Sunteți pe pagina 1din 11
Capitolul Vil Cariera si managementul cariere Omul, o datt recrut, selectionat st angaja practice efectiv. Numai c8profesiunea mu este statics; dimpotrivd, ea s toate gaeeeso lle ei (posturi, poziti, roluri, sarin, ocupati etc.) evolueazt eva lungultimpului concomitent cu persoana implicaa in ea. Fesare persoan are oistorie profesional pe eae am putea-o deserna prin termenal general dé carierd, Exist unacord evasiunani al cercetitorilor cd astzicarirele sunt mult mai variate si mult mai pain previibie ca ntecut. Organize sunt uneori obligate s-qi modifice dimensiunile, obiectivele, strategie, sricurile,fapt care afecteazd in mod dcec diferitele tipuri de profess de cariee. La ind lor, indivi au inceput st se implice din ce in ce mai mult in propria Jor formare gi evolu, ceea ce se repercuteaed asupra functor organizatilor. Din ‘moment ce carerele se afl la interseciaaspiragilorindviilor ca paticularitiile lumi ‘nuscii sau lumii organizational, probleme cu o mare rezonanih si gravitate incep si se prefigureze:alegereacarierei poate fi redustlasimpla opiume a individuluipentutipul de ocupa splices” sau ea este mult mai complex, presupuniad moduci ‘avansite de gndire le individu, char nivelus nae ale congtinel lui? ; succes in cater se deine cu normele i constringerile sociale accepate de organiza saul raport cu sine, eu abil personsle?; se mai jusific ulizarea concepulul de _Sarierd care implict, Tn eset, cfortul de a contra vitor n onde in eare lunes muni exe I, dinumied si nesigura? ; nu cumvafeptul ef astz\carerele ou mai sun ingrive implica un mare esc pentru ce ere ma dispun de resursele pice necesare practiciii sau avansirii in cariez8? ; dacd organizaile transfert. pe seama indivizilor o serie de sarin aisiouale legate G¢planificacea $i urmarirea caieret tor, $e mai justified managementul carierei? ; nu cuma inte managementulcareve ce S14 in gia organiza si automanagementl carer, flat in grija individu, rebuie se instiuie un nou raport de forte? Acestea i incl multe alte iatebar se eieumseri fn Pevimetru psihologiei organizaonal-managerile, fapt care i-a si determina pe uni aulori sf afirme: ,Cariera si management cariersi consti cea mai important Problem! de personal cu are se conTrunlt asi organizaile” (Heriot, Hirsh, Reilly, 10988, p. 7). Clitéva dine problemele carieri si managementului carer vor face obiectl capitol de fat int intr-0 profesiune si incepe +0 30 INDIVIDUL IN ORGANIZATIE 1. Consideratii generale | 1.1. Conceptul de carierd Job Arnold (20012), int-un stu publcatrelativ recent, enumerd ru mai putin de opt defini formulate conceprului de carierd in perioada anilor 1978-1994. La acestea pute adduga nc © mutitadine e ale defini rspindite In teratura de spesialitate Ria ete in infenta noastré de a intreprinde o analiza extensiv8 si profundl a defiiglor Tanceprului de arierd. Totodstd, nu putem face abstract de un asertenes demers Dintre definite existente in literatura de spevalitate ne vom opri doar asupraa tei care mrnentweazt fecare in pare un anumit aspect al cariere gi cae wate Ta un loc, evident nino manierd sintti-inegraiva, furnizeaz& o viziune completh si complexd supra realitii pe care o avem in vedere. ‘Donald. Super, incepind cu Iueriilepubliate In perioadaanilor 50 s coninund cu cele apirue in decenile urmitoaze,contureazi o perspctiva interesante definire Srcarierei.,O catia este o succesiune de profesiun, indeletnicirisi port pe care le aoe o persdant in devarsul perioaei active a vie. Definsa carierei se pos extinde insole de Tinitele perioadeT-avtive de vial, ineluzind funesile prevocstonsle si _postocafonale, cor steele de siden (care se pepitesc peau e mul) side onsionat (avid rut de suplintOr Ta pens)" (Super, 1978, p. 426). Accent cade Pe dunn carieel, aceasta ininzndu-se practic de-a lungulintregti viel a individul Entindereacarierel si dincolo de limiteleviei active a individu inteste spre corelarea Carlorei profesional cu alte actiiti ale individual, cu tnssi viata ui, Faptalapare cu Si mai mare wansparen’ din tidul una dite amtiolelepubliate de Super In asl ' 1980, A Life Span, Life-Space Approach to Career Development. Timpul vet i sped viet sont dowd dnte aspectele esengale ale carterei de vig, conceputk de Super ca 0 onstelaje de roluri cae, reprezentate grafic, dau un curcubeu. Ideca, curcubevlsi Splcatl la definiea carirei este generossS, ea coninind uneleinformati interesante recum: flecare are colorat din cucubeul carerei de iat este consivit din roluile Thajore ale copfulu, tindrului, adululi; lafimea si luminezitatea arculi cureubeuh vndica timpul si spajiul de vith dedicat sau presupas de implicarea si de realizarea ‘fectivi a rollui respectiv; pe misurainaintari in varst, curcubeulul i se vor adiuga foi rolur, reorganizind ponderea celorlalte in raport cu noul ol; In vit, fiecare inuivid are 0 catier® multirol in decursul cleia jose simultan opt-nouk roluri pe Aerie scene ale viet” (vez gi Luca, 2002, p. 17). Conceptul de carierd de vig este fmteresant, dar rise, dopi opinia nas sa fle mult prea general si nespecific: de fveea, el ar trebui ingusat Ia ceea ce desemndm prin .carir& profesionala”, adic8 Ia cel ansamblu de rolur profesionale pe cate individul Ie objne gi le imerpreeszR” de-a lungul vit active. Perlmutter si Hall (1992) defineau cariera ca_,ansamblol ocupasilorsaractrizate insure (raining) experien,in are opersoand accede la poziisuperioae care ja mai molt resporsabilitate si competent si care asigurd un réspuns fianciar rai pugin de opt 998, La acestea ‘ade specialita, indi a definiilor semenea demers. supra a trei care (aun loc, evident complex’ asupra °50 si continuand 2santi de definire poritii pe care le se poate extinde prevocationale $i 10 mune’) si de 5). Accentul cade iegi a individulu. se spre corelarea 4, Papel apare cu ‘de Super in anil ‘ul viet $1 spayiut uth de Super ea 0 eea curcubeului ‘mati interesante, stiuit din rolurile ‘cul curcubeutui a gi de realizarea ui i se vor adauga In via, fiecare pe-nouk roluri pe vera de vied este si nespecifie; de sionala", adicd la ntexproteaza” de-a tillor caracterizate iti superioare care rispuns Financia ‘CARIERA $1 MANAGEMENTUL CARIEREI asi ss din paren oases Comet ev ein repose emt] “Beste: I) erpreteazh care ea find legats mai mult de aspectele exterior, si mak pulin de cele inerioare, de ersonalitate; 2) hmiteaz8eairele doa a smut puri de ongnizaji, adil doar ln cele care presupun antrenameat specif, antenament ce s¢ capt tn anumite ip de organizayis; 3) sugereazd ascensiunea persone! pe seta ierarbicd a organiza, fpt care o face apical doar a orvanizaie de tip bitocrae 4 angajeacd prea mult organizata, ma ales in plan economicfinanciar. Or, caer ar > usbul concept ca ind att de fcr obit, td ei sbiectv. Af, carita ‘au necesitf fa mod riguros legarea ei de o singuri organizatie, ea putindu-se realiza in organiza dierite $i numeroase. Se inpune, de asemenea, a se erage, pe de © Parte, aspectul de ascensune tn care, evluia in crierd id mult mai diferent (acai cu ascensun i eaderi; suyonar in aclai omen, i acess pont, rk progrese deosebite, cu platoui,s, pede alt pre, angajarea prea mare a organiza in managementul carer stindu-se cf indivdalincepe sf jon unto dn ce Ince mel ‘marin aulomanagementulcariere sale, Probabil cd misearea individu de lao poziie Jnalta (insu, in jos, tn agonal) este mal important pentru cariert deci ascerciunea individu exlusiv feria Gary Jns (1958) define cariesa a 0 succesune evolu’ de atv pro ‘esonaes poz protesionale pe care le ange operand, ca aul, cunostinle si competentcle dezvoltate de- lungul timpului” (Fohns, 1998, p. 560). Pornind de la 0 serie de alt autor, Johns disinge dows tpuri de carer, s1anume corona exern, Concept ca sueceiunes obit de pool al ue pecoane, x crira nerd cate \iaeazh interpretarea subiectivs pe eae of individu exigentsor profesional obit.” up opin nossa, termenii de caver extern si carierd Iker sunt imropta folositi. In realitate, este vorba despre aspectele obiective ale carierei ‘i despre cele psihologice,subective. Dealt, chat autor care ula terminolota de mal sus rcizazi cl atnci cind vorkese despre carera extern, a in sedee fe pociile rofestonatedeinue de indivi, fe factri exer’ (alaru, tip de munct ete) implica do carer, pe end termeaul de carierd intern are In vedere modu de percepers 4 reprezetare a carierei de fre indivi, Aste inet am putea vor, cel mult despee _‘arira oblectivt(conceputt cao suecesiune a poritilorocupate de invidde-a lung ‘viel profesionale) si despre cariera subiectiva, perceputi (referitoare la modul cum Siren imerpreeazd ial pose parcure, semuificala pe cate leo acon et) Jn atera acestui fap, din defini Jui Toh ranspareousoarlparcularizare a arere Iaorganzaile de tp birocratic. Nojunea de sucesiune evolu i, mai ales, cuvéatl satinge” sugereari asensiunea en telsturk dstinctva + carer, Suntem tn depin acord ct Joins cae arat cf tet sunt elementle definite ale eater I) misecen (Qrofesionat) individu de-a lungoltimpulu; 2) imeractanesfactorior individult ¢uceiorganizajonali, react oamenior ia ua pos depizdnd de potrivirea/nepotrvtea sine concep de sie ocupsional si constringerile conte de post respectv, 2) speciicarea individu tn sera medulu cupatona,cariera find ce prin care oma Capt identate oeupational. | as INomvinut fy ORGANZA | Cle de mai sus ne conduc spe umitoarea define sntetic8 a carierei=_,Carira tote seccashaien de prferuai, tedebtnici, pO, scGviG, experiage i rol | Pareurse/praciate de individ dé-aTongul vei ai profesonate conconitet cw inte by sib sateen ds prose Regs nea rt idl fundamental 1) cea referoar dra crit, eumscrs ns ie profes indviulur (pe-catieraspostearer avd important lor In repo eri prop: | tclvs, reglemental legal, chiar cu docuete oficiae)/2)ideea bint dite Plana! cbieci i cl subecti, opiate sueesive ale indi dea lung care / onset obiestve ale poles pstunor profesional, eit ide apie imereele, alr, teuinel, expen si expectale perce! tn eaza{ 3) in Fine dea taectoiorconurte pe prereset (ascenentdecendente, Sai nare, descendent, mulirefinal-Rexbile~ cu predominana unas alla ne cle dev ungul negi viel un individ sa petro erioud determinate inp. Taiectorile carers sunt dependent, pe deo parte, de resume invdus ar,pe de ati par de-acvunleinepinse be deta orienti, const i is profesionald a individu, dar neigeadrndu-se in perioada . Mutapii in contextul earierei GO pa C6 fire ‘Ani '80-"90 ai secolului recut au adus cu ei o multiudine de schimbar in planul view <-~ SE , care s-au reperuta direct asupra carereor prafesTonale ale oamenilor. pe eele mai importante Incerciim, mai jos, se tecem in vist, intro manier® succi dintce acestea. * Conditile uneori dificile de existent si functionare a organizailr i-au determinat pe conducitori si manager acestora sf reeurgs Ta reduceres numirului departamentelor, ) implicit a numtrului angajajlor, fpt care cerea mai mull miu st iat mare MeNTBiTiate din partea angajailor ramasi. Numai c& aceasta conducca ls 0 suprasolcitare a celor imasi, care adeseori clacau. Cresterea gradului de competitie prin diferentiere, a importante caiti, adaptabiliai i reactviti in functie de nevole clienjilor acondus 1 doar Ia modificarea profundi a modului de organizare a muncit, ci sila fuziunea unor organizaii ocmai pentra asi putea mente poztia pe plata. Fuziuaile adue restructuriri masive in cadrul organizatei care, cel pujintemporar,blocheaza actvitatea asi cu ele * Freeventele dezechlibrari dintre cererea si oferta de personal au permis ca angajarea ‘se fac dupil alte criteri deedt dupa cele tradiionale. Unit autori (Templer, Cawsey, 1999) 7, \) Saeed, Mn ultimal timp, anea{ates ate loc cw att cup prescrinille din fete posreilor, ) eft dupt competentele si valorile persoane’ in raport eu intreaga organizayie. Lovalitatea {aya de organizatie devine primordialS. Pastrarea sau disponibilizarea oamenilo in/din Ciganizaje este determinati na exclusiv de competengele si performantee indivizilor, ct side gradul lor de atagare si angajament fai de orpanizae (Meyer. Allen, 1997) carierei: .Cariera speriente $1 rolur Reptsim in aceasta circumscrist ins importanga lor in vndu-se in perioada fa Imbinarii dine (ea lungul carierei de caracteristicle si de apsitudinile ei in cauzi; 3) in Tescendente,staio fa say aleia dintee cerminata de timp) lividului, iar, pe de tail, consilieri si bri in planul viet tale ale camenilor zele mai importante ilor au determinat ui departamentelor, ai mare flexibilitae rasolicitare a celor vin diferengiere, + cliemilor a condus sila fuziunea unor ile aduc inst eu ele Jocheazd activitatea permis ca angajarea apler, Cawsey, 1999) lin figele posturilr, anizaji. Loialitatea camenilor in/din angele indivizilo, ci Allen, 1997) ‘CARIFRA SI MANAGEMENTUL CARIEREE as [Nevo de ajustare la solicit, ea cea de fmbinare intr dou cern organizationale ontraditogeringsstandordizii i csrings esi ay atras dup ee noi forme de angajae side organizare a muneil. Conraciele de angajarelimstae in timp, echipele “operative muliiscipinare, munca in rejea, grupurile de proecte, onganizalile (rans- cultural, remunerare in une de prformant,slujbele part-time, munca la doc sunt noile forme de organizare a moncti care au patruns in medile organizafonae + Faptul c& organizaile mu mai reuseau si-sisolutioneze singure toate problemele cu care se confruntau a atras dupa sine recurgerea lg externalizarea unora dintre activitile lor, adica 1a incredingarea acestora altor persoune 31 ofganiza(it din exterior 5/), Pentru ale reali. Aceasta a generat inst attudini gi react dierte intr persoanele din exterior gi cele din interiorul organizayiei. Unele studi (Millwatd Brewerton, 1999) arath cf cei care Tuereazii pe bazi de contract temporar sunt adesea multumiti de ‘grupurile in care Ist desfasoara activitatea, atitudinile lor fiind similare cu cele ale ‘angajtilor permanengi, Alte studit (Renard, 2004) subliniaza posiblitatea aparitiet unui ‘eren potential conflictual inte cei existenyi in organitatie gi cei temporar veniti in ea * Concdirlemajore la cae oganizatie au fs neve st ecurgh au contra schimbide aan i comporaent a membe onganiai care maa, Arable Si Cont (1990) arate, n periods de eduer de orton, of oust manifest © )) mai micd creativitate. Shah (2000) a demonstrat cum afectarea refelei socioafective a J } sropuritoea cond la apr nor seine de repel ade cel cocedla i cir ia eatil negative Inna personnel nase In onan “Tote cesta inc ulate au sciqbat aa oneal carecor profesional Se poate var eiar despre aperita unor ai ih gadal nou conten a eseelor Profesional, pe eae le preven fa cle ce urease a) Inlocuirea stabititati, char a perenitit carierelor profesionale cu mobilitatea (__ Acestora. Este un fapt de domeniul evidentei c& asizi slujbele sunt schimbate mult mai des decit in treat Hsteau, 2003, p. 194), Un aspect interesant semnalat de ceretitori este agela cl schimbarea frecvent a sujbelor se asociazi cu aparita uni sentiment de insecuritate a focal d€ URES, dey analizele economicearata netemeini- ) Accentuarea caracterulul de slaba predicnibilitate a cursuluicarierei. Carierele au \_ devenit mai putin predicibile, mai pun sructrate, mai putin sigure PEW c= Tal ‘multi oameni, O asemenea mutate nu este ipsitd de semunifiate, Dat find fapel e& cvoluiacarierei nei persoane nu poate fi prevazu, mai ate ost si ne ocupim cu ‘managementul carer persoanei respective? ne putem inteba, Nu curva orzanizaia ar trebui sd se intereseze mat putin de 0 asemenes problem’? Réspunsul autorilor ese categorie nepativ, Oriedt de problematice ar fi astzicarerele, ineresul organi- stayed fatd de ele ar trebui sé fe maximal. —— ©) Treeerea deta cariertetegate aproape exclusiv de lumea munci si lumea organi- ation acestea din urmd Find cele care asigurd (ocul de muncd, la carereie “deschise spre aspect deo larga soctaltate, Nu nurailocul de mune dre un impact major asupia carerer PTOTesTonae, cgi experieneleindividului din afara loculi de <0) Deplasarea centrului de grewate de pe man sh INDIVIDUL IN ORGANIZATIE ‘mune, din file, din alte medi sociale. De exempta, obligail famille determin decizile ou Ts carierd (coninaatea sau schimbarea ef). EvolUtia “Broriunea su afforirea ei vor parta ampreniaevenimentelor petrecte tn alte medi sou rejelesisteme de relatit sociale decit cele propriv-zis organizationale (vedi Feldman, 2002, p.353). Astzi carerele sunt legate de intreaga vie individ, fu numai de viaga din carol acivitiir de uc, ceea ce contea7 find interacisile _- ‘variate dintte individ, munca si meciol organizational. @) Sedderea in important a teiectoriel ascendente a carierl, tn fovoarea triectriel complexe, varibile,S-aobservat ch promovil pe Scaraierarhick Sant mal MeN cbtint, fa imp ce migerile la acelay nivel ierarhic (deci pe orizontal) si chiar cele descendent (ctr nivelurileirarhice inferioare) sunt ma fecvente, Cu alte cavinte, asistim la cresterea frecvenfi carierelor anteprenoriale in defavoarea earetelor _biroeratc€(Kanter, 1989), Sal sutori (de exempla, Feldman, 2002) milieaz& pentru carereleoriztiale, radiale, descendent, aparent discontinue, ca flind mult gai specific epocii contemporane ‘gementul ei, Desi responsabiliile organizafllor in ceea ce privegte management hi scad, ci dimpotriva, se accentueaza, incepe ssi facd loc tot mai mult tendinga de implicate direett a oamenilor in coustruires propriilor cariere. Centrarea oamenilor ‘pe ei insisi ft ajuts pe acest s8-si cunoased mai bine disponibiliigte Cinclinatile, aptitadinile, interesele, valorile, deprinderile si abiitile etc.), een ce fi determina st fie mai ateni si precaufi atit in momentul alegerit carierei, eft si in cel al schimbaril ei. Cunoscdnd implicaile politeit gi contextului legal al dezvoltitit carierei (prevederi legale, drepruri civil si profesionale), camenil fac tecerea de la gestionate de organizaii spre modelul cariee Tmobile, auToesionae— (Werner, 2002). Tendinja de transfer al riscurlor dezvoltiritearierei de Ia organiza la individ (vezi Leana, 2002) sernifick gradul major de autoangajare a individului in | ora formare yi deze. 1) Trecere de fa atarea pe precenel carer’ spre axarea pe elaborarea wel iiunt Drivind perspec carlere. Nu este sufcients8 se evalueze cries actual = unei persoane, aga Cum s¢ prezint& la un anumit moment dat, ci mult mai important este fa aceasta i fie evaluat in pesspectva. A asteptacaIerurile i mearg& ru este ma periculos decitaentiipa, chiar cv neleaproximde,evoluia probabil cariert Se pare, de aceea, cl necesita eval permanente «caiee: devine stringent in alee noaste ———— — 1 Vata concomitenta a carerelor singulare cu carierele duble sou cu cele fr Tinie. cu o ward predominant acestona din wre. Cariera singular se eferd la situaia deiner unui singur post «une ingure poi de-a lanl inegi vie, pe ind ele duble sa fra limit, Ia sna in eare orl tec prin mai multe pest, posi, chiar profesiun’ in decursl vei sale profesionalesetive. Arthur si Rowsseat (1996) arta cf lips de limite »carierelo se referk Ia fata ch acestea depisese aniele orgeniatonale legate de funcic servi, ele necesiting flesbiitatea Wests mat ales in cea ce privese activi sable, Cares tl indo pute bio aed orga prot in sas aes del Toi cept ogi failiale determing Evolutia cariere recute in ale medi anizajionale (vezi via indivi 1 find interaeyiunile 4 sunt mai dificil de ‘ontaa) gi chiar cele te, Cualte euvine, favoarea carierelor to, 2002) militesex tinve, ea fiind mult i cdtre automana- este managemental ‘nai mule tendinga de Zentrarea oamenilor liaile (Inctinaile, ees ce fi determing ti, ct si fm cel al legal al dezvoltarii ii tae tecerea de la »bile, autogestionate srvide Ia organiza jare a individului in vorarea unel visluni riera actual 2 unei rai important este smeargi riu este mal robabilf a carierei devine stringent tn le saw cu cele fara ingulard se refers la sul intregii vieti, pe 2 mai multe posturi, Artur si Rousseau ch acestea depasese ‘stand flexibilitarea Carierele fara limite CCARIERA SI MANAGEMENTUL CARIEREL ss cranscend organiztie i sructrteacestora, Din puct de vedere pstologi, ee penins decvlarea pong umane. De all, exis 0 sunt mult mai Favorabil fe psihologia social potrivit cirela sfwajlle puternice sunt mai explicatie dat ‘consiringitoare fa de manifestarea personalitai, ele presupunsind regu, sanctum ete care ghideaza comportamentul, spre deosehire de siuatile slabe in care, asemenea segull si constringeri lipsind, probabilitatea ca oamenii si se manifeste conform personalitji_lor este mult_mal mare (Mischel, 1968). Or, arati unii cercetitor (Weick, 1996; Jackson, 2001), situafile de munci de astizi suat mult mai slob structurate toemai din cauza schimbrilor intervenite $i, mai ales, din cauza valori crescinde acordate inovatiei. Ceea ce inseamna c& exist mai multe oportnit pentru o persoani de #-3i lege modul de comportare, de a-si cluta situate care considera c¥ fi sunt mat favorable + 0 mutate extrema ar putes constitu dspariiacarierei i nlocirea ei cu simple existent cotiand a oma. Incest, rspintile, impasuritecaractrieazt exes ce mamim carier, si deci existent unui muneitor are mu face cried, oi incearc par si simpla sé contime ai cite viet eotdians” (Lawepie, 1987, p. 593). Flrd indoial ca acest punt de vedere este exagerat, desi, pentru anumitepersoae, pentru ‘sumite medi socioprofesionale i socoeconomice, el poate si fie perfect adevara. Nu ute ree ev vederea fap cf, din cele spuse de autotes ett, manspare acepfunea birocratcé a cariere, eu tiectoria ei ascendent,ceea ce, cel putin pentru nielul de execuie din piramidaorganiatonal, este mai pin propria [Noul context al crite, pe care am incereat sl schifim mai sus, genereaz8o serie de dilemeetice si practice, bine prezentate de John Arnold (2002). Cele mai feevente asemenee deme, considera Arnold, apa din dorinis managerior del vir piramiel organizationale de a sea o fora de mune roa! devotar, dar si total dspensabld. O problema practic este si urmdtoarea: cum pot ff oamenitincuajti st smth manifest loittate fa de o organza care nu manifests nici un devorament ft dee, cu atit ma} mult eu eit manager de la vir ascund natura devotameanalui To fi dt angst? O alth implica, ara autorul eit, este accea cl persoanele cu abil limitate vor gsi is vor putea pstralocurie de munc& mult mai grew dcdt pnd acum, eea ce duce la pericoll format une subelase de oameninemultumit care au puting sans dea avea acces la cariere de orice tip. fn fine, ei ange resimtnemalgumi fa de schimbarile din lima decada secotuui XX, mai mult ei constinizead din ce in emai pregnant fapal cf angsjatori au incleat contractlpshologie, fn loculeailor de hang durat bazate pe regulilenesrise ale fngelegei i increderirecproce, pe Ioiliate, au fos puseregulile une ,aftceritrmzactionale™ de scurté ura. Tomi de ‘ceca, cum art in ait part, in momentl de fw problemele legate de incearea comtracti psihotgicincep sine fn permet cece In planul sine psinologic, noul context al criezeia condos lao renova com ceptuals, Una dine cele mai importante o constitu inlocite x ceea ce mall vreme fe mimeapsihologiaprafesunilor eu eeea ce astiz se aumestepstolopia criere. Des oun in sin de pstholopa carierea fost flo mai demult epi, Dooald Super 356 INDIVIDUL IN ORGANIZATIE 8 publicat ined in 1957 o carte iniulati The Psychology of Careers), abia in ultima veeme el a cipatat o consistenil si o fundamentare stimjfice. Desi cele dowd tipuri de psihologi sunt strans legate inte ele, flecare avantaja un anumit aspect, pierzind din vedere altul. Astfel. psihologia profesiunilor se centta aproape exclusiv pe profesiune, neglijand aspectele legate de timp si de succesiune (continuitae), in timp ce psihologia carierei proceda exact invers ; prima era in esengé o psihologie diferentill, a doua, 0 psihologie a de2voltéri Or, este imperios necesar ca ambele aspecte si se regiseasc’ reunite vnitar, capabil a contribui la realizarea practic& a wnor actiuni, cum orientate, consitiere si management al carierei intr-un tot fi cole de 2. Orientarea cursului carierei 2.1, Alegerea si orientarea carierei tn domeniut psiologici carer, existé o multadine de concepte care de cele mai multe ori sunt utiliate tnt-o manera nediscriminatva. Astel, se vorbeste despre alegerea, orientarea constierea, decvolarea, educarea, management! carierei. Dack la cele de tai sus adfugim si conceptele de orientare scolar si profesional, orientare vocaio raid, reconversie profesionala, vom ingelege ef siaata devine si mai difielt. Nu ne bropunem s&inteprindem acum o ampli dezbatere terminologic3. Deocamdai, dorim s diferentem primis doi termeni, si anume pe cei de alegee s orlentare a cartee Alegerea carers impli optunea indvidulu pentru oprofesiane sau pentru anumite_ tari de postr, posi ete. Important pena ca sunt, dup nol, moment end se face © asemenea optune,faetori care o iflueneaak si eariteriscilealegeril ca atare. CAT priveste momentulalegeri profesiunt iu caries, abst fe plaseasa de obicei 4a inceputul viet profesionale active a individuli. Dac profesiunea inital aleast na «ste potivti sau satisfEcRtoae pentru individulrespctiv, ea poate fi schimbatl ulterior. Din perspectiva acestui prim aspect, alegereacarirei se situeazd la debutul vet proesionale, pe cénd orieaarea, ‘punen Dol, cf a curswlu/traectorie ‘arierei are loe mai trziu, dup o perioada de practicare a profeiei respective Cu referie la factor care tnflaenjeazs legerea carierei,constattm mu doar a dinea, ci si varetatea Tor extrem’. Numai cS aceytfactori sunt de cele mai multe or enterioriindividului, chiar mai pojin constientizai de el. Téndrul, afl in htt Dlienjeniglacestor factor, ineapabl ind dea se cunoaste profund isufcieninfornat 5% poate insuficient motivat, face alegere care poate fi corect,feictt dar i incimplt- toare, gratuii,oalegere care repreznt intra toul sa nul repreziniadeloc:Orientarca carierei, imprimarea unui ald curs 5 alt rtm a ei constiuie expresia maturfidepline 4 individului, rezuttaul experinfelor cumulate de-a lungul timpulu, al sueceselor s insucceselor wate si traversate pe pareursul practic unei/unor profesiun Cursl carierei, cel puyin ca tendinf, este intowdeauna orienta pocitiy, construct, aceasta oFientare find reprezentativa pentru identitaten profesionald a individulut fe chal opear Orier plana A cup edeo de pe funcii partic L.Ho (1930) Hae Hollar Gifer. consid sau, d unei p sase intro Amok alta abia in ukima dou’ tipuri de \ plerziad din pe profesiune, ce psibotogia iala, a doua, 0 site int-un fot ar fi cele de ele mai multe spre alegerea, Jacl la cele de niare vocation ities. Nu ne dati, dorim J edind se face azide objcei lial aleasa mu bald ulterior, lebutul vietii vetive doar multitu- tai mule ori Jn hatigul si jent informat si ineampla- 2 Orientarea ‘tigi depline ucceselor si juni. Cursul 2tiy, aceasta CCARIPRA SI MANAGEMENTUL CARIEREI a9 In sfarsit, cand vorbim despre caracteristicite alegerii ca atare, avem in vedere faptul algerie po finu doar necesare, conlae, ci i acidenale sau frat, o pesca cpfind penta o profes cu twa facimpitor sau find constansd, obligato fnea, Orieatareacursuluiearieei nu poate fi niiodstdaccidenals i fora, dinposria ca ste controll, ghidat fede individ, prin propile sale fone, Tie de orgie, pn Planurile si programele elaborate pentru sustineree earirelor membyilor ef Asada, principaa difereniere pe care 0 vedem dine simpla alegere a carieret s oriemares curl carer o reprezinaceea ch algerea carer este mai dept un moment favorabil sau nevorabl, cu consecinie ste sau nelate, pe cind cricnarer cutsuui carierei constitu un proces congtent si volta dia, ce unde spre objinerea Uunor consecinte favorabile ait pentru individ, et si pentru orgenizatie. Credem cf wa asemenea punet de vedere este in consenscuopiilleacelor autor care dsfincseorewiazen ¢arierei ea find «tparu relay stabil al alentetor, vlorilr, auditor gf actviee ecupavionale” Johns, 1998, p. 561. De fpt,spunem ni, orienateacariere a cututat ei) const in asigurarea unei cit mai mari eoncordane/coreSPORICHE Tale aterm le de personalitate si specifieuldifertclor profes sau ocupati, Oriemarea ennet ‘consti, asadar, in accelerarea, incetinivea, stagnarea, schimbarea cursului carierei in funtie d gradu de concordant sa discordant dine paticrnurle de personllane Particularihle generale si stuationale ale acivitilor ocupuionale. Dine mulipete {cori ctaborate cu privre la orentareacarerei le vom select pe cele care sumtin eted 1 visiunea noastrd. Consider eX weoria personaliti vocalionale tlabora de Toke L, Holland (1959, 1975, 1994) si toria ancrelorcarierelpropust de Edgard Schein (1990) corespund cel mai bine concept de orientate a cusuuicarizielprosar tet nk 2.2, Teoria personalitatii vocagionale (Holland) Holland pornese, in torin sa. de ta soll deosbi (iferemel nvidia pe ase viet mane gia late lps fe sei at Considerd ca personaliiea se expr cel ma in aria profes cei’ Marte ‘sau, dimpotriva, dezechifibrul perso: alititii pe parcursul vieyii sunt date de exercitarea nei profes care tvorizeaz sau inpiedickaceassexprimare- Exel; she Hehong $ase pur de personality vocajonale reli, investiga ste socal, inepioets convertion) si sase medi ccupainale eorespunztoar lor in tibet TY akg Jntr-o forma adaptata dupa Holland si o serie de alti autori (Isaackson, Brown, 1997 ; Arvold, 2001; Klein, 2001 Sigh, 2001; Luca, 2002.) ele sate pur de pen naliti voetionale i medile oeypajonalecinesponden we il define personalitatea a INDIVIDUL IN ORGANIZATIE Stadia 4 Dervoareacarierei Dezangajare ‘Stadia 3: Carers mooi dex Giada 2: Srbleae si Stadiul 1: Exporare si icon Destin tari carieret (dupa Hall, 1 Figura 7.3, Siaile d Mai recent, incepind de prin anii 70, cereetatori leagd si mai insistent dezvoltarea carierei de intreaga viajéa persoanei, In 1973, Gysbers si Moore au propus conceprul de dezvoltarea viet de carierd, avand in vedere autodezvoltarea de-a lungul viet prin {nteracjiune ¢ infegrarea rolurilor, locurilor si evenimentelor din visja unef persoane, (Cei doi autor arate termenul de viazd exprimt accentul pus pe persoant ca intreg, iar cel de carierd pe rolurile in care indiviei sunt implica lucrétor, participant I activitti de timp liber, cetifean, membra al familie’), locurile in care se gisese (acasb, la scoala, in comunitate, 1a mune) si evenimentele, planificate si neplanficate, care apar de-a fungul vii lor (casitorie, avansare, divort, pensie). Mai térzia, in conjinutal nogunii respective sau introdus si alti factori (gen, rasi,religi, statut socioeconomic) (vezi Gysbers etal, 1998, pp. 7-9) Ali autor’ au sublinia si mai pregnant sensul notiunii de dezyoltarea carierei, ,Dezvoltarea carierei implich inteaga viafd 2 persoanei, nu doar ‘ocupatia acesteia, De asemenea, ea se referd Ia persoand ca intreg, la neoile si doringee capacitajile si potentialul, bucurile si ansicttile, ilumindrile si -petele negre» ale acesteia, Mai mult, aceasta priveste persoana in contextul vii sae in continu schim- bare” (Wolfe, Kolb, 1980, p. 1. Inseamni cl o serie de factori, cum ar fi presiunile si constringerile medivivi, legiturile cu persoanele sermnificative, responsabilitile legate de copii si pirinfi in varsté, circumstanjele si evenimentele trite, tebuie Iuatt in ‘considerate, analizagi si inelesi. Din acest punct de vedere, dezvoltarea carierei este fechivalenté cu dezvoltares personals. Persoana si circumstanjele sunt concepute in evolutie, In schimbare, int-o derulaze ee presupune interacfiunea reciproes. In acest drnctlawe conic = Apel ky ce Stadia « Pezangajare Corxnuarca ‘enol Dean a 1975) insistent dezvoltarea " propus conceptul de a lungul viet prin Visja unei persoane. ‘ersoant ca intreg, iar articipant la activity esc (acasd, la scoal, icate, care apar de-a in confinutal nogiuni ‘ocineconomic) (vest ant sensul nofiuni de «8 persoanei, au doar anewile si dorintele, i epetele negre> ale le Im coatinua schim- am ar fi presiunile si ponsabilitifile legate Tite, ebuie Iuaft in voltaea cariere este sunt concepute in 1 reciprocd. in avest CCARIERA SI MANAGEMENTUL Ca REI Hs