Hz, Sa = 800Va, f0 = 18,9 kHz, Uex = 28Vca,
Ipol = 5 Acc. Blocul de alimentare BA furnizează tensiunea trifazată
transformatorului de putere T1 și de aici punții redresoare Rd2, ce are tensiunea
de ieșire de 42 Vcc. Aceasta a fost limitată pentru protecția tranzistoarelor finale
de tip 2N 3055 ce compun cele trei oscilatoare cuplate la câte un primar al
transformatorului de ieșire T3. Oscilatoarele sunt excitate prin secundarul
transformatorului de ieșire T2, al blocului oscilator-amplificator OA.

Fig. 8.5 Generatorul de alimentare a convertizorului magnetostrictiv de 18,9 kHz, 800 VA

6
Echipamente de prelucrare cu ajutorul ultrasunetelor

Blocul OA asigură reglajul puterii prin modificarea amplitudinii tensiunii de


ieșire. De asemenea, permite acordul manual al frecvenței. În mod normal, ar
trebui să aibă și autoacordare după frecvența de rezonanță mecanică a
convertizorului, dependentă de sarcina pe sculă, reacția fiind luată după
curentul alternativ de excitare al convertizorului sau după deplasarea unui punct
al acestuia, ori a concentratorului C.
Protecția schemei electronice la suprasarcini determinate de pornire și
de reglajul frecvenței sau puterii este asigurată de blocul de protecție BP, care
întrerupe funcționarea OA și implicit a blocului oscilator de putere OP.
Revenirea la funcționarea normală impune reajustarea potențiometrului de
reglaj al puterii și acționarea butonului D.

Fig. 8.6 Imagini ale instalației de prelucrare cu ultrasunete

Încercări experimentale
Se analizează soluția constructivă a convertizorului și concentratorului, în
baza principiilor enunțate.
Se pregătește suspensia și se pune instalația în funcțiune.
Se stabilește influența presiunii sculei și a granulației abrazivului asupra
duratei găuririi unor sticle plane cu grosimea de 3mm.