UNIVERSITATEA “OVIDIUS” CONSTANTA

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

SPECIALIZAREA: MASTERAT “MANAGEMENTUL PROIECTELOR DE AFACERI “

LUCRARE
DE
DIZERTATIE
TEMA: Plan de investitie pentru producere de energie
electrica din surse regenerabile – parc eolian in
localitatea Topolog
Plan of investment for electric energy production from
renewable sources - wind farm in the town Topolog

Coordonator Stiintific:
Prof. Univ. Dr. Gheorghe Negoescu

Masterand:
Baracu Tudor

Constanta
2009
TEMA: Plan de investitie pentru producere de energie
electrica din surse regenerabile – parc eolian in
localitatea Topolog
Plan of investment for electric energy production from renewable sources
- wind farm in the town Topolog

2
CUPRINS

1. Sinteza planului de afaceri.................................................5

1.1 Obiectivele generale ale afacerii
1.2 Descrierea afacerii
1.3 Importanta afacerilor in domeniul exploatarii energiei eoliene

2. Prezentarea societatii comerciale.....................................7

2.3 Pozitia pe piata energiei electrice eoliene
2.3.1 Clienti
2.3.2 Furnizori
2.3.3 Concurenta
2.3.4 Cota de piata
2.4 Resurse umane
2.4.1 Organigrama
2.4.2 Politica de pregatire- perfectionare a personalului si de cercetare dezvoltare
2.5 Rezultate financiare ale S.C. WindExpert
2.6 Politica de implementare sistem de calitate

3. Descrierea proiectului.......................................................31
3.1 Scurt istoric al energiei eoliene
3.2 Aspecte tehnice ale energiei eoliene si standarde
3.3 Aspecte legislative privind energia eoliana
3.4 Energia eoliana in Europa si in lume
3.5 Energia eoliana in Romania
3.6 Prezentare generala a pietei energiei eoliene
3.6.1 Piata energiei eoliene in Europa si in lume
3.6.2 Piata energiei eoliene in Romania

4. Prezentarea proiectului....................................................56
4.1 Obiectivele proiectului
4.2 Prezentarea zonei si rezultate ale cercetarilor zonei
4.3 Impactul ecologic
4.4 Impactul socio-economic si al dezvoltarii zonei
4.5 Analiza Swot
4.6 Promovarea zonala a energiei eoliene si a proiectului

3
5. Executia proiectului.............................................................70
5.1 Deviz general de investitie al proiectului
5.2 Structura organizatorica a proiectului
5.3 Etape proiect si programare lucrari

6. Exploatarea proiectului........................................................74
6.1 Predefinire costuri exploatare proiect
6.2 Parametri financiar–contabili ai proiectului
6.3 Grafic de amortizare si de rambursare credit
6.4 Indicatori financiari

7. Concluzii...............................................................................86

Bibliografie...............................................................................87

4
 1. Sinteza planului de afaceri
1.1 Obiectivele generale ale afacerii
Energia eoliana este pe un trend accelerat in ce priveste nivelul de abordare avand
in vedere faptul ca la nivel mondial combustibilii fosili sunt o sursa limitata care la un
moment dat se va epuiza, pretul acestora devine din ce in ce mai impredictibil si mai greu
de stabilizat.
Prezenta investitie vine in rezonanta cu aceasta tendinta mondiala, fructifica o zona
cu un regim eolian pronuntat.
Concret obiectivele afacerii au in vedere:

 Realizarea unei investitii intr-un parc eolian ce va produce energie electrica curata
obtinuta dintr-o sursa regenerabila - vantul
 Potentialul eolian al zonei unde este situata localitatea Topolog este unul ridicat, cu
o viteza medie a vantului > 7 m/s ceea ce permite un grad accelerat de recuperare a
investitiei
 In paralel cu investitia eoliana, pe terenul respectiv se va practica agricultura
turbinele ocupand efectiv doar 2% din suprafata de teren alocata
 Investitia are un impact redus asupra mediului ca urmare nu sunt obstacole legat din
acest punct de vedere din partea organizatiilor ecologiste sau din partea populatiei
locale
 Investitia va asigura un numar de locuri de munca pentru zona in discutie
 O investitie intr-o zona pe un anumit profil atrage de obicei investitii asemanatoarea
pe acel domeniu deoarece succesul proiectului reprezinta un potential deja
confirmat in practica
 Investitia de asemenea va atrage turisti in mod aditional deci va determina investitii
in pensiuni, alte amenajari de divertisment, etc

1.2 Descrierea afacerii

Investitia va avea loc in extravilanul localitatii Topolog. Ca urmare a studiilor si
cercetarile existente in legatura cu regimul eolian pe tot teritoriul tarii la care este realizata
si o harta detaliata, se recomanda pentru investitie in acest domeniu zona Dobrogei unde
vantul are o viteza medie de peste 7 – 7.5 m/s.

Localitatea Topolog situata in judetul Tulcea ca si multe alte localitati dobrogene se

recomanda pentru o astfel de investitie. Masuratorile pe coordonatele zonei s-au luat cu un
anemometru iar rezultatele au confirmat potentialul mare al zonei pentru exploatare eoliana.
Proiectul se va executa pe o perioada de 18 luni incluzand si procedurile de commisioning.
Creditul se va solicita pe o perioada de 10 ani, restituirea acestuia inclusiv dobanzile
incepand dupa 6 luni de la inceperea exploatarii investitiei.
Suprafata de teren ce va fi achizitionata este de 50 Ha situata la 2 Km vest de
localitatea Topolog.
S-a decis achizitionarea a 9 turbine eoliene marca Vestas de 1 MW putere fiecare, in
total parcul eolian furnizand deci o putere de 9 MW.

5
S-au stabilit etapele de realizare a proiectului. Personalul ce va executa proiectul este atat
personal propriu companiei Wind Expert cat si personal delegat din alte companii cu care
Windexpert are colaborare.

In pentru exploatarea proiectului vor fi angajate 12 persoane ce vor lucra in 3 ture o

persoana dintre acestea care se va remarca mai mult ca competenta fiind desemnata ca
sef.
Primele 12 luni timp de cand va incepe proiectul vor fi instruiti conform unei programe
care le va permite sa exploateze proiectul in bune conditii.

1.3 Importanta afacerilor in domeniul exploatarii energiei eoliene

La sfârşitul anului 2006, capacitatea mondială a generatoarelor eoliene era de 73904

MW, acestea producând ceva mai mult de 1% din necesarul mondial de energie electrică.
Deşi încă o sursă relativ minoră de energie electrică pentru majoritatea ţărilor,
producţia energiei eoliene a crescut practic de cinci ori între 1999 şi 2006,
Prin reducerea emisiilor de bioxid de carbon se pot obtine avantaje economice
consistente. In momentul de fata, data fiind importanta deosebita pe plan european a
masurilor de protejare a mediului, exista o piata pe care se tranzactioneaza unitati
de emisii de CO2. Mai exact spus de reducere a emisiilor de CO2. Pretul pe tona de
reducere de CO2 a ajuns la un moment dat la valoarea de 30 euro, stabilizindu-se ulterior
la circa 20 euro/ tona CO2. Se estimeaza, insa, o crestere la tranzactionarea pina la 40
euro/ tona sau chiar mai mult.
In conditiile prezente la nivel international se stabilesc restrictii din ce in ce mai
drastice ale cotei de poluare pentru fiecare stat, asociate cu reducerea cantitatilor mondiale
de combustibili fosili si deci filozofia producerii de energie regenerabila incumba tot mai
mult punerea ei in practica
Dacă va fi continuată politica de utilizare a cărbunelui, ţiţeiului şi gazului la ratele din
prezent, până în anul 2012 temperatura pe glob va creste cu 2[°C]. Efectele adverse ale
acestei creşteri a temperaturii sunt arhicunoscute: riscul crescut de inundaţii în zonele de
joasă altitudine, procesul de deşertificare şi schimbarea climei pe tot globul. La momentul
actual, energiile regenerabile contribuie cu numai 11% din energiile primare. Dacă vrem să
facem ceva pozitiv pentru planeta noastră, să salvam viitorul şi să creăm un mediu sănătos
pentru generaţiile ce vor veni, trebuie sa utilizăm în mod activ energiile regenerabile în
viaţa de zi cu zi.
Aparent un dezavantaj al energiei eoliene in momentul actual este faptul ca pretul
investitiei initiale este mai ridicat decat al celorlalte sisteme de producere energie electrica
(hidrocentrale, termocentrale, centrale nucleare). Dar in schimb costurile de exploatare
sunt extrem de mici, numarul de personal de exploatare este de asemenea mic.

Energia eoliana este o sursa inepuizabila de energie. Ea va exista atita timp cit Pamintul va
primi energie de la Soare; Energia eoliana este o sursa inepuizabila de energie

6
 2. Prezentarea societatii comerciale
2.1 Date generale

Denumirea organizatiei: S.C. WIND EXPERT SRL

Inregistrare Registrul Comerţului: J40/1105/2007
Cod unic de inregistrare: R 20714640
Forma juridica a societatii comerciale: Societate pe actiuni
Sediul firmei: Bucuresti, Str. Grigore Mora, 13
Adresa Web/E-mail: www.windexpert.ro, office@windexpert.ro
Telefon, Fax: 0040 318.053.636, 0040.314.100.191
Data si locul inceperii activitatii: 06.07.2000
Natura capital social: capital social 100% privat
Capital social: 1035200
Cifra de afaceri: 12544632
Numar angajati: 78
Asociati, Actionari: Grupul international CEZ - actionar principal
Banci in relatie cu firma: Banca comerciala Romana (BCR), Banca Romana pentru
Dezvoltare (BRD), Banca Transilvania
Activitatea de baza a firmei: Proiectare, consultanta si exploatare sisteme de producere a
energiei electrice avand la baza energia eoliana
Cod CAEN: Sectiunea D (Productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, apa
calda si aer conditionat), Cod 3511 (Productia de energie electrica)

2.2 Istoricul activitatii

Windexpert membra a grupului ceh CEZ a luat fiinta ca companie cu experienta in
domeniul energiei eoliene asigurand in acelasi timp consultanta specializata, proiectare,
import de utilaje industriale,etc.
În ceea ce priveşte organizarea procesuală sunt prezente cele cinci funcţiuni de bază
ale unei intreprinderii: proiectare-dezvoltare , producţie, comercială, financiar- contabil,
resurse umane
La momentul actual compania are toate avizele şi autorizaţiile pentru implementarea
unor proiecte eoliene de 145 MW în Dobrogea în valoare de 150 milioane euro in urmatorii
10 – 15 ani
A participat la expozitiile si conferintele Europene majore pe tema energiei eoliene (EWEC
2004, HusumWind 2005, EWEC 2007, EWEC 2008) . Angajatii Windexpert sunt trimisi
periodic la cursuri internationale pe tema energiei regenerabile in scopul perfectionarii
competentelor si schimbului decompetente periodic. Din 2007 Windexpert a fost acreditata
ca membru al “European Wind Energy Association”.

In Romania compania este autorizata ca producator din surse regenerabile de energie

electrica - licenta ANRE - 700/2005. Incepand cu 1 Noiembrie 2005 firma este inscrisa ca
7
participant la piata certificatelor verzi din Romania. In 2005 s-au emis de catre OTS in
favoarea societatii 286 certificate verzi. Codul de participare la piata certificatelor verzi
este: ROP000000002

In domeniul energiei eoliene putem mentiona, realizarea primelor parcuri eoliene din
Romania. Pana in iunie 2008, s-au construit in Romania 80 turbine eoliene cu diverse
capacitati urmand ca pana la sfarsitul anului 2009 sa se participe la constructia a inca 4-5
unitati cu capacitati peste 20 MW fiecare.

In curand, este preconizata montarea a doua turbine eoliene noi in cadrul unui proiect
localizat in Valea Nucarilor, Jud. Tulcea, urmand apoi, pe parcursul anilor 2009-2010,
montajul unor turbine cu capacitati mai mari, organizate in cateva parcuri situate in
Dobrogea.
Societatea are de asemenea participatii la centralele automatizate Vestas ( 3-60 MW),
amplasata in Parcul Industrial Ploiesti - locatia Crangul lui Bot si este racordata la SEN si
SC Parc Industrial Ploiesti SA. Centrala este complet autorizata si livreaza anual 300 Mwh.

Ca elemente de referienta se pot enumara:

 Parcul eolian experimental Sanicoara 1, Jud. Bistrita-Nasaud, 2005-2006
 Parcul eolian Saniacoara 2, Jud. Bistrita- Nasaud, 2005-2006
 Parcul eolian Cutca, Jud. Cluj, 2005-2006
 Proiect la cheie SC Blue Line Impex SRL, Valea Nucarilor, Jud. Tulcea, incluzand
turbina Neg Micon 1500, 750 kw, 2006-2007
 Proiect la cheie SC Green Energy Grup SRL, Valea Nucarilor, Jud. Tulcea,
incluzand turbina Neg Micon 1500, 750 kw, 2006-2007
 Proiect la cheie SC Electrogrup SRL, Valea Nucarilor, Jud. Tulcea, incluzand turbina
Neg Micon 1500, 750 kw, 2006-2007
 Montaj turbina Neg Micon 1500, 600 kw, in localitatea Corbu, Jud. Constanta, 2007
 Continuare proiect Valea Nucarilor, Jud. Tulcea prin montajul unei noi turbine Neg
Micon 1500, 600 kw.
 Continuare proiect SC Green Energy Grup SRL, Valea Nucarilor, Jud. Tulcea, prin
montajul a inca 2 turbine Neg Micon 1500, 600 kw.
 Continuare proiect SC Electrogrup SRL, Valea Nucarilor, Jud. Tulcea, prin montajul
a inca 2 turbine Neg Micon 1500, 600 kw
 Continuare proiect SC Blue Line Energy SRL Agighiol, Jud. Tulcea prin montajul
unei turbine Neg Micon 1500, 600 kw, iulie 2008
 Achizitie, demontare, transport, depozitare si reconditionare a 23 turbine eoliene cu
capacitati cuprinse intre 95 kw si 750 kw pe parcursul anilor 2005-2008
 Instalarea a peste 20 turnuri de evaluare a potentialului eolian cu inaltimi de 60-80
m in diverse zone ale tari, pe parcursul anilor 2007-2008
 Dezvoltarea unor parcuri eoliene in Dobrogea si alte zone ale tarii, cu capacitate
totala de peste 400 MW

In afara de implicare efectiva in investitii compania are o intensa activitate

organizationala si de colaborare cu alte entitati din domeniu:

 Facilitarea achizitiei de turbine eoliene pentru diverse proiecte

 Sustinerea activitatii Asociatiei Producatorilor de Energie Eoliana din Romania
(APEER) de la infiintare pana in prezent

8
  Colaborarea cu ANRE sau alte institutii in vederea definirii sau modificarii unor
reglementari sau initiative legislative
 Implicarea sub forma de consultanta si suport tehnic pentru alte pacuri oliene cu
diferite capacitati amplasate in diverse zone ale tarii
 Facilitarea dezvoltarii unor schimburi de experienta intre APEER si asociatiile si
institutiile similare implicate in domeniul energiei eoliene din Germania si
Danemarca.
 Prestarea unor activitati de service si consultanta tehnica pentru turbinele eoliene
instalate
 Colaborarea cu diverse companii straine cu experienta in domeniul energiei eoliene

Prin implicare directa sau prin intermediul companiilor din cadrul grupului de firme,
Windexpert desfasoara activitati care variaza de la consultanta, suport tehnic, service sau
evaluarea potentialului eolian, pana la realizarea unor proiecte “la cheie” in domeniul
energiei eoliene.

Wind Expert la nivel international face parte din concernul cehoslovac CEZ
deserveste mai mult de 5,3 milioane utilizatori finali in regiunea Europei Centrale si de Est.
Achizitia recenta de succes a trei societati din Europa de Est de distribulie de energie a
ajutat Cez sa devena un jucator semnificativ pe piata energetica zonala.
Activitatea centrala a CEZ, societatea mama in cadrul Grupului CEZ este producţia de
electricitate. La 30 iunie 2004 capacitatea instalata totala a Grupului CEZ a fost la 12297
MW (71% din capacitatea instalata totala in Republica Ceha) ceea ce il face membru al
primilor zece producători energetici europeni. La 30 iunie 2004 producţia totala de
electricitate a atins 30.7 TVVh, care reprezintă o creştere anuala de 0.526 TWh.
Un program de optimizare implementat in ultimii citiva ani a mărit in mod considerabil
productivitatea centralelor electrice operate de CEZ. Productivitatea muncii in 2000 a ajuns
la 467 MWh per angajat si luna, iar in 2002 era deja de 613 MWh /(pe angajat pe luna).
Cele mai mari sucursale ale CEZ si parti foarte importante ala Grupului CEZ includ
cinci companii dc distribuţie de electricităţii, Stfedoieska energetika ("STE"), Zapadoceska
energetica a.s. ("ZCE"), Vychodoceska energetika a.s. ("VCE") Severomoravska
energetica ("SME") si Severomoravska energetika a.s, ("SCE" este subiectul dezbaterii
unei decizii a Oficiului Ceh Antimonopol),
Anul 2001 a fost martorul unui proces destinat transformării CE2 dintr-o societate orientata
sp'e producţie pura intr-o companie de productie-comert, adica promovarea sa la un nivel
calitativ mai inalt. Transformarea a fost anunţata de lansarea unei marci noi "Duhova
energie" (Rainbow Electricity). Originea brand-ului este legata de efortul de a oferi clientilor
oportunitatea de a selecta livrari de electricitate viabile din punct de vedere economic, in
timp ce-si optimizeaza consumul de electricitate.
Un program de optimizare implementat in ultimii cativa ani a marit in mod considerabil
productivitatea centralelor electrice operate de CEZ. Productivitatea muncii in 2000 a ajuns
la 467 MWh per angajat si luna, iar in 2002 era deja de 613 MWh /(pe angajat pe luna).
Cele mai mari sucursale ale CEZ si parti foarte importante ala Grupului CEZ includ cinci
companii de distribuţie de electricităţii, Stfedoieskâ energetika a.s. ("STE"), Zapadoceska
energetica a.s. ("ZCE"), Vychodoceskă energetika a.s. ("VCE") Severomoravska
energetica ("SME") si Severomoravska energetika a.s, ("SCE" este subiectul dezbaterii
unei decizii a Oficiului Ceh Antimonopol),

9
 Experienta acumulata pe parcursul anilor si parteneriatele in care compania este
angajata, sunt elemente care determina un inalt nivel de profesionalism si rapiditate in
activitatile desfasurate.
Firma are în diverse stadii de cercetare si prospectie proiecte de circa 1.000 MW pe eolian.
Clientii Windexpert sunt in principal companii straine, care detin parcuri eoliene in tari
cu traditie in dezvoltarea unor astfel de proiecte. Acestia se numara printre cei mai
importanti jucatori de pe piata furnizorilor de utilitati la nivel european.
Proiectele de consultanta la cheie, (care cuprind identificare locatie, studii de vant, studii de
fezabilitate, design de parc eolian), au o pondere de 20% din valoarea contractelor
incheiate.

2.3 Pozitia pe piata energiei electrice eoliene

2.3.1 Clienti

Intrucat piata energiei electrice in Romania este o piata reglementata vanzarea

energiei electrice se va face catre un distribuitor autorizat din zona in care aceasta este
produsa.

In zona localitatii Topolog in care se va face investitia principalul furnizor de electricitate

este ENEL Electrica Dobrogea.

Enel este cel mai important investitor privat în sectorul energiei electrice din România,
prin preluarea participaţiilor majoritare la trei companii de distribuţie şi furnizare a
electricităţii din regiunile Banat, Dobrogea şi Muntenia Sud. În prezent, operaţiunile Enel în
România se desfăşoară prin companiile Enel Energie, Enel Energie Muntenia, Enel
Distribuţie Dobrogea, Enel Distribuţie Banat şi Enel Distributie Muntenia. Prin achiziţia
Muntenia Sud, Enel si-a dublat volumul operaţiunilor, atingând astfel dimensiunea optimă
în sectorul de distribuţie a energiei electrice. Pe piaţa românească, Enel intenţionează să
activeze şi în sectorul producţiei de energie, urmând astfel modelul de activitate al Grupului.
ENEL Electrica Dobrogea are peste 23000 Km de retea si un personal de peste 1600
angajati.

Un posibil risc al investitiei in energia eoliana ar parea ca este legat de faptul ca exista
un singur client pentru energia produsa. Insa prin legislatie fiecare distribuitor de energie
electrica este obligat sa aiba din energia electrica furnizata un procent minim de energie
electrica produsa din surse regenerabile asa cum este stipulat in legea 743/2008 descrisa
si in capitolul 3.3.

2.3.2 Furnizori

Cel mai mare producator mondial de turbine eoliene este firma Flender GmbH, care
livreaza 40% din toate centralele eoliene instalate in lume (Europa, SUA si China).
O intreaga industrie s-a dezvoltat pentru fabricarea componentelor, pentru servicii de
montaj, intretinere, exploatare.

Industria romaneasca ar putea sa se implice intr-o piata de 60-70 mld.euro (estimata pe 8

ani), putand produce o serie de componente cum ar fi: motoare si generatoare electrice,
10
componente mecanice - arbori grei, stalpi de sustinere, carcase, reductoare, confectii
metalice, pe baza de avantaje comparative si competitive.

Topul celor mai mari fabricanti de turbine din lumea intreaga si care sunt furnizori ai
CEZ in functie de zona din Europa sau de pe Mapamond in care se face investitia si de
conditiile locale:

Vestas Wind Systems A/S

Cu 23% din piata si 35500 turbine instalate Vestas este liderul mondial al furnizarii de
de solutii pentru valorificarea energiei eoliene.
Tip afacere: principalele acticitati ale lui Vestas sunt dezvoltarea, manufacturarea,
vanzarea si intretinerea sistemelor care folosesc energia vantului pentru a genera
electricitate. Vestas furnizeaza o gama larga de produse de la turbine individuale la
instalatii la cheie de sisteme eoliene

 Tipuri de produse: V52-850 kW, V80-1.8 MW, V80-2.0 MW, V82-1.65 MW, V90-
1.8&2.0 MW, V90-3.0 MW.
 Puterea totala instalata: 4,500 MW
 Adresa: Alsvej 21, 8940 Randers SV, Denmark
 Telefon /Fax: +45 97 30 00 00 / +45 97 30 00 01
 Web Site: http://www.vestas.com

GE Energy

GE este unul din liderii mondiali furnizori de turbine eoliene. Cu peste 8400 instalaţii de
turbine eoliene din întreaga lume care au mai mult de 11,300 MW de capacitate,
cunoştinţele şi expertiza acestei companii acoperă mai mult de două decenii. Cu productie
de eoliene şi de facilităţi de asamblare din Germania, Spania, China, Canada şi Statele
Unite portofoliul curent de produse include turbine eoliene cu capacitati nominale de la 1.5
la 3.6 de megawaţi şi servicii de suport, de la asistenţa pentru dezvoltare pentru
exploatarea şi întreţinerea. GE foloseste tehnologie cu caracteristici unice de control la
viteză variabilă, pentru a maximiza captarea de energie eoliană şi a minimiza sarcina
mecanica in turbină.

 Tip afacere: productie, service instalatii eoliene

 Puterea totala instalata: 3300 MW
 Tipuri produse: turbine de vant de mare putere ( 1.500 - 3.600 kW)
 Tipuri servicii: design de sisteme, dezvoltari de proiecte
 Adresa: 1 River Road, Schenectady, New York USA 12345
Telefon /Fax: (518) 385-7343 / (518) 385-3536
 Web Site: http://www.gewindenergy.com

11
ENERCON GmbH - International –

Dezvoltand propriile instalaţii de producţie în India şi Brazilia, ENERCON are acum la

dispoziţie cea mai mare zonă de producţie din lume pentru conversia energiei eoliene.
Birourile din Austriapana in Australia asigura un actual contingent de export de mai mult de
20 la sută crestere anuala.

 Tip afacere: producator sisteme eoliene

 Puterea totala instalata: 2700 MW
 Tip produse: turbine de vant de la 330 kw - 2,3 MW.
 Tip servicii: design, service
 Adresa: Otto-Lilienthal-Str. 25, D- 28199 Bremen, Germany
 Telefon/Fax: +49 421 244 15 20
 Web Site: http://www.enercon.de

Siemens Wind Power A/S

Turbinele eoliene Siemens sunt soluţia preferată ca lider ce asigura utilitati si

dezvoltari pentru cerinte extinse de proiecte on-shore si off-shore datorita performantelor si
productivitatii utilajelor

 Tip afacere: fabricant

 Puterea totala instalata: 1400 MW
 Tip produse: turbine de mare putere cu puteri intre 2.3 MW – 3.6 MW
 Tip servicii: Intretinere, cercetare si dezvoltare
 Adresa: Borupvej 16, 7330 Brande, Denmark
 Telefon/Fax: +45 99 42 22 22 / +45 99 99 22 22
 Web Site: http://www.siemens.com/wind

REpower Systems AG

REpower Systems AG este un lider în furnizarea de turbine eoliene, în special în

clasa multi-megawatt. De mare randament şi de încredere sunt turbinele caracterizate de o
tehnologie care a fost optimizata până la ultimul detaliu. În plus faţă de dezvoltare,
licentiere, producţie şi vânzare REpower ofera servicii profesionale inteligente cum ar fi
servicii de întreţinere complete şi pachete de servicii. Cu mai mult de 600 de angajaţi în
întreaga lume, REpower se pot baza pe experienţa sa în producţie şi instalare de mai mult
de 1.000 de turbine eoliene din întreaga lume. REpower produce gama de turbine eoliene
cu o capacitate de la 600 kilowaţi la 5 megawaţi şi rotor cu diametre de la 48.4 până la 126
de metri.

 Tip afacere: fabricant

 Puterea totala instalata: >100 MW
 Tip produse: turbine eoliene multimegawatt cu puteri intre 1,5MW pana la 5 MW.
 Tip servicii: pachete multiple de servicii diverse

12
  Adresa: Alsterkrugchaussee 378, D-22335 Hamburg, Germany
 Telefon/Fax: +49 (0)40 539307 0 / +49 (0)40 539307 37
 Web Site: http://www.repower.de

Furnizori subcomponente

 ABB - solutii de generatoare de putere, convertizoare

 Bosch Rexroth Gearboxes, frane, pitch control şi sisteme de control turatie pentru
turbine eoliene (Germania, SUA)
 DMI Industries - turnuri pentru turbine eoliene (SUA)
 DONGKUK S & C - cel mai mare producător de turnuri de turbine eoliene(Coreea)
 Hansen - transmisii si cutii de pinioane pentru turbine eoliene (Belgia)
 LM Glasfiber - palete pentru turbine eoliene (Danemarca)
 Marmen Inc. - turnuri de turbine eoliene (Canada)
 Moventas – cutii de pinioane pentru turbine eoliene (Finlanda)
 Polymarin – palete composite pentru turbine eoliene (Olanda)
 PSM - cel mai mare producator de turnuri flansate (Coreea )
 TAEWOONG – arbore principal, turnuri flansate, inele interioare, inele Quter, lagare
de pinioane (Coreea)
 Wind-Fix - ancore pentru turbine eoliene si palete de rotor (Olanda)
 Winergy – cutii de viteze si generatoare de turbine eoliene (Germania )
 Gexpro Services Supply – lanturi de companii de management si furnizor de ancore,
parti fabricate şi componente electrice pentru palete, nacelles şi turnuri (SUA,
Europa, Asia)
 Sadad Machine Co. - producator de turnuri, fundaţii şi chasis de sistem de cutie de
viteze, cercetare & dezvoltare turbine eoliene multimegawatt (Iran)
 Satellite Communication Source Inc. – monitorizeaza toate functiile turbinelor
eoliene, folosind legaturi prin satelit pentru variabile ca temperatura, presiune,
vibraţii, în cazul în care conexiunea cu celula PSTN, sau fibra de date nu sunt
posibile www.satellitecomsource.com (Canada)

2.3.3 Concurenta

Printre companiile care au anunţat intenţii de a investi în turbine eoliene sunt Enel
(Italia), care, prin preluarea firmei Blue Line Bistriţa, dispune de posibilitatea de ca a
construi turbine cu o capacitate potenţială de 200 MW instalaţi.
Eviva Nalbant, o subsidiară a grupului portughez Martifer, a concesionat la Babadag,
judeţul Tulcea, un teren cu o suprafaţă de 260 de hectare, unde va dezvolta un parc eolian
de 48 MW, reprezentând prima etapă dintr-un proiect care vizează construcţia unor
centrale eoliene de 400 MW, până în 2012.
Distribuitorul şi furnizorul de energie deţinut de stat Electrica vizează de asemenea
deţinerea a circa 100 MW în turbine eoliene.
Totodată, distribuitorul de gaz petrolier lichefiat Butan Gas a anunţat că va investi în
producţia de energie eoliană.

Intenţii similare au anunţat grupul german EON si compania spaniolă Detea.

13
Verbund Austria, este interesată de construcţia unui parc de turbine eoliene în zona
şantierului naval Constanţa.

Piata energiei electrice din surse eoliene inca este una incipienta in Romania, si nu se
poate vorbi inca de o concurenta acerba. Sursa energiei eoliene este inepuizabila si este
ca urmare loc pentru toti. Numarul de certificate verzi ce se vrea a se distribui
producatorilor inca depaseste cu mult capacitatea acestora de productie.

2.4 Resurse umane

2.4.1 Organigrama si structura organizatorica

Nivelurile decizionale în scocietatea comercială sunt următoarele:

Nivelul 0: adunarea acţionarilor;

Nivelul 1: consiliul de administraţie +director general;

Nivelul 2: compartimente.

14
 2.4.2 Politica de resurse umane

Angajare

Management resurselor umane presupune , printre altele, si o mare preocupare pentru

selectia si incadrarea personalului. Putem spune ca selectia nu poate fi un proces exact, bazat
pe rigurozitati dar metodele de selectie, testele folosite, cu toate imperfectiunile care pot sa le
aiba, limiteaza in mare masura erorile.Nu de putine ori s-a intamplat ca o selectie riguroasa ,
asa cum au crezut cei care au efectuat-o, sa aleaga persoane pentru anumite posturi si atributii,
care ulterior sa nu-si dovedeasca atasamentul fata de firma care i-a angajat.
Componentele principale ale unei activitati de selectie sunt de regula urmatoarele:
 Descrierea postului ce urmeaza sa fie ocupat;
 Profilul persoanelor (persoanei) interesate;
 Modul de publicitate sau de gasire a celor interesati de a participa la selectie;
 Procesul de selectie propriu-zis ce cuprinde interviuri ,teste etc.

Primirea la nivel de intreprindere presupune familiarizarea noului salariat cu o serie de

elemente ce cuprind:
 cunoasterea intreprinderii prin efectuarea unei vizite propriu-zise;
 informatii referitoare la la diferitele servicii si facilitati asigurate de intreprindere: servicii
sociale,permanenta la cabineltul medical, vanzari de produse catre personalul unitatii;
 inmanarea unui dosar care sa contina: regulamentul intern al intreprinderii, organigrama
generala a intreprinderii, o fisa cu sfaturi practice, un exemplar din ziarul societatii.
Primirea la nivel de compartiment sau atelier de productie trebuie sa se faca de catre
seful respectivului compartiment si sa urmareasca:
 efectuarea unei vizite detaliate prin care noul salariat sa se familiarizeze cu locul,
conditiile existente, pozitia pe care o ocupa in structura organizatorica a intreprinderii.
 Vizitarea unor spatii ce vor fi solicitate de salariat: vestiare, sala de mese, grupul social;
 Prezentarea unor elemente specifice ale postului de lucru (ex:elemente specifice
functionarii masinilor si utilajelor existente, a unor cerinte si masuri de protectie a muncii);
 In final inceperea lucrului de catre noul salariat.
Perioada de integrarea a unui salariat dureaza, dupa caz, de la cateva luni pana la un an.
In scopul verificarii modului in care s-a integrat acesta in activitatea unitatii, specialistii
compartimentului de resurse umane organizeaza intalniri cu noul salariat, la intervale de 3 luni,
6 luni si dupa un an de la incadrare.

Pregatire

Integrarea salariatului se face in cele trei faze:

1. Faza de informare (1 – 3 luni) - este faza in care noul salariat se documenteaza asupra
lucrarilor specifice postului pe care-l ocupa, studiaza materialele existente, face cunostinta cu
persoanele colaboratoare pe linia activitatilor profesionale.
2. Faza de “insusire a meseriei” ( 3 - 6 luni)– este faza in care noul salariat incepe sa
efectueze lucrarile specifice postului pentru care este nagajat, fara insa a comite greseli mari;
3. Faza de contributie personala in intreprindere este faza in care salariatul este stapan pe
“meseria” sa.
Metode (forme) de realizare ale formarii profesionale:
1. participarea la cursuri organizate de catre angajator sau de catre furnizorii de
servicii de formare profesionala din tara sau din strainatate
2. stagii de adaptare profesionala la cerintele postului si ale locului de munca
15
 3. stagii de practica si specializare in tara si in strainatate
4. ucenicie organizata la locul de munca
5. formare individualizata

Perfectionarea pregatirii profesionale are semnificatia unei pregatiri continue sau

permanente, asigurand legatura fireasca, fara intrerupere, intre pregatirea scolara si cea
din momentele ulterioare obtinerii unei calificari, de pe intreg parcursul carierei profesionale.
Tinerea la zi a pregatirii profesionale ii ajuta pe salariati sa obtina rezultate
superioare in munca si, in acelasi timp, satisfactii personale, atat de ordin economic
(salarizare mai buna, perspectiva de promovare si venit corespunzator dupa pensionare),
cat si de ordin psihologic (sentimentul efectuarii unor actiuni utile si bine executate,
satisfactia investirii in actul de munca a celor mai valoroase calitati). De asemenea,
firma/institutia, avand in colectivul ei oameni care isi desfasoara activitatea in mod
competent, va avea rezultate tot mai bune.

Obiectivele concrete ale perfectionarii :

- improspatarea si imbogatirea sistematica a cunostintelor profesionale;
- aprofundarea unui anumit domeniu al specialitatii de baza;
- insusirea unei calificari suplimentare pe langa profesia de baza;

La stabilirea celor mai potrivite forme de perfecţionare se ţine cont de mai multe criterii,
printre care: categoria de salariaţi, obiectivul programului de perfecţionare (însuşirea de cunoştinţe,
de principii, de deprinderi, modificarea unor atitudini), locul de desfăşurare (fără scoaterea din
activitate a salariatului, cu scoatere din activitate), condiţiile tehnico-materiale etc.
Persoanele care se ocupă de formarea şi perfecţionarea salariaţilor trebuie să-şi
ridice necontenit calificarea, pregătirea tehnico-profeională şi să cunoască cele mai noi
realizări din ramura de activitate din care lucrează.

Perfectionare

Performanţa la locul de muncã este determinatã în principal de efortul depus de

individul respectiv. Performanţa în sine poate fi vãzutã şi ca o posibilitate de a primi
recompense intrinseci (cum ar fi împlinirea profesionalã sau reactualizarea cunoştinţelor),
ori recompense extrinseci (referitoare la condiţiile de muncã şi statutul social). Acestea,
pãstrate într-un echilibru ce conduce la un nivel echitabil de recompensare conduc la
obţinerea satisfacţiei, în fapt un obiectiv final de maximã importanţã pentru fiecare gen de
muncã.
Performanţa la locul de muncã este determinatã în principal de efortul depus de
individul respectiv. Performanţa în sine poate fi vãzutã şi ca o posibilitate de a primi
recompense intrinseci (cum ar fi împlinirea profesionalã sau reactualizarea cunoştinţelor),
ori recompense extrinseci (referitoare la condiţiile de muncã şi statutul social). Acestea,
pãstrate într-un echilibru ce conduce la un nivel echitabil de recompensare conduc la
obţinerea satisfacţiei, în fapt un obiectiv final de maximã importanţã pentru fiecare gen de
muncã.

Motivare

Motivarea este atât de complexã şi individualizatã, încât nu existã practic un rãspuns

unic care sã serveascã la identificarea unor tehnici motivaţionale majore.

16
Cele trei tehnici de bazã au in vedere: banii, intarirea pozitiva, participarea

Participarea rãspunde la un numãr important de elemente motivatoare de bazã. Este

un mijloc de recunoaştere si poate fi interpretatã ca nevoie de afiliere şi acceptare şi mai
presus de toate, dã oamenilor sensul împlinirii.
Prin încurajarea participãrii nu trebuie înţeles cã managerii trebuie sã abdice de la
poziţiile lor. În timp ce încurajeazã participarea subordonaţilor, ascultându-i cu atenţie,
ajutându-i şi dându-le impresia cã pot sã hotãrascã ei înşişi, managerii trebuie sã-şi
pãstreze prerogativele luãrii deciziei. Cei mai buni subordonaţi vor înţelege corect aceastã
situaţie şi-şi vor respecta superiorii.

Principiul egalitatii de sanse

Acest principiu universal castigat de civilizatia umana cu mari sacrificii in cursul istoriei este
impus atat de normele de conduita ale companiilor ce isi respecta statutul:
In acest context compania promoveaza intens:

 egalitatea de sanse intre femei si barbati in domeniul muncii care se aplica tuturor
persoanelor din organizatie
 procentul de femei angajate in companie este de peste 42%
 aspectul etnic, de rasa si de provenienta al persoanelor ce isi desfasoara activitatea in
interiorul companiei este complet neexistent si de neconceput
 nu exista discriminare la accesul la functiile de decizie
 respect si toleranta fata de angajat
 o abordare umanista aupra relatiei cu angajatii ei fiind in centrul atentiei. Profitul trebuie
sa fie maxim pentru companie asociat cu o stare de multumire rezonabila pentru
angajati
 alegerea ori exercitarea libera a unei profesii sau activitati in interiorul companiei
 angajare in toate posturile sau locurile de munca vacante si la toate nivelurile ierarhiei
profesionale;
 venituri egale pentru munca de valoare egala
 informare si consiliere profesionala, programe de initiere, calificare, perfectionare,
specializare si recalificare profesionala;
 promovare la orice nivel ierarhic si profesional;
 conditii de munca ce respecta normele de sanatate si securitate in munca, conform
prevederilor legislatiei in vigoare
 informare permanenta a angajatilor in locuri vizibile si accesibile despre drepturi,
obligatii, noutati din companie

Conditii de munca

Calităţile ergonomice ale unui echipament, produs, cadru, nu trebuie să satisfacă doar
exigenţele cantitative şi calitative ale unei activităţi, nici doar confortul simţurilor celor antrenaţi,
ci şi confortul lor intelectual, starea globală de bine a acestora. Au apărut alte fluxuri şi nevoi,
biroul s-a adaptat unei alte dinamici informaţionale.
Direcţiile de organizare ergonomică şi de perfecţionare a activităţii din birou au impus
următoarele aspecte:
 stabilirea dimensiunii optime a colectivelor de muncă;

17
  stabilirea unor forme specifice de stimulare în muncă şi aplicarea acestora;
 diminuarea efortului fizic şi intelectual prin achiziţionarea unor echipamente informatice
moderne;
 dotarea birourilor şi a serviciilor cu mobilier potrivit caracteristicilor antropometrice ale
lucrătorilor, poziţiei acestora în timpul muncii, sarcinilor de îndeplinit şi locului zonei de
muncă;
 studierea microclimatului, în scopul creării unui echilibru optim între om şi mediul său
de lucru, reducerii efortului senzorial şi creşterii posibilităţilor de concentrare în
executarea sarcinilor. Elementele de microclimat (zgomot, temperatură, iluminat,
culoare) trebuie adaptate la specificul activităţii din fiecare birou.

Toate schimbările la nivelul societatii obligă adaptarea la noile tehnologii informaţionale

printr-o dotare corespunzătoare a birourilor care prin natura lor primesc, utilizează şi transmit
informaţii în scopul fundamentării deciziilor.
Munca de birou, care în mare parte solicită psihicul şi sistemul vizual, este o muncă în
care factorii de stres sunt în număr din ce în ce mai mare, iar bolile cauzate de aceştia
afectează astăzi tot mai multe persoane.
Din această cauza in virtutea importantei care o acorda angajatilor compania a impus un
studiu si o modelare ergonomica a conditiilor de munca pentru cresterea productivităţii muncii
în condiţiile reducerii oboselii şi a stresului.

Protectia muncii

Compania isi asuma urmatoarele actiuni legat de protectia muncii:

 sunt adoptate tehnologii si solutii corespunzatoare cu normele de protectia muncii

 este asigurata evaluarea riscurilor pentru sanatatea si securitatea angajatilor

 este asigurata auditarea de securitate si sanatate in munca prin intermediul
institutiilor abilitate
 sunt asigurate masurile tehnice si organizatorice de protectie a muncii
corespunzator cu conditiile de munca si factorii de risc evaluati la locurile de munca
(proiectare la birou, constructie, punere in functiune si exploatare proiect
 sunt stabilite in fisa postului atributiile si responsabilitatile angajatului
 informarea persoanei inainte de angajare asupra riscurilor la care este supusa prin
ceea ce impune activitatea postului
 asigura resurse pentru instruirea, testarea si formarea personalului privind protectia
muncii
 se asigura ca numai angajatii instruiti adecvat sa aiba acces la locurile de munca ce
implica riscuri specifice
 este asigurata functionarea permanenta si corecta a sistemelor si dispozitivelor de
protectie si a celor de detectare si stingere incendii
 este asigurata dotarea, intretinerea si verificarea echipamentelor de protectie si a
celor de detectare si stingere incendii
 se acorda la recomandarea medicului materiale igienico-sanitare si alimentatie de
protectie
 este asigurata supravegherea medicala a corespunzatoare a riscurilor pentru
sanatate
 este asigurata intocmirea fisei de expunere la riscuri pentru fiecare angajat
18
2.5 Rezultate financiare ale S.C. WIndExpert
Bilanţ contabil restructurat (forma scurtă) pentru perioada 2007 - 2015
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

ACTIVE

Active imobilizate

Imobilizări corporale
17235700 18959270 20855197 22940717 25234789 27758268 30534095 33587505 36946256
Imobilizări financiare
1345300 1479830 1627813 1790594 1969653 2166618 2383280 2621608 2883769
TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE
18581000 20439100 22483010 24731311 27204442 29924886 32917375 36209113 39830025
Active curente

Stocuri
0 0 0 0 0 0 0 0 0
Creanţe
11908634 13476570 16389282 19868137 24058844 29105058 32057764 35309117 38889251
Numerar utilizabil
635998 1576988 1674988 1808987 1953705 2110001 2278801 2461105 2657993
TOTAL ACTIVE CURENTE
12544632 15053558 18064270 21677124 26012549 31215059 34336565 37770222 41547244
TOTAL ACTIVE
31125632 35492658 40547280 46408435 53216991 61139945 67253940 73979335 81377269
PASIVE

Capitaluri proprii

Capital social subscris şi vărsat

10352000 - - - - - - - -
Rezultatul exerciţiului Dividente
4950944 6722312 8887014 11525668 14735116 18631668 23355009 29072867 35986639
Repartizări Rezerve
- 10352000 10352000 10352000 10352000 10352000 10352000 10352000 10352000

- - - - - - - - -
Rezerve
6798000 7477800 8225580 9048138 9952952 10948247 12043072 13247379 14572117
TOTAL CAPITALURI PROPRII
22100944 24552112 27464594 30925806 35040068 39931915 45750081 52672246 60910756
Datorii pe termen mediu şi lung
5492959 5824699 6184445 6575880 7003329 7471882 7987539 8557392 9189834
Datorii în ţară

TOTAL DATORII PE TERMEN MEDIU ŞI

5492959 5824699 6184445 6575880 7003329 7471882 7987539 8557392 9189834
LUNG
Datorii curente

Furnizori
- - - - - - - - -
Impozit pe profit
792151 1075569 1421922 1844106 2357618 2981066 3736801 4651658 5757862
Dividende datorate
- - - - - - - - -
Alte pasive curente

TOTAL DATORII CURENTE

792151 1075569 1421922 1844106 2357618 2981066 3736801 4651658 5757862
TOTAL PASIVE
28386054 31452380 35070961 39345792 44401015 50384863 57474421 65881296 75858452

19
Contul de profit si pierdere

Nr.
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Crt.

Venituri din
1 0 0 0 0 0 0 0 0 0
vânzarea mărfurilor
2 Producţia vândută 12544632 15053558 18064270 21677124 26012549 31215059 34336565 37770222 41547244
Cifra de Afaceri
3 0 0 0 0 0 0 0 0 0
(1+2)
Venituri din
producţia stocată,
4 12544632 15053558 18064270 21677124 26012549 31215059 37458071 44949685 53939622
alte venituri din
exploatare
TOTAL VENITURI
5 DIN EXPLOATARE 12544632 15053558 18064270 21677124 26012549 31215059 37458071 44949685 53939622
(3+4)
6 Venituri financiare 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Venituri
7 12544632 15053558 18064270 21677124 26012549 31215059 37458071 44949685 53939622
excepţionale
A. VENITURI
0 0 0 0 0 0 0 0 0
TOTALE (5 + 6 + 7)
Cheltuieli privind
8 0 0 0 0 0 0 0 0 0
mărfurile
9 Materii prime 0 0 0 0 0 0 0 0 0
10 Utilităţi şi energie 42000 50400 60480 72576 87091 104509 125411 150493 180592
11 Impozite şi taxe 338615 406338 487606 585127 702152 842582 1011098 1213318 1455982
Salariile şi alte taxe
12 710000 745500 782775 821914 863010 906161 951469 999042 1048994
asimilate
Amortizarea şi
13 4350000 4567500 4795875 5035669 5287452 5551825 5829416 6120887 6426931
provizioanele
Alte cheltuieli de
14 52344 54961 57709 60594 63624 66805 70145 73652 77335
exploatare
TOTAL
CHELTUIELI
15 PENTRU 5492959 5824699 6184445 6575880 7003329 7471882 7987539 8557392 9189834
EXPLOATARE
(8+…+14)
Cheltuieli
16 1087500 1141875 1198969 1258917 1321863 1387956 1457354 1530222 1606733
financiare, din care:
- dobânzi 815625 856406 899227 944188 991397 1040967 1093016 1147667 1205050
Cheltuieli
17 70193 84232 101078 121294 145553 174664 209597 251516 301819
excepţionale
B. TOTAL
CHELTUIELI (15 6650652 7050806 7484492 7956091 8470745 9034502 9654490 10339130 11098386
+16 + 17)
C. REZULTATUL
BRUT (A–B), din 5893980 8002752 10579778 13721033 17541804 22180557 27803581 34610555 42841236
care:
PROFIT 5893980 8002752 10579778 13721033 17541804 22180557 27803581 34610555 42841236
PIERDERE
D. IMPOZIT PE
943036 1280440 1692764 2195365 2806688 3548889 4448572 5537688 6854597
PROFIT
REZULTATUL NET
4950944 6722312 8887014 11525668 14735116 18631668 23355009 29072867 35986639
(C – D) , din care:
PROFIT 4950944 6722312 8887014 11525668 14735116 18631668 23355009 29072867 35986639
PIERDERE

20
Cash Flow pe perioada 2007 – 2015

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

ACTIVE

Active imobilizate

Imobilizări corporale
17235700 18959270 20855197 22940717 25234789 27758268 30534095 33587505 36946256
Imobilizări financiare
1345300 1479830 1627813 1790594 1969653 2166618 2383280 2621608 2883769
TOTAL ACTIVE IMOBILIZATE
18581000 20439100 22483010 24731311 27204442 29924886 32917375 36209113 39830025
Active curente

Stocuri
0 0 0 0 0 0 0 0 0
Creanţe
11908634 13476570 16389282 19868137 24058844 29105058 32057764 35309117 38889251
Numerar utilizabil
635998 1576988 1674988 1808987 1953705 2110001 2278801 2461105 2657993
TOTAL ACTIVE CURENTE
12544632 15053558 18064270 21677124 26012549 31215059 34336565 37770222 41547244
TOTAL ACTIVE
31125632 35492658 40547280 46408435 53216991 61139945 67253940 73979335 81377269
PASIVE

Capitaluri proprii

Capital social subscris şi vărsat

10352000 - - - - - - - -
Rezultatul exerciţiului Dividente
4950944 6722312 8887014 11525668 14735116 18631668 23355009 29072867 35986639
Repartizări Rezerve
- 10352000 10352000 10352000 10352000 10352000 10352000 10352000 10352000

- - - - - - - - -
Rezerve
6798000 7477800 8225580 9048138 9952952 10948247 12043072 13247379 14572117
TOTAL CAPITALURI PROPRII
22100944 24552112 27464594 30925806 35040068 39931915 45750081 52672246 60910756
Datorii pe termen mediu şi lung
5492959 5824699 6184445 6575880 7003329 7471882 7987539 8557392 9189834
Datorii în ţară

TOTAL DATORII PE TERMEN MEDIU ŞI LUNG

5492959 5824699 6184445 6575880 7003329 7471882 7987539 8557392 9189834
Datorii curente

Furnizori
- - - - - - - - -
Impozit pe profit
792151 1075569 1421922 1844106 2357618 2981066 3736801 4651658 5757862
Dividende datorate
- - - - - - - - -
Alte pasive curente

TOTAL DATORII CURENTE

792151 1075569 1421922 1844106 2357618 2981066 3736801 4651658 5757862
TOTAL PASIVE
28386054 31452380 35070961 39345792 44401015 50384863 57474421 65881296 75858452

21
Cash-Flow pe anul 2008
Luna Luna Luna
ACTIVITATEA DE ÎNVESTIŢII Luna 1 Luna 2 Luna 3 Luna 4 Luna 5 Luna 6 Luna 7 Luna 8 Luna 9
10 11 12
I. A. Total intrări de lichidităţi din:
Capital social vărsat 196249 196249 196249 196249 196249 196249 196249 196249 196249 196249 196249 196249

Datorii financiare pe termen lung 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

B. Total ieşiri de lichidităţi prin: 196249 196249 196249 196249 196249 196249 196249 196249 196249 196249 196249 196249

Achiziţii de active fixe corporale, inclusiv TVA 0 0 0 1103871 908823 851923 871153 1034076 1423096 1213444 977351 1083672

Achiziţii de active fixe necorporale 0 0 0 1103871 908823 851923 871153 1034076 1423096 1213444 977351 1083672

Dotări/Modernizări (invest. în curs) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

C. Excedent/Deficit de flux de Lichidităţi (A-B) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

(Excedent: A>B; deficit A<B) 196249 196249 196249 -907622 -712574 -655674 -674904 -837827 -1226847 -1017195 -781102 -887423

D1. Rambursări de credite pe termen lung

D2. Plăţi de dobânzi la credite pe termen lung 145000 145000 145000 145000 145000 145000 145000 145000 145000 145000 145000 145000
E. Flux de lichidităţi net (C-D1-D2) 94250 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

ACTIVITATEA COMERCIALĂ -43001 51249 51249 -1052622 -857574 -800674 -819904 -982827 -1371847 -1162195 -926102 -1032423

F. încasări din activitatea de exploatare,

II. 2841724
inclusiv TVA(F1+F2)

F1. Vânzări cu încasare imediată 992386 1126764 832788 673596 930798 1371708 1555416 1432944 1249236 881820 1028754 1702350

F2. Vânzări pe credit 1849338 1126764 832788 673596 930798 1371708 1555416 1432944 1249236 881820 1028754 1702350

G. încasări din activitatea financiară 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

H. încasări din activitatea excepţională 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

I. Total încasări (F+G+H) 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

J. Plăţi pentru activitatea de exploatare,
992386 1126764 832788 673596 930798 1371708 1555416 1432944 1249236 881820 1028754 1702350
inclusiv TVA
K. Flux brut, exclusiv plăţi pentru impozite şi
3485 3485 3485 3485 3485 3485 3485 3485 3485 3485 3485 3485
taxe (I - J)

L. Plăţi pentru impozite şi taxe 988901 1123279 829303 670111 927313 1368223 1551931 1429459 1245751 878335 1025269 1698865

Ml. Rambursări de credite pe termen scurt 137753 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55 55

M2. Plăţi de dobânzi la credite pe termen scurt 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

N. Plăti exceptionale 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

O. Total plăţi, exclusiv cele aferente activităţii

10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10 10
de exploatare (L+M1+M2+N)

P. Flux net (K-O) 137763 65 65 65 65 65 65 65 65 65 65 65

FLUX DE LICHIDITĂŢI (CASH - FLOW) 851138 1123214 829238 670046 927248 1368158 1551866 1429394 1245686 878270 1025204 1698800

III R. Flux net de lichidităţi al perioadei (P+/-E)

Rb. Flux brut de lichidităţi al perioadei (K+/-E) 808137 1174463 880487 -382576 69674 567484 731962 446567 -126161 -283925 99102 666377

S. Disponibil/Necesar de lichidităţi al lunii 945900 1174528 880552 -382511 69739

567549 732027 446632 -126096 -283860 99167 666442
precedente
T. Disponibil/Necesar net de lichidităţi
0 808137 1982600 2863087 2480511 2550185 3117669 3849631 4296198 4170037 3886112 3985214
curent (S+R)
Tb. Disponibil/Necesar brut de lichidităţi
808137 1982600 2863087 2480511 2550185 3117669 3849631 4296198 4170037 3886112 3985214 4651591
curent (S+Rb)
Finanţat prin: 945900 1982665 2863152 2480576 2550250 3117734 3849696 4296263 4170102 3886177 3985279 4651656
- linie de credit:
- alte credite.

22
Indicatori

Nr crt Indicatorii 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Venituri
1 exploatare Ve 12544632 15053558 18064270 21677124 26012549 31215059 34336565 37770222
[Euro]
Cifra de afaceri
2 Ca 12544632 15053558 18064270 21677124 26012549 31215059 34336565 37770222
Ca
3 Capital propriu Cp 22100944 24552112 27464594 30925806 35040068 39931915 45750081 52672246
Capital
4 Cper 27593903 30376811 33649039 37501686 42043397 47403797 53737620 61229638
permanent
Cheltuieli de
5 exploatare Ce 5492959 5824699 6184445 6575880 7003329 7471882 7987539 8557392
[Euro]
Datorii totale
6 Dt 28386054 31452380 35070961 39345792 44401015 50384863 57474421 65881296
[Euro]
Cheltuieli
7 financiare Cf 1087500 1141875 1198969 1258917 1321863 1387956 1457354 1530222
[Euro]
Cheltuieli
8 Ct 6650652 7050806 7484492 7956091 8470745 9034502 9654490 10339130
totale
9 Cheltuieli fixe CF 1090615 1202238 1330861 1479617 1652253 1853252 2087978 2362853
Cheltuieli
10 CV 5560037 5848568 6153631 6476474 6818492 7181250 7566512 7976277
variabile
Rezultat
11 exploatare Re 7051673 9228859 11879825 15101244 19009220 23743177 26349026 29212830
[Euro]
Profit brut
12 Pb 5893980 8002752 10579778 13721033 17541804 22180557 27803581 34610555
[Euro]
Profit net
13 Pn 4950944 6722312 8887014 11525668 14735116 18631668 23355009 29072867
[Euro]
Rata
R
14 rezultatului de rre  e 100 56.213 61.307 65.764 69.664 73.077 76.063 76.738 77.344
exploatare Ve
Rata P
15 rentabilitatii rv  b 100 46.984 53.162 58.567 63.297 67.436 71.057 80.974 91.635
vanzarilor Ca
Gradul de
acoperire al G  Re
16 acf 6.484 8.082 9.908 11.995 14.381 17.107 18.080 19.091
cheltuielilor Cf
financiare
Rata acoperirii
prin fluxul de rafn  
int rarari_numerar
17 11.535 13.183 15.067 17.219 19.679 22.490 23.561 24.683
numerar  datorii  dobanzi
(RAFN)

Pn
18 Rata rrf  100
22.402 27.380 32.358 37.269 42.052 46.659 51.049 55.196
rentabilităţii Capital propriu
financiare
Rata
rentabilitatii Pb
19 rrc  100 88.623 113.501 141.356 172.459 207.087 245.509 287.986 334.753
resurselor Ct
consumate

Nivel recomandat / Perioada analizată

Denumire indicator Formula de calcul Tendinta
recomandata 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Capital propriu / Capital

Autonomia financiară
Indicatori de solvabilitate si lichiditate

> 50 % 80.094 80.825 81.621 82.465 83.343 84.238 85.136 86.024

permanent

Credite pe term lung si scurt / Capital

Rata indatorarii <1 0.249 0.237 0.225 0.213 0.200 0.187 0.175 0.162
propriu

Lichiditate generala Active curente / Pasive curente 1,5 ÷ 2 15.836 13.996 12.704 11.755 11.033 10.471 9.189 8.120

(Active curente - Stocuri) / Pasive

Lichiditate rapida 1 ÷ 1,5 15.836 13.996 12.704 11.755 11.033 10.471 9.189 8.120
curente

23
 Lichiditate imediata Disponibilitati banesti / Pasive 0,2 ÷ 0,5 8.582 6.952 5.785 4.907 4.222 3.673 3.223 2.848
curente

Perioada de rotatie a
activelor circulante (Active circulante / CA)*365 365.000 365.000 365.000 365.000 365.000 365.000 365.000 365.000
[zile]
Indicatori de gestiune

Viteza de rotatie a (Valoare stocuri / Cost bunuri

0.000 #DIV/0! 0.000 0.000 0.000 0.000 #DIV/0! #DIV/0!
stocurilor [zile] vandute)*365

Perioada de incasare a (Creante / Cifra de afaceri)*365

Descrestere 346.495 326.763 331.156 334.540 337.586 340.328 340.776 341.217
creanţelor (zile)

Rentabilitatea (Profit din exploatare / Venituri

>15% ÷ 25% 99.583 99.635 99.681 99.720 99.755 99.786 99.813 99.836
comercială (%) totale)*100

Rentabilitatea capital > dobanda la depozite

(Profit net / Capital propriu)*100 4.267 5.215 6.163 7.099 8.010 8.887 9.724 10.513
propriu (%) pe termen

Rentabilitate capital
(Profit net / Capital permanent)*100 17.942 22.130 26.411 30.734 35.047 39.304 43.461 47.482
permanent [%]

Marja de profit (Profit exploatare / Cifra de

99.583 99.635 99.681 99.720 99.755 99.786 108.887 118.813
exploatare (%) afaceri)*100

Marja de profit net

(Profit net / CA)*100 ~10% 39.467 44.656 49.197 53.170 56.646 59.688 68.018 76.973
Indicatori de rentabilitate

(%)

Rentabilitatea
(CA / Total Active)*100 Crestere 40.303 42.413 44.551 46.709 48.880 51.055 51.055 51.055
economica (%)

> dobanda la
Rentabilitatea (Profit brut / Capital
imprumuturi pe 21.360 26.345 31.442 36.588 41.723 46.791 51.740 56.526
comercială (%) permanent)*100
termen lung

Rata datoriilor [%] (Total datorii / Total active)*100 15% ÷ 25% 17.648 16.411 15.252 14.170 13.160 12.221 11.877 11.567

> dobanda la depozite

Rata de indatorare [%] (Total datorii / Capital propriu)*100 24.854 23.724 22.518 21.263 19.987 18.712 17.459 16.246
pe termen
Indicatori de solvabilitate

(Imprumuturi termen lung / Capital

Rata de solvabilitate 24.854 23.724 22.518 21.263 19.987 18.712 17.459 16.246
propriu)*100

Rata de acoperire (Active fixe nete / imprumut pe

Crestere 338.269 350.904 363.541 376.091 388.450 400.500 412.109 423.133
active imobilizate termen lung)*100

24
2.6 Politica de implementare sistem de calitate – aspecte generale

Pentru WINDEXPERT S.A., calitatea semnifică satisfacerea continuă a cerinţelor

clienţilor şi este considerată de Management ca parte integrantă a misiunii acestuia.
În politica companiei, calitatea este obţinută prin folosirea ultimelor tehnologii,
implementarea şi respectarea procedurilor şi a proceselor interne, prin continua
perfecţionare a managementului, a specialiştilor şi a celorlaţi salariaţi, conform
standardelor internaţionale impuse de domeniul telecomunicaţiilor.
Sistemul de management al calităţii constituie pentru companie o decizie strategică, având
cerinţele conform cu standardul ISO 9001:2000, ce constituie principalul instrument
managerial în relaţiile cu clienţii, scopul fiind acela de a furniza servicii de calitate clienţilor.
Compania şi-a stabilit o strategie comercială în concordanţă cu profilul său actual şi de
perspectivă, în aşa fel încât să se declanşeze toate resursele financiare, materiale şi
umane avute la dispoziţie, pentru atingerea cu succes a scopurilor şi a obiectivelor fixate.
Pentru planificarea şi menţinerea unei strategii în continuă perfecţionare şi cunoscută de
întergul personal, am creat un cadru adecvat, din care face parte integrantă politica de
consolidare a imaginii companiei. Evaluarea performanţelor şi a competitivităţii sale au ca
punct de referinţă lideri mondiali din domeniu.
Pentru ca firma să funcţioneze eficient, s-a identificat şi implementat un număr de procese
interconectate, în aşa fel încât orice activitate utilizând resurse să transforme datele de
intrare în date de ieşire cu valoare adăugată. Procesele sunt controlate pe întregul parcurs
al derulării lor, atât ca legătură dintre ele , cât şi asupra combinării lor.
Cunoscând că oamenii de la toate nivelurile de organizare ale companiei sunt esenţa
ei şi implicarea lor totală, permite calităţilor acestora să fie utilizate în beneficiul maxim al
organizaţiei, am creat un mediu de lucru adecvat în care salariaţii să aibă cunoştinţele,
autoritatea şi dorinţa de a lua decizii, de a acţiona cu responsabilitate pentru activităţile
intreprinse.
Dezvoltarea şi menţinerea sistemului de management al calităţii este
responsabilitatea fundamentală a managementului firmei şi se asigură prin contribuţia
fiecăruia dintre angajaţi. În acest sens,este numit un reprezentant al managementului
pentru sistemul de management al calităţii, este asigurata instruirea intregului personal,
inclusiv a auditorilor interni de calitate, sunt puse de acord fişele de post cu prevederile
documentelor sistemului de management al calităţii şi se urmăreste sistematic eficacitatea
şi eficienţa acestuia prin programul de audituri interne.
Angajamentul pentru calitate al mangementului cu resposabilitate executivă se
exprimă prin participarea nemijlocită şi transparentă la activităţile legate de analizarea
sistemului de management al calităţii, în scopul îmbunătăţirii lui continue.

Obiectivele generale ale calitatii

Managementul cel mai înalt nivel asigură indeplinirea următoarele obiectivele generale
stabilite pentru funcţiile relevante ale companiei:

 Diversificarea serviciilor prestate de WINDEXPERT se va realiza prin lărgirea

gamei de servicii ca modalitate principală de valorificare superioară a potenţialului
tehnic şi uman al companiei, ce se va fi materializa prin creşterea ratei rentabilităţii.
În acest context se urmăreşte câştigarea unei noi cote de piaţă, stabilitate pe
orizonturi mari de timp şi îmbunătăţirea considerabilă a imaginii de firmă.
25
  Satisfacerea deplină a cerinţelor clienţilor şi depăşirea unora din aşteptările lor, prin
derularea unui program complex de calitate a serviciilor. Performanţele utilajelor
instalate la benificiari vor fi continuu monitorizate, măsurate şi evaluate având ca
punct de referinţă liderii mondiali în domeniu.
 Perfecţionarea sistemului de conducere economic, respectiv de luare a deciziilor
privind valorificarea superioară a resurselor financiare, materiale şi umane avute la
dispoziţie. Organizarea întregii activităţii economice în strictă corespondenţă cu
legile în vigoare ca factori de bază pentru determinarea unei eficienţe şi a unei
eficacităţi a întregii activităţii comerciale ce se desfăşoară în cadrul firmei.
 Susţinerea managementului ca activitatea firmei să se desfăşoare pe baza unui
sistem de procese de calitate interconectate, care vor fi îmbunătăţite continuu
pentru a face faţă diversificării serviciilor şi a schimbării componentelor acestora în
funcţie de percepţia clienţilor şi a pieţei.
 Planificarea şi menţinerea unei strategii în continuă îmbunătăţire pentru încurajarea
şi sprijinirea perfecţionării cunoştinţelor profesionale a tuturor salariaţilor. Formarea
unei adevărate culturi de firmă prin care rolul perforanţelor economice să fie corect
conştientizate.

Controlul documentelor – politica specifica

WINDEXPERT recunoaşte necesitatea de a menţine un set adecvat, complet şi

actualizat de schiţe, documente şi/sau specificaţii în legătură cu standardul ISO 9001:2000,
inclusiv documente externe cum ar fi cele înmânate de client. Managerul calităţii a stabilit
lista principalelor documente, care identifică statutul revizuit curent al acestora, în vederea
îndepărtării folosirii la întâmplare a documentelor.

Compania a stabilit şi va menţine o procedură de control a documentelor pentru a

se asigura că:

 Problemele juste din documentaţia relevantă sunt puse în locurile

corespunzătoare (acolo unde sunt necesare) de către personalul adecvat;
 Copiile învechite/scoase din uz au fost înlocuite/distruse;
 Schimbările şi modificările din documente sunt revizuite şi aprobate de
acelaşi personal sau departamente care au realizat analiza şi aprobarea originalelor, în
afara cazului în care se desemnează alte persoane;
 Toate documentele sunt controlate în cadrul procedurilor de control al
documentelor, incluzând o listă principală cu documentele, iar cele care trebuiesc
schimbate sunt reorientate după un număr practic de schimbări pentru a se evita
munca în plus.

Audituri interne

Planificarea şi ţinerea sub control a auditurilor interne ale calităţii se realizează

pentru a asigura că procedurile din cadrul sistemului calitate sunt corecte şi aplicate
eficace. Toate compartimentele vor fi revizuite cel puţin o dată pe an. Anumite activităţi,
considerate mai importante, vor fi judecate mai des.

26
 Pentru atingerea obiectivului acestui procedeu documentat se desfăşoară
următoarele activităţi:

 programarea de audituri interne (numire auditor şef, stabilire echipă de audit,

pregătire audit);
 se efectuează auditurile interne în conformitate cu programele stabilite;
 sunt disponibile proceduri detaliate şi chestionare pentru orientarea
auditorilor;
 sunt discutate rapoartele auditurilor cu grupurile examinate înainte de
finalizare;
 sunt prezentate rapoartele auditurilor la conducere pentru analiză şi
informare;
 sunt planificate într-o perioadă de timp bine definită, acţiunile corective atunci
când se observă deficienţe;
 se întreprind măsuri ulterioare pentru a avea siguranţa că acţiunile corective
au fost eficiente.

Acţiuni corective şi preventive

Planificarea şi ţinerea sub control ale documentelor şi datelor sistemului calitate

trebuie efectuate în scopul de a asigura datele necesare analizelor pentru depistarea şi
eliminarea cauzelor de neconformităţi. Managerul calităţii va iniţia acţiuni corective ori de
câte ori înregistrările calităţii indică faptul că defectele nu sunt întâmplătoare (izolate).

Pentru atingerea obiectivului acestui procedeu documentat se desfăşoară:

 există un sistem pentru analiza cauzelor neconformităţii; examinarea cauzei

ce stă la baza neconformităţii produsului si actiunilor; identificarea acţiunii corective
pentru eliminarea cauzei;
 există proceduri pentru analizarea tendinţelor proceselor de fabricaţie, astfel
încât acţiunile corective să poată fi aplicate înainte de actiune
 procedura include acţiuni corective intreprinse printr-un sistem care include
verificarea implementării reale a acţiunilor corective şi a eficienţei lor în reducerea
neconformităţilor;
 analizarea proceselor, operaţiilor de muncă, concesiilor, înregistrărilor calităţii,
rapoartelor de audit, rapoartelor asupra serviciilor şi sesizărilor tertilor pentru a identifica
şi elimina posibilele cauze ce au dus la neconformitatea produsului; analizarea
tendinţelor proceselor sau performanţelor pentru a preveni apariţia produselor si
proceselor neconforme;
 raportarea ca date de intrare pentru analizele efectuate de management a
situaţiilor privind acţiunile corective/preventive.
 există înregistrări adecvate care să demonstreze acţiunile corectve
întreprinse şi rezultatele obţinute.

27
Controlul dispozitivelor de control, măsurare şi monitorizare

Tinerea sub control a echipamentelor de exploatare, control, măsurare şi încercare

(inclusiv software-ul), se realizează în scopul de a asigura satisfacerea cerinţelor
specificate, în sensul că incertitudinea de măsurare este cunoscută şi este compatibilă cu
capabilitatea de măsurare cerută.

Pentru atingerea obiectivului acestui procedeu documentat se desfăşoară

următoarele activităţi:

 Există proceduri de etalonare si exploatare eficiente;

 Starea de etalonare a echipamentelor de exploatare, control, măsurare şi
încercare este cunoscută
 Există un sistem formal de retragere a instalaţiilor uzate la intervale
specificate;
 Toate instrumentele şi echipamentele respective sunt unic identificate;
 Instrumentele sunt depozitate şi manipulate într-o manieră adecvată
sensibilităţii lor;
 Sunt menţinute condiţii adecvate de mediu pentru activităţile de control,
măsurare şi etalonare.

Interacţiunea proceselor

Pentru atingerea obiectivelor proceselor se desfăşoară următoarele activităţi:

 Cunoaşterea concepţiei de dezvoltare, a obiectivelor calităţii şi a paşilor de
realizare a politicilor companiei;
 Înţelegerea şi satisfacerea cerinţelor clienţilor;
 Identificarea datelor de intrare ale proceselor care pot fi tangibile sau intangibile;
 Asigurarea resurselor şi informaţiilor necesare pentru operare şi monitorizarea
proceselor;
 Proceselor li se aplică metodologia “Planifică-Efectuează-Verifică-Acţionează”
PDCA;
 Evaluarea proceselor se realizează în funcţie de valoarea adăugată;
 Implementarea unor acţuni pentru îmbunăţăţirea continuă a proceselor.

La acest lanţ de interdependenţă entitatea om-metodă-calculator funcţionează ca un

angrenaj, omul deţinând o poziţie privilegiată în procesele abordate de firmă. În modul de
organizare a proceselor se află două căi:
1. conexiunea directă, constând din fluxurile informaţionale ce se integrează
organic cu fluxurile resurselor materiale, financiare şi umane ce se vehiculează
în companie;
2. conexiunea inversă, constând din informaţii de stare, purtătoare de evenimente
întâmplate ce sunt utilizate pentru a corecta traiectoriea economică a firmei.

La rândul lor, fiecare proces este integrat intr-un ciclu astfel: proces-atribuţii-compartiment,
în care factorul timp şi totalitatea regulilor ce guvernează funcţionarea ansambului trebuie
să se găsească într-o relaţie coerentă

28
La rândul lor, fiecare proces este integrat intr-un ciclu astfel: proces-atribuţii-compartiment,
în care factorul timp şi totalitatea regulilor ce guvernează funcţionarea ansambului trebuie
să se găsească într-o relaţie coerentă

Responsabilitate si autoritate.

Responsabilitatea pentru organizarea controlului calităţii, adminstrarea, sistemul şi

procedurile sale la nivelul departamentelor este delegată sefului departamentului tehnic.
Responsabilităţile fiecărei persoane din companie pe linia managementului calităţii
sunt documentate în fişele de post, care sunt puse de acord, prin grija şefilor de
departamente, cu Regulamentul de Organizare şi Funcţionare şi cu documentele
Sistemului de management al calităţii aplicabile. În acest fel se asigură că responsabilităţile
privind asigurarea calităţii sunt sarcini de serviciu obligatorii pentru toate persoanele din
companie, indiferent de poziţia ierarhică.
Responsabilităţile privind asigurarea calităţii ale poziţiilor cheie din companie sunt
definite de responsabilitati delegabile si nedelegabile.

Comunicare internă

Sistemul de counicaţie intern se efectuează prin operaţii de punere în conact a uneia

sau mai multe surse de informaţii în vederea asigurării eficienţei proceselor de calitate
asumate de către firmă utilizând mijloace tehnice adecvate sau mijloace clasice.
Comunicaţiile reprezintă procesul prin care managerii şi subordonaţii sau colaboratori
acestora îşi transmit reciproc informaţiile puse la dispoziţie şi ordinele privind modul în care
s-au realizat activităţile ce se defăşoară în companie.
Legăturile dintre diferitele niveluri generate de organigrama de organizare in scopul
de transmiterea mesajelor, ca şi informaţiile de ordin general sau de ordin personal conduc
la cele două tipuri de comunicaţii formale si neformale.

Fiecare salariat are dreptul la comunicare pe orizontală şi pe verticlă. Dar, trebuie să

funcţioneze autocontrolul, cel puţin sub următoarele aspecte:
 nu întotdeauna “datul cu părerea “într-o problemă este un câştig pentru
rezolvarea acesteia;
 înainte de a trasmite un mesaj la un nivel ierarhic superior trebuie constatat dacă
s-au epuizat toate posibilităţile pe orizontală sau dacă este neapărat necesar
saltul peste nivelul ierarhic direct; se vor aduce justificări cu privire la ce a
generat acest lucru ;
 nu este obligatoriu ca ideile date să ducă imediat la decizii directe; s-ar putea ca
simultan sa existe o altă idee care să fie mai bună, trebuie lasat decidentul sa
aleagă varianta optimă.

Decizia de implementare sistem calitate

1. Începând cu data de 01.04.2005, întreaga activitate a companiei este

organizată şi se desfăţoară în conformitate cu cerinţele descrise în documentaţia
sistemului de management al calităţii, elaborat şi implementat pe baza standardului EN
ISO 9001:2000. Orice activitate aferentă implementării, menţinerii şi dezvoltării sistemului
de management al calităţii se consideră sarcină de serviciu.
2. Se aprobă noua ediţia a Manualului Calitate, care se introduce în format
electronic în Directorul ISO 9001: 2000.
29
 3. Se însărcinează Consiliul Director cu activitatea de coordonare privind
mentenanţa şi dezvoltarea sistemului de managementul calităţii, în care sens asigură:

 promovarea politicii companiei în domeniul calităţii;

 implementarea noii structurii organizatorice, nominalizarea conducerii
echipelor interdepartamentale pentru mentenanţa şi dezvoltarea sistemului de
management al calităţii; planificarea şi direcţionarea generală a sistemului de management
al calităţii, alocarea resurselor necesare;
 elaborarea graficelor de lucru privind mentenanţa şi dezvoltarea sistemului de
management al calităţii;
 urmărirea calităţii produselor/serviciilor finale în conformitate cu exigenţele
calităţii;
 informaţii bazate pe reacţia clienţilor, audituri interne sau evoluţia pieţei.

4. Directoriul este responsabili pentru asigurarea calităţii privind domeniile de

activitate aflate în coordonare. În acest sens se va asigura cunoşterea şi aplicarea de către
personalul din subordine a prevederilor sistemului de management al calităţii, implicarea
acestuia în mentenanţa şi dezvoltarea sistemului.

30
3. Descrierea proiectului

3.1 Scurt istoric al energiei eoliene

Morile de vant se foloseau in secolul al VI-lea In Persia (actualul Iran). Spre deosebire de tipul care mai
tafziu a devenit raspandit in vest, aceste mori de vant aveau un ax vertical cu vele care se roteau pe suporturi
orizontale. Pietrele de moara de la capatul inferior al axului macinau cerealele pentru a obtine faina. Prima
mentionare a unei mori de vant in Europa se refern la cea din Bury St Edmunds din Suffolk, Anglia.

Prima abordare comerciala, pe scara larga, a conversiei energiei eoliene în energie electrica a fost cea
de la Granpa's Knob din Vermont, U.S.A. din 1939. Turbina Smith Putnam avea o putere instalata de 1,25
Mw si un rotor cu ax orizontal de 53 m diametru. Acest proiect a cumulat experienta si geniul unor proiectanti
de top, recum von Karman sau den Hartog. Aceasta turbina poate fi considerata cea mai longeviva,
functionand cu succes mult mai mult timp decat multe dintre agregatele multi-Mw ai anilor '80.

Urmatorul jalon în dezvoltarea Turbinelor Eoliene (TE) a fost turbina Gedser, construita între 1956 si
1957 de catre pionierul danez al energiei eoliene Johannes Juul pentru compania de electricitate SEAS pe
insula Gedser din sudul Danemarcei. Cu un rotor de 24 m diametru si o putere de 200 KW, aceasta
capacitate a functionat din 1958 pana în 1967, cu un factor de utilizare a puterii instalate de cca. 20%.
Trebuie mentionat faptul ca finantarea acestui proiect a fost asistata prin Planul Marshall

La începuturile anilor 80, multe dintre problemele privind constructia rotorilor au fost
cercetate. Astfel, rotorii din otel au fost abandonati datorita greutatii prea mari. Aluminiul a fost si el exclus
dintre materialele posibil de utilizat, datorita comportarii inadecvate în studiile de anduranta (fenomenul de
oboseala a materialului este cel mai periculos).
Perioada 1970-1990 a fost dominata de rotorii construiti din poliester armat cu fibra de sticla.
Începand cu anul 1980, o combinatie de facilitati investitionale si de taxe, la nivel statal si federal, a permis o
semnificativa expansiune a utilizarii energiei vantului în California. În zone precum San Gorgonio, Tehachapi
si Altamont Pass s-a remarcat o suprapopulare cu turbine eoliene proiectate ineficient, de randament scazut.

Scutirile de taxe si facilitatile investitionale din California au creat, însa, o majora piata de export pentru
europeni, mai ales pentru producatorii de turbine eoliene din Danemarca ce au avut astfel prilejul sa-si
testeze si sa-si dezvolte noile tehnologii.
Interferenta tehnologiilor europene cu cele americane au produs o noua generatie de agregate eoliene,
amplasate tot în California, mult mai bine proiectate, mult mai eficiente.
Schimband si imaginea „sifonata” a vechilor tehnologii, noua generatie de turbine californiene constituie baza
pe care s-a construit industria moderna a vantului.
Din 1990, cresterea utilizarii energiei vantului în California nu a mai fost sustinuta. În Europa, în schimb,
se produce o explozie a pietei energiei eoliene, remarcabila fiind rata de crestere a puterii instalate în
Germania, de peste 200 MW anual. Piata spaniola a cunoscut si ea o imensa expansiune, incluzand si
dezvoltarea „fermelor”, a noilor concepte si tehnologii.
Atat la nivel european cat si global, utilizarea energiei eoliene cunoaste o dezvoltare foarte rapida. Daca
în 1992 puterea instalata era de 2,5 GW, în 2003 a ajuns la aproape 40 GW, ceea ce reprezinta o rata de
crestere anuala de cca. 30%.
Evolutia dimensiunilor turbinelor eoliene este efectiv spectaculoasa: de la înaltimi de
24 m în anii 60, la înaltimi de 114 m în 2003.
Diametrele rotorilor au evoluat si în functie de puterea instalata, de la 15 m pentru 50 KW, la 124 m
pentru 5.000 KW.
La sfarsitul anului 2006, capacitatea mondiala a generatoarelor eoliene era de 73904 MW, acestea
producand ceva mai mult de 1% din necesarul mondial de energie electrica.

Desi înca o sursa relativ minora de energie electrica pentru majoritatea tarilor, productia energiei eoliene
a crescut practic de cinci ori între 1999 si 2006, ajungandu-se ca, în unele tari, ponderea energiei eoliene în
consumul total de energie sa fie semnificativ: Danemarca (23%), Spania (8%), Germania (6%).

31
3.2 Aspecte tehnice ale energiei eoliene si standarde
Vânturile se formează deorece soarele nu încălzeşte Pământul uniform, fapt care creează mişcări de
aer. Energia cinetică din vânt poate fi folosită pentru a genera electricitate. Conversia energiei eoliene în
energie mecanică şi apoi în energie electrică, poate fi realizată cu ajutorul turbinelor eoliene. Într-o manieră
simplificată, se poate spune că principiul de funcţionare al turbinelor eoliene este cel al unui ventilator
inversat. În loc să producă vânt cu ajutorul energiei electrice, aşa cum se întâmplă în ventilator, turbina
eoliană utilizează vântul pentru a produce energie electrică. Astfel, vântul antrenează în rotaţie paletele, care
sunt fixate pe arborele turbinei. Energia mecanică obţinută prin rotaţia arborelui, este convertită în energie
electrică de către un generator de curent electric.

Clasificarea instalatiilor eoliene:

- instalatii de turbine Off-Grid

o turbine mici 50 W – 10 Kw
o necesita folosire de baterii acumulatoare
o sunt in general folosite in combinatie cu celule foto-voltaice sau cu generatoare pe baza de
combustibil fosil
o sunt in general folosite pentru alimentarea unor gospodarii mici

- instalatii de turbine in retele izolate

o turbine cu puteri 10 - 200 Kw
o reduc costurile de generare a energiei electrice in zonele greu accesibile si se folosesc de obicei
in sistem hibrid energie vant – energie diesel.
o costul de investitie, personal si mentenanta sunt ridicate. Combustibilul Diesel asociat sistemului
hibrid are de asemenea costuri ridicate

- instalatii de turbine in retea centralizata ( On-grid)

o turbine cu puteri de 200 KW – 2 MW
32
 o sunt retele cu multe turbine amplasate pe mari suprafete de teren

Dupa natura locului in care sunt plasate centralele eoliene :

 centrale eoliene on-shore ( amplasare terestra)

 centrale eoliene off-shore (amplasare marina)

Imagini retele de turbine off-shore

Dupa orientarea axului rotorului de turbina

 turbine cu ax orizontal – cel mai utilizat
 turbine cu ax vertical – rar intalnit

Turbina cu ax vertical Savonius Turbina cu ax vertical Darrieus

În prezent, eolienele sunt, aproape în totalitate cu ax orizontal, cu exceptia modelelor cu ax vertical ca

cele cu rotor Savonius si Darrieus, care sunt înca utilizate, dar sunt pe cale de disparitie. Eolienele cu ax
orizontal sunt cele mai utilizate, deoarece randamentul lor aerodinamic este superior celui al eolienelor cu ax
vertical, sut mai putin supuse unor solicitari mecanice importante si au un cost mai scazut.

33
Dupa numarul de palete
 cu 2 palete

 cu 3 palete (cele mai raspandite)

Cel mai adesea, rotorul turbinelor eoliene are trei pale cu un anumit profil aerodinamic, deoarece astfel
se obtine un bun compromis între coeficientul de putere, cost si viteza de rotatie a captorului eolian, ca si o
ameliorare a aspectului estetic, fata de rotorul cu doua pale.

Dupa modul de amplasare a palelor turbinei cu ax orizontal

 Amonte (contra vantului sau upwind): vantul sufla pe fata palelor, fata de directia nacelei. Palele sunt
rigide, iar rotorul este orientat, cu ajutorul unui dispozitiv, dupa directia vantului.
 Aval (in direstia vantului sau downwind): vantul sufla pe spatele palelor, fata de nacela. Rotorul este
flexibil si se auto-orienteaza.

Dispunerea amonte a turbinei este cea mai utilizata, deoarece este mai simpla si da cele mai bune rezultate
la puteri mari: nu are suprafete de directionare, eforturile de manevrare sunt mai reduse si are o stabilitate
mai buna.
Palele eolienelor cu ax orizontal trebuiesc totdeauna, orientate în functie de directia si forta vantului.
Pentru aceasta, exista dipozitive de orientare a nacelei pe directia vantului si de orientare a palelor, în functie
de intensitatea acestuia.
În prezent, eolienele cu ax orizontal cu rotorul de tip elice, prezinta cel mai ridicat interes pentru
producerea de energie electrica la scara industriala.

Este esentiala existenta vanturilor cu viteze medii mari:

- media anuala minima admisa 4 m/s

- viteza vantului creste cu inaltimea

34
Dimensiuni recomandate ale rotorului turbinei functie de puterea produsa

Zone corespunzatoare cu viteza medie a vantului ridicata

- zone de coasta
- varfuri abrupte
- trecatori, pasuri
- teren deschis
- vai care canalizeaza vantul

Perioade in care vantul este mai activ

- iarna vantul este mai intens si frecvent decat vara

- ziua vantul este mai prezent decat noaptea

Ultimele inovatii permit functionarea eolienelor cu viteza variabila, respectiv reglarea vitezei turbinei
eoliene în functie de viteza vantului.

Stocare
acumulatori

Energie Energie Energie

Retea de
cinetica mecanica electrica
distributie
vant rotor generator
Sarcini
izolate
(ex: sate
izolate)

35
 Energia de origine eoliana face parte din energiile regenerabile. Aero-generatorul utilizeaza energia
cinetica a vantului pentru a antrena arborele rotorului sau: aceasta este transformata în energie mecanica,
care la randul ei este transformata în energie electrica de catre generatorul cuplat mecanic la turbina eoliana.
Acest cuplaj mecanic se poate face fie direct, daca turbina si generatorul au viteze de acelasi ordin de
marime, fie se poate realiza prin intermediul unui multiplicator de viteza. În sfarsit, exista mai multe posibilitati
de a utiliza energia electrica produsa: fie este stocata în acumulatori, fie este distribuita prin intermediul unei
retele electrice, fie sunt alimentate sarcini izolate. Sitemele eoliene de convesie au si pierderi. Astfel, se
poate mentiona un randament de ordinul a 59 % pentru rotorul eolienei, 96% al multiplcatorului. Trebuie luate
în considerare, de asemenea, pierderile generatorului si ale eventualelor sisteme de conversie.

Componente ale unei turbine eoliene

Rotorul are rolul de a permite montarea paletelor turbinei şi este montat pe arborele
principal al turbinei eoliene

Paletele reprezintă unele dintre cele mai importante componente ale turbinelor eoliene şi
împreună cu butucul alcătuiesc rotorul turbinei. Cel mai adesea, paletele sunt realizate cu aceleaşi
tehnologii utilizate şi în industria aeronautică, din materiale compozite, care să asigure simultan
rezistenţă mecanică, flexibilitate, elasticitate şi greutate redusă. Uneori se utilizează la construcţia
paletelor şi materiale metalice sau chiar lemnul

36
Nacela are rolul de a proteja componentele turbinei eoliene, care se montează în interiorul
acesteia şi anume: arborele principal, multiplicatorul de turaţie, dispozitivul de frânare, arborele de
turaţie ridicată, generatorul electric, sistemul de răcire al generatorului electric şi sistemul de pivotare.

Pilonul are rolul de a susţine turbina eoliană şi de a permite accesul în vederea exlploatării şi
executării operaţiilor de întreţinere, respectiv reparaţii. În interiorul pilonilor sunt montate atât reţeaua
de distribuţie a energiei electrice produse de turbina eoliană, cât şi scările de acces spre nacelă

Fundatia pilonului are rolul de a fixa si sustine pilonul turbinei in teren, si este proiectata sa fie capabila sa
preia toate solicitarile mecanice ce actioneaza asupra turbinei

37
Arborele principal al turbinelor eoliene are turaţie redusă şi transmite mişcarea de rotaţie, de
la butucul turbinei la multiplicatorul de turaţie cu roţi dinţate. În funcţie de tipul turbinei eoliene,
turaţia arborelui principal poate să varieze între 20…400 rot/min

Multiplicatorul de turaţie cu roţi dinţate are rolul de a mări turaţia de la valoarea redusă a
arborelui principal, la valoarea ridicată de care are nevoie generatorul de curent electric. În figura 6.15,
pe arborele principal, este montat şi multiplicatorul de turaţie

Schema de principiu

Dispozitivul de frânare este un dispozitiv de siguranţă şi se montează pe arborele de turaţie

ridicată, între multiplicatorul de turaţie şi generatorul electric. Viteza de rotaţie a turbinei este
menţinută constantă prin reglarea unghiului de înclinare a paletelor în funcţie de viteza vântului şi nu
prin frânarea arborelui secundar al turbinei. Dispozitivul de frânare (cel mai adesea hidraulic, iar
uneori mecanic) este utilizat numai în cazul în care mecanismul de reglare a unghiului de înclinare a
paletelor nu funcţionează corect, sau pentru frânarea completă a turbinei în cazul în care se efectuează
operaţii de întreţinere sau reparaţii.

38
 Schema de principiu

Arborele de turaţie ridicată denumit şi arbore secundar sau cuplaj, are rolul de a transmite
mişcarea de la multiplicatorul de turaţie la generatorul electric. Turaţia acestui arbore, ca şi cea a
generatorului electric, are valori între 1200…1800 rot/min

Generatorul electric are rolul de a converti energia mecanică a arborelui de turaţie ridicată al
turbinei eoliene, în energie electrică. Spirele rotorului se rotesc în câmpul magnetic generat de stator şi
astfel, în spire se induce curent electric. Există atât generatoare electrice care furnizează curent
continuu (de regulă pentru aplicaţii casnice şi turbine de dimensiuni reduse), cât şi generatoare
electrice du curent alternativ într-o gamă extrem de variată de puteri.

Sistemul de răcire al generatorului electric preia excesul de căldură produs în timpul

funcţionării acestuia. În figura se observă că răcirea este asigurată de un ventilator centrifugal, iar
generatoarele de putere mai redusă au răcirea asigurată de ventilatoare axiale. Uneori sistemul de
răcire al generatoarelor electrice este proiectat să funcţioneze cu apă de răcire, caz în care există un
circuit suplimentar pentru răcirea apei.

Sistemul de pivotare al turbinei eoliene, are rolul de a permite orientarea turbinei după direcţia
vântului. Componentele principale ale acestui sistem sunt motorul de pivotare şi elementul de
transmisie a mişcării. Ambele componente au prevăzute elemente de angrenare cu roţi dinţate. Acest
mecanism este antrenat în mişcare cu ajutorul unui sistem automatizat, la orice schimbare a direcţiei

39
vântului, sesizată de giruetă.

Girueta este montată pe nacelă şi are rolul de a se orienta în permanenţă după direcţia
vântului. La schimbarea direcţiei vântului, girueta comandă automat intrarea în funcţiune a sistemului
de pivotare al turbinei. În cazul turbinelor de dimensiuni reduse, nacela este rotită automat după
direcţia vintului cu ajutorul giruetei, fără a fi necesară prezenţa unui sistem suplimentar de pivotare.

Anemometrul este un dispozitiv pentru măsurarea vitezei vântului. Acest aparat este montat
pe nacelă şi comandă pornirea turbinei eoliene când viteza vântului depăşeşte 3…4m/s, respectiv
oprirea turbinei eoliene când viteza vântului depăşeşte 25m/s.

Controler-ul este calculatorul principal al unei turbine eoliene, care cel puţin în cazul
turbinelor de puteri mari, este integrat într-o reţea de calculatoare, care controlează buna funcţionare a
tuturor componentelor. De regulă controler-ul este amplasat în nacelă, iar alte calculatoare pot fi
amplasate inclusiv la baza pilonilor.

40
Functional, turbina eoliana e prezentata ca in schema de mai jos:

Schema functionala a unei turbine eoliene

Schema generala de producere a energiei electrice

Cerinte generale pentru un sistem eolian de producere a energiei electrice

 timp minim exploatare: minim 20 ani

 durata de recuperare a investitiei: 5 – 7 ani

41
 Este de mentionat faptul ca majoritatea turbinelor functioneaza optim in intervalul 3-25 m/s viteza a
vantului, cu un maxim de productivitate atins la 10-16 m/s. Cand sunt depasite extremele intervalului, turbina
se opreste automat pentru a evita eventuale avarii.

Viteza vantului la care turbina eolianã începe sa produca energie electricã este 2,5 m/s, iar viteza la
care se opreste este de 25 m/s.
Pentru a funcţiona în parametrii optimi, turbinele eoliene trebuie amblasate acolo unde masa aerului e mai
mare.
Cu cât aceasta e mai mare, cu atât mai repede se rotesc elicele, producând o cantitate sporită de energie.
Specialiştii spun că, atunci când amplasăm o moară de vânt, trebuie să ţinem cont şi de densitatea locală a
aerului.
Diferenţe notabile se înregistrează între regiunile înalte şi cele de la şes. La câmpie, densitatea aerului este
mai mare, iar forţa de acţiune a vântului este mai mare. La presiunea atmosferică normală şi temperatura de
15°C, densitatea aerului constituie 1,225 kg/mc. Însă, odată cu mărirea umidităţii, densitatea mai scade puţin.
Pe suprafeţele plasate mai sus de nivelul mării, în munţi, spre exemplu, presiunea atmosferică este mai mică
şi, corespunzător, este mai mică şi densitatea aerului, deci se produce o cantitate redusă de energie pe
suprafaţa elicei.

cPuterea produsa de o turbina eoliana este data de binecunoscuta expresie:

1
Pt   C p    A  u 3 [W]
2
in care:

Cp – coeficient de putere. Valorile lui reale sunt cuprinse intre 0.3 – 0.45. Limita lui maxima teoretica este
valoarea de 16/27 (limita lui Betz)
ρ [Kg/m3]– densitatea aerului. La presiunea atmosferică normală şi temperatura de 15°C, densitatea aerului
este 1,225 kg/mc
A [m2] – aria maturata de paletele turbinei

  D2
A , D – diametrul rotorului [m]
4
u – viteza vantului [m/s]

O dublare a diametrului rotorului inseamna o crestere a puterii de 4 ori.

Tipuri principale de solutii constructive pentru turbine eoliene din punct de vedere al generatorului de
curent electric sunt

 Turaţie fixă cu generatorul electric asincron, cu rotorul acestuia în scurt-circuit, cuplat direct la
reţeaua de forţă
 Turaţie variabilă cu generator electric asincron cu dublă excitaţie
 Turaţie variabilă bazată pe generator sincron cuplat direct la rotorul eolian.

S-au conturat doua solutii tehnologice:

 Turbine cu pas variabil echipate cu generatoare electrice asincrone;
 Turbine eoliene care functioneaza cu generator electric sincron cuplat direct pe rotorul eolian

Conceptual, agregatele cu generatoare cuplate direct cu turbina de vânt incep sa .se afirme tot mai mult

Producatori echipamente eoliene

Producator Tip constructiv Gama de putere

Bonus (Danemarca) CT/CS; CT/AS 0.6 – 2.3 MW
DeWind (Anglia, Germania) VTDI 0.6 – 2 MW
Enercon (Germania) VTDD 0.3 – 4.5 MW

42
GE Wind Energ (USA, Germania) CT/CS; VTDI 0.6 – 3.6 MW
Lagerwey (Olanda) VT/AGP; VTDD 0.25 – 2 MW
Jeumont Industrie (Franta) VTDD 0.75 – 1.5 MW
Made (SPania) CT/CS; VTSGP 0.66 – 2 MW
Neg Micon (Danemarca) CT/CS; CT/AS; VTDI 0.6 – 2.75 MW
Nordex (Germania) CT/CS ; VTDI 0.6 – 2.5 MW
Repower Systems (Germania) CT/CS; CT/AGP; VTDI 0.6 – 2 MW
Vestas (Danemarca) SVT/OSP; VTDI 0.66 – 3 MW

In care

CT/CS = Turaţie fixă, limitare de turaţie clasică (stall)

CT/AS = Turaţie fixă, limitare de turaţie activă (unghiul palei variabil-negativ, de 3-5 grade)
VTDI = Turaţie variabilă, unghiul palei variabil -pozitiv, inducţie cu dublă excitaţie la generator.
VTDD = Turaţie variabilă, generator sincron cuplat direct la rotorul eolian combinat cu pas reglabil (Enercon +
Lagerwey + 1.5 MW Jeumont) combinat cuvariatie clasică de turaţie (Jeumont J48-750 kW);
VTSGP = Turaţie variabilă, /pas variabil, + generator sincron fără perii;
VT/AGP = Turaţie variabilă, / pas variabil, + generator asincron (100% curent prin convertor).
CT/AGP = combinaţie neuzuală de turaţie fixă/pas reglabil, cu conectare directă la generator asincron.

Variantele constructive difera de la producator la producator, existand in momentul de fata doua variante
majore de actionare a generatorului: clasica ( prin intermediul unui sistem cu doi arbori cu viteze diferite si
reductor) si directa, caz in care rotorul antreneaza direct un generator electric cu un numar mai ridicat de poli.
In momentul de fata, varianta clasica este cea mai respandita.
Exista de asemenea doua variante principale de control asupra vitezei de rotatie a rotorului: "stall
control" folosind modelul aerodinamic al palelor sau "pitch" rasucind palele in intregime aproape la 90 de
grade. Se mai utilizeaza controlul prin "active stall" ca varianta de mijloc, dar pe scara mai redusa deoarece
implica sisteme de mai mari dimensiuni.
Parerile sunt impartite asupra eficientei fiecarui sistem. In cazul primului sunt implicate variante
constructive mai simple si deci mai fiabile, pe cand al doilea sistem necesita siteme mai complexe si de
dimensiuni mai mari. Totusi, tinand cont de progresul tehnologic in momentul actual, este greu de spus care
din sisteme este mai bun, desi tendinta actuala este sa se foloseasca mai mult controlul "pitch" . In alegerea
unei turbine, de cele mai multe ori predomina criteriile legate de productivitate, fiabilitate si costuri.
In general, in majoritatea cazurilor se realizeaza doua revizii anuale de verificare si intretinere, iar la
intervale de 2-3 ani, in functie de locatie si specificatiile producatorului este necesara schimbarea uleiului si
lichidului de racire. Durata medie de viata a unei turbine variaza intre 20 si 40 ani in conditiile unei intretineri
promte si corecte.

In cazul celui de al doilea tip de turbina eoliana, arborele este susţinut de câte un lagăr în
fiecare parte a generatorului. Aceasta solutie constructiva, asigura o mare fiabilitate si se distinge prin costuri
de întreţinere mult reduse.
În prezent, aceasta solutie constructiva se aplica la instalatii eoliene, cu puteri nominale
incepand de la 300 kW si ajungand până la puteri de 4 MW, ceace face conceptual
agregatele cu generatoare cuplate direct cu turbina de vânt, sa .se afirme tot mai mult.

Energia este generate intr-un alternator de turatie joasa, rezultatul fiind o tensiune de 240-400 V de putere
variabila.

In practica internationala toate turbinele sunt reglate sa energie electrica cu frecventa a curentului electric in
intervalul 40-51 Hz. In exploatare sunt impuse multe conditii in parametrii de functionare printre care:
 abaterea tensiunii electrice fata de cea nominala sa fie sub 10 %
 frecventa curentului electric produs sa varieze in raport cu cea nominala cu maxim ± 1 Hz

43
Problema tehnică şi conceptuală ce trebuie menţionată şi care este pe cale de a fi rezolvată este cea a
reglării automate a vitezei de rotaţie a rotorului eolian şi, implicit a reglării turaţiei generatorului electric pentru
a permite debitarea energiei produse în parametrul de frecvenţă al sistemului energetic.

În acest moment exista cele mai performante două sisteme de reglare a vitezei de rotaţie care pot prelua
variaţiile inevitabile ale vitezei şi presiunii exercitate de fluctuaţiile temporare ale vântului şi anume:
 STALL – mărirea unghiului de incidenţă a palelor până la ruperea curentului şi reducerea sau
eliminarea forţei portante, mergând până la oprirea turbinei în cazuri
de furtuni violente
 PITCH – micşorarea unghiului de incidenţă şi reducerea forţei portante (similară cu punerea în
drapel a elicei), implicit a vitezei unghiulare de rotaţie, până la oprirea efectivă a rotorului.

Aceste sisteme presupun rotirea automată a palelor în jurul axei lor longitudinale şi sunt completate de
frânele mecanice care intră în funcţiune în cazuri extreme.

Este evidentă necesitatea conectării cu variabilitatea extremă a sursei primare de energie, energia cinetică a
vântului.

Interfaţa între variabilitatea sursei primare şi constanţa valorilor necesare utilizării comerciale a energiei
secundare produse este acum preluată de sisteme informaţionale, de senzori şi de sisteme de comandă cu
reacţie cvasiinstantanee având ca suport tehnic microprocesoare de înaltă performanţă care nu mai sunt nici
o noutate

Funcţionarea unui generator electric acţionat de o turbină eoliană modernă trebuie să producă energie
electrică de calitate, la frecvenţa necesară debitării în sistemul energetic la care este conectat. Fiecare
turbină trebuie să funcţioneze independent, controlată automat, ca o mini centrală electrică. Este de
neconceput ca o turbină eoliană modernă să necesite multe activităţi de întreţinere, tehnologiile IT reuşind să
asigure raportul optim cost-profit. Se porneşte de la premiza că o turbină eoliană modernă trebuie să
funcţioneze continuu, automat, fără supraveghere umană, cu minimum de întreţinere, timp de cel puţin 20 de
ani.

Majoritatea turbinelor produc energie peste 25% din timp, acest procent crescând iarna, când vânturile sunt
mai puternice.

Turbinele eoliene energetice moderne au puteri intre 660 KW si 3,6 MW. Marile avantaje ale utilizarii energiei
eoliene sunt protejarea mediului, costul de producere competitiv, comparativ cu al centralelor clasice, si
timpul redus de montaj.

Dezavantajul este caracterul intermitent al producerii de energie, precum si de fluctuatiile de putere, plus
faptul ca o astfel de instalatie trebuie asezata la o distanta de cel putin 1 km de orice asezare omeneasca.

Exista cateva etape esentiale pentru procesul de amplasare a unei centrale eoliene:
- evaluarea corespunzatoare a resurselor eoliene
44
- stabilirea locatiei conform conditiilor tehnice
- evaluarea surselor de investitie si a surselor aditionale de investitie (credite guvernamentale, credite
preferentiale, fonduri europene, reduceri de taxe)
- cercetarea potentialului eolian al amplasamentului avut in vedere (instalarea unui sistem de masurare a
caracteristicilor vantului)
- acordul proprietarilor terenului
- elaborarea studiului de fezabilitate pentru definirea proiectului tehnic al investitiei
- studiul de impact de mediu si cel privind acustica
- elaborarea planului de afaceri in functie de studiul de fezabilitate si de conditiile de finantare a proiectului
- evaluarea gradului de acceptare a unei astfel de investitie de catre populatia locala si dezbatere publica
- evaluarea capacitatii de interconectare la reteaua de transport energie si capacitatea de distributie
- aprobari la nivelul autoritatilor locale si centrale
- proiectare
- realizarea investitiei
- exploatarea si intretinerea instalatiilor eoliene

Principalii parametri care guvernează economia generării energiei electrice pe baza utilizării energiei eoliene
sunt următorii:
 Valoarea investiţiei, incluzând costurile auxiliare pentru fundaţie, stâlp etc.
 Costuri de operare şi întreţinere
 Cantitatea de energie produsă raportată la media vitezei vântului
 Durata de viaţă a turbinei
 Rata profitului (discount rate)

Dintre acestea, cele mai importante sunt producţia de energie electrică şi valoarea investiţiei. Producţia de
energie este strict legată de caracteristicile vântului, extrem de importantă, din acest punct de vedere, fiind
alegerea corectă a sitului (amplasamentului).
În privinţa unităţilor amplasate pe sol (onshore) se pot enumera trei tendinţe majore de dezvoltare:

 turbinele eoliene şi-au sporit constant diametrele rotorilor şi înălţimea stâlpului

 eficienţa producţiei/conversiei energiei a crescut vertiginos
 în general, valoarea investită per kW a scăzut

Suprafata necesara pentru un proiect de investitie in care este definita puterea electrica ce se va produce
este in general de minim 1.25 - 5 hectare/MW

Un alt criteriu privind repartizarea turbinelor prevede o distantare de 2-5 diametre de rotor intre fiecare item.

Ca spatiu ocupat efectiv, turbinele ocupa doar 2% din suprafata de teren in care au fost plasate, restul
terenului putand avea alte destinatii (agricultura, etc)

Standarde: Acest pachet de servicii se bazează pe normele internaţionale în domeniu, care deja au devenit
şi standarde naţionale:
 SR EN 61400-1 Turbine eoliene. Partea 1 : Condiţii de securitate;
 SR EN 61400-11- Turbine eoliene. Partea 11: Tehnici de măsurare a zgomotului;
 SR EN 61400-21 Turbine eoliene. Partea 21: Măsurarea şi evaluarea caracteristicilor decalitate ale
puterii turbinelor eoliene conectate la o reţea electrică.

3.3 Aspecte legislative privind energia eoliana

Mediul legislativ si financiar pentru promovarea energiei eoliene este clar definit, in
cadrul general dat de documentele HG 443/2003 sau HG 1535/2003. Ministerul Economiei
si Finantelor promoveaza un mecanism financiar specific pentru incurajarea dezvoltarii
surselor regenerabile de energie: un sistem de cote obligatorii si comertul cu Certificate
Verzi. In acest fel, pentru 1 MWh produs se pot obtine peste 75 Euro. Este posibila o
imbunatatire a facilitatilor de piata acordate energiei verzi.

45
 Trebuie sa se urmareasca de asemenea implementarea sistemului de management al
calitatii si sistemului de management al mediului in conformitate cu cerintele ISO 9001 si
ISO 14001.

Conform legii 743/2008 distribuitorii de energie electrica la consumatori sunt obligati sa

aiba un procent din aceasta energie obtinuta din surse regenerabile. Acest procent este
prezentat in tabelul urmator:

Cota anuala obligatorie

Anul
[%]
2008 5.26
2009 6.28
2010 8.30
2011 8.30
2012 8.30
2013 9.00
2014 10.00
2015 10.80
2016 12.00
2017 13.20
2018 14.40
2019 15.60
2020 16.80

Sistemul de promovare stabilit prin aceasta lege se aplica pentru energia produsa din:

 Energie hidro utilizata bin centrale cu o putere instalata de cel mult 10 MW

 Energie eoliana
 Energie solara
 Energie geotermala si gazele combustibile asociate
 Biomasa
 Biogaz
 Gaz de fermentare a deseurilor
 Gaz de fermentare a namolurilor din instalatiile de epurare a apelor uzate

Producatorii de energie electrica din surse regenerabile primesc:

 Un certifiverde pentru fiecare 1 MWH produs si livrat in reteaua de energie electrica
din centrale hidroelectrice de maximum 10 MWH retehnologizate
 Doua certificate verzi pentru fiecare 1 MWH livrat in reteaua de energie electrica din
centralele hidroelectrice cu o putere instalata de pana la 1 MW/unitate
 Doua certificate verzi pana in anul 2015 pentru fiecare fiecare 1 MWH livrat in
reteaua de energie electrica de producatorii de energie electrica din energie eoliana
 Trei certificate verzi pentru fiecare 1 MWH livrat in reteaua de energie electrica de
catre producatorii de energie electrica din biogaz, biomasa, biolichid, gaz de
fermentare a deseurilor, energie geotermala si gazele combustibile asociate.

46
Furnizorii de energie electrica sunt obligati sa achizitioneze anual un numar de certificate
verzi egal cu produsul dintre valoarea cotei obligatorii stabilite pentru anul respectiv si
cantitatea de energie electrica exprimata in MWH furnizata anual consumatorilor finali.

Pana pe data de 15 martie a fiecarui an, ANRE stabileste pentru fiecare furnizor, pe baza
numarului de certificate verzi achizitionate si a energiei electrice furnizate clientilor finali,
gradul de indeplinire a cotei obligatorii impuse.

Furnizorul care nu realizeaza cota obligatorie anuala este obligat sa plateasca

contravaloarea certificatelor verzi neachizitionate la valoarea de 70 Euro pentru fiecare
certificat neachizitionat

Pentru perioada 2008 – 2014 valoarea de tranzactionare a certificatelor verzi pe pietele de

energie electrica se incadreaza intre:
 O valoare minima de 27 euro/certificat
 O valoare maxima de tranzactionare de 55 Euro/certificat

Legi, normative si recomandari in legatura cu energia eoliana in Romania sunt prezentate

in randurile de mai jos:

Ord. 39/2006 - Aprobarea Regulamentului pentru calificarea productiei prioritare de energie

electrica din surse regenerabile

Ord.38/2006 - Aprobarea Procedurii pentru monitorizarea pietei de certificate verzi

Ord. 37/2006 - Aprobarea Modificarii cotei obligatorii de achizitie de certificate verzi de

catre furnizorii de energie electrica pentru anul 2006

Dec. 424 /2006 - privind stabilirea gradului de indeplinire a cotelor obligatorii de achizitie de
certificate verzi de catre furnizori si a ponderilor de alocare a sumelor de bani rezultate din
neindeplinirea acestor cote

Ord. 52 /2005 -pentru stabilirea tarifului de achizitie a energiei electrice de la producatorii

hidroelectrici care nu detin contracte de portofoliu si la cea vanduta de producatorii care
beneficiaza, potrivit legii, de siste

Ord. 46 /2005 -Modificarea cotei obligatorii de achizitie de certificate verzi de catre

furnizorii de energie electrica, pentru anul 2005

Ord. 05/ 2006 privind modificarea Ordinului 45/2005

Ord. 45 /2005 - Procedura de alocare a sumelor de bani rezultate din neindeplinirea de

catre furnizorii de energie electrica a cotelor obligatorii de achizitie de certificate verzi

Ord. 40 /2005 - Regulamentul de organizare si functionare a pietei de certificate verzi

Ghidul producatorului de energie electrica din surse regenerabile de energie

47
Ord. 23 /2004 -Procedura de supraveghere a emiterii garantiilor de origine pentru energia
electrica produsa din surse regenerabile de energie

Evaluarea cadrului de reglementare si actiuni necesare privind producerea energiei

electrice din surse regenerabile de energie

HG 1429 /2004 - privind aprobare a Regulamentului de certificare a originii energiei

electrice produse din surse regenerabile de energie

HG 1535 /2004 - privind aprobarea Strategiei de valorificare a surselor regenerabile de

energie

HG 1892 /2004 - pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei electrice

din surse regenerabile de energie

Raportul anual pentru emiterea de garantii de origine - pentru 2005

HG 958 /2005 - pentru modificarea HG 443 /2003 si pentru modificarea si completarea HG

1892 /2004

HG 443 /2003 - pentru promovarea productiei de energie electrica din surse regenerabile
de energie

48
3.4 Energia eoliana in Europa si in lume
Noile cerinte în domeniul dezvoltarii durabile au determinat statele lumii sa îsi puna
problema metodelor de producere a energiei si sa creasca cota de energie produsa pe
baza energiilor regenerabile. Protocolul de la Kyoto angajeaza statele semnatare sa
reduca emisiile de gaze cu efect de sera. Acest acord a determinat adoptarea unor politici
nationale de dezvoltare a eolienelor si a altor surse ce nu degaja bioxid ce carbon.
Trei factori au determinat ca solutia eolienelor sa devina mai competitiva:
 noile cunostinte si dezvoltarea electronicii de putere;
 ameliorarea performantelor aerodinamice în conceperea turbilor eoliene;
 finantarea nationala pentru implantarea de noi eoliene.

(Sursa: Wind energy barometer-EuroObserv'ER 2004)

În prezent, pe plan mondial, ponderea energiilor regenerabile în producerea energiei

electrice, este scazuta. S poate spune ca potentialul diferitelor filiere de energii
regenerabile, este sub-exploatat. Totusi, ameliorarile tehnologice au favorizat instalarea de
generatoare eoliene , într-un ritm permanent crescator în ultimii ani, cu o evolutie
exponentiala, avand o rata de crestere de 25% în 2003.
Se crede că potenţialul tehnic mondial al energiei eoliene poate să asigure de cinci ori
mai multă energie decât este consumată acum. Acest nivel de exploatare ar necesita
12,7% din suprafaţă Pământul (excluzând oceanele) să fie acoperite de parcuri de turbine,
presupunând că terenul ar fi acoperit cu 6 turbine mari de vânt pe kilometru pătrat. Aceste
cifre nu iau în considerare îmbunătăţirea randamentului turbinelor şi a soluţiilor tehnice
utilizate.
Pe plan mondial la nivelul anului 2003 capacitatile instalate de utilizarea energiilor
regenerabile se prezinta astfel:

49
 (Sursa: Wind energy barometer-EuroObserv'ER 2004)

La sfârşitul anului 2006, capacitatea mondială a generatoarelor eoliene era de 73904

MW, acestea producând ceva mai mult de 1% din necesarul mondial de energie electrică.
Deşi încă o sursă relativ minoră de energie electrică pentru majoritatea ţărilor, producţia
energiei eoliene a crescut practic de cinci ori între 1999 şi 2006, ajungându-se ca, în unele
ţări, ponderea energiei eoliene în consumul total de energie să fie semnificativ: Danemarca
(23%), Spania (8%), Germania (6%).

Cartea Alba prognozeaza o reducere a emisiilor de CO2 estimate, potrivit cu scenariul

care
trebuie urmărit până în 2010 pentru tarile UE, astfel:

Tipul de energie Capacitate

Reducerea de CO2
suplimentară
(milioane tone/ an)
1. Eoliană 36 GW 72
2. Hidro 13 GW 48
3. Fotovoltaică 3 GWp 3
4. Biomasă 90 Mtep 255
5. Geotermală (+pompe de
2.5 GW 5
căldură)
6. Colectoare solare 94 mil. m2 19
Total pentru piaţa 402

Vânturile sunt formate din cauză că soarele nu încălzeşte Pământul uniform, fapt care
creează mişcări de aer. Energia cinetică din vânt poate fi folosită pentru a roti nişte turbine,
care sunt capabile de a genera electricitate. Unele turbine pot produce 5 MW, deşi aceasta
necesită o viteză a vântului de aproximativ 5,5 m/s, sau 20 de kilometri pe oră. Puţine zone
pe pământ au aceste viteze ale vântului, dar vânturi mai puternice se pot găsi la altitudini
mai mare şi în zone oceanice.
Energia eoliană este folosită extensiv în ziua de astăzi, şi turbine noi de vânt se
construiesc în toată lumea, energia eoliană fiind sursa de energie cu cea mai rapidă
creştere în ultimii ani. Majoritatea turbinelor produc energie peste 25% din timp, acest
procent crescând iarna, când vânturile sunt mai puternice.
Se crede că potenţialul tehnic mondial al energiei eoliene poate să asigure de cinci ori
mai multă energie decât este consumată acum. Acest nivel de exploatare ar necesita
50
12,7% din suprafaţă Pământul (excluzând oceanele) să fie acoperite de parcuri de turbine,
presupunând că terenul ar fi acoperit cu 6 turbine mari de vânt pe kilometru pătrat. Aceste
cifre nu iau în considerare îmbunătăţirea randamentului turbinelor şi a soluţiilor tehnice
utilizate.
Cresterea accentuata din 2006 arata ca cei care iau deciziile incep sa ia in serios
beneficiile pe care dezvoltarea energiei vantului le poate aduce. Pe de alta parte, nu putem
uita ca energia eoliana este o tehnologie noua care necesita un cadrul robust de
reglementari si implicare pentru a-si atinge potentialul.
Din punct de vedere al cresterii puterii instalate, Europa îsi întareste pozitia în
domeniul energiei eoliene, piata europeana înregistrand o crestere de 39 la suta pe an în
perioada 1998 - 2003. De altfel, piata mondiala a energiei eoliene ar putea valora peste 27
de miliarde euro anual, pana în 2010. Energia produsa astfel echivaleaza cu cea obtinuta
prin arderea a 20 milioane de tone de carbune într-un sistem conventional de producere a
energiei electrice. În Cehia, spre exemplu, ponderea energiei eoliene va creste de la 3,8%
în 2000, la 8% în 2010, în Estonia de la 0,2% la 5,1%, în Ungaria de la 0,7% la 3,6%, în
Polonia de la 1,6% la 7,5%.

3.5 Energia eoliana in Romania

Prima turbina eoliana de mai mare putere a aparut in Romania in 2003, la Ploiesti. A
devenit functionala in 2004 si are o capacitate de 660 kW. O a doua centrala eoliana, de
250 kW, a fost pusa in functiune in ianuarie anul trecut, la 60 km de Bistrita-Nasaud. In
martie 2006, la Baia, judetul Tulcea, a fost instalata o a treia centrala eoliana, cu o putere
de 550 kW.
Conform unui studiu PHARE, potentialul eolian al Romaniei este de circa 14.000 MW
putere instalata, respectiv 23.000 GWh, productie de energie electrica pe an. Acesta este
potentialul total. Considerind doar potentialul tehnic si economic amenajabil, de circa 2.500
MW, productia de energie electrica corespunzatoare ar fi de aproximativ 6.000 GWh pe an,
ceea ce ar insemna 11% din productia totala de energie electrica a tarii noastre.

In strategia de valorificare a surselor regenerabile de energie, potenţialul eolian

declarat este de 14.000 MW (putere instalată), care poate furniza o cantitate de energie de
aproximativ 23.000 GWh/an. Aceste valori reprezintă o estimare a potenţialului teoretic, şi
trebuie nuanţate în funcţie de posibilităţile de exploatare tehnică şi economică. Pornind de
la potenţialul eolian teoretic, ceea ce interesează însă prognozele de dezvoltare energetică
este potenţialul de valorificare practică în aplicaţii eoliene, potenţial care este
mult mai mic decât cel teoretic, depinzând de posibilităţile de folosire a terenului şi de
condiţiile pe piaţa energiei. De aceea potenţialul eolian valorificabil economic poate fi
apreciat numai pe termen mediu, pe baza datelor tehnologice şi economice cunoscute
astăzi şi considerate şi ele valabile pe
termen mediu.
S-a ales calea de evaluare a potenţialului valorificabil al ţării noastre cea
macroeconomică, de tip top-down, pornind de la următoarele premise macroeconomice:
 condiţiile de potenţial eolian tehnic (viteza vântului) în România care sunt apropiate
de media condiţiilor eoliene în ansamblul teritoriului Europei;
 politica energetică şi piaţa energiei în România vor fi integrate în politica europeană
şi piaţa europeană a energieisi in concluzie indicatorii de corelare macroeconomică

51
 a potenţialul eolian valorificabil pe termen mediu si lung (2030-2050) trebuie să fie
apropiaţi de indicatorii medii europeni.

De asemenea în strategie se propune instalarea a 120 MW până în anul 2010 şi a

încă 280 MW până în anul 2015. Conform acestei evolutii, energia electrica produsa din
surse eoliene ar asigura cca 1,6 %
din consumul brut de energie electrica in anul 2010. Raportat la cantitatea de energie
prevazuta din surse regenerabile fara hidro de mare putere, energia eoliana ar asigura
12,3% din aceasta cantitate.
Reanalizând datele din strategie, considerăm că exista rezerve suficiente pentru o
dezvoltare si mai importanta a aplicatiilor eoliene decat cea prevazuta.
Fata de un potential tehnic amenajabil de 3600 MW (8000 GWh/an), cotele tinta
pentru aplicatiile eoliene, pot fi pana in 2015 de 200 MW in 2010 si de 600 MW in 2015.
Zonele de est si sud-est ale Romaniei au atras atentia marilor producatori de energie
electrica din resurse nepoluabile din lume. Estul si sud-estul Romaniei ocupa, dupa
Germania, locul II in Europa, ca potential pentru producerea de energie eoliana

Privind energia eoliana a Romaniei, s-au identificat cinci zone eoliene, în functie de
conditiile de mediu si topogeografice, luand în considerare nivelul potentialului energetic al
resurselor de acest tip la înaltimea medie de 50 metri si peste. Din rezultatele masuratorilor
înregistrate rezulta ca Romania se încadreaza într-un climat continental temperat, cu un
potential energetic ridicat, în special în zona litoralului si de coasta (climat bland), precum
si în zonele alpine cu platouri si varfuri montane (climat sever). Pe baza evaluarii si
interpretarii datelor înregistrate rezulta ca, în Romania, potentialul energetic eolian este cel
mai favorabil pe litoralul Marii Negre, în zonele montane si podisuri din Moldova sau
Dobrogea.
52
 De asemenea, s-au identificat amplasamente favorabile în regiuni cu potential eolian
relativ bun, daca se urmareste exploatarea energetica a efectului de curgere peste varfuri
de deal, efectul de canalizare al curentilor de aer s.a. Evaluari preliminare privind zona
litoralului Marii Negre, inclusiv în zona off-shore, demonstreaza ca potentialul eolian
amenajabil pe termen scurt si mediu este ridicat, cu posibilitati de obtinere a unei cantitati
de energie de ordinul miilor de GWh/an. Desi pe plan mondial energetica vantului se afla
într-un stadiu avansat de maturitate tehnologica, se poate aprecia ca în Romania ponderea
energiei din surse eoliene în balanta energetica, pe termen scurt, se situeaza sub posibili
tatile reale de valorificare economica.

3.6 Prezentare generala a pietei energiei eoliene

3.6.1 Piata energiei eoliene in Europa si in lume

Piata europeana a energiei eoliene este in plina dezvoltare, cu un ritm de crestere mai
mare decit al oricarui alt domeniu energetic.
Considerind doar potentialul tehnic si economic amenajabil, de circa 2.500 MW,
productia de energie electrica corespunzatoare ar fi de aproximativ 6.000 GWh pe an,
ceea ce ar insemna 11% din productia totala de energie electrica a tarii noastre. Pentru a
intelege semnificatia cifrelor de mai sus trebuie subliniate citeva lucruri:
 6.000 GWh se pot obtine prin aderarea a 6.500.000 tone de carbune, 1,5 miliarde
metri cubi de gaz sau 1.200.000 tone pacura;
 6.000 GWh = 1.200.000 tone pacura = 300.000.000 $ anual. Altfel spus o reducere
a importurilor de pacura cu peste 1,2 milioane tone si o economie anuala de peste
300 milioane de dolari.
 6.000 GWh energie electrica produsa in termocentrale pe carbune, duc la
eliminarea in atmosfera a peste 7 milioane tone bioxid de carbon. Prin producerea
aceleiasi cantitati de energie in centrale eoliene emisiile de bioxid carbon ar fi zero.
 6.000 GWh energie electrica produsa in centrale eoliene ar duce la crearea unui
numar de peste 7.500 locuri de munca permanente si cel putin inca pe atit locuri de
munca temporare. In Germania, facind comparatie intre numarul de locuri de munca
din domeniul energiei eoliene si cel al energiei nucleare raportul este de 10 la 1 in
favoarea energiei eoliene. Aceeasi unitate energetica creeaza de 10 ori mai multe
locuri de munca.

Energia eoliana este considerata ca una din optiunile cele mai durabile dintre
variantele viitorului, resursele vantului fiind imense. Se estimeaza ca energia eoliana
recuperabila la nivel mondial se situeaza la aproximativ 53 000 TWh (TerraWattora), ceea
ce reprezinta de 4 ori mai mult decat consumul mondial actual de electricitate.

In urmatorii 8 ani va fi instalata o putere de 110.000 MW in centralele eoliene. Daca

acestea s-au dezvoltat pe zonele de coasta, in prezent tendinta este de a construi unitati in
interior pentru a furniza energie pentru mii de gospodarii, ferme, mici intreprinderi.
Cea mai dezvoltata zona eoliana in Germania este Westfalia - regiunea Sintfeld, unde
sunt montate 65 de instalatii cu o capacitate de 180 milioane kWh pe an (adica suficient
pentru 50.000 gospodarii).

53
 În Europa, potentialul este suficient pentru asigurarea a cel putin 20% din necesarul
de energie electrica pana în 2020, mai ales daca se ia în considerare noul potential
offshore.

Statele UE au luat o serie de masuri pentru incurajarea cetatenilor si a companiilor

sa investeasca in energii regenerabile. De exemplu, in Marea Britanie se acorda subventii
pentru cetateni si pentru companii, astfel incat acestia sa instaleze panouri solare, iar
energia este utilizata pentru activitatile domestice.
Energia solara este utilizata si subventionata partial in Spania, Grecia si Suedia. In
Germania, energia eoliana este una dintre principalele surse de energie regenerabila. si
cele 10 state noi mebre UE au adoptat diferite forme de promovare a utilizarii energiei
regenerabile.
Energia produsa din surse regenerabile nu este poluanta si este inepuizabila, pe
termen mediu si lung, iar costurile sale sunt mult reduse, in conditiile in care pretul
produselor petroliere creste. Sursele regenerabile de energie asigura totodata cresterea
sigurantei in alimentarea cu energie si limitarea importului de resurse energetice.

3.6.2 Piata energiei eoliene in Romania

Ponderea energiei electrice produse in Romania din resurse regenerabile trebuie sa

ajunga, pana in 2010, la 33%, fata de consumul national brut de energie electrica, potrivit
ultimului numar al buletinului de informare europeana al Guvernului.
Valoarea este echivalenta cu un total de 21,4 TWh, iar pentru fiecare an, incepand
din 2005 si pana in 2010 inclusiv, sunt stabilite prin lege, cote obligatorii de energie din
surse regenerabile, pe care furnizorii de energie electrica trebuie sa le ofere consumatorilor.
Romania are o Strategie de valorificare a resurselor regenerabile, aprobata prin hotarare
de Guvern in anul 2003, iar sistemul romanesc de promovare a energiei regenerabile
consta in combinarea cotelor obligatorii si a certificatelor verzi.

Interesul pentru proiectele eoliene, mai mult sau mai puţin teoretic, al României,
susţinut de intenţia Uniunii Europene, asumată şi de Guvernul de la Bucureşti, ca în anul
2020 sursele de energie regenerabilă să asigure 20% din consumul energetic al blocului
comunitar, şi de oportunităţile României ca piaţă nesaturată şi de statutul de nou membru
al Uniunii au determinat marii jucători energetici europeni să anunţe planuri pentru
construcţia de centrale eoliene.

Totodată, un impediment pentru investitorii care intenţionează să aloce fonduri în

producţia de energie din surse eoliene este cererea ridicată de componente şi de turbine,
care face ca livrarea acestora să dureze între doi şi trei ani de la momentul cererii.
Siemens, unul dintre principalii producători de echipamente pentru generatoarele eoliene,
susţine că instalaţiile vor fi disponibile pe piaţa românească abia peste 2-3 ani, din cauza
cererii ridicate.
Un investitor are nevoie, pe lângă o serie de autorizaţii, şi de terenuri amplasate într-o
zonă propice pentru construcţia unor centrale eoliene. Totodată, trebuie avute în vedere
impactul asupra mediului, protecţia păsărilor, poluarea fonică, precum şi elementul estetic.
Pentru ca o investiţie în energia eoliană să fie rentabilă, astfel de unităţi trebuie
amplasate în zone în care valorile medii ale vântului variază între viteze de peste 11
metri/secundă şi de cel puţin 3,5 metri/secundă. Sub acest prag minim o astfel de investiţie
este neprofitabilă.
Costul instalării unui MW de energie în centrale eoliene variază de la un milion de
54
euro la 1,4 milioane euro. Totodată, perioada de recuperare a investiţiei este mai mare
decât cea într-o termocentrală, spre exemplu, ceea ce face ca energia produsă în centrale
eoliene să fie mai scumpă decât cea produsă în termocentrale, centrale nucleare sau
hidrocentrale
Certificatele verzi sunt emise lunar producătorilor de către compania de stat
Transelectrica, operatorul naţional de transport şi sistem, şi sunt documente care atestă
producerea din surse regenerabile a unei cantităţi de 1 MWh de electricitate, pe care
producătorii le pot vinde.
Furnizorii de electricitate sunt obligaţi să cumpere anual un număr de certificate verzi egal
cu produsul dintre valoarea cotei obligatorii stabilite şi cantitatea de electricitate furnizată
clienţilor.

Dobrogea se plasează pe poziţia a doua în Europa în ceea ce priveşte potenţialului

de dezvoltare a fermelor eoliene. Potenţialul eolian al ţării noastre este estimat la 14.000
megawaţi capacitate instalată, la un consum anual de 23 TWh. Dar, dezvoltarea sectorului
energiei regenerabile este ameninţat de incertitudinile legate de cadrul legislativ.

Sistemul de cote obligatorii este mecanismul de promovare a producerii de energie

electrica din surse regenerabile prin achizitia de catre furnizori a unor cote obligatorii de
energie electrica produsa din aceste surse, in scopul vanzarii catre consumatori.
Certificatul verde este un document ce atesta o cantitate de 1 MWh de energie provenita
din surse regenerabile livrata in retea.
Functionarea sistemului de cote obligatorii pentru promovarea energiei electrice din surse
regenerabile de energie, presupune parcurgerea urmatorilor pasi :
 Autoritatea de reglementare stabileste o cota fixa de energie electrica produsa din
surse regenerabile de energie, pe care furnizorii sunt obligati sa o cumpere
 Autoritatea de reglementare califica anual producatorii de energie electrica din surse
regenerabile de energie, pentru a obtine Certificate Verzi.
 Producatorii primesc pentru fiecare unitate de energie electrica livrata în retea
(1 MWh), un Certificat Verde, care poate fi vândut separat de energia electrica, pe
Piata de Certificate Verzi
 Pentru îndeplinirea obligatiei, furnizorii trebuie sa detina un numar de Certificate
Verzi egal cu cota de energie electrica din surse regenerabile de energie impusa
 Valoarea Certificatelor Verzi reprezinta un câstig suplimentar primit de producatori
pentru “energia curata” pe care o livreaza în retele
 Pretul energiei electrice este determinat pe piata de energie electrica
Pretul suplimentar primit pentru Certificatele Verzi vândute este determinat pe o piata
paralela , unde sunt tranzactionate beneficiile aduse mediului
Valoarea Certificatelor Verzi se stabileste prin mecanisme de piata:
 Prin contracte bilaterale între producatori si furnizori
 Pe o piata centralizata organizata si administrata de OPCOM

Pretul Certificatelor Vezi variaza într-un interval [ Pmin ÷ Pmax] stabilit prin Hotarâre
de Guvern. Pretul minim este impus pentru protectia producatorilor iar pretul maxim, pentru
protectia consumatorilor.
Pentru perioada 2008-2014 valoarea de tranzacţionare a certificatelor verzi se încadrează
între o valoare minimă de tranzacţionare de 27 euro/certificat şi o valoare maximă de
tranzacţionare de 55 euro/certificat. Valoarea în lei va fi calculată la valoarea medie a

55
cursului de schimb stabilit de Banca Naţională a României pentru luna decembrie a anului
precedent. (Legea 220/27.10.2008).
Cea mai mare parte a energiei regenerabile din Romania este produsa in acest
moment in domeniul hidroenergetic. Una dintre solutiile care ar putea fi dezvoltate in
Romania pentru promovarea folosirii resurselor regenerabile de energie ar fi corelarea
investitiilor din turism care folosesc fonduri europene cu utilizarea de instalatii de energie
regenerabila. Spre exemplu, in Mangalia, mai multi operatori au construit panouri solare,
cu care asigura, cel putin in timpul verii, o mare parte din apa calda necesara. Obiectivul
strategic propus in Cartea Alba a Comisiei Europene pentru o Strategie Comunitara consta
in dublarea, pana in anul 2010, a aportului surselor regenerabile de energie al tarilor din
Uniunea Europeana, care trebuie sa ajunga treptat, de la 6 % in anul 1995, la 12 % in
consumul total de resurse primare.

4. Prezentarea proiectului
4.1 Obiectivele proiectului
Obiectivele proiectului au in vedere:
 Realizarea unei investitii intr-un parc eolian ce va produce energie electrica curata
obtinuta dintr-o sursa regenerabila - vantul
 Potentialul eolian al zonei unde este situata localitatea Topolog este unul ridicat, cu
o viteza medie a vantului > 7 m/s ceea ce permite un grad accelerat de recuperare a
investitiei
 In paralel cu investitia eoliana, pe terenul respectiv se va practica agricultura
turbinele ocupand efectiv doar 2% din suprafata de teren alocata
 Investitia are un impact redus asupra mediului ca urmare nu sunt obstacole legat din
acest punct de vedere din partea organizatiilor ecologiste sau din partea populatiei
locale
 Investitia va asigura un numar de locuri de munca pentru zona in discutie
 O investitie intr-o zona pe un anumit profil atrage de obicei investitii asemanatoarea
pe acel domeniu deoarece succesul proiectului reprezinta un potential deja
confirmat in practica
 Investitia de asemenea va atrage turisti in mod aditional deci va determina investitii
in pensiuni, alte amenajari de divertisment, etc

56
4.2 Prezentarea zonei si rezultate ale cercetarilor zonei
Aspecte istorico-geografice ale zonei

Localitatea: Topolog
Judet: Tulcea
Cod postal: 827220

Comuna Topolog este situată în partea de sud-vest a judeţului Tulcea, într-o zonă deluroasă, acoperită
în mare parte de păduri. Municipiul Tulcea, centru administrativ şi politic al judeţului Tulcea, se află la 56 km
distanţă de teritoriul comunei. Drumul naţional DN 22A face legătura între comună şi celelalte localităţi din
judeţul Tulcea.

Se învecinează cu următoarele comune:

 la est: comuna Ciucurova şi Stejaru;
 la nord: comuna Dorobanţu;
 la vest: comunele Dăeni şi Ostrov;
 la sud: comuna Casimcea;

57
 Localizare amplasament turbine eoliene relativ la teritoriul comunei Topolog

Teritoriul comunei Topolog reprezintă partea cea mai înaltă a unui podiş care coboară în trepte spre
Dunăre, de la nord-est spre sud-vest, circumscris de valea Roştilorl la nord, râul Topolog la est şi valea
Saraiu la sud.
Zona oferă condiţii pentru practicarea agriculturii, fiind străbătută de mici cursuri de apă. Aşa se explică
apariţia, încă din vremea romană, a numeroase ferme rurale.
Clima este continentală de stepă, cu veri fierbinţi şi secetoase şi ierni geroase.Temperatura medie
anuală este de 11 * C, iar cantitatea de precipitaţii 400 mm/mp. Vegetaţia este specifică stepei. De menţionat
sunt pădurile de tei.

Primar: Ion Olteanu

Viceprimar: Persinaru Valentin
Staff Primarie Secretar: Ciobanu Laurenţiu
Contabil: Pandrea Verginica

Numele satelor aflate in Topolog, Calfa, Cerbu, Făgăraşu Nou, Luminiţa, Măgurele,
administratie Sâmbăta Nouă
Intravilan: 963,83 ha
Suprafata Extravilan: 16360,60 ha
Total: 17324,64 ha
Populatie 5216 locuitori
Numar gospodarii 1801
Numar locuinte 1698
Numar gradinite 8
Numar scoli 1 (clasele 1 – 8)
Agricultură
Comerţ
Prestări servicii
Activitati economice principale Creşterea animalelor
Mica industrie alimentară (prelucrarea laptelui, morărit,
panificaţie)
Energie eoliană
Obiective turistice Mănăstirea "Sfânta Cruce"

58

Facilitati oferite investitorilor
Proiecte de investitii
Popasul "Cerbul Lopătar"
Păduri de tei
Centrale eoliene
Bujorul Dobrogean
Muzeul comunei Topolog
Acces rutier facil (DN, DJ)
Acces la utilităţi: retea apă, retea electrica, telefonie fixă şi mobilă
Scutiri de taxe şi impozite în temei legal
Suport logistic şi consultanţă
Forţă de muncă
Concesionări de terenuri
Terenuri pentru construcţii
Canalizare
Modernizare străzi
Campus şcolar
Alimentare cu apă Luminiţa
Alimentare cu apă Făgăraşu Nou
Centru social multifuncţional
Parcuri eoliene

Dotarea comunei Topolog din punct de vedere al infrastructurii :

Electricitate

Internet 100% Drum asfaltat

1% 25%

Gaz Comuna Canalizare

Topolog
Nu Nu

CaTV Apa potabila

100% Telefon 100%

100%

Caracteristici eoliene ale zonei

In urma studiilor si cercetarilor efectuate in zona comunei Topolog din judetul Tulcea asupra regimului
vantului de-a lungul intregului an s-a determinat urmatoarele valori ale vitezei medii ale vantului la inaltimea
standard de 50 m ceruta de catre reglementarile europene:

Parametru \ Luna 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12

Viteza vant [m/s] 7.3 6.2 5.6 5.2 5.8 6.6 6.9 6.7 6.4 5.7 6 7.1

59
 Viteza medie vant [m/s]

4 Viteza medie vant [m/s]

0
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12
Luna din an

Parametrii de viteza medie a vantului constatati in aceasta zona sunt astfle cu mult peste cei minimali
necesari pentru o exploatare eficienta, ca urmare zona este recomandata pentru destinatie parc eolian.

4.3 Impactul ecologic

Impactul asupra mediului prezinta o pondere importanta: este necesara producerea de energie electrica
printr-un procedeu de conversie total nepoluant.

Nu putem neglija efectul global si deosebit de important al reducerii emisiilor de CO2,SO2 si NOx prin
producere de energie electrica utilizând forta vântului.Aceste reduceri sunt evaluate la:670 Kg CO2/MWh,
2,4Kg SO2/ MWh si 2000Kg NOx/ MWh.

Protocolul de la Kyoto constituie baza legalǎ, pe plan mondial, pentru procesul de reducere a emisiilor
de GES. Perioada 2008-2012 reprezintă prima perioadă de angajament a Protocolului. România are obligaţia
de a reduce emisiile de gaze cu efect de sera (GHG) cu 8%, în prima perioadă de angajament, faţă de anul
1989. Pentru atingerea obiectivelor stabilite, există o serie de mecanisme promovate de Protocol:
 Mecanismul implementării în comun (Joint Implementation – JI)
 Mecanismul de dezvoltare nepoluantă (Clean Development Mechanism – CDM)
 Mecanismul Comerţului Internaţional cu Reduceri de Emisii (International Emission Trading – IET)

Veniturile obtinute din tranzactionarea dreptului de emisii de CO2 in intervalul 2008 – 2012 la un pret de
8 Euro/tCO2 (conform mecanismului de Joint Implementation promovat de Protocolul de la Kyoto)
imbunatatesc eficienta proiectelor de tip eolian.
Prin reducerea emisiilor de bioxid de carbon se pot obtine avantaje economice consistente. In momentul
de fata, data fiind importanta deosebita pe plan european a masurilor de protejare a mediului, exista
o piata pe care se tranzactioneaza unitati de emisii de CO2. Mai exact spus de reducere a emisiilor de
CO2. Pretul pe tona de reducere de CO2 a ajuns la un moment dat la valoarea de 30 euro, stabilizindu-se
ulterior la circa 20 euro/ tona CO2. Se estimeaza, insa, o crestere la tranzactionarea pina la 40 euro/ tona
sau chiar mai mult. Sint analisti care estimeaza ca pretul pe tona de CO2 va ajunge la 100 euro in 2010.Prin
comercializarea emisiilor de CO2, Romania ar putea obtine peste 150 miioane euro anual. Emisiile de CO2
asociate sectorului energetic au o importanta foarte mare, fiind raspunzatoare pentru mai mult de 50% din
efectul cumulat al emisiilor de gaze cu efect de sera, emisii al caror principal efect este cel al modificarilor
climatice.
Fara sa se intrevadă impacte majore asupra mediului, în amplasamente din zone sensibile din punct de
vedere ecologic (spre exemplu Rezervatia Naturala Delta Dunarii sau alte arii protejate), si lipsiti fiind de o
experienta specifica nationala, consideram ca e necesar chiar de la momentul demararii proiectului sa se
faca - sub egida Ministerului Mediului - investigatii specifice pentru aprecierea concreta a impactului de mediu.
60
Concluziile unor astfel de studii vor crea o opinie corecta atât în rândul specialistilor români cât si al populatiei
si vor fi utile întregii dezvoltari a energeticii vântului în România.

Dacă va fi continuată politica de utilizare a cărbunelui, ţiţeiului şi gazului la ratele din prezent, până în
anul 2012 temperatura pe glob va creste cu 2[°C]. Efectele adverse ale acestei creşteri a temperaturii sunt
arhicunoscute: riscul crescut de inundaţii în zonele de joasă altitudine, procesul de deşertificare şi
schimbarea climei pe tot globul. La momentul actual, energiile regenerabile contribuie cu numai 11% din
energiile primare. Dacă vrem să facem ceva pozitiv pentru planeta noastră, să salvam viitorul şi să creăm un
mediu sănătos pentru generaţiile ce vor veni, trebuie sa utilizăm în mod activ energiile regenerabile în viaţa
de zi cu zi. Este de aşteptat ca 60% din toată energia consumată să provină din energii regenerabile până în
anul 2070. Cu cât mai curând se va lua poziţie şi se va conştientiza faptul că astăzi este mai bine decât
mâine, cu atât mai mare este şansa ca aceste procente să crească până la 80%. Producţia de masă a
instalaţiilor eoliene, conform acestui proiect, se încadrează în efortul general de introducere de noi tehnologii
care să reducă încălzirea globală. Introducerea de tehnologii care să reducă încălzirea globală trebuie făcută
cu orice efort financiar, deoarece efectele încălzirii globale pot fi catastrofale: inundaţii, foamete,
războaie.

4.3.1 Impactul fonic al centralelor eoliene

Ca orice echipament industrial şi turbinele eoliene produc în funcţionare zgomote, datorită sistemelor
mecanice în funcţionare, a despicării aerului de palele în rotire sau a trecerii palelor prin dreptul stâlpului de
susţinere, cand se produce o comprimare a aerului.
Pentru a nu avea un impact negativ în special în zonele dens populate, sursele de zgomot sunt foarte riguros
controlate de fabricanţii de turbine şi se iau măsuri tehnologice speciale pentru fiecare sursă. Aşa se face că
în urma unor măsurători în natură, fabricanţii dau garanţii ferme asupra limitei superioare a zgomotelor
produse de turbina respectivă.
Putem afirma însă că turbinele de vânt moderne nu sunt zgomotoase, majoritatea fabricanţilor
garantând că la nivelul rotorului turbinei zgomotul (presiunea sunetului) nu depăşeşte 100 dB (A), echivalent
cu un zgomotul din orice industrie prelucrătoare.
Chiar daca eolienele de prima generatie erau deranjante din punct de vedere sonor, se pare ca în
prezent, dezvoltarile tehnologice au permis reducerea considerabila a zgomotului produs de astfel de
instalatii. Astfel, pe scara surselor de zgomot, eolienele se situeaza undeva între zgomotul produs de un vant
slab si zgomotul din interiorul unei locuinte, respectiv la aproximativ 45 dB.

În cazul în care vântul bate în direcţia unui receptor, nivelul presiunii sunetului la o distanţă de 40 m de o
turbină tipică este de 50-60 dB(A), ceea ce echivalează cu nivelul unei conversaţii umane obişnuite. La 150
m zgomotul scade la 45,5 dB(A), echivalent cu zgomotul normal dintr-o locuinţă, iar la distanţa de peste 300
m zgomotul funcţionării unor turbine se confundă cu zgomotul produs de vântul respectiv. Dacă vântul bate
din direcţie contrară, nivelul zgomotului recepţionat scade cu circa 10 dB(A).
. Pentru o locuinta aflata la 500 metri de turbina, in cazul in care vantul bate dinspre centrala inspre
locuinta, presiunea sunetului va fi de 35 dB(A), echivalent cu sunetul de fond dintr-o locuinta linistita. Evolutia
nivelului sonor în functie de numarul de eoliene este logaritmica, respectiv instalarea unei a doua eoliene
determina cresterea nivelului sonor cu 3 dB si nu dublarea acestuia.

Conform specificului fiecărui amplasament în parte, pentru ca nivelul de zgomot să fie cel acceptat,
trebuie avută în vedere păstrarea unei distanţe suficiente faţă de aşezările umane, diverse anexe
gospodăreşti, instituţii publice, monumente istorice şi de arhitectură, parcuri, scuare, spitale şi alte
aşezăminte de interes public. În ce priveşte vibraţiile, acestea sunt nesemnificative pentru mediu.
O retea de turbine eoliene este asezata in general la o distanta de cel putin 1 km de orice asezare
omeneasca.
Centralele eoliene devin din ce in ce mai silentioase. Pentru diminuarea poluarii sonore exista mai multe
cai:
 multiplicatoarele sunt special concepute pentru eoliene. În plus, se încearca favorizarea actionarilor
directe, fara utilizarea multiplicatoarelor ;
 profilul palelor face obiectul unor cercetari intense pentru reducerea poluarii sonore determinata de
scurgerea vantului în jurul palelor sau a emisiilor datorate nacelei sau pilonului. Arborii de transmisie
sunt prevazuti cu amortizoare pentru limitarea vibratiilor.
 antifonarea nacelei permite, de asemenea, reducerea zgomotelor

61
 Scara zgomotelor
(Sursa: Revue Sciences et Avenir, iulie 2004)

Diagrama propagarii zgomotului cu ajutorul unui program de simulare.

Fiecare careu are 43 m x 43 m, ceea ce corespunde diametrului unei turbine eoliene de 600 kW.
Careurile cu rosu puternic marcheaza zonele de interes unde sunetul este mai puternic,
peste 55 dB.
E de preferat ca in cazul constructiilor locuibile aceastea sa se situeze in careul de sub 45 dB.

Nivelul de sunet din jurul turbinei eoliene

Asa cum reiese din diagrama, zona afectata de emisiile sonore se intinde numai pe dimensiunea a cateva
diametre ale rotorului.

4.3.2 Efectul de umbrire

Un impact asupra mediului il reprezinta efectul de umbrire. Acesta in general nu este stipulat legislativ, dar
trebuie sa se tina cont ca turbinele, ca si alte structuri inalte arunca o umbra asupra zonelor invecinate in
perioada cand soarele este vizibil. Acest efect de umbrire este stanjenitor pentru cei ce locuiesc in apropiere
de turbina, in acest caz, turbina fiind in zona nelocuita acest lucru nu are importanta, chiar daca efectul exista
asa cum este prezentat in continuare.
62
Avand in vedere ca producerea de energie intr-o zona se suprapune cu practicarea agriculturii in aceeasi
zona, se poate lua in calcul un anume efect.

Zona de umbrire a unei turbine Vestas

In imaginea de mai sus este prezentata o simulare a umbririi realizata de catre o turbina eoliana cu rotorul de
diametru 23 m si inaltimea de 55 m de-a lungul zilei si care isi schimba pozitia cu cea a soarelui la latitudinea
44˚53’.

4.3.3 Impact asupra florei si faunei

Flora

Impactul major asupra mediului (sol si vegetatie) in timpul constructiei proiectului va duce la
imbunatatirea drumurilor si in lucrari civile pentru instalarea turbinelor si turnurilor. Mutarea pamantului are un
impact asupra mediului moderat. Instalarea turbinelor si imbunatatirea si constructia drumurilor va fi atenuata
cu masuri de revegetare dupa constructie. Ca rezultat, impactul total asupra mediului este considerat foarte
limitat. Natura activitatii si durata limitata de executare a lucrarilor, exclude posibilitatea afectarii in vreun mod
a faunei terestre.
Vegetatia este tipica, de stepa dobrogeana, alcatuita din plante ierboase cu dezvoltare in special pe
orizontala, inaltimea insa nefiind prea mare datorita conditiilor climatice caracteristice regiunii.
Vegetatia lemnoasa (arbusti, subarbusti si arbori) lipseste pe parcela studiata in vederea amplasarii
centralelor eoliene, intalnindu-se doar un mic cordon de vegetatie arbustiva, la o distanta de 420m in directia
Nord, la limita dintre satul Luminita si extravilanul Comunei Topolog.
In imediata apropiere a parcelei studiate, se afla terenuri cu destinatie agricola.

Fauna

Principalul impact pus în discuţie pentru protejarea mediului este cel legat de impactul păsărilor
zburătoare cu rotoarele turbinelor eoliene în mişcare, precum şi perturbarea habitatului (la sol), dacă în areal
63
se află colonii semnificative de păsări.
Această problemă a suscitat – încă de acum mai bine de un deceniu - intense dispute în ţările vest europene
promotoare ale tehnologiei. Din acest motiv, în multe ţări au fost demarate multiple studii de impact cu
păsările.
Astăzi în ţările vest-europene ecologiştii şi promotorii centralelor eoliene au ajuns la un consens:
impactul dintre turbinele eoliene şi păsări este mai mic decât se afirmase la început şi în orice caz mai redus
decât impactul altor activităţi umane ca vânătoarea, transportul rutier şi aerian, sau chiar existenţa structurilor
statice ca stâlpii şi liniile electrice ori a clădirilor înalte, de care păsările se ciocnesc deoarece le văd greu.
Această concluzie a permis dezvoltarea explozivă a energetici vântului în toate tările UE.
Un raport din USA elaborat in 2004 a stabilit ca o medie a pasarilor lovite de palele turbinelor eoliene
este de 3.1 pasari/MW/an. Acest lucru variaza insa mult de la zona la zona, depinzand foarte mult daca zona
respectiva este cumva pe traseul de emigrare a diverse pasari calatoare.
Pasarile adesea colizioneaza cu liniile de inalta tensiune. Ele sunt de asemenea omorate la lovirea de
catre masinile din trafic. Oricum, pasarile adeseori sunt lovite de catre palele turbinelor. Studiile radar de la
Tjaereborg in partea estica a Danemarcei unde sunt turbine de cate 2 MW cu diametrul rotorului de 60 m
arata ca pasarile in timpul zilei si al noptii tind sa isi schimbe ruta de zbor cu 100 – 200 m si trec pe deasupra
turbinei la o distanta de siguranta.
Unul din putinele locuri cu probleme in ce priveste coliziunea cu pasarile este Altamont Pass in
California. Chiar si acolo, coliziunea nu este un lucru comun, dar ei sunt preocupati in mod deosebit de acest
lucru intrucat multe pasari sunt protejate de lege.

Un studiu olandez (întocmit de Biroul teritorial pentru energia vântului în cooperare cu Fundaţia olandeză
pentru protecţia păsărilor) estimează că anual sunt omorâte 1500 păsări prin vânătoare, 1000 de liniile
electrice, 2000 de traficul rutier şi numai 20 păsări/1000 MW de turbinele eoliene. Rezultă că numărul
păsărilor omorâte de maşini este de 300 ori mai mare decât numărul păsărilor omorâte de turbinele de vânt,
iar cel al vânătorii de 70 ori mai mare.
Aceste estimări sunt confirmate de un studiu al Ministerului Mediului din Danemarca, ce conclude că stâlpii şi
liniile de înaltă tensiune sunt un pericol mult mai mare pentru păsări decât turbinele eoliene, care în rotaţie
fiind constituie un avertisment vizual şi sonor semnificativ pentru păsări, acestea evitând zona. Studiile radar
din Tjaeborg - vestul Danemarcei unde funcţiona o turbină de 2 MW, arată că păsările au avut tendinţa să-şi
schimbe ruta de zbor cu 100-200 m faţă de turbine şi trec pe lângă sau pe deasupra lor la o distanţă sigură.
Acest comportament a fost observat atât ziua cât şi noaptea.
La Port-la-Nouvelle în sudul Franţei, cinci turbine sunt plasate într-o importantă rezervaţie de păsări, prin
care trec mii de păsări, inclusiv prădătoare, mai ales în timpul migraţiilor. Studiul, întocmit de Liga Franceză
pentru Protecţia Păsărilor a constatat că majoritatea păsărilor mai mari zburau în mod deliberat în jurul
turbinelor. În cinci ani de exploatare a parcului eolian nu s-a raportat la ligă nici o pasăre rănită sau omorâtă.
Aceaste constatări extrem de pozitive nu elimină necesitatea unei analize specifice în fiecare
amplasament,care să ţină cont de faptul că sunt sau nu sunt semnalate păsări din specii protejate cu habitat
stabil şi dacă speciile respective pot suferi o extincţie prin realizarea parcului eolian,sau dacă pasajul
păsărilor călătoare trece exact pe deasupra ampasamentului propus.
În aceste cazuri se impun unele precauţii suplimentare cum ar fi creşterea distanţei dintre turbine,
amplasarea lor- în măsura posibilului tehnic-sub creasta culmilor (în cazul unor amplasamente pe culmi de
dealuri), iar în cazuri extreme nedemararea execuţiei proiectului până la efectuarea unui studiu concret al
organismelor abilitate ale Ministerului Mediului care să determine efectele posibilului impact.

Unele pasari se acomodeaza cu turbinele eoliene foarte repede, pentru altele e nevoie de mai mult timp
pentru acest lucru. Posibilitatea construirii fermelor eoliene in plan secund fata de problematica pasarilor din
zona depinde de speciile din zona. Rutele pasarilor migratoare va fi luata de obicei in considerare cand se
plaseaza fermele eoliene, desi studiile din Yukon (U.S.A.) arata ca pasarile migratoare nu colizioneaza cu
turbinele eoliene.

Amplasarea centralelor eoliene in zona imediat invecinata a unor aglomerari urbane este recomandata
in literatura de specialitate deoarece pasarile migratoare ocolesc aceasta zona in mod normal, iar zonele de
cuibarit si hranire sunt alese in afara zonelor locuite.

Fauna din stepa si silvostepa ce caracterizeaza zona localitatii Topolog este reprezentata prin
urmatoarele grupe:
- mamifere: soarecele de camp, popandaul, iepurele de camp, ariciul.
- reptile: soparla dobrogeana, vipera cu corn, broasca testoasa de uscat
- pasari: graurul, cioara de semanatura, vrabia, gugustiucul, cotofana, pasari rapitoare de zi

64
- insecte: lacustele, cosasii, greierii.

Specii de pasari mentionate in Sit-urile de Protectie Avifaunistica din apropierea localitatii Topolog (Dealurile
Dorobantu si Stepa Casimcei):

Specii de pasari rapitoare:

 Aquila pomarina (acvila tipatoare mica)
 Hieraaetus pennatus (acvila mica)
 Falco vespertinus (vanturelul de seara)
 Circaetus gallicus (serpar)
 Aquila heliaca (acvila de camp)
 Falco cherrug (soim dunarean)
 Buteo rufinus (sorecar mare)
 Circus cyaneus (eretele vanat)

Specii de pasari de stepa

 Burhinus oedicnemus (pasarea ogorului)
 Crex crex (cristel de camp)
 Melanocoripha calandra (ciocarlie de baragan)
 Calandrela brachydactila (ciocarlie de stol)

4.3.4 Impactul asupra apelor

Nu exista impact asupra apelor de suprafata si subterane si nu sunt afectate ecosistemele acvatice si
nici folosinta apelor. In cazul de fata nu exista scurgeri accidentale de substante poluante, in coloana de apa .

4.3.5 Impactul produs asupra aerului

Nu exista nici un fel de emisii de poluanti care pot afecta vegetatia si fauna terestra.Neexistând emisii
de poluanti în aer datorita realizarii unor astfel de proiecte, nu se produc dispersii si nici modificari ale calitatii
aerului.
La trecerea vântului prin rotoarele turbinelor, acestea extrag circa 30 % din energia cinetica a vântului
transformând-o în energie electrica, iar imediat în aval de turbine viteza scade cu circa 15 %. Datorita acestui
scaderi de viteza a vântului este de asteptat ca local umiditatea relativa a aerului sa creasca cu câteva
procente. Prin cresterea umiditatii, vegetatia se dezvolta mai bine cu efecte benefice asupra întregului lant
trofic din acest areal.

4.3.6 Impactul produs asupra solului si subsolului

Referitor la impactul pe care il poate avea activitatea asupra solului si subsolului: lucrarile vor avea o
perioada de executie limitata in timp. La realizarea acestui proiect sunt posibile decopertari minime, fara
impact supra mediului.
Modificarile intervenite în calitatea si în structura solului si a subsolului datorita realizarii drumurilor
suplimentare de acces, a platformelor de montaj, a turnarii fundatiilor (din beton armat), a realizarii camerei
de comanda si liniilor electrice de racord la retea sunt minore. Masurile preconizate prin proiecte (de refacere
a a solului, de inerbare ş.a.) dupa lucrarile de constructii montaj sunt suficiente.

4.3.7 Impactul asupra peisajului

Notăm în primul rând că într-un parc eolian, mai ales dacă este situat în teren plat, din considerente de
valorificare maximală a energiei eoliene, distanţa medie dintre două turbine eoliene este de 6-10 diametre
rotorice, ceea ce pentru turbine mari înseamnă de la câteva sute de metri la peste un kilometru. Rezultă că
turbinele de mari dimensiuni vor fi plasate la fel de rar ca stalpii liniilor de înaltă tensiune, care apar aproape

65
oriunde în peisajul din jurul nostru, dar cu care ne-am obişnuit şi pe care nu le mai considerăm cu un impact
negativ asupra peisajului.

Turaţia rotoarelor turbinelor mari este foarte lentă - în jur de 10 rotaţii/minut, deci nu provoacă şi nici nu
induce nici un fel de senzaţie negativă.
Vizual turbinele au design elaborat, atrăgător şi sunt vopsite în culori pastelate sau alb (cel mai frecvent).
Cel puţin la începutul promovării parcurilor eoliene industriale în România, apreciem că acestea vor constitui
o atracţie turistică semnificativă, iar vizitarea parcului cu urcarea in nacela unei turbine poate deveni un punct
important de atractie.
Ocuparea terenului este minima în arealul amenajat (circa 0,1% din total) - ca şi în cazul liniilor electrice
– putându-se utiliza în continuare terenul pentru agricultură sau păşunat.

4.3.8 Interferente electromagnetice

Acest aspect este legat de posibilele tulburari ale televizoarelor, radiourilor, radarelor sau altor semnale EM
transmise prin aer de catre prezenta centralei eoliene. Desi nu exista nici o garantie ca proiectul determina
interferente electromagnetice, proiectele eoliene din Statele Unite nu au experimentat acest tip de probleme.

4.4 Impactul social, economic si al dezvoltarii zonei

Obiectivul fiind situat langa comuna Topolog, putem vorbi de un oarecare impact direct asupra asezarii
din zona: s-a dovedit din experienta altor centrale ca acolo unde exista asemenea obiective exista si un
interes pentru vizitarea zonei. Ca urmare creste afluenta numarului de turisti in zona impactul peisajului este
pozitiv, rezulta un impact pozitiv asupra comunitatilor din zona respectiva.
De asemenea autoritatile locale emit diverse reglementari si taxe pentru industriile care apar in zona,
fapt care determina un aport la sporirea bugetelor locale. De asemenea producerea de energie electrica pe
raza unei localitati determina o scadere a cheltuielilor de iluminat in zona respectiva

Efectul social al proiectului are loc in special in zonele unde se fac astfel de amenajari, prin degrevarea
bugetelor locale si individuale de o parte importanta a costurilor cu energia electrica, precum si cu venituri
concrete provenite din injectia de energie electrica in reteaua nationala. De asemenea prin investitia in
asemenea proiecte se are in vedere si crearea unor noi locuri de munca necesare pentru fabricatia
componenetelor, largirea bazei de componente cu produse realizate in tara noastra, instalarii centralelor
eolioene, exploatarii si intretinerii unor astfel de instalatii

4.4.1 Interferenta electromagnetica

Undele radio şi microundele sunt folosite într-o gama variata în scopul comunicarii.
Orice structura mare mobilă poate produce interferenţe electromagnetice. Turbinele de vânt pot cauza
interferenta prin reflectarea semnalelor electromagnetice de palele turbinelor, astfel încât receptorii din
apropiere preiau atât semnalul direct cât si cel reflectat. Interferenţa se produce deoarece semnalul reflectat
este intârziat atât datorita lungimii de unda frecventelor proprii ale turbinei cât si efectului Doppler datorat
rotirii palelor.
Interferenţa este mai pronunţată pentru materiale metalice (puternic reflectante) şi mai slaba pentru
lemn sau epoxi (absorbante). Palele moderne, construite dintr-un longeron metalic de rezistenta, îmbracat cu
poliester armat cu fibră de sticla sunt partial transparente la undele electromagnetice.
66
Frecventele de comunicatie nu sunt afectate semnificativ dacă lungimea de unda a emitatorului este de 4 ori
mai mare decât înaltimea totala a turbinei. Pentru turbine comerciale uzuale, limita frecventei este de 1,5-2
Hz (150 - 200 m). Teoretic nu exista o limita superioara.
Tipurile de semnale pentru comunicarea civila si militara care pot fi afectate prin interferenta
electromagnetica includ emiterea semnalelor pentru radio siteleviziune, microundele, comunicaţia radio
celulară si variate sisteme de control
ale traficului aerian sau naval.
Consultarea organismelor de specialitate este obligatorie. Pentru arealiza o solutie corecta evident ca
primeaza modul de amplasare aturbinelor eoliene fata de emitatorii si receptorii din zona, ca si existenta
acestora în apropierea parcului de turbine.
Interferenta cu un numar mic de receptori de televiziune este o problema ocazionala care sepoate rezolva
printr-o gama relativ ieftina de masuri tehnice, ca de exemplu folosirea mai multor transmitatori şi/sau
receptori directionati, sau difuzarii prin retea de cablu.

4.4.2 Riscul declansarii unor avarii

Cea mai grava avarie ce se poate produce la o turbina de vânt este avariere frânarii rotorului în timpul
functionarii (adică la viteze ale vântului de 3-25 m/s) de exemplu la pierdere legaturii cu reteaua.Aceasta
conduce la ambalarea turbinei, care în ultima instanta poate duce la ruperea unor bucati de pala, cu impact
gravitational la sol. Desi la echipamentele moderne acest tip de avarie este din ce în ce mai rar întâlnit,
utilizatorul va trebui sa ia masuri de avertizare si interdictie a accesului sub raza de giratie a turbinelor cu
precizarea riscurilor posibile.
Notam însa ca în tarile care au dezvoltata energetica eoliana avertizarile sunt de tip general si montate numai
la accesele spre parcul eolian respectiv, în orice caz fara restrictii de utilizare a terenului (de exemplu pentru
agricultura). La turbine individuale aceste avertizari de obicei lipsesc.

4.5 Analiza Swot

Energia verde fiind nepoluanta rezulta ca în plus se economisesc si cheltuielile
ascunse cum ar fi cele pentru sanatate publica si cele legate de pierderi de recolte vis-a-vis
de ploile acide.Ceea ce este ciudat este faptul ca, pentru producerea energiei electrice cu
cele mai poluante tehnologii în centralele pe carbune si cele nucleare, se investesc si in
prezent cca. 90% din fondurile disponibile, pe când utilizând tehnologii curate doar câteva
procente, desi acestea se implementeaza usor si nu au efecte nocive asupra mediului
înconjurator.

Avantaje

În contextul actual, caracterizat de creşterea alarmantă a poluării cauzate de producerea

energiei din arderea combustibililor fosili, devine din ce în ce mai importantă reducerea
dependenţei de aceşti combustibili.
Energia eoliană s-a dovedit deja a fi o soluţie foarte bună la problema energetică globală.
Utilizarea resurselor regenerabile se adreseaza nu numai producerii de energie, dar prin
modul particular de generare reformuleaza si modelul de dezvoltare, prin descentralizarea
surselor.
 energia eoliana este o sursa inepuizabila de energie. Ea va exista atita timp cit
Pamintul va primi energie de la Soare;
 Principalul avantaj al energiei eoliene este emisia zero de substanţe poluante şi
gaze cu efect de seră, datorită faptului că nu se ard combustibili. Producerea
energiei electrice avind ca ca sursa energia eoliana nu duce la poluarea mediului.
Intr-o lume care a scapat de sub control modul de gestionare a propriilor produsi
metabolici, acest lucru devine pe zi ce trece tot mai important. Cheltuielile care ar
trebui efectuate pentru refacerea ecologica a unor zone, cum ar fi cele miniere sau
67
 cele in care s-a exploatat petrol, sint atit de mari, incit societatea nu si le poate
permite;
 in comparatie cu petrolul sau gazele naturale, obtinerea energiei din resurse eoliene
nu ameninta in vreun fel viata oamenilor. Nu este de conceput ca vor avea loc
razboaie pentru asigurarea resurselor eoliene, asa cum se intimpla in cazul
petrolului sau gazelor naturale, iar proasta functionare a instalatiilor eoliene nu va
duce la dezastre ecologice care sa puna in pericol viata oamenilor;
 Nu se produc deşeuri. Producerea de energie eoliană nu implică producerea nici a
unui fel de deşeuri.
 Parcurile eoliene permit in paralel cu destinatia lor de producere a energiei electrice,
practicarea agriculturii.
 Costuri reduse pe unitate de energie produsă. Costul energiei electrice produse în
centralele eoliene moderne a scăzut substanţial în ultimii ani, ajungând în S.U.A. să
fie chiar mai mici decât în cazul energiei generate din combustibili fosili. În 2004,
preţul energiei eoliene ajunsese deja la o cincime faţă de cel din anii 80, iar
previziunile sunt de continuare a scăderii acestora, deoarece se pun în funcţiuni tot
mai multe unităţi eoliene cu putere instalată de mai mulţi megawaţi.
 Costuri reduse de scoatere din funcţiune. Spre deosebire de centralele nucleare, de
exemplu, unde costurile de scoatere din funcţiune pot fi de câteva ori mai mare
decât costurile centralei, în cazul generatoarelor eoliene, costurile de scoatere din
funcţiune, la capătul perioadei normale de funcţionare, sunt minime, acestea putând
fi integral reciclate.
 Costurile pot fi anticipate si nu pot fi influientate de fluctuatiile in pretul
combustibililorrbinelor eoliene este foarte redus numeric comparativ cu alte domenii
ale producerii energiei electrice.
 Personalul aflat in exploatarea turbinelor este redus numeric
 energia eoliana este disponibila in proportie de doua treimi in perioadele reci ale
anului, ceea ce face ca energia eoliana sa fie complementara energiei hidroelectrice,
resursele de apa scazind foarte mult in perioadele reci;
 producerea energiei electrice din resurse eoliene nu presupune costuri
"externalizate". Costurile externalizate sint acele costuri care nu pot fi gasite in
facturile consumatorilor de electricitate, dar care sint suportate de societate, cum ar
fi costurile datorate poluarii mediului, costurile pentru sanatate, accidente de munca,
costuri legate de transportul si securizarea transporturilor resurselor energetice,
costuri datorate dezastrelor, cum a fost cazul accidentului de la Cernobil, cheltuieli
militare, etc. Costurile externalizate sint in mod clar asociate tehnologiilor
traditionale de obtinere a energiei din combustibili fosili sau nucleari si pina in
prezent au fost costuri "ascunse".
 tehnologia de producere a energiei eoliene este o tehnologie sigura, ajunsa la
maturitate, care s-a imbunatatit continuu in ultima perioada de timp si ale carei
costuri au cunoscut o scadere dramatica. Investitiile necesare in domeniul energiei
energiei eoliene sint de circa 1 milion euro/ MW instalat. O capacitate instalata de
100 MW presupune o investitie de circa 100 milioane euro. Desi pare o cifra mare,
este de retinut faptul ca investitia s-ar amortiza in aproximativ 7 ani, termen extrem
de rezonabil pentru o investitie energetica;
 costurile de producere e nergiei electrice din resuse eoliene sint in momentul de fata
comparabile cu cele ale energiei produse din combustibili traditionali. Aceasta fara
sa se tina seama de ceea ce am subliniat anterior si anume costurile "externelizate".
Daca s-ar lua si acestea in calcul, energia eoliana ar fi una dintre cele mai ieftine
forme de energie.
68
Dezavantaje

La început, un important dezavantaj al producţiei de energie eoliană a fost preţul

destul de mare de producere a energiei şi fiabilitatea relativ redusă a turbinelor. În ultimii
ani, însă, preţul de producţie pe unitate de energie electrică a scăzut drastic, ajungând
până la cifre de ordinul 3-4 eurocenţi pe kilowatt oră, prin îmbunătăţirea parametrilor tehnici
ai turbinelor.
Un alt dezavantaj este şi "poluarea vizuală" - adică, au o apariţie neplăcută - şi de
asemenea produc "poluare sonoră" (sunt prea gălăgioase). Alţii susţin că turbinele
afectează mediul şi ecosistemele din împrejurimi, omorând păsări şi necesitând terenuri
mari virane pentru instalarea lor.
Argumente împotriva acestora sunt că turbinele moderne de vânt au o apariţie
atractivă stilizată, că maşinile omoară mai multe păsări pe an decât turbinele şi că alte
surse de energie, precum generarea de electricitate folosind cărbunele, sunt cu mult mai
dăunătoare pentru mediu, deoarece creează poluare şi duc la efectul de seră.
Un dezavantaj practic este variaţia în viteza vântului. Multe locuri pe Pământ nu pot
produce destulă electricitate folosind puterea eoliană, şi din această cauză energia eoliană
nu este viabilă în orice locaţie.
Pretul de investitie in turbine eoliene inca este relativ ridicat, dar intrucat costurile de
exploatare sunt reduse acest lucru permite o recuperare rapida a investitiei.

4.6 Promovarea zonala a energiei eoliene si a proiectului

Energia eoliana este una dintre cele mai populare tehnologii de producere a energiei.
Statisticile afirma ca peste opt din zece oameni sunt in favoarea ei si mai putin de unu(in
jur de 5%) impotriva.

Publicul va fi informat de centrala eoliana prin multiple canale de comunicare:

 Sait-uri ale administratiilor publice – site-ul comunei, etc.;
 Publicatii, articole in presa de specialitate;
 Pliante, ilustrate si vederi, cataloage, fluturasi;
 Ghiduri locale si nationale;
 Puncte de informare in centrul oraselor si principalele porti de intrare in tara
(aeroport, gara, vama);
 Panouri informative electronice/computerizate in statii de tramvai/autobuz,
benzinarii, piete, mall-uri etc.

69
5. Executia proiectului

5.1 Deviz general de investitie al proiectului

Procen
t relativ
Valoare
Nr. Crt. Descriere la total
[Euro]
general
[%]
1 2 3 4
1. Costuri cu achiziţii şi
amenajare teren
1.1 Achiziţii de teren (50 Ha) 775000
1.2 Amenajare locaţie 18000
1.3 Amenajări pentru protecţia mediului 15000
Total 808000 9.32
2. Asigurarea utilităţilor
necesare realizării
proiectului
2.1 Racordare la reţeaua de apă / Alimentare cu apa 5000
2.2 Racordare la sistemul de canalizare -
2.3 Racordare la reţeaua de gaz -
2.4 Racordare la reţeaua de energie electrică 30000
2.5 Racordare la reţelele de comunicaţii 15000
Total 50000 0.58
3. Costuri privind
proiectarea, asistenta
tehnica, promovarea
3.1 Investigaţie la locaţie 20000
3.2 Proiectare şi execuţie
3.3.1. Expertiză tehnică 100000
3.3.2. Studii de fezabilitate 200000
3.3 Consultanţă 50000
Promovarea proiectului prin publicatii, pliante,
3.4 20000
conferinte
Total 390000 4.50
4. Costuri investitie
4.1 Clădiri, construcţii, instalaţii
4.1.1 Drum acces 20000
4.1.2 Fundatii 270000
4.1.3 Cladire de control si supraveghere instalatii 180000
4.2 Asamblări tehnice 20000
4.3 Echipamente si utilaje diverse
4.3.1 Turbine (turnuri + generatoare + pale) (9
4500000
turbine )
4.3.2 Instalatii electrice (cablaje, stalpi,
900000
transformatoare)
4.3.3 Piese de schimb 20000
4.4 Mijloace de transport 20000
Echipamente de automatizare si control in
4.5
exploatare
70
 4.5.1. Semnalizări, telecomunicaţii 30000
4.5.2 Hard si soft pentru supravegherea
300000
procesului
Total 6260000 72.24
5. Costuri personal
pentru exploatare proiect
dupa finalizare
Costuri personal pentru exploatare proiect
5.1
dupa finalizare
5.1.1 Salarii personal exploatare (6 luni x 12 pers.
72000
X 1000 E)
5.1.2 Costuri cursuri si programe de pregatire 12000
Costuri personal extern delegat pentru
5.2
executie proiect
5.2.1 Personal tehnic (18 luni x 24 pers. x 1000 E) 432000
5.2.2 Personal administrativ/auxiliar ( 18 luni x 2
18000
pers x 1000 E)
Total 534000 6.16
6. Transport personal de
executie proiect si
transport echipamente
6.1 Transport personal de executie 9000
6.2 Transport utilaje, echipamente, materiale 30000
Total 39000
7. Costuri taxe, inchirieri,
audit, asigurari, alte
cheltuieli, costuri
finantare
7.1 Comisioane, taxe 50000
7.2 Audit 20000
7.2 Inchirieri echipamente, masini si utilaje auxiliare 40000
7.3 Asigurari 75120
7.4 Alte cheltuieli 100000
Costuri finantare (creditare) (13300000 x 15% x
7.5 299250
1.5 ani)
Total 584370 6.74
TOTAL GENERAL 8665370 100.00

5.2 Structura organizatorica a proiectului

Structura organizatorica de executare a proiectului este formata din personal delegat al

companiei dar si de la alte companii specializate si este prezentata in schema de mai jos.

71
Structura organizatorica pentru exploatarea proiectului va fi urmatoarea:

72
 5.3 Etape proiect si programare lucrari

Operatii \ Perioada
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
(in luni)

Studii de
fezabilitate si
masuratori in teren
Achizitie teren
Instalare in teren
utilaje si
echipamente de
constructie
Amenajari teren
Amenajare drum
acces
Constructie
depozite provizorii
pentru utilaje si
componente
Achizitionare si
aducere
echipamente in site
Executie fundatii
turbine
Executie retea de
cablaje subterane
de transport
energie si de
control proces
Constructie cladire
de control general
functionare turbine
Montare turnuri de
turbine
Montaj cabine
generator + rotoare
pe turnurile de
turbine
Constructie statie
de transformare +
conectare la
reteaua nationala
de energie
electrica
Montaj
echipamente de
automatizare si
control
Executie legaturi
electrice +
automatizari
Control general
executie lucrari

Punere in functiune
instalatii + teste

73
6. Exploatarea proiectului
6.1 Predefinire costuri exploatare proiect
Pentru inceput se va face o predefinire a costurilor de exploatare proiect pe unitatea de 1 MWH energie

Unitate de
Parametrii investitie Notatie Valoare
masura

Putere instalata Pi 9 MW
Putere turbina Pt 1 MW
Numar turbine instalate nt 9 bucati
Durata viata proiect T 20 ani
Durata de rambursare a creditului bancar n 9 ani
Durata de functionare standard pe an Tt 8604 ore/an
Cantitate de energie anuala pe turbina EEt 8604 MWh/an
Cantitate de energie anuala EE 77436 MWh
Investitie specifica Is 962819 Euro/MW
Investitie totala initiala I  Pi  I s 8665371 Euro/MW
Cost specific de operare si mentenanta pe an CSOM 20 Euro/MWh
Cost total annual de operare si mentenanta COM  CSOM  EE  nt 1548720 Euro

Rata de actualizare i
0.05 0.075 0.1
i
Factor de rambursare a creditului bancar R 0.141 0.157 0.174
1  (1  i) n
1  (1  i) T
Factorul de actualizare uniforma FA  12.462 10.194 8.514
i
Cost investitie si imprumut actualizat [Euro] CIA  I  R  FA 15193076 13848662 12810016
Cost operare si mentenanta actualizat [Euro] COMA  COM  FA 19300474 15788413 13185126
Cost total actualizat [Euro] CTA  CIA  COMA 34493551 29637075 25995142
CTA
Pret de cost energie electrica [Euro] CEE  35.740 37.540 39.430
FA  EE

Daca se compara pretul energiei electrice eoliene cu cel obtinut pe baza energiei
combustibililor fosili vom avea situatia:

Anul 2007 2008 2009 2010 2011

Fixat de ANRE Pret de cost 40.8 46.3 51.7 57 62.5
Minimal subventionat al energiei 50.4 56.9 63.3 69.7 76.1
Tarif gaze naturale
electrice
Minimal fara subventii [Euro/MWH] 58.2 65.3 72.4 79.4 86.4
Costul minim eficient al energiei eoliene 39.43 39.43 39.43 39.43 39.43

74
 Se trage concluzia de aici ca in ce priveste exploatarea energia eoliana este foarte
ieftina. Singurul impediment in calea energiei eoliene este costul initial al investitiei care
intradevar are un impact major asupra deciziei daca sa se faca investitia sau nu.

Prin legea 743/2008 fiecare 1 MWH de energie curata este achizitionata de catre
distribuitor la pretul echivalent a doua certificate verzi care echivaleaza cu 2X 27 Euro per
MWH deci cu 54 Euro/MWH. In virtutea acestui lucru se poate observa cat de eficienta
este investitia la exploatare, obtinandu-se un plus de 54-39.43=14.57 Euro/MWH.
Singura conditionare este doar furnizarea obligatorie a unui barem minim cantitativ de
energie electrica pe anul respectiv pentru a evita penalizari.

6.2 Parametri financiar–contabili ai proiectului

Contul de profit si pierdere al proiectului

Nr.
2011 2012 2013 2014 2015
Crt.
1 Venituri din vânzarea mărfurilor 0 0 0 0 0
2 Producţia vândută 4181544 4181544 4181544 4181544 4181544
3 Cifra de Afaceri (1+2) 4181544 4181544 4181544 4181544 4181544
Venituri din producţia stocată, alte
4 0 0 0 0 0
venituri din exploatare
TOTAL VENITURI DIN EXPLOATARE
5 4181544 4181544 4181544 4181544 4181544
(3+4)
6 Venituri financiare
7 Venituri excepţionale
A. VENITURI TOTALE (5 + 6 + 7) 4181544 4181544 4181544 4181544 4181544
8 Cheltuieli privind mărfurile
9 Materii prime
10 Utilităţi şi energie 12000 12000 12000 12000 12000
11 Impozite şi taxe 67723 67723 67723 67723 67723
12 Salariile şi alte taxe asimilate 144000 144000 144000 144000 144000
13 Amortizarea şi provizioanele 1740000 1392000 1113600 890880 712704
14 Alte cheltuieli de exploatare 41815 41815 41815 41815 41815
TOTAL CHELTUIELI PENTRU
15 2005538 1657538 1379138 1156418 978242
EXPLOATARE (8+…+14)
16 Cheltuieli financiare, din care: 1131000 1017900 904800 791700 678600
- dobânzi 1131000 1017900 904800 791700 678600
17 Cheltuieli excepţionale 20055 16575 13791 11564 9782
B. TOTAL CHELTUIELI (15 +16 + 17) 3156593 2692013 2297729 1959682 1666624
C. REZULTATUL BRUT (A–B), din
1024951 1489531 1883815 2221862 2514920
care:
PROFIT 1024951 1489531 1883815 2221862 2514920
PIERDERE -
D. IMPOZIT PE PROFIT 163992 238324 301410 355497 402387
REZULTATUL NET (C – D) , din care: 860959 1251207 1582405 1866365 2112533
PROFIT 860959 1251207 1582405 1866365 2112533
PIERDERE

75
Cash flow prognozat al proiectului

2011 2012 2013 2014 2015

I. ACTIVITATEA DE ÎNVESTIŢII

A. Total intrări de lichidităţi din: 34630 0 0 0 0

Capital social vărsat 0 0 0 0 0
Datorii financiare pe termen lung 34630 0 0 0 0

B. Total ieşiri de lichidităţi prin: 0 0 0 0 0

Achiziţii de active fixe corporale, inclusiv TVA 0 0 0 0 0
Achiziţii de active fixe necorporale 0 0 0 0 0
Dotări/Modernizări (invest. în curs) 0 0 0 0 0

C. Excedent/Deficit de flux de Lichidităţi (A-B) 34630 0 0 0 0

(Excedent: A>B; deficit A<B)

D1. Rambursări de credite pe termen lung 0 0 0 0 0

D2. Plăţi de dobânzi la credite pe termen lung 1131000 904800 723840 579072 463258

E. Flux de lichidităţi net (C-D1-D2) -1096370 -904800 -723840 -579072 -463258

II. ACTIVITATEA COMERCIALĂ

F. încasări din activitatea de exploatare, inclusiv TVA(F1+F2) 4181544 4181544 4181544 4181544 4181544
F1. Vânzări cu încasare imediată 4181544 4181544 4181544 4181544 4181544
F2. Vânzări pe credit

G. încasări din activitatea financiară

H. încasări din activitatea excepţională

I. Total încasări (F+G+H) 4181544 4181544 4181544 4181544 4181544

J. Plăţi pentru activitatea de exploatare, inclusiv TVA 2005538 1657538 1379138 1156418 978242

K. Flux brut, exclusiv plăţi pentru impozite şi taxe (I - J) 2176006 2524006 2802406 3025126 3203302

L. Plăţi pentru impozite şi taxe 163992 238324 301410 355497 402387

Ml. Rambursări de credite pe termen scurt 0 0 0 0 0

M2. Plăţi de dobânzi la credite pe termen scurt 0 0 0 0 0

N. Plăti exceptionale 20055 16575 13791 11564 9782

O. Total plăţi, exclusiv cele aferente activităţii de exploatare (L+M1+M2+N) 184047 254899 315201 367061 412169

P. Flux net (K-O) 1991959 2269107 2487205 2658065 2791133

III FLUX DE LICHIDITĂŢI (CASH - FLOW)

R. Flux net de lichidităţi al perioadei (P+/-E) 895589 1364307 1763365 2078993 2327875
Rb. Flux brut de lichidităţi al perioadei (K+/-E) 1079636 1619206 2078566 2446054 2740044
S. Disponibil/Necesar de lichidităţi al anului precedent 0 895589 2259896 4023261 6102254
T. Disponibil/Necesar net de lichidităţi curent (S+R) 895589 2259896 4023261 6102254 8430129

Tb. Disponibil/Necesar brut de lichidităţi curent (S+Rb) 1079636 2514795 4338462 6469315 8842298

Finanţat prin:
- linie de credit:
- alte credite.

76
 10000000

8000000

6000000

4000000

2000000

0
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 Cash Flow
-2000000 Cost initial proiect
Bilant Cash Flow pozitiv
-4000000

-6000000

-8000000

-10000000

Cash-Flow cumulativ al proiectului

Cash flow prognozat al proiectului pe primul an de exploatare

Luna 1 Luna 2 Luna 3 Luna 4 Luna 5 Luna 6 Luna 7 Luna 8 Luna 9 Luna 10 Luna 11 Luna 12
I. ACTIVITATEA DE ÎNVESTIŢII

A. Total intrări de lichidităţi din: 34630 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Capital social vărsat 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Datorii financiare pe termen 34630 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

lung
B. Total ieşiri de lichidităţi prin: 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Achiziţii de active fixe corporale, 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

inclusiv TVA
Achiziţii de active fixe 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
necorporale
Dotări/Modernizări (invest. în 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
curs)
C. Excedent/Deficit de flux de 34630 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
Lichidităţi (A-B)
(Excedent: A>B; deficit A<B)

D1. Rambursări de credite pe termen 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

lung
D2. Plăţi de dobânzi la credite pe 94250 94250 94250 94250 94250 94250 94250 94250 94250 94250 94250 94250
termen lung
-59620 -94250 -94250 -94250 -94250 -94250 -94250 -94250 -94250 -94250 -94250 -94250
E. Flux de lichidităţi net (C-D1-D2)
II ACTIVITATEA COMERCIALĂ
.
F. încasări din activitatea de 528390 321948 237924 192456 265950 391932 444420 409428 356940 251964 293922 486378
exploatare, inclusiv TVA(F1+F2)

F1. Vânzări cu încasare 528390 321948 237924 192456 265950 391932 444420 409428 356940 251964 293922 486378
imediată
F2. Vânzări pe credit 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

G. încasări din activitatea financiară 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

H. încasări din activitatea excepţională 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

77
 I. Total încasări (F+G+H) 528390 321948 237924 192456 265950 391932 444420 409428 356940 251964 293922 486378

J. Plăţi pentru activitatea de exploatare, 167128 167128 167128 167128 167128 167128 167128 167128 167128 167128 167128 167128
inclusiv TVA
K. Flux brut, exclusiv plăţi pentru 361262 154820 70796 25328 98822 224804 277292 242300 189812 84836 126794 319250
impozite şi taxe (I - J)
L. Plăţi pentru impozite şi taxe 13666 13666 13666 13666 13666 13666 13666 13666 13666 13666 13666 13666

Ml. Rambursări de credite pe termen scurt 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

M2. Plăţi de dobânzi la credite pe 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

termen scurt
N. Plăti exceptionale 1671 1671 1671 1671 1671 1671 1671 1671 1671 1671 1671 1671

O. Total plăţi, exclusiv cele aferente 15337 15337 15337 15337 15337 15337 15337 15337 15337 15337 15337 15337
activităţii de exploatare (L+M1+M2+N)

P. Flux net (K-O) 345925 139483 55459 9991 83485 209467 261955 226963 174475 69499 111457 303913

II FLUX DE LICHIDITĂŢI (CASH - FLOW)

I
R. Flux net de lichidităţi al perioadei 286305 45233 -38791 -84259 -10765 115217 167705 132713 80225 -24751 17207 209663
(P+/-E)
Rb. Flux brut de lichidităţi al perioadei 301642 60570 -23454 -68922 4572 130554 183042 148050 95562 -9414 32544 225000
(K+/-E)
S. Disponibil/Necesar de lichidităţi al 0 286305 331538 292747 208488 197723 312940 480645 613358 693583 668832 686039
lunii precedente
T. Disponibil/Necesar net de lichidităţi 286305 331538 292747 208488 197723 312940 480645 613358 693583 668832 686039 895702
curent (S+R)
Tb. Disponibil/Necesar brut de 301642 346875 308084 223825 213060 328277 495982 628695 708920 684169 701376 911039
lichidităţi curent (S+Rb)
Finanţat prin:
- linie de credit:
- alte credite.

1000000

900000

800000

700000

600000

500000

Evolutie Cash-Flow lunar

400000

300000

200000

100000

0
0 2 4 6 8 10 12
Evolutie Cash-Flow cumulativ lunar

78
6.3 Grafic de amortizare si de rambursare credit
Se va utiliza metoda amortizarii degresive. In cazul metodei de amortizare degresivă,
amortizarea se calculează prin multiplicarea cotelor de amortizare liniară cu unul dintre
coeficienţii următori:
a) 1,5, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între 2 şi 5 ani;
b) 2,0, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este între 5 şi 10 ani;
c) 2,5, dacă durata normală de utilizare a mijlocului fix amortizabil este mai mare de 10 ani.

Restituirea creditului se va face pe o perioada de 9 ani

Total
Valoare Amortizarea Valoare Amortizarea Credit bani
Credit
Anul de anuală de anuală de Dobanda restituiti
restituit
amortizat liniară amortizat degresivă restituit la
banca
1 8700000 870000 8700000 1740000 8700000 1131000 1740000 2871000
2 7830000 870000 6960000 1392000 6960000 904800 1392000 2296800
3 6960000 870000 5568000 1113600 5568000 723840 1113600 1837440
4 6090000 870000 4454400 890880 4454400 579072 890880 1469952
5 5220000 870000 3563520 712704 3563520 463258 712704 1175962
6 4350000 870000 2850816 712704 2850816 370606 712704 1083310
7 3480000 870000 2138112 712704 2138112 277955 712704 990659
8 2610000 870000 1425408 712704 1425408 185303 712704 898007
9 1740000 870000 712704 712704 712704 92652 712704 805356
10 870000 870000 0 712704 0 0 0 0

6.4 Indicatori financiari

Nr Valoare
Indicatorii 2010 2011 2012 2013 2014
crt recomandata
Valoarea
1 Vi - 8665370 8665370 8665370 8665370 8665370
investitiei [Euro]
Volumul de
2 Vp - 77436 77436 77436 77436 77436
producţie [MWH]
Cost unitate de
3 productie p - 54
[Euro/MW]
Venituri
4 Ve - 4181544 4181544 4181544 4181544 4181544
exploatare [Euro]
Cifra de afaceri
5 Ca - 4181544 4181544 4181544 4181544 4181544
[Euro]
Cheltuieli de
6 Ce - 2005538 1657538 1379138 1156418 978242
exploatare [Euro]
Datorii totale
7 Dt - 2871000 2409900 2018400 1682580 1391304
[Euro]
Cheltuieli
8 Cf - 1131000 1017900 904800 791700 678600
financiare [Euro]
Cheltuieli totale
9 Ct - 3156593 2692013 2297729 1959682 1666624
[Euro]
Cheltuieli fixe
10 CF - 3102778 1034475 918591 803264 688382
[Euro]
Cheltuieli
11 CV - 53815 1657538 1379138 1156418 978242
variabile [Euro]
Cheltuieli
12 variabile pe cv - 0.695 21.405 17.810 14.933 12.633
unitatea de produs
79
 [Euro/MW]
Rezultat
13 Re - 2176006 1489531 1883815 2221862 2514920
exploatare [Euro]
14 Profit brut [Euro] Pb - 1024951 1489531 1883815 2221862 2514920
15 Profit net [Euro] Pn - 860959 1251207 1582405 1866365 2112533
Cash-Flow net
16 - 895589 2259896 4023261 6102254 8430129
[Euro]
17 Rata de actualizare i 7.5 % 0.75
Re
18
Rata rezultatului
de exploatare
rre  100 ≥10 % 52.038 35.622 45.051 53.135 60.143
Ve
Durata de Vi
19 recuperare a Dr  ≤10 ani
5.646
investitiei [ani] Pn _ mediu
Pn
20
Rata rentabilitatii
capitalului investit rrci   100 9.936 14.439 18.261 21.538 24.379
VI ≥5 %
P
21
Rata rentabilitatii
vanzarilor
rv  b 100 24.511 35.622 45.051 53.135 60.143
Ca
Gradul de
Re
22
acoperire
cheltuielilor
al Gacf  1.924 1.463 2.082 2.806 3.706
financiare
Cf

23
Rata acoperirii
prin fluxul de rafn 
 int rarari_numerar ≥1.2 1.456 1.735 2.072 2.485 3.005
numerar (RAFN)  datorii  dobanzi
Rata rentabilităţii rrf 
Pn
100
24 ≥i 68.659 57.632 48.269 40.238 33.272
financiare Capital propriu
Rata Rentabilitatii Pb
25 resurselor rrc  100 32.470 55.331 81.986 113.379 150.899
consumate Ct

Total datorii
26 Rata indatorarii ri  ≤60 %
0.687 0.576 0.483 0.402 0.333
Total active
Cash-Flow net FTn
27 0.352 0.75 0.75 0.75 0.75
actualizat [Euro]
(1  i ) t
n
FTn
28
Valoarea neta
VAN    VI 63364574
actualizata [Euro]
t 1 (1  i) t >0
Valoarea viitoare 269163275
neta [Euro] VVN  VAN  (1  i) t
Rata interna de 0.472
30 RIR
rentabilitate
VI  VAN
Indicele
profitabilitate
de
IP  >1
VI
CF
31
Productia critica
Qcr  - 58208
[Euro]
p  cv
CF
Cifra de afaceri CAcr 
32 CV - 3143230
critica [Euro]
1
CA
Indicatorul de CA  CAcr 33.033
33  100 ≥20%
pozitie CAcr

80
Valoarea netă actualizată (VNA)

Valoarea netă actualizată (VNA) a proiectului indică impactul aşteptat al proiectului

asupra valorii companiei.
Proiectele cu VNA pozitiv se consideră că vor conduce la creşterea valorii companiei. În
acest fel, regulile privind adoptarea deciziilor pe baza VNA specifică faptul că toate
proiectele independente cu VNA pozitiv trebuie să fie acceptate. Dacă VNA este mai mare
decât zero proiectul este acceptabil, deoarece veniturile sunt suficiente pentru a obţine
beneficiu şi să fie returnat capitalul investit iniţial, înainte de sfârşitul duratei de viaţă a
investiţiei.
Dacă VNA este egal cu zero, echilibrul este realizat la sfârşitul duratei de viaţă şi
investiţia este prea puţin atractivă. Dacă se selectează dintre proiectele care se exclud
reciproc, trebuie să fie acceptat proiectul cu cea mai mare valoare (pozitivă) a VNA.
VNA este calculat ca valoarea actualizată a cash flow-urilor intrate în proiect din care se
scade valoarea actualizată a cash flow-urilor ieşite din proiect. Această relaţie este indicată
de formula:

n
FTn
VAN    VI
t 1 (1  i )
t

în care
CFt - valoarea netă a cash flow-ului din anul t;
VI - investiţia iniţială;
i - rata de actualizare (costul capitalului);
t - numărul de ani;
T - durata de viaţă a proiectului.

Conditia de acceptare a investitiei: VNA>0

VNA are mai multe puncte tari:

 Se bazeaza pe CF si nu depinde de conventiile contabile
 Reflecta valoarea banilor in timp
 Ia in considerare riscurile atasate proiectului
 Ne da o indicatie clara de tipul investeste!/ nu investi!

Rata internă de rentabilitate (RIR)

Rata internă de rentabilitate (RIR) a proiectelor este rata de actualizare la care VNA al
proiectului este egal cu zero.
Regulile privind deciziile cu ajutorul RIR specifică faptul că toate proiectele independente
cu RIR mai mare decât
rata de actualizare trebuie să fie acceptate. Când se selectează dintre proiectele care se
exclud reciproc, trebuie să fie
ales proiectul cu RIR cea mai mare şi valoarea RIR mai mare decât rata de actualizare.

81
 n
FTn
VAN  0    VI  0
t 1 (1  i )
t

CFt - cash flow-ul din anul t;

T - durata de viaţă a proiectului.

Conditia de acceptare a investitiei: RIR>i

Proiectul este cu atat mai bun cu cat RIR este mai mare

Avantaje
 Calcularea RIR nu necesita ca date de intrare costul capitalului
 De obicei, da acelasi semnal de acceptare/respingere ca si VNA

Este necesar ca RIR ≥I pentru ca proiectul sa fie acceptabil ca profitabilitate. Practic,

investitorul in aceste conditii prefera sa faca investitia decat sa pastreze banii la banca
obtinand venituri din dobanda bancara care este in acest caz rata de actualizare.

Ambele metode de decizie VNA şi RIR iau în consideraţie toate cash flow-urile
proiectelor şi valoarea în timp a banilor. Regulile privind decizia prin metodele VNA şi RIR
diferă cu referire la rata de reinvestire considerată. Regulile privind decizia pe baza VNA
presupune implicit că se consideră că pot fi reinvestite cash flow-urile proiectului la rata de
rentabilitate a companiei, pe când regulile privind decizia cu RIR presupune implicit că se
consideră că pot să fie reinvestite cash flow-urile la RIR-ul proiectelor. Deoarece proiectele
au diferite RIR, asumarea ca bază a regulilor de decizie pe criteriul VNA este cea mai
rezonabilă.

Durata de recuperare (payback time - PBT)

Durata de recuperare este intervalul de timp necesar pentru ca proiectul să returneze

costurile iniţiale din beneficii. Utilizarea duratei de recuperare la deciziile privind alocarea
resurselor de capital specifică faptul că toate proiectele independente cu PBT mai mic
decât un număr specificat de ani trebuie să fie acceptate. Atunci când se selectează dintre
proiecte care se exclud reciproc, este de preferat proiectul cu cea mai
redusă durată de recuperare.

Cu toate că se utilizează frecvent, durata de recuperare prezintă mari dezavantaje. În

primul rând, PBT consideră că suma de 200 € obţinută peste un an este echivalentă cu
suma de 200 € obţinută peste 5 ani; cu alte cuvinte nu se ia în consideraţie valoarea în
timp a banilor. Acest aspect poate fi rezolvat prin calcularea duratei actualizate de
recuperare (discounted payback - DPBT), în care cash flow-ul este actualizat la valoarea
prezentă, utilizând rata de actualizare şi făcând astfel DPBT în concordanţă cu metodele
costurilor pe durata de viaţă, cum sunt VNA şi RIR.
Al doilea dezavantaj constă în faptul că durata de recuperare nu ia în considerare efectul
diferitelor durate de viaţă ale proiectelor alternative, astfel încât se penalizează proiectele
care au o durată mare de viaţă. De exemplu, dacă sunt două investiţii alternative A şi B,
fiecare cu un cost de 1000 € şi cu o economie de 200 € pe an, atunci ambele au o durată
de recuperare de 5 ani şi sunt în măsură egală acceptabile. Totuşi, dacă investiţia A are o
durată estimată de utilizare de 5 ani şi investiţia B are o durată estimată de utilizare de 10

82
ani, investiţia B, în mod evident, este mai bine să fie aleasă. Al treilea neajuns este acela
că criteriile de acceptare/neacceptare sunt deseori arbitrar de succinte.
De exemplu, unele organizaţii consideră de la 1 la 3 ani durata de recuperare pentru
proiectele de reducere a
costurilor şi acordă prioritate proiectelor cu o durată de recuperare mai scurtă.
Din această cauză metoda duratei de recuperare va respinge unele oportunităţi interesante
de investiţie, dar în acelaşi timp va conduce la acceptarea unor proiecte care pot reduce
valoarea companiei. Această metodă a fost larg utilizată în anii ’60 şi ’70, înainte de
apariţia calculatoarelor, deoarece este simplu de calculat. În prezent trebuie evitată, dacă
este posibil. Analize recente a aruătat faptul că VNA este de departe instrumentul preferat
de companii

Indicele de profitabilitate

Indicele de profitabilitate (Ip) exprimă valoarea actuală netă scontată pentru o

cheltuială iniţială de investiţieegală cu 1, respectiv este un indicator relativ a investiţiei pe
întreaga durată de viaţă a acesteia. Se determină ca raport între valoarea actuală a
intrărilor nete de trezorerie (CF) şi cheltuiala pentru investiţie, conform cu ecuaţia:

VI  VAN
IP  1
VI

Din punct de vedere al criteriului Ip sunt selectate acele proiecte care au Ip > 1, iar
dintre acestea cele care au cel mai mare indice de profitabilitate. Indicele de profitabilitate
avantajează proiectele cu cheltuieli iniţiale mici, chiar dacă celelalte au valoarea actuală
mai mare.

Analiza pragului de rentabilitate

Metoda punctului critic, numit şi punct de echilibru sau prag de rentabilitate (break-
even), utilizată în faza de proiectare, de prognozare a activităţii, cât şi în analiza utilizării
capacităţilor de producţie existente, marchează acea dimensiune a activităţii la care
cheltuielile totale sunt egale cu încasările din vânzarea producţiei obţinute şi/sau a
mărfurilor (nu se obţine nici profit, nici pierdere).
Pragul de rentabilitate permite stabilirea dimensiunii la care activitatea desfăşurată
devine rentabilă. Pentru stabilirea pragului de rentabilitate al unei activităţi economice se
pot utiliza două metode: metoda grafică şi metoda algebrică. Pe baza metodei algebrice,
mărimea producţiei corespunzatoare punctului critic se poate stabili în unităţi fizice sau
valorice.

CF
Qcr 
p  cv
CF
CAcr 
CV
1
CA

unde: Qcr = volumul producţiei vândute corespunzatoare punctului critic

CAcr = cifra de afaceri corespunzatoare punctului critic;
83
 cv = cheltuielile variabile pe unitatea de produs
CV = cheltuieli variabile totale
Cf = cheltuieli fixe totale;
p = preţul de vânzare al produsului

Mai jos este prezentata curba pragului de rentabilitate avand ca variabila productia.

4500000

4000000

3500000

3000000

2500000

Cheltuieli fixe [Euro]

2000000
Cheltuieli variabile [Euro]
Cheltuieli totale [Euro]
1500000
Venituri proiect [Euro]

1000000

500000

0
0 10000 20000 30000 40000 50000 60000 70000 80000 90000

Curba pragului de rentabilitate

Alte modalitati de analiza a pragului critic vizeaza

 Identificarea valorii unui parametru pentru care VNA al proiectului este nul sau
pentru care RIR este egala cu factorul de actualizare (discount rate).
 Variatia costurilor si/sau beneficiilor totale ale proiectului (ex. +/- 10-15%).
 Variatia unor elemente critice separate din categoria costurilor si beneficiilor:
o Preturi si tarife
o Productivitate si randamente
o Dinamica cererii
 Efectele intarzierilor (demarare, constructie, functionare la capacitate) asupra
indicatorului VNA.

Relevanta analizei de sensibilitate este pusa sub semnul intrebarii daca nu se

cunoaste probabilitatea de aparitie a evenimentelor ce pot conduce la variatiile
parametrilor studiati.Metoda uzuala este de a varia un singur parametru mentinandu-i
pe ceilalti constantiAlegerea arbitrara si nejustificata a plajei de variatie (ex. tipic +/-
10%) poate conduce la rezultate eronate.

84
Identificarea variabilelor critice

Categorie Exemple de variabile

Mediul de afaceri Rata de actualizare; rata dobanda la credit
Dinamica preturilor Rata inflatiei; IPPI si IPC
Dinamica cererii Consumul specific, tendintele pietei; cresterea
demografica
Investitie Durata constructiei, costul terenului, costul
manoperei, costul bunurilor si serviciilor
Parametri cantitativi Consum specific de energie si alte bunuri si
costuri exploatare servicii, personal de exploatare si intretinere
Parametri cantitativi Productivitate, randament, capacitate/nivel de
ai veniturilor functionare a echipamentelor
Preturi Tarife si preturi de vanzare a energiei electrice
si/sau termice vandute sau inlocuite

Pentru analiza de sensibilitate si de risc se va considera:

 Depasire costuri
 Intarziere start-up (comisionare)
 Risc operational
 Risc preturi (Risc de management)

Scenariul cel mai pesimist - combinatie de toate

Factorul de decizie trebuie deci să facă faţă unor condiţii certe, de risc sau
incertitudine; acestea pot fi diferenţiate după cum urmează:
 indicatori cerţi la care factorul de decizie cunoaşte în avans valorile exacte ale
tuturor parametrilor carepot afecta decizia;
 indicatori de risc la care factorul de decizie este conştient de toate situaţiile posibile
care pot surveni şi prin aceasta afectează parametrii relevanţi ai deciziei şi el este
capabil să stabilească probabilitatea fenomenului, pentru fiecare dintre aceste stări.
 indicatori incerţi la care factorul de decizie nu este conştient de toate stările posibile
care afectează decizia şi/sau nu este capabil să stabilească probabilitatea
fenomenului pentru fiecare stare.

Atunci când există certitudine privind natura şi nivelul riscului, se pot utiliza metode
deterministe. Atunci când există incertitudini, în primul rând trebuie să se încerce să se
adune date suplimentare pentru a înţelege domeniul de posibilităţi şi probabilităţi asociate,
astfel încât problema devine una de risc.

85
7. Concluzii

In principal, in urma studiilor de pe parcursul acestui proiect se trag urmatoarele concluzii:

 Proiectul este fezabil

 Indicatorii economici favorizeaza realizarea investitiei din surse imprumutate
 Durata de recuperare: sub 6 ani
 Profituri mari asociate cu personal de exploatare redus per unitate de energie
produsa
 Cheltuieli de exploatare reduse
 Firma Windexpert are o experienta vasta in domeniu
 Beneficii de mediu
 Producere energie electrica din surse alternative si regenerabile
 Noi locuri de munca
 Dezvoltarea zonei
 Impactul peisagistic pozitiv favorizeaza si dezvoltarea turistica a zonei
 Beneficiul comunitatii locale va fi si asigurarea luminatului public la costuri mai
reduse

86
Bibliografie
http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_eoliana

Burton, Tony; … – Wind Energy Handbook, Wiley, 2001

Erikson, R – Novel Power Electronics for Wind Energy Aplications: Final Report, 2002

European Commision - Directorat General XII “Externalities of Energy. Vol 6:

WIND&HYDRO”, 1995.

European Commision - ” Wind Energy - the facts. Vol 4 :The Environment”,1999.

European Wind Energy Association - Revista “WIND DIRECTIONS” , 2000-2006.

Encyclopedia of Business and Finance, 2001

Griliches, Svi – Handbook of Econometrics, vol. 1-5, 2005

Kerzner, Harold – Project Management, John Wiley and Sons, 2001

Manwell, J. F. – Wind Energy Explained – Theory, Design and Aplication, John Wiley
and Sons, 2002

Molenar, David-Peter – Cost-effective design and operation of variable speed wind turbines,
2003

Patel, Mukund R. – Wind and Solar power Systems, CRC Press, 2000

Stiebler, Manfred – Wind Energy Systems for Electric Power Generation, Springer,
2008
Negoescu, Gheorghe – Managementul riscului prin proiecte, EDP, 2002

Negoescu, Gheorghe – Risc si incertitudine in economia contemporana, Galati, 1995

Oprea, Dumitru – Managementul proiectelor – teorie si cazuri practice, Iasi, 2001

SC IBCOENERG SRL - “Studiu preliminar de impact asupra mediului.Parc de turbine

eoliene în Judetul Tulcea”

Stancu, Ion – Gestiunea financiara, Bucuresti, 1994

87
88