Sunteți pe pagina 1din 126

nuv0srA 3{l

HTUUS0Ud
r{u0J}r01
TAIS-
n*HSutmrcr
!g
, 'r 'L.
,]
'i:,i
t
' -L,''
.i
ir * r' t l,
E-X B ESEIC
e|sel 'uiecHde 'ezeluls
il!I0't0HIsd
N.WUS EUIIU uxilIoll EIeluE0
n,tuug rolclll U$anf Euetg
\
Lucrare apdnrtii la Editura CORVIN, Deva
Director: Varga K6roly

Adresa: 330065 Deva" Str Gh. Barifiu Nr. 9


Tel.:0254-234500
For:0254-234588
www.corvin.ro
E-mail: office@corvin.ro
gr apho@corvin. recep. ro

Decrienea CIP a Bibliotecii Nafionale a Romflniei


Psihologie - sinteze, aplicatii, teste / Elena Lupga, Victor Bratu,
Alina Bratu" DanielaVoinea. - Deva : Editura Corvin, 2005
rsBN 973-622-222-5

I. Lupga" Elena
II. Bratu, Victor
III. Bratq Alina
IV. Voinea" Daniela

159.9(07s.3s)

Tipaqt la GRAPHO TIPEX Deva


Direc\Farkas Liszll
t'
: 1eJglselc g slsod ?mpuoc 16 gumu'rnlnruo plueuregodtuo J' toy?w f,l
uuna g4nfiuwrasTgin4agipuasqotttodana nlEur4brlS toXllaoat nn1n7 p4tquosuo
Bc Inluerusgoduroc e$am;ap ntrBeaeN-ntsado4 1ne4 lnluaueyoduoc 15 fzelpnls epoloqgs4
'eleuouadrelut rolglelar ppaur:e1ut uud apptcos
q glseJrrrurrr es $ gqonzep es lzeenuog es e.ruc 'Bs Belulllcuoved regqe alsa pclqlsd lsrcuoc FIuo e'I
'(anignug'erieeJo'gctmtu'cof-) acqlsd $g!^lloc -
!('c1e e1elr,,rqesrc ap 1a,qu 'raperec ep 1m1gsp4 'eplueuzredruel ul4s) aalqlsd .ulSnsug -
!(cp erizodsro ppeord nes grmq 'glueqSuocut nes puauSuoc) eqqrsd gg4s -
i(qs erfe,r4otu'erleu3etm 'euouleul'erpugfl) eo;qsd euauoual $ esarord -
:ugd pqseguuu es Imnilsd
'olrlllsuos.red a;sa puo 'gplcos-oqtsd-otq p{utg ec ret lptcosotq
sfqgeclceplplcosgpcrsolorqdrunrselece14efurge"*r,r"lrlT;n"#rffi?.frt!##qsetnctqlsd
!mln1ca1e1u11npels'€
!,gdecrsd plncrrysd plpe$'Z
irelueuraya leuozues Flncnilsd 1nlpsls'I
:gp"1s elor€olgllun mlncrysd ednlone q e8mlqp ,ra1111oeT 'N'Y
'(elurusuoc) acrEololq rerlnlone psecord q p1 1s$pede u gl4catqo uzeq tf
mlncrqrsd p roplEar plor gpru eu nlpeIII BI arqdepe ep egulr.les !S alellsecau ep agrpqs (p
'(Fre ep S9 ep slsrg^ ?dnp) p,rlselEer edele '5
i(pe ep 99-97) puqfcung lnlnupdo edela '7
:Gue ep SZ-OZep slsrg^€l grrgd ere$uue1 ap) Efuapuetse Bdele' I
:aleduese edele Ia.t1 e1lu4lep
-tod as lansV'mpclqrsd e gll1qole-cpeqp emleu gfuepraa u; armd dup luope; (c
lso,r"reu plnualqs u a$run; o else lnllqlsd - IBFeIBItr Inlurlsqns (q
le$e1ar ep ;;fen B af qllBpour o gluzerder Inrlqlsd - purage aaunl (e
. :e1
eanryod atgzlzszqtlnguerodur4uoc ertoloqrsd lna;q1sd pgep B ep BerBo.retug uI
'rolepunue
tS cnsFepanec pqg 1a 'mpruo F Alsnloxo lnqlrl€ tm sln14suoc nu FcIIIlsd
:rwsirlrStrsruxffisuu:r r$ rmrHlsd g'E
'gcrtoloqrsd arepcJec ep IJElueFo rS gocs esuoreumu epuudnc smc 'guu.rodualuoc epolotgsd 'Z
'qe leilnpror e lSgun$ce q6o1oq1sd'e4puuqlsd
'lnurq.roprrqeq'pruquo$cedsoqul'lnruspppeB'pruspolfa;cose :umcerd'a€oloqtsd
ep gocs ellnu leru epqudnc (ueI-)O( Ie 'ces e llgleurRf leurud FllsrgJs-6r8l) grJsula e$o1oq1sg '1
:apuudnc arg$qpS lapoloqlsd e$n1o,rg
Ui.xnl$ ru lrrcoloursd urinrolir il! suunon s*Ilvdnxlud e'E
'(Olg t rqszeepqep) pg$q1lS edqe -
:(OfSt - nIC'e n-1n'ces) pegosolg edqe -
i(pursrunue) pogliu;pSard udqa -
:elueurotu uBtII Ie4 uI gllirpdug g epod gcpoloqlsd eere$eounc 'c1.to1s! arepea ep pund u1q
'(ftuelpg'p),.acrqtsd roleldeg siqpS,, slse spoloq1s4
'(tsue1 ',J) .,14{npuoc efutus,, gtrrnzarder e13o1oqs4
'(n4oyr1-ncseppgg uquqsuo3) $Sepgns ;1fepr eIB euroJ e{reJlp
pexe gS plduoc pou u! eprsep gs egarpurn,, eJec E sBelegns uiupr erdsap efqp$ alse erSoloqtsg
:rnncard lmpou eUsJIp uJ gllugsp pt{S ?e ',.1agns erdsep rf u.rpS, puuuesug el8oloq;sd 'cpoloullltr
JJIoA\ uBllslrq3 ppEoloq;sd elpeucs nc A?po Isnzn
our,rsp 1a 1S (uo1qcue1a141)
p.razle,nqeg ddgqdepg1up?uudn4uedleztl4n else etEolorgsdep pueuuel
I3Igol0HISd U:IHtilHg0 I'l
I3t9010HISd glgq0rilH Is mmglEo "l
atsa,'lrtonldo' aza\ugg - aqopttlsd
Psihologie - Sinteze, aplicalii, teste

1. DupI gradul de complexitate, existil comportamente:


a) simple;
b) complexe, multifazice.
2. Dupi nivelul de reprezentare (integrare) reflexI, existi comportamente cu mecanism
de tip reflex:
a) necondifionat;
b) condifionat.
3. Duplprezen{asauabsenfa intenfieigi a controluluivoluntar, existf,comportamente:
a) neintenlionate-involuntare ;
b) intenfionate-voluntare.
4. Dup6 stilrile de necesitate ctrrora li se subordoneaz5, existtr comportamente:
a) deigientrcorporald;
b) de desclrcare-eliminare;
c) erotico-sexuale;
d) de orientare-investigare ;
e) decunoagtere;
f) insfumental-rezolutive.
Termenul de personalitate provine din limba latinl,cpersona'lnsemnfind masca actorului, rolul
acestuia, personajul unei drame. Trei trtrstrturi contribuie la definirea ei:
- particularizarea;
- durabilitatea;
- coeren{a.

,*s!ruGuun $ nEl4TlltE mFW?AE ELE*


in cadrul organismului uman un rol central ll detine sistemul nervos central. intre psihic Ai
comportamental existtr o strinstr interdependenftr, ele fiind reciproc convertibile.
Psihologul Paul Popescu-Neveanu considera ci sistemul psihic uman (SPU) esle an ansambla de
funclu Si procese psihice atlate tn interucliune, organizale ierarhic gi care contribuie la
aparilin fenomenulai de conStiinld.
Fenomenul de congtiinfi rezulti din interactiuneatuturorproceselorpsihice.
Wundt considera cd fenomenul de congtiinftr este o sinteztr creatoare, o integrare de procese psihice
care prin eleinsele nu sunt congtiente, darcontribuie la congtiinftr.
Congtiinfa are un rol conducitor, concretizat prin funcfiile de cunoagtere, de orientare spre scop, de
autoreglaj voluntar, creatoare gi anticipativ5.
Psihologul Andrei Cosmovici considera cd existii doutr feluri de congtiinf5: una implicittr, primitivi gi
alta reflexivil, congtiinfa de sine.
lncadrul SPU se delimiteazi, alituri de congtiinfi:
- subcongtientul sau precongtientul (acfioneazd ca un fel de "filtru", de "prag", rnotiv
pentru care este numit "congtiinftr latenttr gi potenfialtr" sau "congtiinfi stinstr");
- incongtientul sau psihismul bazal.
La sfAryitul secolului al XD(-lea Sigmund Freud (1856-1939) a descoperit procedeui de investigare a
proceselor incongtiente pe care l-a numit "psihanaliz5".

I.5 f,FIODEIfi PSNMUETEI


Pot fiutilizate in investigareafenomenelor gi aproceselorpsihice urrndtoarelemetode:
- metoda observafiei;
- metoda experimentului;
- metoda convorbirii;
- metoda anchetei;
- metoda biogralicl;
- metoda analizei produselor activittrfii;
- testul psihologic;
- metoda modeltrrii qi simultrrii computerizate.
s
'epund 0I PprocE es rurgo ulp :RloN g1rco1ftur tpe4pul epc ed (p
eilwsd ectEoloqlsd e1sel ep eerecllde
Jolunpn4s Ie .ruo3e$r? qrd reumu ldeur.rcgur ep ?eJuJnrunce ur.rd (a
.L gryco1lnusu'glcsnp elec ed (q
Ienp Inlor Pzelullqns
ln sPrnrJ ederrrasqo
ec mlncrwsd p lEz:ar0P.a uud rerunu rrieur.roJur ep ueJulnumcu uud (u
-JO InJ3lmJ?c Ereprsuoc :lzpezqeeJ es gcrEoloqrsd eelafeorm3 .91
FlueusuoduroJ
e$e pfoloqrsd elsileer teu€f A(p
€Jnturs pc eurlsns rS Intusruorlcedso4ul 'e
1pun1\' \(t
$ruodcadso4ur lnluamc pnerg'g (q
el edcear sc lnJpde e 't vzueuuqrsd .p 3m1'3(u
: else rez11euqsd prolaraurelul .g
radceds 1
: ('d g x g) p4snot oauryldo tlo4iaq
-o4rrr €poleru kz";4vln 'g FrusrJor^aleg 'c
drqderdnsB ('dgfl'gnauopJoqns es I eroJgJ ele1tsecau
mln8a4qprurudeuisns 'z InrusqFlseD.q ep elFgls gdnp pluourepodruoc rlecgrse13.g1
efrmguoc o6a rertoloqrsd ( dgl 'ecqrsd sleuaruoueg rianeumug .ZI
aJeprsuoc
'I purquo{ercosy .e
Inlcarqo Ec
lSealelrlereuaE
If_-T'Jollmlgs?.qealelqrqamp
I alnqpuuoc lliplrpuosrad earugep ?.I.II
(d g il'geurzoloc rnp eruolgzrmdseroc 'esrzeJr{nr[
ele4rcTuglc rS Vurrpoloc rnp Exelrl arereg e.qurp 'exeldruoc rS aldurrs elueuregoduroc
elrJercose 'o4suoA ele1arec ed'daucg 'eelsece glsrxe 'o1e1xe1duoc ep pperS gdnq.gl
el oJsoIJaJeJ e1eJglaps rmfrmue eleloJeunu
luns g ?rruolol 14 mr 'ecrselc rorSoloqrsd I ,o Fueuuer nc rmuo.os ,n" ,.ii,Hli.u
ep eluemrs^Olgc eFJerrmue llmsveueoloc qI .02 '996 y ug pSemcng q perr elsa ar3oyoqrsd
'91ergpuepl ep Jol€roq€l pu4rd 'g4seou erel q .g
rnlncrqrsd e eregoder ep el?lrlepotu :('d'7 x) gTyg
nnslyyqgqy
oreceg ap e{cwg 14 lncrqrsd dezualcere3 .g utrtd lbpundspt gS ry1nqtalqns oraglilalasuottr
'a1ezfllp eruuoder ep eppelFc decguuepl .y
('dgil'r.Vatlrc 'ecrqrsd asecord ep aldurexa gag .g
$epcg
ellraJlp e1 eeregoder Vzve4lltn puurodueluoc 'druqlruopeg
erSoloqrsd'1n1nc1qrsd ?errurJep uI.6I ep o1|curu q Inpcrqrsd e gzrpnlole - c$rsqp
€mleu Ezee4snp erec edele le.q elm lieucg .y
rolrm&sp4 ?eptlpqemp rS earuzrmpcqred (p (d O D.so^reurnlnuelsrs
roFmlgs?s esJszuqncrped (c e 'rnlruelall e a{cwg o lderp lrutlsp e$a
rolrmlgspq ?sJuzrpteueE (q pcqrsd 'lerreleru lqe4sqns ey es eeregoder u1 .1,
epdezues rS pfeqqt (e
:ernqr4uoc rrfglpuosrad uarulJep pT .gI ""qt;
esruzleraua3 (p dury yruolceg e1 'leJrepu lrqe4sqns e1 'gruelxo
efuereoc (r eaunl earegoder gzee^ltla puelodtueluoc
"l
ertoloqrsd 'rnyncrqrsd seJrurJep uI .9
ualelrqemp (q
earezuelncq.md (u
""""""""'Inw q ereqrul as pcgosog udelii .g
:rrigllleuosred Be{ugep
""""" Iedele JpslJapBJBr olse Intusrmuv.t
"""""""" .g
q elnql4uoc orec Amrysgq o gluzerdar nN'lI 1nue uI Ezeenqap pcgriunS edelg
: (d gx fl asasdtrT ane (guautaq) TnuauttaT
ruop18arrS oinyu3oc alesacord (p ilo4tad gS gnqnicalqns onrq /agttsuntl
ereopedns al4ruSoc eyesecord reumu (r
elsuo res elasecordreumu (q (d
eapgyeuosred rS umcerd'epluauregodruoc g,) '.,e€o1oqtsd,, mplugmc efolouup 1|alJJS 'Z
rS ecrqrsd elasecord rS eleldeg (u (dgl rerEoloqrsd
:?zvrpnls eJEc efuug 4se et8oloqsd .9I e11$lurgsp e.4rnp eun 'ereEap e1 '$a1rcg .1
luilnilg ilI IsI :r3t9010Htsd Tl:IooGrn rs Tug:rlg0 't
atsat'!$orndo'aza\u1g - alfiopqlsa
Psihologie - Sinteze, aplicalii, teste

*#**TF,r;IL PSIHf;IIATITIC AT PENSOil&ITATII

Modelul psihanalitic poate fi considerat unul "proteja" de presiunile exercitate atdt de Sine, cdt
dintre cele mai vechi modele de analiztr a gi de Supraeu, sunt:
personalitifii datorat medicului vienez Sigmund - Refularea constituie un mecanism
Freud. Acesta, avdnd o bogati experienti clinici" psihologic incongtient de apdrare a Eului prin care
a constat ci psihicul uman are o organizarc sentimentele, amintirile gi impulsurile nepllcute
nivelari, respectiv incongtient, preconqtient gi sau in dezacord cu persoana sociald sunt
congtient. menlinute ln afara cdmpului congtiinfei.
Inconqtientul reprezintii nivelul cel mai - Negarea sau tigtrduirea realitlfii este un
profund al psihicului nostru, caxe nu ne este mecanism de apdrare conta angoasei, const6nd in
accesibil direct, aici fiind sediul instinctelor negarea evidenlei. In acest caz, subiectul
sexuale, al agresivitdgii, al dorin{elor gi a actelor transfigureazi faptele reale neplicute, refuzdnd sd
refulate etc. Precongtientul este sediul, in primul le recunoasci evidenla gi inlocuindu-le cu fapte
rdnd, al deprinderilor, dar gi al informaliilor care imaginare, opuse.
degi nu sunt con$tiente la un moment dat, pot fi - Rafionalizarea este un mecanism de
actualizate in funcfie de necesititile subiectului apdrarea care se exprimd prin justifrcarea unui
uman concret (acfioneaz6, de asemenea, ca o comportament ale c6rui motive autentice sunt
instantd de ,,cenzurtr", permif6nd accesul in ignorate. Un elev care nu a invdfat la psihologie,
congtiinfi doar a acelor produse ale justificd nota mic6 luati, la lucrarea de contol,
incongtientului care sunt acceptabile pentm prin false motive: profesorul era sup[rat,
aceasta). Congtientul, "suprafafa psihicului" subiectele au avut un grad foarte mare de
nostru, este constituit dintr-un flux continuu de dificultate, timpul de lucru a fost prea scurt,
informalii gi triiri emolionale gi deline cel mai numIrul itemilor de evaluare a fostprea mare etc.
important rol in modul specific de a fi al fiinfei - Proiec{ia este un mecanism de apdrare
umane. Acestui model care distinge trei niveluri care constil in a-i atribui, in mod inconqtient,
ale psihicului uman, Freud ii va suprapune mai altcuiva propriile impulsuri, idei, intenfii,
tdrziu diferenlierea a trei instanfe ale conflicte interioare. O solie fideld, dar
psihismului uman: Sinele (id-ul), Eul (ego-ul) qi inconqtient[ in privinla dorinfei sale de adulter, iqi
Spraeul (superego-ul), fiecare avdnd un rol acuzl soful de infidelitate. Acest mecanism este
specific. fo4rte intelnit la oamenii normali, el fiind cauza
Sinele este prezent incd de la naStere, unor erori dejudecati care pot fi corectate printr-o
constituind partea cea mai profundd qi primitivd a autocriticd strndtoasl.
personalitElii de la care se dezvolti, prin - Sublimarea este un mecanism de apirare a
diferenfiere, Eul qi Supraeul. El este sediul eului prin care unele impulsuri incongtiente,
instinctelor gi al dorinlelor nesatisfdcute, refulate detagate de obiectele lor inifiale, sunt integrate
$i, prin aceasta, tine de domeniul incongtientului.
personalitdfii, fiind investite ln echivalen{i care au
Aici se afl6 sediul a doui categorii de instincte: o valoare socialS pozitivi. Spiritul de competifie
instinctul viefii (Eros) 9i instinctul morfii se explicd prin sublimarea agresiviti{ii, iar
(Thanatos). Sinele aclioneazd pe baza altruismul prin sublimarea energiei instinctului
principiului plicerii potrivit cdruia activitatea ar sexual.
avea drept scop ultim ciutarea plicerii gi evitarea Eul actioneazipe baza principiului realitifii,
neplicerii. principiu reglator al funcfion[rii psihicului, care
Eul se dezvoltd dupi naqtere gi include tinde spre aceleaqi scopuri ca 9i principiul plEcerii,
ansamblul motivafiilor 9i actelor unui individ dar care line cont de realitatea extern6.
care condilioneazh adaptarca sa la realitate, ii Supraeul se dezvoltd incd din copiltrria
satisfac trebuintele qi li rezolvtr conflictele timpurie sub influenla pirinfilor care transmit
datorate unor dorinle incompatibile, el avdnd rolul copiilor valorile pe care acegtia tebuie sf, le
de intermediar intre Sine gi realitatea extern[. [n respecte. El exercitii o funcfie de autoritate gi de
actele vielii cotidiene, aceast2l funcfie se exercitil cenzurl moraltr, obligdnd eul str lupte impotriva
pe doutr planuri: congtient (procese cognitive anumitor impulsuri instinctuale, sub ameninlarea
superioare) 9i incongtient (pundnd ln joc apariliei unor sentimente dureroase, precum
mecanismele de apdrare). Principalele sentimentul de culpabilitate care apare mai ales
mecanisme de aplrare a Eului, pentru a se in cazul persoanelor cu un supraeu puternic.

6
\-
L
'1elptqs FueruoueJ nluad rlrluluszelderlew rec rrue$ rSels elJ ?s 'reselc 1nlelru BI lode tS edru8 ad
l€zrlBsJ eg gs Jeuollseqc $ece ec urgprruluocer gir 'eeece ap 'r$ sneosred sp gg 1 u$nd 1ec sd ron ep ln4suoc
rnlueuorlsarlc eerecllde eundnserd IIJpI$r$ s ?ArpeJe uoJuzlluol{ '..lAJIe 15 ;.rosayord equlp u$e1ea,,
nes ,;.rdoc13 ;futrgd erlulp e$e1eg,, :eural ed Jeuoqseqc ep gnq ad ppqcrm o fezrpo: rS riedocuoJ
I Iem'u T u?q{I In!pehl
qulured u-rIncsBtrAI Inxes
n T
vc ;eggue; nc $eoo4ad q gs eoqd g,r emperuoo nus apiuueul '61
[ru[
vc ;,gruf ugpiunu $eae4od e1;,r epfuuru,r nus e[lpcuoJ '6
[nu[
;.raq1 pduru ug'sep reur pa tiaerpand ;.rn-fqqoq e3 j
;pugrugdps o-4r4'p o-r1ug;fanureql dup ry3 7
pseoqdp4.req;l1nduryuI 9
'elslcos gia;,r 15
rolFecEJB lgcep fqqoq ;nun drup {nu lBrtr rqpep rueosred o grep eqq eilBoJ eNf, 's
I nu I va
vc ;durg ap e.reprald o luns agrn-.,tqqoq ;S lngods pr $ureplsuoJ 't
[nr.r[
...' glsPoI'Ju'J
?msPur ?3rur uJ 'f,
?ms9ru eJErrr rrJ'Y
:IJnrq lSualace u3 $acalpd el agpecuoc nes alafuearn 'g
" " .' " " " "'nldurexa ep ec'e1aqu'X
(g)mEuts 1ig rs'C
rruepud nc Sero q dlSer gs 'J
nlel detng,r?s'ff
oppnrs drSrglgsep pA ?s rus agec o rfrlc 'yAs
' :eJqd p,r'reqg drup;fele pr pugundnse.r4 c
vc ;raq;l ppdrup ufuelqxa a.rdsep 1qro,r eleod as 's,rp ;nzuc u1 .I
[nN[
elvztleel eA es Jolo1ep se&JcnleJd 'req11 mpdruq e eraca.l1ed ep e1$g111upolu q eruoltroJsJ JBuo$seqt
ep EzBq ed aleqcue o eluezerd ruol EA Ezeeuun er eleo rrl 'laleqcuB Bpolatu 15 else epoleur elssce
aqurp eun (Uodty'g) apolern 11 erdsep $F ret '(lnrueuriredxa rS utfe,uesqo) epoleru pnop ordsep
pulqJo^ IJo1nB urm 'gcrSolorgsd esrepcrac q a1ezqgn epopw ep lru?runu e$e4rd ec uaac 14 efuaB.ra,qp
Elslxfl 'ermdce op rS or4ardrolur 'sreuuogur ep 's$uaruolur ap 'pluorun4sln JopeJec Im ne elepop4
SUUrgtugS go,t3:tloud'IgI9010HIsd gr3qoffIn
a$a,'llrorndo bza1ugg - aQopqlsd
Psihologie - Sinteze, aplicalii, teste

2. PROCESE PSIHIGE GOG}IITIUE SEIIZORIAIE


a"! u&RtcTERutnE[ cEilEnfl.l I PBocEsEt0n PsIHtcE GlEilITtgE sEl{zonru.E
Fiecare proces psihic constituie un subsistem de activitate informafionall specializatS, dotat cu
mecanisme de autoreglaj, aflat in interactiune cu celelalte procese gi fenomene psihice
(funcfiondnd simultan, contribuind la aparifia fenomenului de congtiinfn).
Caracterizarea generald a proceselor psihice trebuie sf, includ[:
- confinutulinformafional;
- funcfiile gi structurile operafionale specifice prin intermediul cirora procesul se realizeazS"
- modalitifile subiective gi comportamentale caracteristice.
Prin psihicul silu, omul cunoagte, acfioneaztr gi se conduce dupl valori gi norme morale etc.
Procesele psihice potfi grupate lntrei mari categorii:
- procese cognitive serr"oriale (senzalia, perceptia gi reprezentarea);
- procese cognitive superioare (gdndirea, memoria gi imaginatia);
- procese gi activittrfi reglatorii (motiva{ia, voinla, afectivitatea).
Fenomenele psihice (limbajul gi atenlia), spre deosebire de procesele psihice, nu furnizeazd informalii
specifice, ci le faciliteazd sau le comunicd.
Senzafiile sunt procese psihice elementare rezultdnd din tratarea informa{iilor ln sistemul nervos central
in urma stimul5rii unui organ de siml @onnet).
Percepfia este procesul prin care stimulii sunt interpretati gi integrafi cu alte informafii senzoriale.
In categoria mecanismelor de adaptare se inscrie gi reprezentarea care trebuie s[ contribuie la realizarea
sarcinilor sau la adaptarea organismului in condi{iile in care informalia nu este prezentil. Prin
reprezentare, omul se desprinde de "aici gi acum", el putAnd sl opereze ln plan mintal cu
obiecteln acestora.
Senzatia Percep{ia Reprezentarea
- procese cognitive de nivel senzorial
este primul proces cognitiv - se constituie in baza sen- se realizeazl in urma per-
care apare in ontogeneztr; zaliilor; ceperii repetate a obiectelor;
este o imagine primard (pre- - esteoimagineprimarl; este o imagine secundarl (nu
supune acfiunea directii a sti- - este o imagine complexi presupune actiunea directf, a
mulilor asupra analizatorilor) ; (este o sintezl senzorial[); stimulilor asupra anali-
este o imagine simplf, (este o - este o
imagine unitarE (are zatorilor);
modificare a stiirii organului de caracter obiectual, oferind este o imagine complexf,;
simt); totalitatea insugirilor unui este o imagine unitar6;
este o imagine separatl obiect); este o imagine schematicd
(fiecare analizator ne oferd - este o imagine bogattr in (reflectd insugirile carac-
senza{ii de un anumit tip); confinut; teristice);
dispune de proprietifi precum: - existi mai multe forme de denumitd "sta{ie inter-
intensitatea senzafiei, mo- perceptie (percepfia spa- mediar6" care permite saltul
dalitatea sau calitatea (vorbim tiului, a timpului, a migcirii de la senzorial lalogic;
de senzatii vizuale, auditive etc.); poate fi modifi catii voluntar.
etc.), durata gi tonalitatea - implicl o serie de legi (legea
afectiv[; integralitIf ii-structuralitif ii,
existii o mare diversitate de legea selectivit6tii, constantei
senzafii (senzafii vizuale, au- perceptive, proiectivitalii gi
ditive, gustative, olfactive, cu- legea semnificatiei);
tanate organice, chinestezice - nu poate fi modificatl
etc.); voluntar.
implicl o serie de legi (legea
intensiti$i, adapttrrii, contras-
tului senzorial, semnifica[iei,
contrastului senzorial);
nu noate fi modificatil voluntar.

8
\-
6
'eprmd 0I ?proc€ as rucgo ulP :EloN ps arec q (td mpugr 0I ep rya1un .€I
$p4suoJ
(d gx g) 'rolueluezerdere rS
rop{dacrad'ropduzues ?ernogrsslc rietuazerd'ZI
('dg/'areqe4qAssere
el ilrrJtns dapmdsga eE4s"ou eiqo,r ep
epuldep erquezerdar qud gpu{qo eeur8euq '11
:rolepelqo
tr eiuesqe 14 acnpord as eareluezerdell'g1
'?relsece ecgrcadsrOp8al u
rS roddacred elu elenlJola1tr eusFrsJeur
IT-1
I roun raiuelsJxo e eJeurm eJ Uzp,ez.leet
es raddecred JoleuuoJ eoJe1seJruu4'6
'rFs1Seormc,.1ruolzr
T nes egeod,, elereplsuoc lms apridecra4 'g
'JoleuoruouoJ rS roleperqo a1e
u epredas uSnst4 reop ploogor ep{uzueg .4
'.,aJuIpeIILI0luI
L__j rrfe1s,, elrrunu luns elrriezuag'9
9
(d fl $oue1q; y1),.' e11ro1nc :(d1x$ npnrsyqaSrd
Ieuuou eEuqsrp eJsr ruo rm n4ued elqrzrl fapundspt g p4n1calqns ptpunu gbltcsuntl
rulc 'eye ed esucs s1e4rc rSnlsap apod nu 1a
'eproloc af11qg4 elrumue AeJp rJ lsrlmo 1ncrpetu Pcol(P
pugo ?sr{ 'g{uenu gdnp 'epre,r eqrel ep nSor lrueperec(r
p8eels ?3qls1p ps lmuSrqo a5e In$uollu(I egqpn{lde(q
'eale1rrcrceds elrrrexe 1S-e ep plderp eqiqo plueureredural (e
e n4ued rrsruoo rerm e{eg 14 srede nu grryd :gc1q;sd errSnsugo gluperder nN'S
lsruoqep epagc epS nupuro Foesepy'vre.6nz
uder4oru(p
'uolcrd 'rrolerAe 'gnpourocol ep lcrrreoeru
eiutorr (o
'ya;oS q 'ropolnc eero8u4slp ap g1e8a1 elsa
a4rlr4elepq rorpc e rac nqued reunu gclperd Infeqqt(q
o eFlllsuoc eriuep (e
1e
rep 'pqernctn elso Inrusluollee
' (lleqrqeVo7 :c;q;sd ueuoueJ un Efuzande,r ntr1 'g
ep gleJ yo;' 0
ep pqg gruJn ulp eJolsac? pluacord JoIIeueJ edueP(P
l€rrpu r€tu else {eqrpq roplSruollup
Iu Ioo lgJop eiuto,r(c
IugumN'usruollep ep aloumu rcrmle ep gpeod
Inlsqu4t (q
Flnruo e ?mospur{ aplrelncrped glsueov ' e{emloru(e
'apJel eac sp erSor €eJeolnc ee8ur6rp nu :aclqgsd euaurouay plulzardag'g
:oles rrrepel € apluepc4red o t6ll q sucsep e
'an? ap rnlncelseuu rnmrsord eoSol pedotsep acqrsdroprSnsq (p
€ sJec yec 'uoquq uqol zepue Inu?lJzld,, ecrqrsdroplE$ (r
:lxel ImolElurn rfuluauro3 '1,1 eclqrsd rolesacord (q
ecrqrsd rolsueuroue; (u
(rI gy) 'eertuazerdar nc e1idecred riereduo3 '91 :ln!peltrrelu!
(d U) 'eidected nc efezuas dureduo3 '91
u;rd ElseJ!uBru es uBrun InJIqlsd'Z
eareluazorder (p
('dgfl'punldoe{n1os
e1ieur8eun (c
ducguuepr ps 1ulnle ns-A oll&tuezsrdar arec
erfdecred (q
14 $euregoduroc ep nldurexo rm riecgtluepl'tl
erfe-zues (e
'
(d y fl c 1t4 sd rS a.nluazatdat' alldac.od :wautal :lulJozues 4llu8oc sarord un g1u1za.rda.r np 'y
Joluolgurm u pcrSoloqtsd e$ecgprues deleroc :(d g x g) pt stto^ oau4ldo finzleaq
ffiumln3 go,lstr't :*nu0zil3s ltiluil3Gl g$Hlsd lls:noud 'z
atsa,'nlmndo'azaqa1g - al&otortlsd
Psihologie - Sinteze, aplica(ii, teste

TESI'& riiCHEB (TESnft CU!,oRILoB) - PRoIECT IIE CERCETARE

Culoarea este un mijloc de expresie, dar gi de comportament compensatoriu de limit5, rcnuntarca


comunicalie gi de proiecfe a tendintelor gi gi revolta fafi de un anumit mediu perceput ca fiind
pulsiunilor noasfe interioary, a atitudinilor proprii deloc aga cum ar trebui sd fie gi care nu satisface cu
itructurii personalitltii. in continuare, vom nimic persoana respectivS, iar respingerea lui
prezant4 succinq un test proiectiv c:tre se bazeazd exprimd dorinla de a menline contolul activ cu
pe preferin{a fap de culori: testul culorilor Liicher ambianf4 de integrare in actiuni pozitive.
datorat lui Max Liicher. Testul Liicher este un test cromatic proiectiv
Un principiu in diagrrosticul personalitiitii prin verbal cu ajutoml clruia, pe baza selecliei in ordinea
testele cromatice il constituie identificarea 9i preferintei a unui set de culori, se poat€ realiza
interpretarea semnificafiilor psihologice qi cunoa$terea caracteristicilor profunde ale
psihofiziologice ale relagiilor complexe dinte personalitifii. in ciuda remarcabilei comoditiifi gi a
dinamica personalitiifii gi culoare. vitezei cu care poate fi administrat sau
De exemplq albastrul reprezint?l calmul gi autoadministag acest test este elaborat in douf,
linbtea, iar preferarea lui ne poate indica o variante: o varianti completii sau profesionall gi o
modalitate lini$titi de abordare a problemelor, im variantd restrdnsl sau prescurtatl
respingerea acestrria ne poate indica nesatisfacerea (semiprofesionald).
dorinl€i de liniqte gi de echilibrq de afecfiune. Varianta profesionaltr este formatil din 7 seturi
Verdele reprezintii flexibilitatea impulsurilor diferite de culori, conlindnd i,n total 73 de culori
inteme gi dorinla de a impresion4 iar preferinla formate in 25 de nuant€ diferite gi solicit6nd 43 de
pentu verde indicd o stucturdmobill, flexibilI" iar alegeri diferite de realhrt. Acest test se poate aplica
respingerea verdelui exprimd rigiditate. in 15-30 minute qi oferi informatii despre stuctura
Rogul semnificd dorinla sub toate aspectele psihologici congtienti sau subcongtientS" ariile de
sale, iar preferinta penftr aceastii culoare semnificd stes psihic, stadiul echilibrului sau dezechilibmlui
impulsul spre acfiune, dorinta de a obtine rcz;/rfate, psihic etc.
energie, iar respingerea lui expriml sldbiciune, Varianta rcstrensi este destinati publicului
teamd de acfiunea mediului extem. larg gi este formatii din 8 culori: albasfiu-intunecat,
Galbenul exprimd dorinfa de fericire, de verde-albdstrui, rogu-oranj, galben-strdlucitor,
autorealizare, im preferarea lui expriml dorinfa de violet maro, negru gi gi-negu. Varianta aceasta
realuare, sperant4 iar respingerea lui exprimi perrnite cain cdtevaminute, prin ordonarea culorilor
dezamdgire, decepfie, izolare. in ordinea preferinfelor gi consultarea unor tabele de
Violetul reprezintit tendinfa spre identificare, interpretare s[ se poati ob{ine aspecte importante
spre unificarea impulsurilor, iar prefererarea lui despre sfinctura gi dinamica penonalit{ii. Medicii
inseamni dorinla de a stabili rela{ii intime, iar europeni fiifiznazd aceasti varianttr a testului in
respingerea lui inseamnd nerealizarea ambian{ei diagroz4 deoarece s-a descoperit c[ astfel de
intime dorite, teama de angajare in relafii personale stesuri apar in testul Liicher cu mult inainte ca
sauprofesionale. efectele fiziologice si fie evidente.
Manoul reprezinttr senzualitate, dorinp de (Suna: Culoatea tn viala noastrd, Pavel Muregan,
confo4 iar preferarea lui indicd dorinla de confort, Editura Ceres, Bucuregti, I 987.)
de conservare fizllcl, iar respingerea lui exprimi
subordonarea" inhibarea sau refularea nevoii de Aplicafie: Plecdnd de la semnificatia culorilor in
confort fizic sau material. viata noasttr, descrieli rolul culorilor in activitatea
Preferarea negrului poate semnifica deinvdFre.
rrilBfiru[ cut0Rrun
Dorothee L. Mello ln lucrarea "Puterea culorilor'igi propune sd completeze clasicul test Liicher
pentru a se cunoa$te mai bine personalitatea, solicit6ndu-se subiectului si rlspundtr spontan, fdr[ prea
multi analizd la c6teva lnfrebiri prin alegerea unei singure culori din urm[toarea listi:
roz ro$u galben purpunu
auriu oranj maro gri
alb Ouloarea piersicii verde-mtrr verde-menttr
albastru-clar negru verde bleu-verde
albastru-inchis argintiu mov violet

10
\_
TI
Jas IglarI? elnmrslruoJd rese ep 9cl{
nuEcErsarfu rE lnul n-d nu 'surdsor 1gs lol ap 1eSe1ep qSe rzoruqsoqns ol
d.mY n;1u;Ery !IO qry uEetr1
Jlnter rmdun rlrqrsuosur e$*pp $eery spdceasp tS eaop
FqedF usa I1[ $F ?c tzsrc qfp ed perc 4 -{rys4 sqt S -uqsep sesdl {g
orsl{ lelol^ $pur n4s8qY rE - n4ssqJY
u$e,r4otu e$uapoul ogpldo
^onleuud
luolouolu ?CIIIJC
npnd red erSosdlr dl -xe $od {g nu eard eFa deta op leseEz rgo
eple -rq{ epreA rru-0pr0A EluoIII-opre^ ueqlBc
:prrgrrJrml8
Fdrup p4sng $qms IIlI3
gzruu8n ga. nu '1fecolq ga gfelo4uoc ga nu ernlP^zap es
?tullcr^ u1 $ezod op luepuodep nSe
p.tsmr.d se&og11 [uu.r6 nllnd.rn7 zox nSox aleteuuqplqEls
FNIIII! guqqu uulu^ rduuuJu llusrs^ eP epal l"culoulp
e ep ediqFrtes ufulpSuo3 -ord'ueptrysep gfet. ep poru ?uIIdIcstp
NFNY n;1u;6ry !rc qlv nrtap
$p Ilr9xelsr ilp ep qleg rolsfu4Sounc
ruryurdrp adqpcse r-e e 15 pdelrporu rrfgrgqesuodse.r e gcllcerd
o-A arpc ad e6pua ep apqpqluodsrp eerecllcerd eerezpual$uoc u1 eereund
orGI I lelO!A qqru!- n.4sBqlY rBlr - nrlscqlY
dn-fl op nes ^oI^i areuo{coyod rolafuuSounc
IOU OSeJSlur
e,rneao $gu,na elsa;ord rOtm er\4CAdsJed eP rJnsJnc eerrSgggdurg
epre^+o1g epreA rEuFepre^ Elueur-epro^ ueqlBO
gp1pnuoceqfrry rolelcerord suup lcznu {1e11sc e1 ep
uu ompprE o eeJv;4leer 'elelIBnzues p;erotu areulfsns
:qrd
1pa1nd earelgcraxo
;;r;ue.d Be&o1nJ [uur6 nlrndrn; zox nSox rierqrpqce gn 1
{ru! luauu 1ls3 allllro elsuldFU aFrnoocs vsrJear
dom m$ryrur lnrg.lepe {nec rfelm gs rler,r 1ep1 $erre ft lrcpuedegn
NFNY n;1u;3.ry !rc qlY ru8etr1
arEoF lqrsues lderp slelllnlul gopuedopu'ou4 c1$1ile {ewudxe
eudord 14 dopan plcorde pss u[ IzoJcuI ol edrnfts $gre 4 ga'tfeutteun gir
oTBIAI lelol^ I slqcuI- rulsBqlYrBIc - nJls8qlY
udod oplrog ^OI elnloure
q enpenq ds,,re dF ed dente operord rfsceg zolo4uoc dg 1$1e nc rcrunuroc
eple -nelg epreA rEur-epreA !lu0[u-opre^ ueql89
eseorfrqum
roSn $uuu6o g,t luorcgo lfeltms parSug's,rp nc aapcelqo'ec1zg
'olcsrold {aceg rlsznum g,r proce op rfelms :pugcrsrmp
!!qs.qd rlfrcroxa lc4cerd
ErlBoFJ Juerg n;.rnd.rn4 zox nSog eqq $tiu4s pA'l
eFroru uols 'tslllos luapueoapul'clu
e{sq nc NqBopr clilrBluoJ purgdsp'irrsed 1sroEo -re1nd Jeurldrcsrp
NFNY npuJE.ry !rc qtY n.rtelq
pqesuodser ,rpeulEeurr
Frpar lqsuc l€uols€d i\4rnlur leuezar 1€clop JueErlolul i\rleoJc
orBI I IOIOTA AOIAI s!qcu!- n4scq[Y r8p - ulsBqlY
dptrtoloc eaged ecIzrJ
$gtrrurulm eqfrqs rolalcarord suep lcznur r.qP9larouI arou rdrcrexa'rgelnd
r{0gr F€ o seJszllBeJ 'elelrpnzuas -dsrs'qsofiup earellcrexe
p{.sred BilBopf, [uerg nyndln4 zou nSo11
lFu! 6euo lfeluns o1[rE eleurEgro epmdocs lzezlleet
docs rm dupum 'prgmpe {epgc rfeyn gs $ara. lapr rfa,u $1 tuapuedopur
:gdeumc
nunv qluf.ry !r9 qtv ru3ep rS uc {epal gn'
uocl{InlpeluI4
o ps nus dermd o gs eceld gA nu eJec ed eJeolnc O) e,&ugJnseu,, alse IurI aJBc ee.leolnc e6e eJeC 't
aesels uolnc ?nop aleur.ud soluouus 93Bel eJsolnt 3c'€
('eraopceurudpfuepna
uJ emd'a$elosalug eJuc eJuolnc O) eeJ?olnc uuI.IJd nc (pzeezuorure) atSenuod os eJ?oln oJ 'Z
('eep4leuosred eurq rsur lec Aruudxe grr sreJ seeJ€
od rc lielmd o gs eceld g,r oruc ad eereopc {aEa1e np) ;g I? eJeolnc ec nl 'uo1nc g ru rtueuno ?te(J 'I
:As11
ulp eruolnr grnEuls o pug8ep l.rpqer]u!eleruolgru.rn e1 ;fopundsgq
atsa,'lioendn'aZa3a1g - al&oprflsd
Psihologie - Sinteze, aplicagii, teste

3. SE}IZATIA
3.1 IlEFlt{InEl $r cmtgfEnlzlnEl sEilzaTtrrJln
C. Ridulescu-Motru defineasenzafiile sausimtirile elementare "caJiindultimele diferenlieripe care
le oblinemtntnfdlisdrile intuitive ale constiinlei, prin izolarea gi modificareu condiqiilor lor
deproducere".
Andrei Cosmovici definegte senzalia drept "cunoagterea unei insugiri separate a unui obiect sau fenomer\
in momenhrl cAnd acesta acfioneazl asupra unui organ senzorial".

Senzafiile sunl procese psihice cognitive senzoriale elementare de cunoastere a tnsusirilor conctete,
luate separat, ale obiectelor, cAnd acestea stimaleozd receptorul unui singur analizntot sau
organdesiml.
ln psihologie, problema senzaliilor a stdmit vii controverse (asociafionismul gi gestaltismul).
Impprtanfa senzafiilor pentru activitatea umani constd in faptul c5:
- informeaztr despre variafiile care se produc in mediul inconjurtrtor (cu condilia ca
aceste varialii sf, se producl ln anumite limite);
- asigurl adaptarea organismului la variafiile mediului inconjurtrtor prin adoptarea
unor comportamente adecvate etc.

3.2 GITITiT]IE SEXZATITMN


Imaginea obtinut[, prin intermediul senzatiei, este o imagine primartr, caractenzatL de proprietifi
precum:
1. modalitatea sau calitatea;
2. intensitatea;
3. durata;
4. tonalitatea afectivtr.

3.3 PRII{CIPil.ELE t0MrrnTt SEilZonIltE


Criteriul morfologic clasificd senzafiile duptr organele de simf (vizuale, auditive, gustative, olfactive gi
cutanate).
Un alt criteriu utilizat este cel al condi{iilor qi direcfiilor recepfiei (Charles Scott Sherrington),
existdndsenzafii:
a) exteroceptive;
b) propriocetive ft inestezice) ;
c) interoceptive sau organice.

3.4 TEGTTE SET.TSIBITITATIT


Legile sensibilittrf ii includ:
l. legea intensitlfii;
2. legea proporgionalittrfii inverse;
3. legea pragurilor absolute;
4. legea pragurilor diferenf iale;
5. legea adapttrrii;
6. legea contrastului senzorial;
7. legea semnificafiei;
S.legeasintestezieisaulegeainteracfiuniianalizatorilor.
^
In realizarea unei senzafii sunt implicate toate legile sensibilitetii.

t2
I
gI
'epmd 0I Eprocs es rutgo qp :IloN :ulrsrns nB !5g e,qldecoreluJ elJ.rfezuag'7y
(d OCluluzlos ap lmdp pnop
elec e4ulp rolpguo{puocrelq eere$uepure -
elqnlos
ia,ruceJlo
rolaiu4sqns ep ecnmqc elcpsrJeloeruc (p
rS anpelsnE roprfezuas eeJezuelceJel - roleiuelsqns e gcrunqc emleu (a
iropdezuasee$cglsqc - gpunces lcrc
5op{uzuasea4ugep -
:ereder 000'02 -9I e$q ufue,rceg nJ erouos elspm (q
ruugglrSggys4q
eleteo&uun eJapel uJ eele rie,r 'tezrleue asqudnc ec4ar6uuro4cele Joleprm eetm{ce (u
eeJv;zlleal uI , 'ele equrp ellJpuo{rpuocrelur
:ap asnpo,rd luns elBn4a eg;iezuag '91
rS a,rucuglo ;1 e,ruesnE ropdezues lncgrceds
$e$uappra ps erec q pqEed o lpeuxorde alqqos
ep Ezll€ue o {eroqele 'lxal lsece BI ap pwruod
rolaiuelsqns ele orrurqr epc4sueperec (p
..:oI InsoJrru rS g8nepe es roleluaurqe p1sn8 u1 roleiuepqns e ?crurrlo umpu (a
'cp rrn8n4s ep grrreez ptryc 'eayec pugc 'reec
rolelJerqo sye nierqn (q
pugc prgrluepl ne ferssl $celqng 'pqqqt
ecllarfuruorrele Joleprm earm{ce (e
IS Jprtuz 'cqexo prce nc elJggrnq ep eeJes :ap esnpo.rd luns allllpne aprfrzua5 '71
lfrodord alerrul 14 1uoe$eut€ e Lemm,-I'd.,,'lZ
('d Zil 'crqrsd g^llceJ€ eeP11Puo1(P
sacord mlsece plor erdsap acrSoloqrsd InlnFIrI4s eoreutunJ'stP (r
elesre,rorluoc'luIccns'tleluezetd'J .t' nc e,?ouoilrp
'm1nruo e gleuo{eu:ogur ereorrmuoc - ,
ep guJoJ gldrurs reru eet gzeezrlear 'o''arqo TEi*i[:
I 2.tog;fuzues e alulllBJ o ElulzeJdau'lt
es eJBc uud crqrsd lnsecord 1i1ugeq'tr
'crqrsd secord pece rf rum5l'y :('tI g x g) p4snor oaungldo tJozgcat4
'clqgsd sacord f nun InlperuJelul
ulrd gzeazlpeJ es euls nc ;S purega Berunl .Flnlerms
nc ;nlnuo e gpuo;furuJoJul eJBJlunuoc 'pp rnFprms ueulpnqldruy'91
ep EurroJ eu1.rd g$ pldru;s IBtu BeJ '02
elrriezuas purrdnc elsuelnr elrriezueg '6
1elcepe el-npugcggdurexe """"" ep
'1n1nlse4uoc ea8el rS urgldepe ee8el {aFcsaq'61 ?leprruoJ lsog e elurfuereyp ropmEerd eeEel '8
'elenzn epfezues'lugccns]fezuepemC'8I ' elfezues o olse eureoJ op€liuzueg .L
'rog$ezuas aldplec'lqccns'1lez1n1cun3' 21
ArprrrJrJe alse n-4so,r psrmdsg: pcep 'eldurexo psrxg'9
:eumrru rS elelueurupurg rmlsn8 nqed
S 1eluorun3ru 'lilreJo ;,gsegord alFtmue ur
l€crpur€4uoo olso Frusruo{ep pc $ereplsuoC'9I t('d
zx g) csasdgl am lluaurar'1nuauna7 fio\eat1
: ('tI 2 x r) alealqns aptnolpurn ln1mtr 'rop{ezues gcllslJeperuJ
a8a1 o else rrfglrrrrlceles ue8el 'g
o[qnlos 'rop{ezuas e e1e{lec o else E1em61 't
rolefuelsqns els ocrrmqc apcrlsueperec (p E '13€luoe
roleiuelsqns e gcrunqc amleu (r uI rrrp4ur eJEc nc eleperqo 15 n4sou
9prmsas/llrrr T pdroc o4ngp prqeradruel ep eiuereJlp
000'02 -9I e4r{ e{uerrceg nc erouos alapm (q ap epqrruolep 1rms ecruuel ep{ezuag 'g
uru gg4 15
gg7 e4u1 ' ectzepaulqc-l4dacoudord
esqudnc ecrpu8euro4colo Joleptm earmtfce (e
:ap esnpord luns e,qlupn8 a1;rfuzuag 'gy
n I$€zues luns areJnp ep alniuzuag'g
'sre,ru rS eudBr{ rq pets epuo{decsr
oleprms '1ou op srdorde os Flcalqo
ppnzn-o^qlpne eele4pqrsues (p l Ecsp gc ermdnserd relddoq 1npsJg'I
tueltn1npeu(e
eJ?ln3snur-oe1so ap$epc1ge (e :(d1 x g/G)q1uf -(V) tgrepeqJcuETqppuryrflrn
urelxaplparu(u ynlunua npnoqutn Dar4pnqtlanc ioryodg
SUUITHIS 30,1S3,L :UtlUZI{gS'8
atsat %to4ldn'aza1u1g - alEoprllsd
Psihologie - Sinteze, aplica(ii, teste

PBAGUBITE SEI{ZORIATE

tntrebarea "Cum apare sen zafia?" a preocupat Distanfa de la care


multii weme lumea cercetiitorilor, fapt care l-a pot fi vizute
determinat, in 1880, pe naturalistul Emile Du Bois- Pleoapele obiectele
Reymond sd considere aceastd problemd printre Ochii, nasul, degetele 20 m
cele 7 enigme ale Universului. Abia lntre anii 1933 9i Chipul oamenilor 60 m
1940 psihologul rus A. N. Leontiev realizeazd Capul qi umerii, ovalul 200 m
cercetf,ri sistematice de naturd teoreticd gi fefii, culoarea hainelor 300 m
experimentalf, capabile si explice aparilia Oameni izolafi
senza{iilor. In ce unneazd vom incerca s[ prezentiim Fereastra unei case 2 Km
cdteva informatii din care si reiasl, chiar dacl gi O cltrdire cu mai multe 4 Km
parfial, semnificafia pragurilor absolute in etaje 8-10 Km
producerea senzaf iilor. O clopotniftr, un coq de
Se va face distincfie intre pragul absolut inferior fabrictr, un castel de aptr 15-20 Km
gi pragul absolut superior, pe noi interesdndu-ne mai
cu seami pragul absolut inferior, adici intensitatea Bffranii timonieri au o zicald: "Thebuie nu
minimd dintr-un stimul capabil5 sf, genereze o numai si privegti, dar qi si vezi", iar aceastd
senza{ie specifici. De exemplu, un sunet de 16 - 20 zicalf, se aplicd nu numai senzatiilor vizuale, ci gi
de vibrafii pe secund6 constituie pragul absolut celorlalte tipuri de senzalii. De exemplu, noi
inferior al sensibilitilii auditive, iar 20.000 de simlim mirosul de mosc inf-o concentra{ie de
vibrafii pe secundtr constituie pragul absolut 0,00004 miligrame la un litru de aer. Pentru a
superior al sensibilit{ii auditive. Unele animale infelege ce lnseamntr aceastd concentrafie,
(liliacul, delfinul) percep gi sunetele cu frecvenfi de imaginafi-vi ci 100 de grame de mosc sunt
p6ni la 80.000 de vibra{ii (ultrasunetele) sau percep dizolvate intr-un lac lung de un kilometru, lat de
sunetele cu frecvenfi mai mic[ de 16 vibralii pe 250mgiadAncde l0m.
secundi (infrasunetele). Pragul auditiv se determind Procesul de cultivare a senzatiilor se
cu ajutorul audiometrului, un aparat care emite rcalizeazd gi in mod indirect prin exersarea unei
sunete de o lndlfime gi o intensitate strict dozati 9i, profesii care le solicitd: vdnztrtorii de materiale
apoi, inregisfrate, rezultSnd aga numita audiogrami.textile au dezvoltate senzafiile vizuale gi cutanate,
De exemplu, un fir de pir cdzdnd pe pielea noasfd bucitarii au dezvoltate senzaliile gustative,
este posibil sd nu fie sesizat, dar cu siguranli cd o
pictorii gi zugravii au dezvoltate senzaliile vizuale
musctr, age^zati pe pielea noasff{ va fi totdeauna etc. Iati de ce este important sf, ne cunoagtem, sd
detectati. In acest ultim caz, greutatea muqtei aflim dacd suntem persoane sensibile (pragul
depdgeqte pragul absolut inferior al senzaliilor. absolui inferior este mai mic in cazul diferitelor
tactile, de contact, fapt ce confirmf, legea tipuri de senzatii) sau dacl suntem persoane mai
proporfionalitii{ii inverse: cu cdt pragul absolut pufin sensibile gi anumite profesii ne sunt
minim este mai mic, cu atit sensibilitatea este mai contraindicate.
mare.
Folosirea pragurilor senzoriale absolute se Aplicafie: Cu ajutorul unui diapazon realizali
dovedegte extem de importantd in practicI. in cazul urm[torul experiment: lovili diapazonul gi, apoi,
senzafiilor vizuale se gtie cd daci obiectele care au apropiafi-l de ureche gi asculta{i sunetul emis pdni
diferite m[rimi se vtrd destul de clar numai de la o cdnd acesta scade sub p^ragul absolut inferior
anumitii distanfi, atunci gi distan{a dinte ele se (adic6 nu-l mai auzili). In acel moment, lipifi
poate determinl dupl gradul de vizibilitate. Nu piciorul diapazonului de frunte qi-l ve{i auzi din
trebuie pierdut din vedere faptul cd in determinarea nou clar, deoarece prin os sunetul se propagtr mai
distan{ei mai trebuie luali in calcul gi alfi factori, bine decdt prin aer. Aceste fenomene au fost
precum: acuitatea vizuali gi experien{a privitorului, observate cu mult timp de oameni simpli care nu
limpezimeaaeruluietc. aveau pregdtire de specialitate. Astfel, indienii igi
Iatil o listii de obiecte ce pot fi discriminate, degi lipeau urechea de plmdnt pentru a auzi tropotul
nupreaclar: cailor celor care erau urmiriti. Identificati alte
activitiifi in care sI fie utilizatii legea pragurilor
absolute.

T4

I
I
SI
'$1epo1ec e nes eueosJed raudord e gc4euralsrs eard earepqcpe q{^e Es ernqeq gc rS amd rmd4 gpxa
nu pc equrerd e1 ep pugceld (cgocusyeru rS crur,r8ues 'cpeur3eg 'cpeloc pluaueredurel) so;tr qp prcodlg
m1e€o1odp urp eluoruuJedurst n-qed elac nc am8g gzeopg4 el oJm ed rpolodrl n4ed olac $eleroc '(11)
lueureredurel srdsep redcal earerpnls nc EWpo rS nlson Flpnls rienuquo3 'elfalrrod es !m gl8o1odr1
seJeucsep eJBc t4 Inpe.6 rS r.qSo,r llieldorde rS ro,r riaudrede elerpc emEg rieururapq :e$er11dy
('1661'uro4lo4 ernqpg !1e1n1oc eorslSeormc n-4usd qsel ep 9g'nepca5l ueppy :es.rng)
'psuo,uau rS po;Eoloqsd
eun!suol :lnJorJelxs n3 rJnqrurqJs :Jt l
eurind rep 'glncsguug er8reue plln4 I
'esrqcq rS spdru8 frurs ap aueSro 'Ere1 nrpe3 (I
Y
'lnrq!l!qce
eprm ep :lJ"ru luns eleuazil rep 'ep
e rS rurud u n4ued alSreua ep umsuoc oJetr l
'asqcsep
fue1 rS epsredqp iu4s ep eueSro 'fue1 nrpe3 J
'nrqlllqce:eq?F
unqrmqcs r$ rep 'ecqeEreue e$nseJ eq€ls
'osqc14
rS etedru8 iu4s ep auetro '1rug4s nrpe3 s
'fuueru.rns
'e1u1;1gBu.rg :al?lrl esJnseJ eqBIS J"p
'gleoualxe setunl nc eluqrodrur Fqu4rlJS
'osrqssep
rS apsredsp iu4s ep eue?ro '1ury4s rupe3 Y
,,ace n4usd o,?seceu roi"pol"* e rs roprfe'uo;. .*,,;H'j;1$i:ffiJlfi1"x|'lJ:If,H'Hy:i
" rdplyleuosrod uore4rcsep r{ eJuceld ap epund ec
puosrad gogo rm-4rnrd n-qsou lnmlurp rolac e rS e4seou
eJeleprsuoo uJ epnl g 1od a1a gsr4 'eueum ropmdq eepysJelrp lpru egeog gcglldu4s erec ntolodrl egaoe
rq eJapeJtr{ areru eard pln re emqa4 nu rSep '}nufer ep leriusso olse e3 seeo gcrpur sof reu ap FIoqeJ
'(q rS g elun8g) esqcq rS epdru3
lrms furs ap alauefuo pugJ lcm1e umlol ec as-npug8rry4seJ ole 'ueur reur lrms ropmfuocq Frpetu
nc epmqruqos lg1e nt '(J IS V apn8g) gieg ad esn{csop 3re1 reu rS epsredslp r€ru lrms iuls ap aue8ro
e$ec€ lgc nc gc Heprsuoc eS Juns ep roleuuSro prpeuuelur uud urelxe plpaw nc gm193al uI g4ur Eu"um
efurrg'a1e1n .ruiszer og€ls Jorm Inuues slsa (g tS yem8g) 1rtrg4s Iupec rm sc durq W'gcVrJ gfuelsue.r
rS ec 'qtrncsgur4 erBrous ep osrnser ocruapd pcrpu (q rS 3 em8g) 91e4pd 'gfuel Eseoso adeuuoJuoc O
elBgozues algaplqcsap 15 InrpsJ
'iunseprolauefuo
eermrsradslD rS 1rupec '1eie3 e lS mlndec e gleraueE eJnlcn-qs 'lglr{ Ieru 'e1e41erre g JoA eJuJ n-gued
nrpur 'aqelo1er e1uq nc eun{cerelur q rcumu 1elpnls elnqe4 nllqap rm rep 'es eiuegodun ere nll€1ep
eJ?Jord 'cp runt e rS mlnseu etuJoJ 'a1un4 'emud :e1ullrulmru€d glrumuu o-4uud ermdun es gieg arecag
psr4 ''cp arepxeru 'arqrgq 'rqrsm :eluewele e1tumue azaprrrsrp ?s 1od eqreq '4re1eqco 'Etm1 prgd JegfsV
'mFluoruotu Irug epe rS rqnrogn eermrsrurord 's1nJa.4 rolefuoFedxo slouun 'alncspuug e1{pg1ec :nrc
slJcsul JE-s Inpl eceJuoep J$gqpuosred e ..?srqcsep oguc,, o ldarp amSg Ereprsuoo n3o1oqrs4
"Uu
gug.tgSugS 90,t3lttoud - euungH vaHo[u,t gc
atsat Vlorndo'azalugg - al&opqrsd
Psihologic - Sinteze, aplicalii, teste

4. PERGEPTIA
'[.T
DEFIIIINEI $ GInlStEBIZfiNEl PENGEP,TIEI

Percepfia este piocesul psihic cognitiv senzorial prin care cunoagtem obiectul, in totalitatea
insugirilor concrete, cAnd acesta acfioneaztr asupra organelor de simf.
Percepfia ar putea fi interpretattr ca:
a) proces cognitiv (imaginea perceptivi este bogati in confinut);
b) produs al procesului psihic (perceptia se desfdgoari "aici 9i acum").
Ca gi senzafia, percepfia a fost subiect de disputd intre asocialionism gi gestaltism.
Percepfia este influenfatl de distanfa fafi de stimul, de experienfa anterioar5, de specificul
activitlfilor desfilgurate, de nivelul de dezvoltare al limbajului etc. Durata percepfiei este
corespunzf,toare acliunii stimulului.
4.2 FIZEI.E PHCEPHE1
Percepfia constltuievnact desesizare arealitdlii concrete. Easerealizeazdprinurmitoarelefaze:
a) orientarea spre stimul (direcfionareaprivirii spre stimul);
b) detecfia stimulului (ilusfreazi momentul descoperirii stimulului);
c) discriminarea stimulului (diferenfierea obiectului de alte obiecte de fond);
d) identificarea obiectului presupune parcurgerea a doui etape: identilicarea categorialtr
giidentificarea individualtr;
e) interpretarea obiectului.
{.3 FIZEIE PENCF,TIH
Legile generale ale perceptiei sunt:
1. legea integralitlf ii-structuralittr{ii;
2. legea selectivitiif ii;
3. legea constanfei perceptive;
4. legea proiectivitdfii sau a obiectualittrfii;
5.legea semnificafiei.
^
In desfdgurareaprocesuluiperceptiv, aceste legi func[ioneazLininteracfiune.

'I.{ FONilHf CIilPI.HE fi.E PMGEP,TIET


1. Percepfia spafiului. Perceptia addncimii se realizeaztr cu ajutorul indicatorilor monoculari (mdrimea
relativtr, interpozifia gi perspectiva liniard) 9i binodulari (disparitatearetinian[ gi convergenfa
oculard).
2. Percepfia timpului. Percepfia timpului presupune memoria care face posibil[ axa trecut-prezent-
viitor. Sistemul de referinti pentru timp poate fr: fuic, cosmic, sistemul biologic, sistemul
socio-cultural.
3. Percepfia migctrrii.
4. Percep{ia interpersonaltr (intercunoagterea).

{s OBsEnu$rf, $ ffinm't IE oBSERUATEE


Percepfia intenlionatii, orientatd spre un anumit scop devine observafie.
Spiritul de observafie este aptitudinea de a sesiza rapid ceea ce este relevant, degi nu apare in mod foarte
evident.
4.6IIUZIIIE PENCEPFtrUE

Iluzia perceptivi este reflectarea denaturati a obiectelor ln anumite situalii.


Cele mai cunoscute sunt iluziile optico-geometrice, iluziile tactil-chinestezice ln perceperea mtrrimii,
iluziile de migcare gi optico-chinestezice de greutate.

t6
LI
I
'epund 0I Epro3? es nrtgo urp :EloN g^lldarJod eiuauedxa e1 ep pururod eluesqe
epelqo elercuoc FIt?u4 ap guroJ qns
ocnporder erec eregeounc ap cqrsd psecord (p
'lnlnpelqns
e EireoFe1tre g ldecred efuepgdxe uI olcp
JoleueuoueJ rS rolelcerqo ele e^$eclJlrnues
ulind leur nes llntu retu eloJcuoc
Jo[ipoFdoJd e Etqerueqcs rS g,rqceyes
gl1co1ftur erepeger op cqlsd psscord (r
iuls ep roloueEro e glenlce
€eJellcxe ep luopuedepur lroleusruoueg
('dgfl'rcleeluzrpat rS rolelcerqo le .JezuorJolur p1apour,, (q
14 ppcgdun gn4dacred e8el o qind 1ec irms eprolauefuo
rJv4cald gS r{decrsd ap sldurexe Ie4 IIFoJO '02 erdnse gzeeuoflce eolseco pugc 'elercuoc
ropr$nsug eelu1llelol e 'plcelqo urelS?ouno
(d Oil 'W;r-qrS egerEopureurc 14 elqdacrad
emc uud l€rJoztras l4n6oc crqrsd psecord (e
oyrzn[ e1etglJole^ luns runc $pzrcaJd '6I :e1sa elfdac.ra4'91
( d g fl ' nldwaxe ldarp gseele
A€m1euep eddecred {ecrldxs'e$euesqo reddecrede e8el (p
ep lurds elSeumu es er €eec pugzllpn Iarfdecrad e gxelduoc purog (c
rS pqerqeuap arfdacred ap nldruexe rm ria8aly 'gy erecrrmruoo eppuuoJ (q
erecSuuep guuo; (e
(d :o alsa lnlndruq eJidaele4 '11
g/ 'mpduq u{decred turcans 'liezlntcemt
rS re{dacrod e1e oxaldruoc olerruoJ {ersumug .Ly :('dg x g)ptlsool nauryidoliomattr
(d g fl 'toyugmigsep e gcseerg Bernpro rrtldscredngs pduryc
14 nlldacred rnlnsecord apzl-l fie4card '9I t4 o.grrt ps uo n4uad giu4rodun oJe ec aeec Bc
grnrrrrolop "'ea8e1'91
: apa! q n s a p r o o1put n Eluo t1 """""""' edcear armdnsard rnppun6 u{celeq'6
lrnpngde(p ppruud ErrrJge Inusruo{ercosy'g
erferuesqo (c ropniuns
durgc ep elepage (q eelec ed ellpugqop gieuuogul Jorm sues
ede,uesqo ep p44ds (e gp es erec uud """""""""' un else uJfdecra4 .l
:ep ElBulru """"' elso reddecred ? pzqeunrd'9
-relep alse e,q;dac.rad roMzng u;igedy '91 .(d
zx g) csasdg atoi lluarunr'lnuatutaT fio\cat4
rezolseurs (p
errBdecred reiuepuoc (c 'Flnlcelqo€erecgFuepl
ro{ecgruruos (q
L__l elso ,uldacrod mpsecord e EzJ elo4 V 'S
nr4depe(u du4lulgreoSgsop
:eeie1 elsa
L__l es 15 snerd docs rm ere e{elresqg 'g
.ro1;lfdeo.red ;S rog;fuzuas puntuoc eaBel'91 'tuePl^epolu14
erede nu rSep '1uena1ar else ec eeac plder
tligltzr4cales (P T vztses e ep €eupnlrld" elsa e{urrrasqg 'g
Illzulemrcn4s - 4lgtuerEatur (c 'elpdecred elnznp gqmzerdar
rriglgenperqo - g$pppcerord (q e glsrnleuep sorelcouou'Z
re{ecgutuss (e
T Illptlleer
rnynlcelqo eoruprdregr
:elfrunl ep 1e ugdxa alse e4ldaered;;q8urul alse llldacrad ppsecord ? gzeJ euq{n'I
1u le4uu8ro rlqrrre! uelqs ep InJelcBrBJ '€I
T
:('d1 x S/G)qeJ-(V) qrcpeqfuqgpprqqp n
euouraurqpp.qspd Udmrc npmqpwn oar4ptrywnc doqo,tg
guuffi3fig 30 IslI :guuJ.f,mofi $lluiltlu3u'8I
arsa,'lliotndo 9aza|ugg - ar&oprllsd
Psihologie - Sinteze, aplicalii, teste

IPAECIENEI DISTINTEION CU AN'TORUI OCHITOB

K.IC Platanov, in lucrarea "Psihologie obiectele colorate in alb, galben sau


distractiv[", considerl ci un rol important in roqu);
aprecierea addncimii il au indicatorii monoculari - cAnd soarele este in fafa unui obiect,
gi binoculari. Pentru a evidenfia acest lucru distanfa pAni la el ni se pare mai mici
propune urmdtorul experiment: luafi un inel cu decAt in realitate, iar cAnd soarele este in
care se prind perdelele sau realizati voi unul din spatele lui, distanfa pAni la el ni se pare
sdrmd 9i legafi-l cu un fir subtire de a{i de mai mare decAtin realitate;
candelabru. Inchidefi un ochi, agezati-vl intr-o - obiectele mari se vtrd lntr-o perspectivl
parte a inelului, astfel incdt sI nu vedefi orificiul qi mai apropiattr decAt obiectele mici;
incercali sf, introduceti prin el un befigor sau o - distanfa pintr la obiectele agezate pe un
sdrmd gi vefi observa cl nu este o treabd prea loc plan pare mai mictr, pe cind distanfa
ugoarf,. pAntr la obiectele aflate pe un teren
Cdnd privim cu un ochi (vedere monocular[) deluros pare mai mare (malul opus al
impresia de distan!tr, de perspectiv[ scade unui riu sau al unui lac pare totdeauna
sim{itor, iar dacl deschidem gi celdlalt ochi mai aproape decAt este in realitate);
(vedere binoculard), introducerea sdrmei in inel - un obiect situat pe un fond luminos (pe
devine o operafiune extrem de upoar6. Indicii care fondul cerului) se contureazl mai clar (o
fac posibild aprecierea adflncimii tn cazul vederii casd pare mai aproape atunci c6nd se
monoculare se referd la: mlrimea imaginii pe profileazd pe fondul cerului qi mai
retintr, in cazul obiectelor sau fiinlelor cunoscute, deplrtatii atunci cdnd se profileazl pe
perspectiva lineartr, perspectiva aeriantr fondul unui munte sau al unei paduri).
(absenta detaliilor indici depirtarea), umbrele (in Influenfa jocului de lumin[ gi a umbrelor
cazul desenelor, ele permit iluzia reliefului), asupra perceperii distanfelor poate fi demonstatl
acomodarea ochiului (efortul mugchilor care prin desenul urmltor in care una din cruci o vedeli
bombeazi cristalinul in apropierea unui obiect - convex[, iar cealalti concav6. Daci tntoarcem
indice indongtient, dar prezent in apreciere, ca gi desenul cu partea de sus in jos, crucea convexd
cel al diferentet de fazl sonord care precizeazA devine concavf,, iar cea concavd devine convexS"
directia). indiferent dac[ privim cu unul dinne ochi sau cu
Pentru a inlelege mecanismul vederii amdndoi.
distantelor, rcalizali acest experiment: priviti un
deget pe care il apropiafi de nas qi pe urml il
depdrtafi. C6nd vdnitorul privegte prin crestdtura
in[l{itorului de la pugc5" la cdtare gi la 1inti, aflate
respectiv la 35-40 cm, 80 - 90 cm gi la cdtiva zeci
sau sute de metri de ochii sii, acegtia converg gi se
acomodeazi. Cu toate acestea, mulfi vdndtori
sustin cd ei vld deopotivd de bine gi crestlitura
inf,\itorului, gi ctrtarea, gi finta. Acest lucru este
posibil prin exercifii care mdresc viteza
convergentei gi a acomodf,rii.
Vederea monoculard a distanfelor este uguratl
de aga-numita perspectivi aeriand gi de jocul de
lumind gi umbre de pe obiectele privite. Totuqi,
aceasta poate sd irnpiedice aprecierea corectd a
distanfelor. De acee4 pentru aprecierea corectd a
distanfelor, oamenii ar trebui si
cunoasctr
urmtrtoarele reguli:
- pevreme eu ceaftr, obiectele de la orizont
par mai depilrtate dec6t in condifiile
unei vizibilitilfi mai bune; Apticafie: in exemplul de mai sus, cosiderati ci
- obiectele puternic luminate, focurile este vorba de o iluzie perceptivl? Argumentali
mari ni se par mai aproape (la fel gi rtrspunsul vostru.

l8
t
6I
'gleuozuese4xe eddecrad nes
gleurunlqns eddeerod'ere8ele eI 'rolaldruexe Frpeuuolu mrd'rieclldxe tdgqpqlsuos og8al lS ptrgzllpn
'cp (e8urp el e grq;ldutuearepd uud eleperqo ecSpre ep eapycedec) epeuploqsd
'(alunzn elrmfrurs uud elrqqca1ap rms nu aJBc elueu4uela erdsap eiu4Sormc eqiqo
e ep eepgcedec) eaun14,rru1r '(areopa elelueuttuele ectzatde ep eepgcedec) erilu8orard
'(elpelgueosredoel ep ppugEaregsue.qs eprus eueosredlarm apmprrySIIs€ eP€el"ilcedec)
epudelal :luns HclJozuase.4xa e$decrad ap euuoJ epcsotmc l?tu eleJ 'iuns ep elaueEro sp
oluoJlp ol?rruc utrd ufeuuo3m qruud e ep usls{llqu ug plsuoc ug 'e$dacred op plesrolo4uoc ep
rue4xe rS rep 'qxelduroc AuuoJ o oln1tlsuoc (ISd,, eleuoulueJ ms glslJozuessJlxa elfdaate4
'eurze8eu ugp Jollmlml ?eJecnpoJ
rS ropgzugl erdnsv acgeuaq opeJe ec IrAe nB 'Jla ..utocdo4 $ergdumc,, ',,eleostqcr4 e1 Eraul
'rrg Cc€p lerrg ro,r nu,, lndp ep efeseu roun u 'eutzeEeu ug 're1z lnsmc 14 esltuslre4 elllpoleru
nc EJouos epueq sd uare4srEeJq nss ,,ereo1rsr1cr1d olse eeuruzllela; ppsour oles elnsnuslre4
uI prryJesu 'rrrmrzrlelel u,u4odu4 'g1eu1u41qns eridocred '$zlllln e ''V'I1'S u1p 'poper
'nldurexa eC rollJpztry eero$orc n4uod nes ro1{oq e4uoc 91dn1 ep co1fttu ec roprm{ce4w
e eruanerd ep ee1eilArpe uI IS JBp lueruoc 14 {soloJ lsoJ s Iegse 'elutcos l$en ele eJ€olces
e4JeJIp 14 pc11de 1soJ e eleurunlqns reddacred pueruouag 'rolreJu lnlosqe pEerd Eup
nu eJec rgmm6 e4sr3ert4 s op InFuslIIEEro eapltcedeo q Plsuoc plBulullqns elidaale4
'ElBlrozuesurlxeqidaared ;S glequtqqns
u;fdar.rad eptngpe g lod ptu addacred ep eruroJ e$ecp op Imlglv'ppuosredralul erldacrsd
rS urgc$lru 'm1ndur4e 'lnprfeds eddocrod ardsep rderuroSul 1r"ge ie 1e$ca1 psmcred a4 :e;fec11dy
' (6661) 1m oEoro?rrdslsr^ed :Bsrns
'ggspdapg aleodao erelso alse Balullplu;1gc riulnps elnqe4nurep'pplu4lptreosJedofslms
Jequoc zvc q '?plu41 guuosrad o $alrms nu lcrm1e '111q rmsrmdsgr 9 mJnd 1ec rfole EJeC :eJBlald.ralul
NN V(I
;pluocS ap;8eyor g1Sol nr erlulglu[o q $a8rau ps 1|eznleg '61
NN VC
1;nlnupu8uru
;fuurnlar 19 'a1Sa,qr1od IBIIr es IA nu Fc $e1e1suoa gseru 15 pelqo un lurgdrunc $u gcrq '6
NN YC
;p4uegodru; gfu.repgsuoc o aler ed pueosrad o nc $1qroa pugr lrunlB dlgqlgq 9A '8
NN Vq
;$euqfree.r ''s,rp efeg ugp.tlu! B^eulr gpsoc o BI Ers(I ',
NN VCI
asJnJ ep Jolero 1ndru11 ug glu;e a1o,r $alac A,r ps puefe]se EA'9
NN V(I
;roSn1igSo11'9
NN VC
;e1ulde.rpau o ap $e8ugld pa Es rolrerlp q acnp $e-n '9
rIN V(I
enr1nl lseJB erBJ nu BAeulJllB lueullu EJBp rslqJ lcuec alsa erec Seloc lnun Beru.rgde ;fen1 'g
NN Vq
;S
alqln s-^ qc lfaparc glep p.rn8uls o o-lnzgl $e erer ed eueosled leun $uuo;e1e1 'g
NN VC
gs $uzn1a11 '1
aelnrsounceu ausosJed.Ioun efe; ugs.tneqp un;fau1f
:Irpqerlu! alereolgulrn BI urluods $apundspll
ucnl Nece efep $epS nu
pc Fzec 14 'gplrup gueosrad o detms gcsp $ege gs u1rugc IntDeuuelq uud lsal un uetmdord gl 'eeece eq
'eur5r4 rou ad tnegeormc eu ps rglq l€tu e1nqe4 (erafeormcrolur) ppuosrod:e1ul eridecred gunq_o vzg?eJ
s rLqued'?ptuu1?ueosredo ape loue4rnp erecag gt '[doc tm e$etp4tou e4up or"ceg W?t eunds eg
guurgSEg3 3g,t33l0ud' al0ffiIr gl{vosugd 0 ti.g&ms
a$at'llrocndo'aza\mg - a1to1ot11s4
Psifuologie - Sinteze, apfrcalii, teste

5. REPREZEIITAREI
5. I ITETTXTREA $r GrnffTEnlutnEl BEpnEZE[TiRrUtR
Vd puteti imagina o hainl croitd dinfr-o singurd bucatd care acoperi corpul de la cap pdni la picioare,
apdrl de v6nt, de bacterii, radialii gi de soare, rezisti la ploaie, este elasticd gi, in plus se
reinnoiegte mereu? Nu? O haind care are grosimea infe 0,5 gi 5 mm, cu o greutate de circa 3
kg, o hainl formatii din doud straturi principale: epiderma gi derrna cu diferite glande, foliculi,
vase de sdnge etc.? Evidentohain[pe care opurt?lm in fiecarezi:pielea gi actrrei structur[ nu
poate fiperceputiinemijlocit, darpoate fireflectatilnumaicu ajutorulunuinouproces cognitiv
senzorial: reprezentarea al cdrui specific urmeazd str-l prezentiim.
Reprezentlrile sunt, pe de o parte, elemente ale memoriei, iar, pe de altd parte, gi "material" al
imaginafiei, deoarece sunt imagini stocate ln subcongtient care fac parte dinmemorianoasffi,
iar atunci cind le utilizdm, ele devin material de construcfie pentru imaginatie. Procesul
creatiei este de neconceput in absen{a reprezentdrilor.
Reprczentarea esle procesulpsihic cogniliv senzorial de refleclare mijlocitd, seleclivd gi schematicd a
proprietdlilor concrete mai mult sau mai pulin semniftcative ale obiectelor Sifenomenelor
dote tn experien(a perceptivd unterioard a subiectului.
Calitatea reprezentllrilor este influenfati de calitatea percepfiei, contextul ln care a avut loc receptarea
obiectului dat, frecvenfa contactelor perceptive cu obiectul gi durata care se scurge intre
momentul perceperii obiectului gi reactualizarea imaginii secundare. ln plan ontogenetic,
mecanismele reprezentirii se formeazi gi se consolideazl mai tArziu decfit cele ale
percep{iei.

5.E CLTSIFIGTAEA BEPREZEilTINIMR


1. Jean Piaget consideri ci dupd prezenfa elementului de noutate, exist?i:
a) reprezentlri reproductive;
b) reprezentlrianticipative.
2. ^
In func1ie de predominarea unei modalitdfi senzoriale, existii reprezentlri:
- vizuale;
- auditive; gustative;
- motorii (Jean Marin Charcot identificd trei tipuri de subiecfi frecvent intilnite: tipul vizual,
tipul auditiv gi tipul verbo-motor).
3. Duptr gradul de generalitate, existii:
a) reprezenttrri individuale;
b) reprezentlrigenerale.
^
4. In funcfie de gradul de abstractizare, existd:
a) reprezenttrri cu grad moderat de abstractizare;
b) reprezentlri cu grad lnalt de abstractizare.
5. Din penpectivtr ontogenetici, existii:
a) reprezenttrri primare;
b) reprezenttrri conceptuale;
c) reprezentlri formale.
^
6. In funcfie de tipurile de lnlelegere a realit{ii, J.F. fuchard identific6:
a) reprezenttrrile conceptuale sau propozifionale;
b) reprezenttrrile-imagini;
c) reprezentlrile legate de executarea acfiunilor.
7. Din perspectivd psihocogrritivist[, Eysenck gi Keane identificS:
a) reprezenttrrile externe care pot fi la rtndul lor picturale gi lingvistice;
b) reprezentirile interne sau mintale care pot fi distribuite (nu se recurge la propozi{ii, ci
prezint[ infonnatia sub forma unor refele, conexiuni intre elementele sau proprietdlile unui
obiect) qi simbolice care se impart in analogice (au conlinut de imagini vizuale, tactile etc.)
gipropozifionale.

20
tz
'nllBds u[ FJlsBou BarBluelro llurred '6
lustun InlJelqns nrlued BalulllueJ elsa oJ BeeJ cseuuep ele'8
iprp.ruqler alfeung o nB'4
laueun lellnpuoc u e.rqEar ap 15 a.ruoggueld ep lueunrpu! un else'9
lueurn Inpelqns ru1ued elfeuroyug ep fsJns o glupe.rda.r 'g
lalcerlsqe-1eqJa^ llJlpugi eare4lamuoc lgrurad'y
lgrgpug8 e;fnlola ug a,receld ap lcund un eFlllsuoJ 'g
!'c1a agiuuf u u.r'arlpug8 nrlued .,p ur1.rd BrJelurtr,, eplllsuoJ'Z
!ga;fdarrad ..1nser8ordr, 11u.red'1
:loJ$e 'eJBIBer ep 15 erelSeounr ep :loJ nlqnp rm cseurldepr4 egrpuezsrdar'e1e1rnr1ce u1
g,tuutuffr t$ guilsuoilm il umHurllszgudgu lntou
'lr"("r*uoaorl ''s
opJeprsuoc opn$nsr4 reumu apuudnc) gcpuureqos olse Bereluezatdat ret '(mlnlcetqo
ap ele{uaseau rS
elufuese oprrSnsr4 epnudnc) lnuduoc 14 pptoq else En4decred eeut8eut -
l(earezylce4squ
acnpord es re erfnlole ug) rol e eJeJcnlard o pqnllsuot 'a4ldarred Jolel"p
B FIepU erarnpo.rder o elsa nu ee.reluazerder rer 'lnlcerqo 'stcerd telc plcegsr e$decrod -
!;np1ca;qo
ufuesqu ug acnpord es BeJelueze.rdar rq 1n1npa1qo eiuezerd t4 acnpord es e$decred -
:lJlqesoep aleJcolpum ilqels lod es alquazande.r rS alidaarad a4u1
'cp (ereluazsrdar
ep gfeg grulJ rerrr pur.g glrldecrad esul8eu4 'gieuuogug
ep aluru mtu umlol rm gJeJo eridacrad) aueuoueJ ;S apalqo eldsap giuru.rogq EJeJo -
i(p8oq reur suas rm !p8er
ep'gredocu eereluazardar) IJrqesoep tS glstxo rep'a;fergguures glltunuu o'salafug un na -
!(g8ugls eeued ards ereseldop o enpaJe JoA llqco 'p4seou e8ugs t4
ropeluu pdecred 1ca1qo tm rugu8erur au gcup rS
rpgcSnu eeredecred) erucSlru ep e1u8e1 lrms -
!(e1ier11es
gzeaSuelcep lgrrrgl lerm eeutEeun rS 19c 'eridacrad 1gp) eefolo;zg apeJe glrluuelep -
iauauouag nus elcelqo JoIm ale eloJcuoJ lut8eurt 'a,q11nlu! eueuoueJ trIms -
ierslSuormc ep osacordltms -
:FguguresB elaruolgluJn lgqe1s 1od as e,rquaza.ldar 13 alfdeatad el1u1
'lerJos lruelcel?t -
lerurouolnu -
ieare.Getu -
iuereznueroued -
ieepl^rpredo -
iBopln n1em8g -
:luns ro[Jgluaza.rde.r agfg4agdot6
uollututgztudgu fl r.llJ.grudof, d g'g
awat 6lrlocndo'aza\agg - al&optllsd
Psihologie - Sinteze, aplicalii, teste

5. REPREZEIITIIEA: TES ItE Etl[l.UAnE


Evalaali cord'frtdines urmdlostelor man@i 13. Duptr gradul de generalitate, reprezentirile
utilizdtttldistinclinadevilr(1)-fals(F')(5 x lp.): potfi:
a) individuale gi generale
1. Reprezentarea este procesul psihic b) reproductive qi individuale
primar care confine gi ne fumizeazi c) generale gi anticipative
informalii despre proprieti{i gi insugiri d) reproductive gi anticipative
separate ale stimulilor: intensitate,
lungime, duratiietc.
14. DupI prezen{a elementului
2. Reprezentdrile sunt procese de n de noutate, reprezenttrrile pot fi:
cunoagtere.
a) individuale gi generale
3. Reprezentarea este procesul psihic de
b) reproductive gi anticipative
cunoa$tere care reproduce sub formi de
c) generale gi anticipative
imagini concrete obiecte absente d) reproductive gi individuale
pomind de la experienfa perceptiv6
pisfrati inmemorie. 15. Reprezentarea este:
4. Percep{ia se produce in prezenfa
obiectului, iar reprezentarea se produce
in absenfaobiectului.
u a) bogatii ln confinut
b) oreproducere fidel[
c) schematicl
a datelorperceptive
5. Percepfia
confinut.
gi reprezentarea sunt bogate in
n d) produsi in prezenfa obiectului

16. in coloana A sunt enumerate doutr procese


Precizali lermcnul, termenii care lipsesc (5 x2 psihice gi in coloana B sunt numerotate
p.): enunfuri adevtrrate cu privire Ia acestea.
6. Funcfia cathartici a reprezentiirilor se referi la Scrie{i, pe caietele voastre, asocierile dintre
rolullordea. tensiuneanervoasd.
fiecare litertr din coloana A pi cifra/cifrele
7. Reprezentiirile sunt clasificate ?n reprezent[ri corespunzltoare din coloanaB (30 p.):
generale gi individuale dupe............................. AB
8. In reprezentilrile ..............sun1 a. Perceptia 1. estebogatf,incon{inut;
implicate gdndirea gi imaginalia. b. Reprezentarea 2. se produce absenta ln
9. Criteriul clasifictrrii reprezen?lrilor in vizuale, obiectului;
auditive, gustative, motorii este ........................ 3. este schematicd;
l0.Calitatea reprezentirilor este influenlatii de 4. este o reproducere fidelf, a
calitatea percepfiei, de contextul in care a awt obiectelor;
loc receptarea obiectului dat, de frecvenfa 5. se produce ln prezen{a
contactelor perceptive gi de obiectului;
6. cuprinde lnsugirile con-
Precizalioplianea voastrd (5 x 3 p.): siderate importante,
esenfiale.
11. Reprezentarea este numittr gi:
a) imaginecognitivi 17. Reprezentirile fac primul pas pe drumul
b) proces psihic de recunoastere gi reac- desprinderii actului de cunoaqtere de
tualizare concretul imediat gi orientarea lui spre
c) model interiorizat al obiectelor qi al abstract qi general. (30 p.)
fenomenelor A. Defini{i reprezentf,rile.
d) atenfie involuntard gi voluntard B. Precizati factorii care influenfeazd ealitatea
reprezentilrilor.
12. Mecanismele reprezenttrrii se formeazi gi se C. Clasifica{i reprezentf,rile dup[ prezenla
consolideazl: elementului de noutate.
a) la maturitate
b) odatii cu mecanismele perceptiei
c) labIffinete
d) mai tdrziu decdt mecanismele percepfiei Notd: din oficiu se acordtr 10 puncte.

22
87,
'clo ItuolIIA rs lquezeJd 'Innce4 nt ipln11qoru1 p'Iip{p1os
e{e1ar 'pegqo-ne hl-ne e$e1or cselud apoqdtm IB 1llP4ceuq p Ioquns :Inlnlqrunrl ezg,q -
ep{ecgruurss :elepruJ 6alazunr; 'BuBoJot - iplua4Suocul'apqecgquepr
l'cp royega ln1ueureuodwoc rS epuosred urind teu elac Jepetec ep eym&s?.q
rS greorrelureiq$ e+utp Flroder 'e1|ceprd pugleleJ ocueunlug-gununl puoder'grerutrd
ep ololueruele lcrqysd erszlmleru ap pper8 eaur8errn 'pdqeqre ?cgtutues :uulJEpEJ -
ep eruues pugp 'Iigrpelncrged eles a1a1ue;rD 'eum1 :grepcrged
-ne Jnqe-na eereredes gquuerder :lnlqcunJl - e$ecgruures o nc oreoeg 'eluerusla elereolgllun
iglue4Suocul esc rS gluerfuoc rede leraueE u3 'rugluazerdeJ eJnlcnJts
efen a4u1p tsftuer8 I" Ioquls :Inlos - e1 ,rpcedser Jnlerogre F$el q eu-nplrguolt{
oJelrrms lJgts tS ostn
e^pcaloJ
rolunloqlmsB1lcnpor4
lenxes-ocpora'c1z$
'yeualeuelsa ec 8ee3
q)
ursrn-qle - ruslo8g'gpeqSuoc Areouelut efetn o
h aleuo{ours rrg1s'aPl4qtsue g
o a
t!
o rA
t'D
aIsJeAo4uI
tul1n lnlnce4lS e1au1s FI
a
o nc egqrsuas IeJaJs e$e1aa D
9
,clt
a c
€ S(
6l
e
I pdocs'lntoytntSnqo
IE
E
nc aMlsuas loregs u$e1ea a
o
0 aF
(l)
E
a (D
gzeo4 glenpr^rpu e{rn qS uo3
(,
glenlcelelrr 9Jru3n4s
gseolSqer-ocpa'Plunrylds glenprntpurerdns
9lenlcelellrlsuoz g{utt$uo3
mlnlo.quoc Adecs 'aroqre Ftm eeJu1uezstdet
'JeAIndxeIAI Inl e \pzrleat ericatord 'ee ug ?1epetord eeuEeut
?eece pug Slncsolmo IStu olec e4lnp elm 'rolauoz eepol e npcsdser pceof 11 orec ed 1or
rS*1ece ecnle n4ued "puttSo
snds leglle ledcoloJd p godns
..ele luoel, eseoJelrmu glsrxfl,, ;efleerp-e8ugs
'sol-sns :sllqlep lod es arec ep$uds auoz nqed eJ elaJoqJe llsoloJ e 1g 'uerienle Eoloqtsd 'qcoy
seIrBqJ aNO $ellsece gsqleuolela 15
pzlprupuels
JoIsC e ,qpedser llcrut ? ee3te el l€luetllspurg
EsnpeJ g aleod 'esulluJ elsferq nc ueuln e eJBc IeC rollm{ru e sele luur tS nmlpc Ielrolsl
e1
mlndroc e rS ec 'lnleroqJe 3 Pcrlerueqts €uuog 1u pprngorde Flnlpn$ e oJ?Ium ec 'qtrl,l7
'aJ?olJelul gpuorsagord eJelueuo op JeIIIsuoc'lar1rn1' egug
numl e{cstord'g,rpcslqns ourtyo 5p euoluoueJ pI aqfrede 11 gcrSoloqrsd gzlletre eP luoum.4sul
Jorm eeJuAelal pugilnred 'rqmlon tS luaqSuoc ?c ..lnloJoqJ? InlnueseP,, IrJIsoloJ eeepl
rmsuo8ul lll&slr
atsat'!$D!Ido'azaglg' alaoqqtsd
Psihologie - Sinteze, apliealii, teste

Aplicafie: glilizAnd spatiul disponibil pe aceastii pagine, un creion gi o gum5" desenafi un arbore
(fructifer) cf,t de bine putefi! Pentru interpretarea reprezenterii oblinute, apelati la psihologul gcolii.

24
arelnsur JolreleeervluezardeJ lulnle B-A EmsEIu ot uI elecgpuepl lis elnJ
ercJ IoA'q-q-c-3-e-p-J-c-e-B :€eJsolguun elso alqlsod 31ru 9I elec e4ulp eun'q el p el ep IoIIU aJeTl nJ
olcrmd e^el9r pug|lou touurm FIaJ r4 relnsu eFele cpelueqcs 4quozordeJ losn IeuI sAIozeJ ? n4uod
:eJBAIozaJ ep $Ne8ns
1:::11t:i.{11,:5::
.i!$!;Y:+
i:l:i.ii.r:a.i!
ii:.,,:i]J.iiitit:i,
aadzodsrp el eJ? elrJeJrp
elru arcr 'ee1u ereceg qJd Asp gmEuts o ruop prryJe.q rep 'telnsut eleye apol ad gsq puIIoJo 'g nc A1e1ou
eec ad rode predsrp gs eeJA rS y nc E1elou .peele,, ed g4u! eAoIIIt pcep 'ealsece nc pmlg8el u-I '(.lelnsul
epe1e,, ad rS gueoE e1 nenl o uoerm rep 'sep pSrmdgd uud neeprmcse os rolauegec rc {ue11c nsorqirp 'e$5od
eeua^ pugC g rS y nc Sigcs rq oplou Jmumrp pnop ed e.grn eelnd es EInsuI ed 'gre;u UIC 'sn€euoJso
uasp? as emJ sr1rrl 'rorru Ietu $lpq lal -nps Inpu-€J ey- eapuudnc 1ltpq tS ullSeltu ep glernluoct{ ppsut
esz-eSy's1es eprmmlerdu4 rS eutcrrd nc eneeueJec AlszeSe era optm 1nco1 pze eStiql4 ppmlple eiqcg
.,
"' l4lPq Ie Jnls Inlnlpqg4sau 14 nefrgar es te'9pu1rd t -ps erf lod etorr
oasec
IJo ercc ep Ic?c iropEel eeu4rdse ap urind ep ryc euq es € flRI sp ueEreds qrd ealdeou rel 'FIoJ lol
ep coJou ep Imcof uud emz 'ra1e1rde3 rlJolrncol ed nergalec rmumJp op IIJEIII91 Jelqc If rirgc ep rgopcnl
lSe8rmd nermpe es IOIV'poueJ?c o ure 'ereolgEuqd rrcygs tS e4se4 nc eyi-rgd oleol 3p gpmluocug gpsur
o ed 'rrilgq pcolfru r{ '" n?J Noce ep llqeso 'eseolncrrad rrueptde eqnru relelrdeC Joluotlnool nernucrrd
rS 1ruee rupaJul l1|l?q p rSo{uaglssd nmqe nc edendsor ro1 eeJeolgJotuo ptqtm ereJ 'aseouluel eplder tS
ogeorq ap elns ayace neagerc arec uluud rmqrel ep e{ep8el Esueu4 o Ecseerc Es ec€J e el lgcaP eJlu4u €l
n€elJos nu'eJecegerd r$ eraEmcs ap rolaceolfttu esdg up eyze4nd tS mlereos elezeJ ep lsleculeu alrzlgct4
'ade rargc e1e glurErgureu go€ollpq o €re €t8I eP eiulsl4'lnr8nuSr3 eulpprE gge es Izgls€ eplm Intel ed,,
:armds os ',B1oc1uo pc1uor3,, gleplpul 'uounlrg aeloJIN Inl ole elntsormc qind 1eu e1p^eronl utp eun-4ul
.umc€ op di*sliq+q ad icto elnn nuiue nitigc nc purm ug lnpt8turStC p Eulpp€ useoulrud
"i*dJp 'erEoloqrsd ap sz-nudord etmprngou sareJcnl 'ncselnpgA upuele1 ep
psFcs ..r{wru eoldrlcg,, eererJnl qp lelceles pqg Ia 'srelueze;dor ep rriplrcedec tS umcerd 'e{eruasqo ep
rnpllrrds'q4seoneauump lligllcecrdsradpzeesarpe es eJeo.JSel,, rmgzeeuun e3 alac 14 ruatmdordpn
..uHToMtc0 e[ lntgrr$I3 ll!,,
atsat'!!tor!Ido'aza\alg - a$o7ot11s4
Psihologie - Sintep, aplica(ii, teste

6. CATIDIREA
6.1 DEFIITBEI $r CmAgfEnrz[nEl eixonn
Termenul de "gdndire" este utilizat uneori, in viafa de zi cu zi, cu sens diferit de cel pe care ll are in
psihologie.
)o GAndirea este nivelul cel mai lnalt de prelucrare qi de integrare a informafiei despre lumea externd gi
despre noiingine.
p GAndirea este procesul psihic cognitiv superior de reflectare mijlocittr gi generalizat abstracttr - sub
forma nofiunilor, judecdlilor gi rafionamentelor - a insuqirilor comune, esenfiale gi necesarc ale
obiectelor gi a relafiilor legice, cauzale dintre ele.
)r GAndirea: are caracter mijlocit; are caracter general-abstract; se organizeazl, ca un sistem
multifazic; ocuptr un rol central in sistemul psihic uman; este capacitatea de a rezolva
probleme.
Jean Piaget teoretizeazA dezvoltarea stadiali a inteligenfei. Howard Gardner, dezvoltl teoria
inteligenfelor multiple.
6.2 STBUCnTRA psrHorocrcl n{TERri I CiXOnU
7 Din punct de vedere struetural, gdndireapoate fi defrnitS" pe rdnd, ca: a) sistem de nofiuni, de judectrfi
sau de rafionamente (latura de confinut); b) sistem de operafii (latura relafionalt) gi c)
sistem de produse (latura operatorie a procesului).
Psihologul american, J.P. Guilford, apropusunmodel larg acceptatal structurii gdndirii, formatdintrei
com
ra) g6ndire convergentii, gdndire divergenti, memorie gi cognilie;
b) turi (4): comportamental, semantic, simbolic Ai figural;
bfoduse (6): unitifi, clase, relatii, sisteme, transform[ri gi implica{ii.
structurtr multifactoriall a gdndirii alcdtuitit din 5 x 4 x 6:
120 de paterne. Pornind de la
modelul de mai sus, Guilford a pus in evidenfi patru trtrsituri principale ale procesului
global al gAndirii: l. flexibilitatea; 2. fluiditatea sau cursivitatea; 3. originalitatea gi 4.
elaborarea.

\ra) Gdndirea ca sistem de noliuni, de judecd(i gi ralionammte (atura de conginut)


Unitatea informalionalldebazd a gdndirii este nofiunea. Ea este un construct mintal care include
--*- tnsu$irifi@lGGsare ale obiectelor,qi fenomenelor. Spre
deosebire de percepfie gi de reprezentare, care exprimf, o relatie de aserndnare cu obiectul
reflectat, nofiunea (nu se aseam5ni cu obiectul, este totdeauna generaltr, se situeazil la un
anumit nivel de abstractizare, este loc de intAlnire intre diverse dimensiuni conceptuale,
liind trliti subiectiv).
71. DupI modulin care satisfac criteriile esenfialitlfii qi ale necesititfii, nofiunile pot fi: a)
empirice, numite qi cotidiene 9ib) gtiinfifice.
p 2. Dupi natura insuqirilor pe care le reflecttr, nofiunile pot fi: a) concrete gi b) abstracte.
y' 3. Dupn sfera de cuprindere, nofiunile pot fi: a) individuale; b) particulare gi c)
universale.
F Judecata este o structur[ informa{ional[ mai complexil, care reflecttr obiectul in relalie cu alte obiecte.
)o Rafionamentul este o structuri discursivi gi ierarhizatd, in care gdndirea pome$te de la anumite date
fiudecdf i, propozilii, premise) 9i ajunge la oblinerea altora noi (concluzii). Ra{ionamentele pot
' fi: I.inductive;2.deductivegi3.prinanalogie.

7 nl Gdn d irea ca s istem de operalii (atura relagionald)


p Componenta operatorie a glndirii consttr dintr-un ansamblu de acfiuni gi procedee mintale de
' tansfo{nare a informafiei 9i a notiunilirr tn'veMfinerii-unor cuno$tin1e noi sau a
rezolvf,rii de probleme. Se pot distinge doud tipuri de operafii: 1. fundamentale gi 2.
instrumentale.
fundamentale sunt: 1. analiza; 2. sinteza; :. comparagia 4. abstractinarca;
)Operafiile
26
LZ
1cuoliccnpe r$ 1gc '41euet ryp puuolilpuor etse Flle nes dq un e1 eiuaualredy
'pclEopue(c
lg,r;pnpap(q
iplrlcnpur (e
:e4pug8 ep lndg pzual;ur11ap es 3e1ur11du; ee;Eo; allrns.raurap gdnq'p
'glue8ra,ruoc (q
lp1uafue,r1p(e
:er;pug8 ap pd;1gzua1;ruqap as lueulurop er;pugieppdq ep erieunJ uI'€
luuroy-1oel1squ (q
ilelcuor-,rpgn1u1(e
:arlpugi ap 1nd11pzea11ur11ap es'(1uuuo;) leerlsqu g (lgp1u1) lanuor arlu;p-rnlngoder ezaqad'Z
!c14pue(u
:a4pug8 eplndp gzuellurgapas ccpe1uls-rlMBuu ln1n;roder ezuq ed'I
ruIor{uo ulcuilHtl. }'s
'^llnlozar FlnsJeurep BeJBnleJ 's
iuaruogpe,r'7
Iolezelodl ua.tqset'g
i.rolazalodg eeJBsuBAB'Z
lgaualqord earurgqduls nBs BeJBInurJoJeJ 'I
:adu1a eyoruopurm
euduoc lepou ep IeJlsu un '€ wnwlulw tS g wnwtww e.quJ Ez?uel eAllnlozoJ Jolozeg 'ro1ede1a IruEurnN
'eJBUTJOJSUBJI
ep aruelqord (c rS.rolaluauala B erernlJnJls ep aruelqord (q irolaluaruele u e.refueruar
ep euralqold (u :g lod uelseoe 'aleurelqord Bllozer 1od es arer ur,rd e1;$uredo gdnq'g
'elluuep q8ls
(q lS alugep aurq (e :U lod eleuelqord'rsaJnlgrls o eJ rolelueuele uorelSeounr EdnC'I
'reuelqord ufuelsrxorrr grruuepp'e1ueuele Ie.4 alec o4rrp ernrm uiuesqy
.EI?UIJ
eec erds ?lelllq eerp$ el ep rnpuoc eu erBO e1J;fe.rado nus e11un1fru .€ IS EI€ug €ersls nes
leruelqord lndors '7 iarecald ep ppund nes gp$;ul ua.rrls 'I :eluauela garl ur.rd alSaugap as eruelqord
'(g)qpug eec sagc (y)pledrur edenls oel
ap 'es epoperarl ed e$eqg1411esnprry8 erec ed l4ruSoc-puo{euuo;ur upro ep loJelsqo ege BualqoJd
'(ilng't' C),,oreuorlrpuoc urrd proqele srmdsgr rm ep ermdsrp nu 3a4q
rm ec plerdrelur prusnreEro eJ?J nc goder q Eruerye elienlls errJo,, uJ eurelqord rueurJep
g$prol,ruqaq rey '(re1qo$ ,,1uuo{e1er nlnduryc ep frJelJoleIJeJrp 4redrue-qt4 e nes rualluo
u eJeuun eJ ilpetu rS perqns eqt4 1nJpde ruqlqcezep rm,, er ;$;11epa8 ep gllurJop lsoJ e srualqoJd
,
uolgnfl8oud I suullroz3u s0 s330ud u3 urunfluo g'9
'cp (arep ec rn1ruxe1 e 13 mFlug^nc
eeraEslefq guluuelep lug^nc m ?Ue es ersc 14 lqxe$oc) ElBnueluor uala8alefug '(1pugE
e ep lfuns e ep 'g e ap Jol Inpou 14 erermdsue4 uud 'eueosled rolp Joletuerrrugodruoc rS
rop4s eere8eleir4 ermdnserd) pr;ledrua eeraEalaiug :umcerd 'suuog a1le rS g8nep€ es II srrrroJ
rolsecy'1qde.q 15 ueluods :Bzlper eluod e5
'gcgqdue as tS gcglporu es elofrryformc lepse
'rqce,r royac F1ss t4 elurgotmc Jolrou seJerodrocr4 ?arerpecug tS umcerd (c 'rrygEa1 leNaog
Iolfucglurrros e rS nmleu e gpldu tS g,u1cs;o ua4llqels (q 'eproqele efep eiq$ounc oFrIcoA
rS alurgormc elrou s4r{ rmlg8al rerrn eeJezrses (e :eundnserd eere8eleiug pc preplsuoc oIBIZ nla!tr{l
ftnpnncotd o ayoqotado otnqn) asnpod ap uarsls rrz Da4pagg O
uiar,ruquazerdar) uc;ls;.rne '7 rr eclrulpro;rB ' r :eurroJ Enop u[ EzBa4,"*g:tfillt;t:Hfff$
'(eerezllunpnpur) uaruz;lucuoc'9 ira.re41u.reue8' g "rrd"*as4
a$at '!$otndo'azalqg - altoprllsd
Psihologie - Sinteze, aplicalii, teste

5. GAilDNEN: TEST ItE EUALUINE


Evalaali coreditudinea urmlloorelar enunpri 14."Euristica" inseamntr:
dilfuAnd distinqfra adevlr (A) - fals (F) (5 x I p)z a) invenfie, descoperire
b) gnndire
1. Gdndireaesteunfenomenpsihic. fl c) empatie
2. Jean Piaget a formulat teoria
inteligenlelormultiple. -L d) afectivitate, empatie
3. Gdndirea exploreazl nelimitat 15. Atributul centralitifii pentru gindire
necunoscutul, pLsibilul, viitorul, ftiri a I inseamntr ciea:
necesita o fundamentare logicd.
a) aclioneaztr din interiorul proceselor psihice
4. DupI operafiile prin car,e se pot rezolva,
problemele pot fi radicale.
fl b) este comandatl de celelalte procese psihice
c) apare la jumltatea perioadei de viafi a
5. Verificarearezultatului esteadouaetaptr
aprocesuluirezolutiv. :
L- persoanei
d) acfioneazd ca un adevdrat mecanism de
comandf,-conhol asupra celorlalte procese
Precizali termenal, termcnii care lipsesc (5 x 2
P-)l 16. Cea mai productivtr strategie de invtrfare
6. Operaliile instrumentale ale gdndirii se este activitatea de rezolvare de probleme.
(30p.)
r ealizeazl ln doul forme ......
A. Definitiproblema.
7. Problema se defineqte printr-un numf,r de
....... elemente.
B. Caracteriza\i, succint, fazele procesului
le rezolutiv.
8. Dupd natura insuqirilor pe care reflecttr,
notiunile pot fi: ...................
9. Prima etapl a procesului de rezolvare a 20. in coloana A sunt enumerate categoriile de
problemelor este ................ factori componenji ai modelului lui Guilford,
10. H. Gardner a formulat teoria ..............
iar in coloana B sunt numerotate elementele
componente acestora. Scriefi, pe caietele
Precizo(iop(iunea voastrd (5 x 3 p.): voastre, asocierile dinte fiecare literi din
coloana A gi cifra/cifrele corespunzdtoare din
11. GAndirea este: coloanaB (30p.):
a) modul in care acumulim qi manipul[m
informaliile
b)procesul de intipdrire, stocare qi de A B
reactualizare a informafiilor a. Operalii 1. gAndire convergentii;
c) captarea gi transformarea energiei din mediu 2. clase;
in energie nervoasd 3. semantic;
d) procesul de epuizare a soluliilor 4. rela{ii;
5. simbolic;
12. Clasificarea problemelor ln probleme de b. Continuturi 6. sisteme;
rearanjare a elementelor, de transformare gi 7. transformlri;
structurare a elementelor are la bazd 8. g6ndire divergentii;
urmtrtorul criteriu: f. implicafii;
a) gradul de manipulare a obiectelor c. Produse 10. memorie;
b) operaliile care pot solufionaproblemele 11. figural;
c)gradulde implicare 12. cogni{ie;
d) cunoagterea problemelor 13. evaluare;
14. comportamental;
13. Nu este o etapi in rezolvarea problemelor: 15. Unitiili.
a) reformularea / simplificarea problemelor
b) formarea conceptelor
c) avansarea ipotezelor
Noti: din oficiu se acordtr 10 puncte.
d) verifi carea ipotezelor

28
67,
=oll- flv =flc-3Y
6
E
L
I
5
v

7,
BlcBrlsqB lagreger
falpc a.rcluaurgedxe aruzgpnldecuor rzeq ad;;fe,r.resqo g1enuoJ pfuq.redxe
trv JY ou fJ
'epzrceJd elriaredo $e4psr eruc Adnp lusoloc
arecag ad ap lnftalcund erurl eurqn sd rfulnumc tS sof rcur ap eleu?olor uJ eppJocu elelcund deragsuell
- Jolulurnl
€eplrlrq?suodser ruy eprucq oepnfgs pqf prrrazarrspca4lmS lsczque 15 rrfueualun5 6
slrmrcnl sleu aleuep$er elelueleileu
m8ms crecq ps pur.J ryepr ed zezeq gA -resqo ed zenq g111'l -Jlues ed zezeq gy 8
JoladnsBzspagargs 13
eleIIIllsrmwlq4lnzel JOIIY eDJeprsuoc u! elurucnl ItmSt
pE^ ps eceld Irul 4 csaptryE gur ?s purJ nul gs eceld Itul rS rcre iplq gs eceld rul L
e8uqell
alllrool eapan 1od ss elec 'e1eli
ng ?s eceld Iu{ S elrepr celd rurl ruesqopssculdrul -uoc elumnl cqd
^BJs Ju4 9
eq"o.quruuelgs eceld snc aruyqulraprrl
ru-r$ na.6 urp Jsocrml4l crEollrm5 ep IrPqa.4uI ellnru urv eru1zod etruorrrlluos ruy s
neul
Inml rrg g1drug14 ss el luns umceSe ap{en
r,msslJrunsuruq elurusnlzonle^! ueo3 ep luerguoc ltrng -rs rS rruaureo 1dscc1 v
reprq csapugi eleluermluos zelo-r
lmrcnl ceJ ?s eceld pul ?ur gs eceld Irul csanFd gs aceld ur1 -uor rru-gs eceld rurl g
n4€dqlnnj
eluru'nl :rdsap gs 'e1urucn, auelqordrerm efuep
cJecul gs eceld rurl zeztleve gs eceld ruq elalaiey e1eol el luelv -adxe rou el srqosec z
e[meg?t eJelc e^eS
oloperqo uc sceld ruq ;ur-ac lercads poru ul ereJ 3 ep ellrl?q rdo$v clldrurg71 I
flY CY olI IJ
'e11Sa.6 nus elcaroc rmsrmdspJ .euq
Etsrxe nN
reru1ec a$elr4od es { ereceareucsep q ep prmuod'1 €l ep lepund un nc IJeFJsep nqud elac rfeqela
tq
?s 3lnqe4 z?J eJmeg u1 'egoduroc es ps n€s Atuls gs llueumo uepd re umc erdsap rJegrsep n4ed elgc
nc e.reJeg 'rmpu-er pnou plsFg 'eqq pur loc de,ruJ erBc r{ Inpour rcupuepr ps gtnle e1 aplvr4cu ?lseacv
sUUrIrUt! 3q rmmlJ.s usuumulH
atsa,'nlrrcndo'aza|u1g - altoprllsd
Psihologie - SinteTe, aplicafii, teste

Consemnafi rezultatul obfinut in urrna celor dou[ operafii ftr graficul de mai jos dupl cum urmeaz6:
- pe verticaltr, scorul obfinutprinAC - CE;
- pe orimntalI" scorul obfinut prinAE - RO.
Cadranul ln care se unesc cele doul puncte vd definegte stilul vostru de ftwtrtare.

Concret

10
-8
-7
-f,
-4
-3
-2
-1
0

I
4 2

15 t2 109 8 7 6 s 4 3 2 I 0 -l-2 -3 4 -6 -8
Activ 4
Reflectiv
2
J

7
I
9

11

I
13

I Abstract
30
I€
'claIII4ep ntdeluerep gpdnu ipwuualne ecseeJgogFal nu lnualegd
alSa,rud ec eeec 14 rSorfualerd 1ms ipgodns ep na.6 g lod 'uo&qrmqcs ldur4 rselece q uruonl ellnru
esrd gceg gs gcJsoct4 .'riue1eeu 'r,uslndrur lrms irmlei cselqets rS-nu rS dezlue8ro lrms nu :a[elue,ruzaq
'cle
eutqgzeauo{ceer htlce alreogllrns l$leFole3 ap roueleprplnum-rdru; iacqdun es psrrlle adceg rg iruerrrpo
{1e nc elrlq Ezeennl i4eserelu 1uns pugc 1e1o1 gclldrur as lrmcsJr eumse rS-gs aceld a1 :a[e1ue,ry
'femltn ep duiuengw purg lereueE q'rierzgrpr4 rS uolgpqgraured uoeun'epSece
ep rmrpl€ ro1 pfuq 14 lqs es rS $pyac adpnemqes arer 'e^llJn1ul 'errpeldupe sueosrsd pqg .g,r;1cu
BeJrluerulredxe r$ gp.rauoc rfuagedxe ep luarepuodard p8eel es (errpugE) areignur ep nps FIpS
'a1eil[qrxeg pqnur pu4srd erec
*
algienqs uI eulq Ecmrsep eS 1ppqulqrs gieg gceg gs grqedec pug 'areors ereiapnf rirrd 'uuedocsep
ayudord up eielq gs 's1rmrcn1 nc oJEJ epod as oc apS Es eroleu ne euo8a1ec ?ls?eJ€ r4p olerposJod
lsc!7nlue/iluBulp :t Inllls
'ole louIJgqeIuJ ecnpe nu leprlelap qnrueardpdncoerd ia$uulEeun gllnueardere nu im8urs
1g
Inlol ErsJ gs tS plo4uoc pqiep ps eerl ifie1ro1ac epurdo nr rolgpqgJau else ieleuosrad alegaunluas
Ezeelmlseqns lrruaureo rccep AuBuoduu ruur olse eur3Jss ifimrice ug pecard alsa nu :afelue,rezaq
'c1e pdury eur qgntzrlur;Src iluspuedepur eurq
Ez?arrnl inmgfce gcgmeyd rSerupalqo a$epqqs lse4sp g epod nu ldu4 el elrmrcnl g^lczil laFmrldo
pz?enpm iepupngfle Vntzllgn rSg ipllqenlozsr rS ppuuou orud as r gualqord aeuo :e[4ue,ry
's1snEr4 pns elasaregt rtap 'enpcelqo 4Sepqqs 'c4eruelsrs gcgruel4 'rolruaruzo eie; uI e1e1ellluJ
pug e aluruonl 'epmsmdspu mEuts pzeeperoc rS1 'rollepl e gcucerd earucllde erds pluauo pulg 'p41cu
earqueupadxe tS ppu.qsqe earuzuunldaauoc s1i luerepuodardg8eel as (erpug8) eruigluJ op nps 1nIpS
'epiglugapmrcnlupfepdggumcr$e epero,reuluns rS ozrguoc epeprElrrre'elercuoc eluruJnl
celd e1 lmstmdsgr eep gs pceldsJp e1 gs pqtsod epe r$ erualqord s^lozeJ ps seeld e1 'eurs n-qued rollmJrnl
mJeNal uud earefgzrq pugragerd \mezrleuoued rS gcrpurd q und ayoEepc gls"eo? up slawosred
furrs unqpJlaurd :g 1n1;19
'cle etns n4ued eleuelqord eud ldnrE ep elrdncsrp 14luepge slse nu ielueu4tues q eJepercrrl eJ? nu
l,rpeerc eg nu qs apql incal e1 nerE gfimuer irmcsF ner8 gumse rSl ieuoal ap pEel uard l{plrolac sye rS
elss eleseJelu Ezeelm$eqns ieurdo o ecsF € ep egrerrl lzelop alpur eard ep orolau e.rc :afuluu,rezaq
'Jle cquo tmq un else lsre1c allpelqo a$slrqe$ :sodnuur rS ucerd epe lrrpcn4suoc pour t4 EJeolrelue
ufuagsdxa agesolog imEurs Inrm op orrq ?zeercnl !$gllgqeqord pz?elnclsr tepr egulp epqp8el
apen ie,rrprusqe elelueJlp rS elepolau Vnsz\elgP.,!.J irolunuaEro mq !a1e1deg eleol gtmp? :a[e1uu,ry
'9Jperuelsls ?Jelu?ru
o ep Flol'unueldpu.ezllear'e,rpcelqo 1$-npugzrcard'epu.qsqe 'ecrleroel elelepotupuqru 'le.rfcagan uzeq
ad r;fea.resqo rS pleurlsqe eluzlpnldaruoc ep luarapuoderd gEeel es (eqpugE) eruiglul ep ngs
Inlps
'uopaprd tS lSofamc Fepl luns 'ruerueo ep ryJep repr ep pugmc reur rfess.relul 1ms rS ggulpigar4 sp
aluuotipe4 ayetuelsls celd a1 'rusaceu epe pcep aleldug pugqrrrexeeJ tSolndrucs 1rms 'leluetu Ezedzller:r-
o l$ pe4squ poul tq edeuuoJur pp^ Ig 'epepr pug8mcred gfelq rS urdord sgruedocsop ep lerceds
poru uI riussregl lrms 'eldacuoc ;S groel EzeelnuuoJ 'e1deg plnec elro8apc pls"ec? qp oleu"osJed
rJ8oyql;1eue :Z InUIS
,'**X'liH'JH':H1tr"'ffi ;Hf#fJ'fJ':ffi 1;i
I" clllrc unq un e5o nu ietuslodur IIIqep gtF igdeecr4 ?s ?ugd lpu eerd Bdeegs :afelur,rrzeq
'c1emlnso4s eleuroldu4s e$eormcer legqlsod splcgauaqape,r lelrepr ege$pppdrug
s1 tS td1e ed glncsu 1g igaqcedsred r{ egmrcnl epel lrmq rsru lueuour un eldage epod lou epo1aru
efasgE lenlperc {n1os e$esyE lnyqureuse 14 eurelqord eepen epod lanrpursqs a{nru epal :efelue,ry
'lueperct4 ueJu1n?c q rS lemlue ep 1eluengu lrepdod gueosrad
o pqg 'elueuodruoc eIIirEd rycep pEa4t4 gqer8ap leru puurud 'grrlpug8urur ele{[qs pug,re le;faegar
rzuq ad gfe.r.resqo rS a;anuor afue;.redxe ap luerepuoderd gEeal es (aqpWE) eruig,rug ep ngs IqpS
'erepercq yS eredlcgJed u.ud cnpuo3 'rrgg.redooc 1S lepoune eeJeurlqo nlued purcrmtu .,uepq,, rue,rep lod
JS ruerueo ep 1|esaralur 1ms'apep1;S-npulSgggdn4lS pugpcse gfenul'arfrqrn rS eluaruquas ep re$srrru
un-guud gfuauedxa ezeliltrnc€ ps rS epclldun og Es EIoAeu 1ms e!:o?spc ?Ns€ece ur1r opueosJed
,rpeulteury,ulclou! :I 1nIIIS
a$a, Uroendo'aza4u1g - a$opt11s4
Psihologie - Sinteze, aplicalii, teste

PROBIfiIIE ItE !.OGICi


f. in secolul al VII-lea, matematicianul Anania din Sirac spunea c[: "indregind putemic arta
numerelor, m-am gindit ci f6rd numdr nu se poate alcitui nici un rafionament filosofic, deoarece
consider arta numerelor ca mami a lntregii lnlelepciuni." Se pare cd aceste gdnduri sunt adevdrate,
deoarece o gdndire logici simplificd foarte mult operafiile matematice. Pentru a susfine aceastii
concluzie, vom pleca de la 4 numere consecutive (de exemplu:9,10,11,12). iar voi va trebui sI
identificafi, fdri creion gi fdr[ h6rtie, care sunt cele 4 numere al c[ror produs sdfre 3 024?
A1i reugit? In caz cd rtrspunsul vostru este negativ, atunci puteti s[ citifi cum ar trebui str se desf{goare
rafionamentul vostm. In primul rind, numtrrul 10 nu poate fi printe cele 4 numere,'deoarece
produsul lor ar trebui si se termine cu cifra zero. In al doilea rAnd, dac[ toate cele 4 numere ar fi mai
mari ca 10, produsul lor ar trebui sl fie cifra 10 urmatl de patru cifre (adic6 cel pufin I 0 000, deoarece
10 x l0 x l0 x 10 : l0 000). in al trcilea rf,nd, devine chrlaptul cdnumerele c[utate trebuie s[ fie mai
mici decdt 10, iar printre cele 4 numere nu se poate afla cifra 5, deoarece produsul s-ar termina in cifira
5 sau 0. In al patrulea rAnd, dacd numIrul 5 nu poate fi printe cele 4 numere inseamnd ctr avem doul
posibilit{i de 4 numere consecutive: a) I x2 x 3 x 4 gi b; 6 x 7 x 8 x f . in al cincilea rind, intrucdt
produsul celor 4 numere este 3 024, nici nu trebuie si facem calcule pentru a concluziona c[ cele 4
numere consecutive sunt 6,7,8,9.

2. Doi oameni s-au apropiat de un rdu. De unul din malurile singuratice era legati o barc4 in care nu
lncdpea decdt un singur om. AmAndoi au trecut r6ul. Cum au putut face aceasta?

3. "Un cioban nu are 1 00 de oi, dar ii lipsesc anume atitea c6te ar avea peste 1 00, dacl ar avea de 9 ori cdt
acum. Cdte oi are acel cioban?"
(Rdspuns: ciobanul are 20 de oi 9i li lipsesc 80 de oi.)

"
4. Cereli colegului vostru de banctr str scrie orice numf,r compus din 3 cifre, dar tn care s[ nu figure"e cifra'
0. Spuneti-i sf, scrie numf,rul invers (de la dreapta la stdnga) gi str scadtr num5rul mai mic din cel mai
mare. Restul oblinut va fi gi el scris invers gi va fi adunat cu numlru] astfel rezultat. Fdrd a vedea
num[ru] obfinut de colegul vostru ll putefi anunta c6 rezultatul calculelor este 1089.
(Exemplu: 43 l, 134, 43 l-134:297, 7 92, 792+297 =1089).

5. Citifi cu atenfie enunfurile urmltoare gi rtrspundefi in maximum I minut la fiecare intrebare:


a) GdsitidouinumereintregicareinmulfiteintreelestrdeaprodusulegalculT.
b) Ce vdrste frebuie sd aibi doud persoane, pentru ca una s[ fie de gase sute de ori mai mare decdt
cealaltll gi, desigur, s[ fie amdndoul in viap? (Rtrspuns: o lund gi 50 de ani)
c) Aqezali cifrele de la I pdnd la 9, luate numai o singurd dati gi toate in mod obligatoriu pe trei rdnduri
drepte, astfel incdt suma fiecdrui rdnd sd fie egald cu 20.
d) Unchiul Grigore a fost intrebat:
- Cine este in fotografia aceasta?
Unchiul Grigore a r6spuns:
- Tatdl celui din fotografie este unicul fiu altatiilui celui care vorbegte.
Cine este reprezentat in fotografie?
e) in anut 1975 William Barker a incetat din via{i in oragul american Springfield. Poate cf, decesul
acestui om ar rimas ln anonimat dacd el nu ar fi autorul unei adevdrate . . . perfon4an{e: el a llsat 186
de urmagi, mai exact l0 copii, 78 de nepoti qi 97 de st[nepofi gi un stristrtrnepot. C6nd Barker a
lmplinit 53 de ani s-a ndscut ultimul s6u copil gi este interesant ci de la nagterea penultimului copil
heiuser[ opt ani. in ziua tncetilrii sale din viap, bdfdnul era de doud ori mai ln vdrs6 dei6t
penultimul s6ucopil.
(Rdspuns: DacI bdtrdnul avea 53 de ani cdnd penultimul copil era de 8 ani, inseamni cd acesta s-a
ndscut cdnd tatiil s6u a implinit vArsta de 45 de ani. In anul 1975 vdrsta tatdlui fiind de doud ori mai mare
decdt a penultimului sdu fiu, inseamnd cd bitrdnul avea 90 de ani, iar fiul amintit avea 45 ani.
(^Szra: V. Rddulescq Sclipirea minlii, Editura Militara, 1976 gi C. Vodd" Jocurile istefilor, Editura Ion Creangd"
197t.)

32
ET
iqeuolforue elJouleur ncs EAgceJB Blrotnetu't
lgc;Eo1o1q nes elJolou{lJozues Byoluetn'g
lqeqra,r BFouratu'Z
ip,qldeared ulJorueru'I
:ursEqlslp'p1e;f uarale.rd pleuolf euro;u! Belalllupotu ?dn('g
're eeJeJedncer tS gruprmces elJoluetu uJ lelfetruojm uaru4ur gpqtsod
pWcRI '(rucn1 ep elJoruellr ENIumu €ec e5e ereurud rolJolueur e gleloqelo I€tu etmrsren o)
ro11$euuoguleEmrodureleela4sgd tS eeresacord ed1e.quec epe rBuIlJd rlzeuu lnruelqs (a
i(eueumropn8g
nes rolaisg eerecgnuepl tS gprycn qs eeJoutsep 'rolelutmc e gAIIpne suuoJ 'rolelunnc e
EIermA :etue$rsqns Bc eru) epolqo erdsap u{euuogut gzeeredncar tS auler srec 1ec
pqg "rruoJ
Io 'eruldecrad alasnpord ep rs8el e6e allBlufleldellenldec.rad cpeuur lnuelqs(p
i,Bce; gs alnqs.q eumIIB ec,, I€umu nu ',.eAac goe3:9s run3,,InInPIAIPUI
unds 1g e1a 'eppeureroduoc rf aruqrfoc pepqudep op rmdq Jole1reJlp eeJBIIrms?
alrunsd 'roputues e gcpcerd eanuqdepug gmElse le.rnpeco.td c1zeuu lnuelqs(c
irolefu4sormc e gclwe.q e.IelJesuoc o pugm8lse 'ua8utnuoc '1t4pn4p
'ueprnrdep 'auleqcs 'gierado 'aldacuoc '!ep! urp {nlEtls cllucllles clzeutu lnuelqs(q
lluuosrad n$eds tS duq rm-qul
elqezqetol 'parqns ep puosrad e1g.q eluelt4uene epuudnc c;poqda tlzeuu lnuep;s (e
- :1e;pe 'eqzauu euelsls lruru lcup efuelslxa ardsep cseqro,r Euprlql 'g
rSrapuqcg '1'q pBmlepr4 durq un epriuuuoJ:trl gzea-qspd erec (qanf flrrnp g8unl ap'g
'(apunces 97- g 1 ) lmcs dtutl rm n-quod rarleuuo,Fn ueJuJots
Erntrse erec (p1euo{erado euorueu nus rutnl ep eFouotu) (qSW) Elernp Egnts ep'Z
i(eptmces S-0) Eternp
fyncs aUBoJ ep elJornetu nes (g1g) IBIJozues leuolferu.ro;u; lnrp;Eat nes p1ulJozues'I
:elseeuotueru';1.rp.rpgd qurnp gdnq'y
I3IEoil3It rHnUoJ EZ
lueg nes ldruord '1epg nes leuoJe
lqunlo,rul;S 6.re1un1ol as BereJnpoJde,r ;S eeral6eounlag 'rqnleqrurl
1ga lglu 'gzee4luet
1ruopfe nc llarnpo.rder uud 15 .r,relSeouncer uud Vzlzezlleer as rolgfuur.roJul BeJB4lBnlJBaU 'C
'ElBJUIpotu luro; o-4t4tS F1rrxe FIUJoJ
ugrogfe u.ro;u1 e arrrlspd glqxe 'grzeaqcols es lrJoltretu InlBIrqBuI iuBJ ug BIIIToJ EdnQ 'Z
'g1u.rnp g8unl ep.;S plernp zuncs ep :s4gs apodroprfeuuogut uare4sgd'pqe.rnpgdnq'I
t.rog$eur.ro;ul BeJBJlsgd'{
'eunrlcerelmpsup4s orc'g.rn1dnr o gplxe nu lalJoltretu
elarrrJoJ eJlul 'o11lnut 'eJuseceuau elelp
rS elpn 'eresacou eJBJoI[eru ep ouuoJ Elslxe nN
'pqEo1(qrS [rguurau (u:g epodeareroureru'Jl.rgpugE efuesqunes ufuazerdgdnq'7
'gre1un1o,r (q rS pmlun1
-o,ru1 (u :g epod eererotuetu'telunlol lnlniloJe e;S ppdors e !e;fua1u1 efueze.rd gdnq'1
:llJFroItrelIIeleluJod
l(eereure-6ue ?erexg) eererotuetrAl'v
:luns lelJoruelll elesecoJd
Hruttffiffir0J t$ fls$r3oud zz
'quapls 13 c;Eo1 p4u4uuE ro alse '9 rS 911co1[u '9 ippngaluoc nas pluuo$en1;s
'7 iggq;fl1a1ug'g ip,r;peles'tr ip,qpu else'1 :ap$uesa lrnlpsgrl elelpcur.tdgntzFep€Jec ss elrotuetr I
'acrgrsdosacordlSeuaruoueSollelelecepolncpfuepuedoprelul;SeunlfcBrelulr{EU?eseIJo{uaI I
'cp efuaragur'elrllnc'oAIpeJe p[?.q'lrq8eun pugzuudnc'sre,r1p else lelJolueu 1nlnqiuo3
' ap puuol qns galuayadn o'ngElouttotutr
ltltuluo
oattznDnuo?t $ nanao4s'oa4qd11ug pn&gso anc nEtadns a4gutoc t1r11sd psaaotd aTsa o1nua147
Hru0nsr rEuraEfillf,Til $ rgunuso lz
uru0il3n z
atsat liorlldo'azaqu\g - a$o1or11s4
5. memorie cognitivil (de cunoagtere).

7.{ GAUTiTItE/IltDrc[ToRrr HErlonIEt


Calitlfile cele mai importante ale memoriei sunt:
l. volumul memoriei;
2. mobilitatea memoriei;
3. rapiditatea fixlrii;
4. triinicia ptrstrlrii;
6. promptitudinee reactuelizlrii-
.
7.5 F[gfONil CINE COIITBIBUIE I.A OPTIXTTZANEI fEilORIET
Optimizarea memoriei poate fi condifionatii de:
l.Factori subiectivi, precum: gradul de implicare a subiectului, interesele, trebuintele,
aspirafiile, atitudinile, scopulactivitIfiiviitoare, strndtate4 stresul, obosealaetc.;
2. Factori obiectivi, precum: natura materialului, gradul de organizare gi de sistematizare a
materialului, volumul materialului, gradul de noutate al materialului, modul de prezentare,
il
locul pe care ocuptr materialul in cadrul activitifii, organizarea gi omogenitatea
materialului, pozifia materialului ln structura seriei, gradul de implicare a subiectului in
activitate, dar gi ambianta in care se desfdgoard activitatea etc.
Pentru a optimiza propria memorie, pe lAng[ cunoa$terea gi valorificarea factorilor subiectivi qi
obiectivi, estebine strutiliz[m gi procedee mnemotehnice speciale.

?.6 ilEHSREE $E Err?ARE


intre memorare gi uitare existl relafii dinamice, fiecare acfiondnd asupra celeilalte. Uitarea este un
fenomen psihic natural gi necesar, deoarece are menirea de a evita suprainctrrcarea
"depozitului" memoriei gi de a asigura echilibrarea sistemului cognitiv al individului. Dacd
uitim informaliile neesenliale, devalorizate, detaliile, atunci putem spune ctr uitarea are un rol
pozitiv pentru activitatea uman6. Din picate, uit[m gi informalii esenfiale, utile, necesare, caz
in care uitarea devine un factor perturbator al activiti{ii umane, uitarea avf,nd gi ea
carecterselectiv.
Teorii care explictr uitarea :
Teoria uitlrii motivate;
Teoria declinului traseelormnezice sau teoria gtergerii urmelor;
Teoria interferenfei.
Formele uittrrii: 1. uitarea totall; 2. uitaree parfiell gi 3. uitarea situafionaltr.
Cauzele uitlrii sunt numeroase.
Uitarea prcduce instantaneu sau trcptat tn t885, psihologul german, H. Ebbinghaus, utilizdnd ca
se
material experimental serii de silabe f6r[ sens a reugit sd stabileasctr o curb[ a uitirii, devenitil
clasic6" potrivit c[reia ln primele 20 de ore se poate pierde = 60-7 0o/o dnvolumul materialului
memorat anterior, dupl care ritnul uitirii se reduce, curba stabilizdndu-se la valoarea 15-20%
din materialul inilial.
Uitarea poate fi combtrtut{ prin repetifii care hebuie s[respecte urmtrtoarele cerinfe:
a) numtrrul de repetifii trebuie sI fie optim;
b) egalonarea repetifiei este mai eficientl dec6t repeti{ia comasatl;
c) repetifia este mai elicientl atunci c0nd lectura se combintr cu lncerclri de
reproducere;
d) repetifia poate fi organizattr diferit prin reluarea materialului ln intregime.

34
9g
'eplmd 0I gproc? es ilcgo qc :rloN epsxa eppr6 ppunxorde (a
uacnpordar(q
us$eormcar(u
:qrd
Vzue4laeJ es .rog;feur.ro;u! BeJBzllBnlcBeU'UI
neauout(p
gpuolienlls(c
pte1lred(q
Elslot(B
:ue.rqp lgg4ln B FurroJ o Flulzatdal np'11
rutzrpnpeer esqpnluduord (p
reuoureru ?eleInunqusry (a
(d g)' a4lcnpordau'e1pnq erelolueul
rFpssPdeolsllplder(q
ap euuoJ rS anllcnpord 'e1pn ererouraur np-4spdeicturg4(u
ep euuoJ !4srxe nu ?reJPc lluoJuoc eeopl
:leuoureIu
'(I+) unpryr 91 ,r4eunxorde r{'detuaunErv '02
1u (.ro1ue1pu1 un) a1e1;pc o glqza.rder nN '0I
(d O il'.,e:u1rn r$ ououery,, lnllll
ppmp gEunl ep rS gpmp p1mcs ap (p
nc !u8ed o,rpeu4xorde ep 'nose un dez11ea11 '61 gcr8o1 lS pcruecaur(r
puelmlonut t$ gr4m1o,r (q
('d g)'g$aogo arelotuetu o el
p,rqcales rS g,r4ce (e
alnqlruoc as erer ImpJs s urlnd 1ac rieFuuod'8I
:g eluod ue,rerotueur
.(d ';;rgpug8 ufuasqr nes ufuezerd Ednd'6
g/'gcruecerneac nc Acr8o1 epouaut dareduo3'1,1
girpce (p
('d 9/'paseou eieyr q leFoureu FIor P,r1Pa1es (r
sues prg (q
rSecrqrsd $g11cedec 15 esscord e{e nc lepotuelu
gpqr8rlelur (u
e1r1ie1er'reuouleru a1e e1u1|uess elcqsuolcsJ€c
:a1sb pr 1n1du; lelroueu
'gulEed ep elelguln[,rlluurlxorde e gp.rfuasa o gluJzarder ntr1 'g
14 'lle$uepprs ',.eilqtsd uleur e glelueuruputll Frnlfsprl
erfpuoc o else euorueru,, :eloJgc gnr4od
'9I rouedns lppfoc secord (p
Aoueces 'n 'I FI efleurgu q ap pqwod
IslJozlles,r4n6oc secord (r
'g1euorfustu sns ruur louorueur nuoplSer secord (q
crqrsd uourousy (e
B ?rruoJ eJeceg 'lugccns 'fiezuelcelr-a'3 :un else G.rJouetr^l ',
'gemppEmleptSgpmp
glmcs ep 'gluFozues ellolrtetu u[ Ieuoluelu :('dg x flp4mor nan4ldofnzlcat4
role{ruoJ rlrgcglspls Inueluc decgrluepl'g
'eFouaurdrugeq'y """"""""'rS
('d g fl 'gptnpgEml ep 13 gr€mp .....'............... llms louoluelu 3lose3oJd.g
glmcs ep lpuozuas eg gs epod ?uoulary 'SI ""'IS Jsp'q{zodlorrm are eare1fl'g
('d 9/'ermrlcurelu ?srrg+s t{ rS """""""" g epod ?eJelolueul
9U? es IIJ9JOUIoIu elalluoJ ?IeJPt {IuoJuot eeepl 'relunlo^ mInUoJe e 're{ue1u1 ulutzetd gdnq 't
'(I+) unpugr E1 upunxorde 14 liepeun?ry'y1 "' uudgpryquoc g epodearegq'g
Is euoueu a4u1'3
('d eevtrnunuoc AFueI etmlsetcns JtuEJ .. -.....1 ir.t:. P. :r:r: ""'
d'E 15
""1T lnpceyqns lrolosJ
e mp leuorlleur olosacord lwccns 'delrcseq 'g1 -
ep geuo$puoc epa legolueru eerezrru4dg'1
uecnpordar rS ua$eotmcer (p :('d g x g) cnfip am grant nl'1nwuta1 fuzpaq
sumlull! to rsSI :iluollgn z
arsat'liotndo'aza\u1g - a8o1ot11s4
Psihologie - SinteTe, aplicagii, teste

ilEil0nn HtnToRtlon 8GI'I4H


Daci in raport cu celelalte procese gi fenomene acum in inchisoare gi probabil cd ar mai avea de
psihice omul derdndesterezerat, nu acelagi lucru stat acolo" (Baddeley, I 978).
se intdmpll in cazul memoriei, deoarece cei mai Pornind de la acest ca1 care nu este singular,
mulli dintre noi au impresia ci
igi cunosc psihologii gi-au pus intrebarea care este valoarea,
memoria, at6t calitifile, cdt gi defectele acesteia, in justilie, a martorilor oculari, lntucdt viata unor
gtiu ce tip de memorie ttilizsazd, mai mult, ce ar oameni depinde de mdrturia altor oameni. Astfel,
hebui s[ facd pentm a-i spori performanfele gi cercettrrile psihologice au aritat o
serie de
pentru a combate uitarea etc. Toate cunogtinlele pe fenomene care influen{eazdmirturiile oeulare:
care individul le are despre propria memorie - distorsionarea infomrafiilor (o notii pare
reprezintil metamemori4 psihologii formuldnd nedreaptil pentru elevul care a primit-o gi
paradigma "metamemoriei". dreapti pentru profesorul care a acordat-o);
In aceste condilii, unii psihologi considerf, cd - manipularea martorilor oculari astfel incdt
de la Ebbinghaus lncoace nu s-au realizat progrese s[-gi "aminteasc6" detalii care nu au existat
in intelegerea memoriei gi propun orientarea in realitate (prin modul ?n care sunt puse
cunoagterii spre metamemorie. Paradigma intrebirile, de exemplu: Ati vdzut farul
"metamemoriei" nu este singura paradigma spart?);
formulatil, ei adiugdndu-se gi altele: paradigma - transferul incongtient (un martor poate str
"memoriei ecologice" (adici amemoriei aga cum recunoasctr figura unei persoane v[zute
se prezintl ea in via{a cotidiand, in condiliile anterior, dar poate sI asocieze gregit figura
absolut naturale ale existentei umane), paradigma cu un anumit delict);
"memoriei prospective" (la lntebmea: Ce reflect2t - identifictrrilefalseetc.
memoria? rlspunsul este c[ memoria reflectl Astfel, se observi ci proprietatea memoriei de a fi
kecutul ca trecut, il readuce in prezent tindnd cont activ6, adic[ caracteristica memoriei de a
de condifiile schimbate gi actuale ale prezentului) reconstrui o infonnafie intr-o manierd persoqall
etc. Dincolo de specificul acestor paradigme, oare este influenlati de numerogi factori precdm:
care este rolul memoriei martorilor oculari ln atitudinile, credinfele, mentaliti{ile, stereotipurile
cadrul sistemului psihic? de gdndire gi de comportament etc. Prin urmare,
Pentru a rlspunde la aceastii infrebare trebuie sl pentru a preveni fenomenul de distorsionare a
ne imagindm cum ar fi viala noastri lilrtr memoriei ar trebui ca psihologii sd colaboreze cu
memorie, cum ar opera gindirea, imaginafia juriqtii.
cu ttnimicul informafionaltt, cum s-ar realiza
maturizarea personalitlfii noastre in absenfa
memoriei ? etc. Iati de ce este necesar si incercdm
sI descoperim unul dintre cele mai bine pdstrate
"secrete ale Naturii", a;a cum se exprima foarte
sugestiv psihologul canadian, Endel Thlving
atunci cdnd vorbea despre memorie.
*In 1976, David Webb a fost condamnat la 50
in urma unui viol gi a unei
de ani trchisoare,
jaf infracfiuni comise
tentative de viol insotite de
in doul magazine cu articole de coloniale gi
bicdnie. Webb a fost identificat pe baza unei
fotografri-robot, efectuatii cu ajutorul martorilor
care l-au identificat la proces. El a fost condamnat
in urma depozitiilor fdcute de martorii acuz[rii gi a
inconsistenfei probelor aduse de martorii apbririi,
care sustineau cd acesta s-ar afla in altd parte in
timpul delictului.
Cdteva luni mai t6rziu, un alt blrbat a mdrturisit Aplicafie: UrmAri{i un film in care verdictul
cI a comis delictele pentru care fusese condamnat unui proces se stabilegte pe baza memoriei
Webb. Mlrturia lui a fost studiatl gi in 1978 Webb martorilor oculari. Identificati gi analizati posibile
a fost eliberat. Flri aceasti mdrturie, el s-ar afla gi fenomene de distorsionare a informatiilor.

36
Lt
'Runq else'sap 8l.Ioltreltr ?p(c
llunle'co1ftu ulp Bucolor ad ggu es iurrrr IBtrI easape (q
lec Inplol Ecco 1egoureul Eelu{oll,zap n.quad nu(e
IJnsRrr $en1 gs lnqeq BA roun1e 'gueoloc lSetacu aaceJoceuuoJ
ed rmsmdsgr g ep u$nd geur $ene gcuq 'g1elnrut5 aguormcsr u rwued ImIeJ elaqup q {eFcs g
glnqe.4 r?rrr JEp 'gunq alse 'slp Bgoruetu 'etups 'gry,rnc ptm egu-6guo ed m?1s deluns nu gre(I 'S
ulp eueoloc ed rmsundsgr II-B dene gceq nu(c
' gpuolf deoxa
agoueu o {aAB lelpouq errrloJ ru4 eFourau (q
Itrmp
'pgqe4ug ep ruo8apc lerpcegeettryls utp sueoloc w@
ad rmsrmdsgr ZI ep lFur reur {a,re pceq ;,$paa 9a pugc riege 9,r eree
:lnlnJots c*1atdre1u1 15 BeJslntlcJ q 1ncol ne.6 dqSeomcar ps p1durg1t4 u-s !A't
ermeapolqnu(c
rqa BqJ JBq s nu(q
ep(e
JqB JqB qsJ j
1,1ue4Suoc $a1rms eJec ep uncll darry'g
q cB q8c crJermlr{ ap gtueal e-tru 'nu (c
cqB e
sp(q
BqJ J aq tBq z ns$(e
6cuarmlq ed gSn o nes palqo m $1WE n 1ipS'Z
JqB Bqt BqJ I gPPotctu(c
JAq!I Eclullz e^lltu!lsu! rer(q
dru11. risr.A gfceell poasep(e
crielnEc leulcol oc esec rfe1r3'1
:sundsg.r ep UIUBIJBA pclugzufu6
'so[ pu ap Inlequl ug 6lnuogero ne $1nrracu1
colep (c
uoasap(c ep(q
Isoqo lms pryr 'sp (q guef el'uobun(e
nu(e aerlueuo ap iuns mq tm dupesod 'S
6gprsgsrdeermrsurs Fseoc rsesolog'nu(c
eopel € nguad lruo4^elel 1ieplqcsep ?s 1|qln 'S ep(q
nu(c gepoelgc(e
poam(q 6lndulp paroc rfelcerdy 'g
€p(3 nu(c
;{rzne e1 eruc od elrmcueq deqleU't eP(q
eUuc ep urues rm csesolog'nu (c goem(e
poerer(q aeprcuoc uieuuogur eudnd
easape (e pqsoloJ ?qro,r alsa ac erdsap apeder 4tnful '€
;,{rgc rermemlcal zasr,rnugcpal3(c
nc serupr dB orec el plesud pexa {tsg8 gs 1ills 'g
ep(c "p(q
ep1na.6 ereurnc (e
csanrrd e1 ps dunl ue pcep 'ep (q ;$poa p,r pugc loun1e 1esIA 4u ec d4uttueor EA 'Z
cse,rudalnu(e qlnd teur nes rue g e1 ep (c
lSu4epnarec luuTqsp(q
orzgcllqnd elasge qp qppp eluuru! ugulqr?A'Z pe gelep(e
nu(c iFltulwe de,re tepppdoc upls.Igecq eC'I
prmguocAspu4(q a,qpqlsulgfeuaa
drurlqnurpdnp'up (e
i,1nc91d ne-l oret elaurlg urp IIIu1ep 1|pqure EA 'I :uqqe4ul eloJeo&urm el ustuods {apmdsg:
.raq;1duq; 'euourer[ eFdord a$eounc EA u nquod
9ilz3iltr u(nu.-[u3udu3 lguunrHH
atsat '!ilocndo'aza1a1g - afioptfisd
Psihologie - Sinteze, aplicalii, teste

8. TMACIilATIA
8.I DEFn{rnEA $I Cf;nACTEnIZARE[ tirAcrHfrTrEr
Istoria imagina{iei este lungl gi complexi, deoarece primele disculii, despre imaginatie, au apdrut in
antichitate gi au continuat pAntr a$Azi, dar este gi complexl pentru cd discutiile despre
specificul ei au fost contradictorii gi de aici dificultatea de a o lntelege gi de a-i preciza statutul.
Imaginafia a fost consideratil atit "regina funcfiilor psihice" (Baudelaire), cdt gi "nebuna
casei' (Spinoza) gi poate ci cel mai bine a surprins statutul imagina{iei Meyerson care o
considera "regina gi cenugtrrcasa psihologiei".

Imaginafia esle procesul cogniliv saperior de elaborarc a unor idei sau proiecte noi pe bazt selectdrii,
combindrii S i recombinfu ii experienlei anterioare.

Omul, lns6" poate s[-gi reprezinte lucnri pe care nu le-a v[zut niciodatit, numai pe baza descrierii fdcute
de alte persoane. Aceste imagini, reprezentiiri sau idei nu apar din nimic, ele se bazeaz[ pe
experienfa anterioarl, pe cunogtinfelor anterioarc, pe deprinderile deja formate, pe
aptitudinile gi talentele pe care copilul gi le-a dezvoltat in procesul activittrfii dejoc Ai de
lnvitare, in copilbrie, iar mai t6rziu i,n cadrul activit2filor productive desf6gurate, fapt ce
ilustreazi legtrtura imaginaliei cu memoria, cu activitifile desfitgurate gi cu lntreaga
personalitate.
Daci memoria are caracter reproductiv, imaginafia este cu atAt mai valoroasl cu cit rezultatele sale
deptrgesc experienfa subiectului sau a societifii, lnsd imaginafia nu poate exista ln absenfa
memoriei.
in procesul imaginativ, gindirea are un rol important. Dac[ gf,ndirea permite surprinderea a ceea ce
este esenfial, necesar gi general in realitate sau ceea ce este logic posibil, imaginafia
exploreazl necunoscutul, posibilul, viitorul.
Imaginafia nu ar fi posibild in absenp limbaiului, deoarece el permite evocarea selectivtr a ideilor qi a
reprezentirilor. Emofiile gi atitudinile afective, precum gi motivele sunt condi{ii activatoa}e
(sau inhibatoare) ale imaginafiei.
Imagina{ia joacl un rol important in activitatea uman6, fiind inclusl ca o verig[ a creativit{ii. Psihologul
Andrei Cosmovici consideri cl imaginafia gi creativitatea presupun trei insugiri:
a) fluiditatea;
b) plasticitatea;
c) originalitatea.
Imaginafia are un rol important ln procesul de adaptarc la mediu. Imaginafia nu este un pnoces
psihic inntrscut.

gffiESEE{AYEEE
8"A PRSffiHMESfuffi
Prin procedeu imaginativ lnfelegem o modalitate de operare mintal5 bazattr pe o ingiruire de
compuneri gi recompuneri, de operafii de analizi gi sinteztr care conduc la rezultate
diferite din punct devedere calitativ gi cantitativ.
Sinteza se produce in moduri diferite numite 9i procedee ale imaginafiei. Cele mai utilizate procedee
imaginative sunt:
Aglutinarea sau amalgamarea (exemple: sfinxul, centaurul, creionul cu gumd etc.);
Amplificarea gi diminuarea (exemple: personajele FlSm enzil6, Setiltr, liliputanii etc.);
Multiplicarea gi omisiunea (exemple: Coloanalnfinitului, automobilul cu doudu$i etc.);
Adaptarea;
Tipizarea (exemple: tipul lagului, lingugitorului etc.);
Analogia (exemplu: Ch. Darwin a conceput selecfia natural[ asemdn6nd-o cu seleclia
artificiald practicatil de secole in agriculturl);
Empatia.

38
6E
'lllplelros rolafugac u 1S qeuosrad ro1;f911gq;uodslp
ruroJuoJ erqlo^zep ep nlrdo.ld InlnurnJp B FIGIultu ee.rulca.tord eundnsard p,qpedsrad ep Insl1
1apueJt lunsgueuuo$o1gJlttr lurn nes eJsrtr lBuI EJns?ur
o-,4ug !c EJeprsuoc es gsul'(qua8 '1usp1) luelueo ep snper Jprtrnu lnun lcrunu grgpads
else Bo 'rogadns IeAIu BT 'luqrodur; Ior un pug^e a;fu,r.rasqo ep 1n1g1ds 'qencepu
eceolfitu rorm ptolnle nc roleuolqoJd ee.re,rlozan pugcgdruJ ea 'ecl1ua1ne tedearc enqel
gp arec galfeufuu; u fulroJ FsBoroIBA lcut Ber else eJBolBerJ elfeupeul 'gp€tr gfiuu.6 o
plsrxe nu ereoleerc eoc 13 glpcnporder u{eu18eur1 e4u1 'eJcolJalu€ laiuepadxe grgulquloleJ
;S ilrpu;quor v,zeq ed gou lepl lS;rgluazalder ip earuroqule aundnsald eruolaerr e;ieq8erul
'leJJuoc ep eput-rdsep as edeutEuurl ecereoep 'errlldacred
rolesacord F1e{nzeJ 1rms eJ?3 JoluqIIIIIIe InzeJ 14 gpclldtut BIJoIueIu nc Aputguoc es nu
eg '(g,rp1u4rd ermtuoc uJ neIE4IIueuIEo eJBc uI Flnpour sonnl4suocsr :nldurexe) gruol.ralue
efuapredxautrluepuodsanoc nB eracfou Jq8euq.roun ue.reugfqo aundnsald g,rpcnpordar ulfeu;Etitul
';1ip11puosrad a.reolpungp elsa g113un1erd
BIJeaar 'elguxeler elcoJo oJu r$oq lSlqcsep IIqJo nJ eJBsIA g1lumu else so relndo4 's;,t
;Saqie,r ep BeJBls ug ea.rpugi allu! fJBlperuralul 6a1u1pa.l ap gful eleSulep ep aluls o elsa BlJeAelI
'Jolaluetuolep cpouedptuepls ezaercgs aee1epa141edp1n[ee1 svrtmlol'lnlnuezueq
€ glerrucn4s elnruroJ sI^ ug lnzgt e (968I-628I) z11uopurl5 uoa eln{ey lsn8ny rnauus8
In1slu4qc pc 'armds es 'leJNV'rupfunrJuoc eu erBJ nc roleruelqo.rd a1u ;ginlos
grudu gs 1od q,r u1
'eruJsop eJBt lnlal
1e 1r1ds ep lrgls $a.r1ug laun InlBllnzer pulu Ie 'glfurgluuas ellJeJlp ua,ru eleod Ins!^ ?t
udsns rnmqn rer 'e1rolour-olrozues Bec ep giul 1;ig11c1r1oul la.teJs e epun;o.td ;uur gi;qqu;
leun Inlqlnzal epe InsIA ?J gJeplsuoc gip 'selullu;,rlp nJ erBcfunuoJ ep elclllepotu
o elnlgsuoc Insla Fr greplsuoc nm :gflzod lerl lsrn1uoJ nu-s rolesla ualeerdlffilegrnlpEel u1
nrs Elunpl^lpul og gs pugpd u$urglurues 'r;1oqruls TaIJBJBJ 3rB InsI^ 93 Haplsuoc
og rqquarguoour eJeJs uI os-npugJnpord 1e 'ec13o1 qr;pugi algd;cu;rd elspadsar luns nu q,r &1
'p;dur epeol eu!^Jelul BeJullnrup'gzeaq,r.rluauuo 1io19c
rSeprder erelnco elggcstur nc plcqoc olesn Ec 1e4suoruep e-s '1e1ueu4redxg 'n4sou rnlnuluos
pdu41 qp geys rm errrc eF{$uoc r$ $dou pqfugJs e1 rS pndecr4 e1 'e1nr4ru S I el 0I el ep gzeomp InslA
'3p !lrnlBralll
.;a;8oloqsd 6gegolsg elfuuferul glslxo 'plsaSrueur os oJeo I4 Inluotuop ep e{curg u1
1nluaruop ug
'(pl4cadsrod
ap Fsl^ 15 areoparc 'g,qpnporder e$eu1Eeu4) ealpe e4lsuliurul atnlo; tS (aFIaler tS
sur) a,qsed e,qleug8eu.r arruoJ Elsrxe 'rrpeu13eur1 Fpe uJ 'royeueosred 1e lusIAIlcB sp pper8 ep e{curg u1
'(grulcedsrad ep sn tf ereoperc 'gnlpnporder erleufleun) prulunlo,r e;feqEuul tS (oue1eJ
r$ srn) grulunlo^q a$eqEurq glsxe 'arrpeulSerur a1e1ce r4
llilqleuoliualu eiuezsrd ap adcwg u1
'(pnpcadsed
ep 1nlns1rr e 15 aruoporc ra{eu8utul 'e,rpcnpordar tedeu?eun uIIIJoJ qns gzroezllerJuox
es) leuo;fua1q lnle^g e1 rS (umrp psr,r) ;a;.ra,rat Inle^lu e1 '(espr I{ gzeezlpJ3uoc
os) og;uo Inlo lu q qzeeJnpnqs as erieq8eul \na4leates erec uud otuolw elorusru?Jeu ep a$ctttg u1
' roleruro3: eeruzryetceds
I e$eq8euq
q snp € radnlo,ra InsJmop 14 1nruo Elm{uoc es eJec no JolouplqoJd eoupruqnut tS eapltsrontq
'lucnl $ece gceg gs esefg,rq l-nu luelmu
gc nqued Inlnlsu4u? lelieqEerq Fpor lsoJ 3 cn4lsece gc elsepugE es lruollrrss re1 'lere;erd
pugdgls
InI Imol elgnafie as rS apedsr es elsrrg3 'eSn gprqcsep 9s e8reur IS EcPIr as rn1
aJec q lueruou'agecugcs gS greurec qp eser 'uo gnop oeJA ap alSaggnug ep oleulgo 'n9s
prrydgls op lednco pttolo; o$esp8 etreulgc 'e1red g11e mp prnuel'rz o-4u1 ppugdg1s FIIoloJ
uI ptrrJeop gs ?ecp1d l1 eyugc emgc un ?e^e 3.rec Joilucs mun Fzec ame{c lcl^orusoJ IeJpuY
1egry'ulo u1 rcumu erulglr{ U }od ele$ece ep ereouedns alelluoJ ?c eaepl Ezelqlqns Ia ?sug
.rolapu4uee$eq8eru1 erdsep sldulaxe puuego uSoloqrsd'urrun cglcads sarold un else nu ulfeu!?eu1
HriuilIswtt glilHuoJ 8:8
awa,'lllmndo'azalugg - 4&o1or11s4
Psiftotogie - Sinteze, aplicalii, teste

8.Iil[GIxnF[: TE$f DE EUltUlnE


Evohtilli core&tdinea urmdlomelor enunpri faptul ctr:
afiIizAnd dMtn4ia adevtr(A) - fab (F) (5 x I p.): a) este un proces cognitiv superior
b) presupune anumite procedee imaginative
l. Aglutinareaesteoformlaimaginaliei. fl
t perspectivi este sinonim cu
tr
c) prezintd o diversitate de forme
d) nu are nici un rol ln procesul de adaptare
X;llj..
t tunctie
i:ffit:**1i#l"i
se disting in
r Tratali urmlftoarele sub iecte :
4. Imaginalia gi creativitatea au in comun
numai ori ginalitatea crealiilor. tr 16. Cit{i cu atenfie visul faraonului, inregistrat in
Geneza(41)gi interpretarea lui de ctrtre losifgi,
5. Tofi oamenii sunt creativi. tr apoi, scrieti ce functie a visului se manifestS,
argumentAnd rdspunsul vostu (3 0 p.) :
Precizali termcnuAturmenii cure lipsesc (5 x 2 " $is-a intimplat cd dupd doi ani faraon a visat
P.). un vis." Visele erau un fel de voce a zeului
pentru popor gi faraonul era un fel de
6. Imaginalia este unproces
intermediar lntre zeu gi popor. Diferifi magi nu
7. Imaginafia gi creativitatea au in comun au putut interpreta visul gi faraonul a trimis
urm[toarele tei tnsugiri:......
8. Imaginafia are un rol important in procesul de
dupd Iosif care interpretase visele a doi
slujitori. "gi faraon i-a spus lui Iosif<ln visul
meu, iatil ci stiiteam pe malul rdului. $i deodatn
f. in func1ie de prezenfa intenlionalititlii, existi gapte vaci grase la trup gi frumoase s-au suit din
qnaginafie ...... gi...........
rdu gi au inceput sf, pasctr prinfre trestii. Dupi
10. In fimcfie de gradul de activism al persoanei in
ele, iat5, s-au suit alte gapte vaci, slabe, foarte
actul imaginativ, existi forme imaginative urdte gi sfrijite: n-am mai vtrzut altele aga de
........ 9i .........
urdte in toatii tara Egiptului. Vacile cele sfrijite,
gi slabe au mAncat pe cele gapte vaci dintei,'
Precizaliopliunea votstrd (5 x 3 p,):
care erau grase. Ele au intrat in pdntecele lor,
ll.Imaginafia esteun: fdrl sd se poatit cunoa$te cI intraserf, in
a) proces senzorial cognitiv pdntecele lor; gi infdfigarea lor era tot aga de
b) fenomen psihic urdtd ca mai tnainte. gi am vlzut in visul merl
c) proces cognitiv superior iattr, 9i gapte spice pline gi frumoase... dupi ele
d) proces reglatoriu au risirit gapte spice goale, subfiri arse de
vintul de r[sdrit...>"
12. Imaginafia creatoare este o formtr a: Iosif spune c[ "Cele gapte vaci sfrijite gi ur6te
a) gdndirii care se suiau dupd cele dintdi inseamnf, gapte
b) imagina{iei involuntare ani; gi cele qapte spice goale, arse de v6ntul de
c) imaginafiei voluntare rds[rit, vor fi gapte ani de foamete...Iat.ii, vin
d) percepfiei $apte ani de mare belgug in toatil fara Egiptului.
Dupi ei vor veni gapte ani de foamete, aga cd se
13. Nu reprezinttr un procedeu imaginativ: va uita tot belgugul acesta in lara Egiptului gi
a) analogia foametea va topi 1ara..." Poveste biblici se
b) aglutinarea sfiirqeqte cu planul lui Iosif de combatere a
e) tipizarea crizei gi cu acceptarea acestuia de cdtre faraon.
d) sinestezia Succesiunea evenimentelor a aritat ci
14. Nu este o caracteristictr a reveriei faptul interpretarea lui Iosif a fost corectd, totul
petrecdndu-se ca in prezicerea oniricd.
ctr:
17. In aproximativ jumdtate de pagin[ comentafi
a) este numitii visare cu ochii deschiqi
b) este sinonim[ cu visul de perspectivd urmitorul text: "Imaginafia este un joc
interior, o gdndire cu ea ins6gi, un joc liber gi
c) reprezintii o stare de detagare fafi de realitate
d) reprezintl o satisfacere fictivd a realititii
fdrl obiect real"(E. Ch. Alain) . (30 p.)

15. Nu reprezinttr o caracteristictr a imaginafiei Nottr: din oficiu se acordd 10 puncte.

40
t,
eoc eC ae4s?o^ eFIFeJc o4qgfuerayp oarn A'f ?dnp gigprpuerc le tledtcuud qrop?d
aspg'lo ep asurs re&olJolq 1nl€ug deredruoC ',.sreo1earc a$ewteun ap llpuanut arfcurg,,
'Il4lse^od Inl?ug elrts rol edruE e11e1e1sc o od ec polu$Ar1eeJc slSeugsp uo.I?ld 'H
rer lruouolsr qlmcs o el gdn6 O J^ale 'elern8uo
"FuuoJ 'rou esnpord Jotm BeJuzIIseJ eI plnnquluoc
7 ep edn-6 deuuod'olqselod ltms rg erec oJuouolsl
nrru BI leurJ rm azaut8eut gs pdoc ad eutuualap elloglp elel BI ereoSn elec el ap 'exelduroc
I-s rrJ ?tsuoo erec's4rq'1 ap geu8eun'Prrncarord aleo q elduns elec
q op mlntuo a1$gqrr;pe
gpoleur o olse relnq?J plse; :e$uc11dy e1eol uU gluazerd alse tarleurEeurl € ?utloJ
Aseacs gc pldeg Flullqns eFqo{'IuncsolrnJeu
ecqdxa e ep rS uroldxo e ep eiuuop 'elelzormc
'eiuere,\asJed'erezlesrolne ep eiqnqe4'grdord
ayei.rog rq Berepemul 'nou ep Siel tS e1eT^lloe
n-qued FseJa1r4 :umcerd IJolo€J ap tunspu areu
14 'gqeuluuelep else eJBolBeJJ elfrulteqq
'erezleuosred
rnlnoue s{esrc ep psecordt4 'y $ alvyzolua8ul 'g lap4luurEyro '7 leplnou
pegodur '
IoJ rm pugle ea'awzllcensqe ep e1de4 I :alsluouepnqy plSnsug elolgc vr4d luz4loyrr-lr;c
esJe^lp ed ap eprmliou u1 ptryd tS arezpeueqcs pupuperord rm plpzerlderp ere arec radeuputul
ep elFeJIp eperE nc alec BI 'erllrnlur e1p13eu4 e glill}e 'grelunlon
'pxelduroc ?uuoJ o e$a
el ep 'p?r1sqe rS lorcuoc agu[ Imlo^1u ellleJlp ptseeov 'eJBolBeJJ rlfuuperul otso redeutEeurt
e1 ezeuo{curg gs apod ocrruelnp afupSounc roun B ErruoJ Es€oJol€A reru eec ret ldelnqearc
ye rS epEoq efuepadxe lerm Jolepp 1ruo1nle nc e ptuerr e gleJaplsuoc elso eliewEeutl
qzearedo pugc lelcsds 14 'areoperc e{uut8eurl redenqou rS rrf91n4ce3elefuol elligqec
' 3le sJolssJe e oJeulquoc
tS ttrtpuC8 eeieldns'efua8gelut'ge$eut8erut
ep e1e1reqll eJuru o ep tS an4em8eiut eirog cnpe o eJeru ruru €eo u$nqlguoc 'sns
aepecord ep Efuel guuE o ep etmdsp - r€ru eleJelunue eprSnsq a4uI(I rol€eJc JepeJ€c
imlnpqrsod nc dglurqce r{ ermum ro11ip1yr1pe qeJ€ruloJsuu4
'lnplncsounceu'rnlnou eereroldxe lFrued el gms?tu rleeece uI ernqrruoc ppnlpde elsece
eruc ouuoJ op ourynl4lruu o ep otmdsp - epol nN'ecqseld alege n4ued 'c1e JoleuuoJ lu
ire pprryrelgzeeiuangut ey tS e1a ep 'rolrrlrodord lnfurs nldurexe ep g J€ umc]lg1r{pe
gpiuengur alse 'ecrqrsd eueuroue; tS esecord Jolrumue r€umu ocgrcads 'eprcsds 1u1pnlpde
a{qelec eleol nc eundcurepl I{ ggs es - ep elJes o p8nepe es rI elereue8 rogupn4fy
lmln1uerlSuocur e rS rup 'mpluellSuoc ere;s 'epuo{urr11oru rS alpce;eleuo{gon trSnst4 eletm
141gu rudu arec alrrieutquroc a1eol Ecguolel - rS umcard "c1e 44pug8 eeplrrrncnpord rS eeieldns
jlrlr16oc 'e$eu13eu4'eiue8pelrn'gepoureur eaup$udutord
IerJepru pEoq m gzeercnlard edeut8eur - 'eelelqapg 'elclulg.4 '1a$uap € eJe.quecuoo ep
:aumuu tS ops ele tm&sg4 eep4cedec'erfe,rresqo ap plgds :epnlcm urapd
BAJolgc Irupauueltn uud gucgllsnl else edeerc erro8slec glseere u1 'lureue8 JepeIEc pug^e ele
n4uad 1e$uu18euq eapltpqtuodsrg'u$eq?eu1 errrp elerm 1qpnrlide op eru{u ep Flsep Jplunu
rS gpclldrur ag gs ornqe4 tc 'ec13o1 epdcn4suoc rnrm e pct8rours eerm{ce ormdnserd e1uIAIlo€
oluetcgns Ims nu'ntuaruop ep luoJeJlpul 'eriealc ug areouadns efueuuoyed rotm eeraqiqo
n4ued gc EJeplsuoc giuruS op ruaureo dptr41 ?el-xxPFlnlocss
.?Joqelosep alr&zrleeJ ulp eilnru egeog azadtcpu€ ps rund e
rS rzrue8ro e ap ?mpn4ser u sp eaqprupde '4 le{eu8eun lnrolnle nc erec seuren sepl rnl aplgc
ielurqasoep elncsormc lrms au JoJnFl ecereoep 'Iuluouto
rS ep?ugruase eepel ? op eaulpnlpde '9 pserSord el Inqlquoo e €deu8eu4 pc AI"lopuI
lpleuoduepteiueng S prgd ;,e1ell?er else ryc rS redeut8eun pplpzer
leaplqernEuo 'y elsa gpuaEel E?sser? ulp lgJ amg 'grteodnl
ipe4sqe rpug8 e epeaupulld?'€ o ap drugrq lsoJ ne reluol{ IlJopreIuelIII 'snute11
lguquodseopgllqpeg 'Z rS snpruol lpus8el EdnO'elieulSeur etmeeppl
ieurelqord ep gieg eapllpqtsues ' I p4cqos e t$auoruo elutSnsr4 rSnlollnpretde-tS nu
:ruol9uunluns pJoJ[nc oJBJ Jup'pmlue rm ep lncseJc InFIuo FdlqC
SUUO,THUS UI.IUIII3IfiI
arsat '!!toc!ldo 'aza1atrg - a1to7ot11s4
Psihologie - Sinteze, oplicayii, teste

[ilUZAilEIITE
1. Cine poate sb vadi mai multe lucruri privind credeti, afi putea aranja toate cele l0 scaune aga
pete de cemeal5 are o fantezie mai bogatil. cumi-acerutmama?
Pentru acesta indoili o foaie de hirtie alb5" (Rlspuns: scaunele trebuie sI fie agezate aga
picurali cerneald la locul indoiturii, stringefi cum vedefi ln imaginea de mai jos.)
hdrtia in doul gi apdsati cu degetul pe locurile
unde se adun6 cerneala, pentru a o intinde mai
mult. Spqefi ce g6nduri fiezesc ele ln mintea
voasffi? Inkebafi acelagi lucru pe colegii, r{ r{ r{
prietenii sau pe rudele voasffe. Cu cdt o
persoanf, vede mai multe lucruri ln acele pete,
cu atlit ea are o fantezie mai bogati.
drt
2. Presupunefi ci vi se dau 8 bile asemlnltoare ca
form[. Una dintre ele este pu{in mai uqoar[. T{ r{
Cum puteti afla care este bila mai ugoar5"
utilizAnd numai un cAntar balanp cu doutr
platane gi avdnd voie s[ facefi numai doud
r{r{ d
c6ntiriri?
4. Un btriat are 5 bucdtele de lan;. Fiecare bucdficd
(Rlspuns: Se ageazl c6te trei bile pe fiecare
este compusi din cdte trei verigi. El wea si
dintre talerele balanfei. Dac[ acestea rim6n in
uneascilntre ele aceste buci{ele penfu a obfine
echilibru, bila mai ugoarl este una dinhe cele
un singur lanf fdrtr a folosi verigi suplimentare.
rlmase, iar prin c6ntirirea acestora ea va fi
In acest scop, se pirea cd va frebui s[ factr 8
glsitit. Dac[ talerele balan{ei nu r[mdn irn
operalii, dar tatill sdu i-a spus cd treaba se y'oate
echilibru la prima cdntirire ftrseamni cI bila
face numai cu ajutorul a 6 operafii. O desfacere
clutati se gdsegte pe talerul mai ridicat. Se iau de verigl sau lnchiderea unei verigi reprezinti
aceste bile gi, pistrind una in mdnd, fiecare bil6
o operafie . Cum ar hebui sd procedeze bdiatul?
va fi agezat[ pe cdte un taler. Dacf, talerele sunt
in echilibrq lnseamntr clbilamaiugoar[se afl6 @trspuns: trebuie sd desfacd cele tei verigi ale
unei singure bucdtele. Acesta inseamnd tei
h mdnn" iar in caz contrar ea va fi cea de pe operafii. Cu ajutorul fiectrrei vergi desfdcute va
talerulmairidicat.)
trebui si uneascd celelalte pafiu bucdfele, adicd
3. Unui copili se cere sd uarlezn cameftt pentru si faci ?nci trei opera{ii, deci: 3 + 3 : 6.)
primirea unor musafiri. Camera are o formi
Sursa: Claudiu YodA, Jocurile istelilor, Editura
pltrati, iarscaunele suntinnum[rde 10. Mama
Ion Creangtr, Bucuregti, 1971.
ii cerere copilului sf, aranjeze astfel scaunele
inc6t in dreptul fieclrui perete s[ se glseascd un
numtrr egal de scaune. Copilul a rlmas
nedumerit, deoarece el crede ci ar avea nevoie
de 12 scaune, ori sd rtrm6nd numai 8. Voi ce
r cal;)
5. Penfiu a v[ cunoagte mai bine, pentru a vedea in ce misurd dispune{i de imagina{ie creatoare, vd
propunem un test in care trebuie s[ privifi, cu atentie, desenele de pe pagina urmdtoare gi alegeti o
singurl varianti pentru fiecare desen.
Calcularea gi interpretarea rezultatelor
Se acordi cite 3 puncte pentru fiecare alegere din coloanaA, 2 puncte pentru fiecare alegere din coloana
B gi I punct pentru fiecare alegere din coloana C.
Dacd ati obfinut peste 40 de puncte, avefi, probabil, o imaginafie bogatt, precum gi curiozitate vie, avefi
tendinta de a privi lucrurile in detaliu, ftrrf, a cerceta consecinlele imediate, practice, precum gi tendinfe spre
absfractizare.
Dactr afi ob{inutlntre 2$40 de puncte, demonsfrafi un echilibru ?nfe vis qi realitate, avegi o imaginafie
vie, eficient5, care v[ permite sI abordafi problemele fdrl complexe. Nivelul aspirafiilor voaste este pe
mtrsura aptitudinilor pe care le define{i. Suntefi o persoanf, dinamicl gi inventivl.
DacI a1i obtinut mai pulin de 25 de puncte, demonsfati c[ dispuneli de o gdndire riguroasd, inclinati
spre surprinderea detaliilor, orientatit mai mult spre concret. Curiozitatea voastr[ nu este orientatit spre

42
EN
l,6l,O,
g
5'
R.A g
xe{
&
$
q
rf
E
b GI
€,
|s €m
g8
B-a
aF
bc
*-B
r)
(b
'.pempgd rycep 'rrcudoc pqe.6ep rcur {eirresqo,, 13 glg4per piuns nc p4sazq
Satuns 'guugppoc lS gpqrtuel eerunl ug
luarooc tulc qse ec eaec erds puees nc leru !c 'gqlsod tncsotmceu
a7sa1'glo41dn'azaylg - a1&o1ot11s4
Psihologie - SinteTe, aplicalii, teste

g. ttuBAIut
g.I DEFIIIIREI UIIB[rutUI
Etimologic termenul de comunicare provine din limba latinl, din "communis" care inseamntr"apune de
acord, a fi ln leglturd cu sau a fi tn relalie cu", degi termenul era utilizat de antici cu sensul de ..a
transmite, a imptrrttrgi ceva celorlalfio. Vom utiliza ultimul sens gi vom defini comunicarea ca un
proces de transmitere a infonnafiilor. Cea mai simpld scheml de comunicare, intre doui persoane,
cuprinde urmltoarele elemente:
a) emiftrtorul;
b) receptorul sau destinatarul;
c) canalul de comunicare;
d) semnalul (errtitatefiziclprin care se obiectiveazd mesajul);
e) codul;
f) contextul sau situafia de comunicare (fizic, temporal, cultural, social, psihologic etc. in care se
stabilegte interacfiunea dintre participanfi, deoarece relatia dintre vorbitori este influenfatll de
rolulgi statutul lorsocial, dementalitdfi, experientade viat6, de locul gidemomentulcomunicirii
etc.).
Comunicarea poate fr analizatA in funcfie de trei indicatori: a) promptitudine; b) tidelitate gi c)
completitudine.
Comunicarea poate fi apreciatl gi ln funcfie de modul in care se realiznazA cele trei laturi ale
informafiei gi anume: a) latura cantitativi; b) latura semanticl gi c) latura pragmatictr.
Limba este suportul gi instrumentul comunictrrii. Ea este un sistem de semne gi reguli logico-
gramaticale elaborat social-istoric, care serregte ca instrument de codificare gi transmiterc a
informafiei in procesul real al comunictrrii. Forrna debaz5, naturall gi concretl a limbajului este
vorbirea (limbajul oral).
Mecanismele vorbirii includ trei categorii de componente:
a)energetice;
b) fonatoare;
c) de rezonanf5.
Acestor elemente li se adaugtr gi auzul fonematic. Toate aceste elemente reprezintii doar
compartimentul executiv gi receptiv, periferic al vorbirii, mult mai importante (dar mai pufin
cunoscute) fiind neuromecanismele centrale.
Limbajul este activitatea de utilizare a limbii sau a altui sistem de semne-simbol in raporturile cu ceilalfi
oameni sau limbajul este funcliade utilizare a limbii in raporturile cu ceilalfi.
Norbert Sillamy care lnfelege prin limbaj funcfia de exprimare gi de comunicare a gfindirii prin
utilizarea de semne care au o valoare identictr pentru tofi indivizii din aceeagi specie, in limitele
unei arii determinate. Rezultil cd limbajul nu este rezervat doar oamenilor, deoarece gi animalele,
de exemplu, posedtr propriile mdloace de comunicare.
Dup[ gradul de implicare a subiectului, exist6:
l.limbajul activ;
2.limbajul pasiv.
In ontogeneztr, limbajul pasivil precede pe cel activ.
Dupi natura suportului-cod gi planul de desfigurare, existi:
a) limbajul extern;
b) linbajul intern.
^In cazulcomunicirii umane existtr doutr forme delimbaj:
a)verbal;
b)non-verbal.

9.2 UEn$&E Hrf,Arroililf; ilfi Lrm$Urt'l


Veriga de recepfie;
Veriga execufie;
Veriga conexiunii inverse.

44
9V
.FqJ.ruo
Belql^lpB u! !S luezerd eNe If, 'eu!Su! lou nr ilaclunluoc ep lueltrnJlsq lnlBdlcugd
pqua^ep Ie 'llJelJcs I Js IBJ0 InlnfBqul| B eJBuopJoor ep !s nJlunElulp eJecnpuoc
'erulrelord 'arudlrglue ap glcuq egourldapul 'eJB4lBeJ ep erBrrr gzapr gS elzlruoc
'e.rBurrduroc ep purcgeuaq'eplurw IIlElI pc" p pdlcqud Fuodns oq^ep rua1ur plequr;1
'!uB 9I- tI ep leN.rg^ p1;tugs q r41do Inle^lu pryEqfe elequp 'lrrrpugE ap r!:opredo
roleruoqcs lFgpllosuoc rS qrpuuog eec edpzeewm o tuelw lqnl€quql llrgpllosuoc rS qrgrurog
€rru"mq 'Jouose pulg '1ero In[equ4l gzlzqq ere rS gzeuaSoluo uJ ruzJprl r?ru erede u.re1u1 pfequg1 .g
'elpsoJnes e1rzru e1rnlnr eluzl[$ luns's!ms 14'aceruoep olero
ppfequJl unqed erede 1g'elnrsotmr'e1e|9^r4 U lod ilisreueE ep eppumce eleiupSormc
ml 1nlpeuuolrn qud '1n1nuo alB erurlunuoc ep a1$p111;q1sod 11nru aguo; afa8 lFI Inslrcs
|
'elenlce{3ul ropfgryceduc e !;r;puga B Elepg lBrr erqJeuer o elluued slrcs 1n[rqru;1
'(azlcerd 'ampqqoeJoc rlzeltn) 4ruec ruleruered rlol Eze ezueeJ es ?ugd
'ndrcraxe uud ?ereucs gzeauodceyad as 'eyelurmJ nuos es 'e1ere11 pugr ed pfelq as '(.c1e
ep,,ro'eSeuolseq'ainrml) aleJeill rmduoc ere3 elelueuela gfenq es lglul :ade1e el1nu leru
uprd acarl Inlns.rJcs grepuprdap earJSnsul 'eJsi?^uI ap lvzpefuo secord tm-qmrd pumu
e5eece 15 p.ro IaJ lgcap nFrgl lcur'gzeueBoluo
ug 6p11o,rzep es gS e.rudu sr.rcs ;n[equr;1 .11
'lcngeluor Infequg (q
!,r;1enqs ;nfeqtull (e
:sumue rS rnlnfuqunl s1e aurog pnop e8qlsp 1od es tnpEolerp Fze r rrl ';n1n8o1qp .g
l(rnlosqe pro pSolouoru) ltln8olouou '1
arBrrunuror ep unuefer HBrnpnrls alsa er'r u[ rnpou ep slic'q ;iH"iIlfiflrfi t
:eIrBrJeA gnop vlgz:eez\earas ulelxe 1n[equrlT .I
InmruSnn STIHU{IJ s'6
'giulrguoc ep FueuorreJ llq;sod aeu; erec egqlsd;nlnruelqs IE
xB ep IaJ tmputg 1e'luugodrut epllqosoep Iorrm e$aurldept4pleqrug treumcrqrsdmptue$rs 1nIeAruB'I
'ruoloru olec nc rS apnpelolur alesacord nc 'ea4pugE nc
Jelceds q'rzp'aclq.tsd asacord JS
auauoue; eilEeler ne pfuapuadepJelu! Esugrls u[ gUB es 1n[uqru11
3:tIHtSd 3S30Ud 3I1r F ffi8nn SuJ.ltn:nHruUofif, t'6
'pclguqler 6gsBoareu ereuolsuepp ep'6
ierguuelqo.rd
JolepluuoJ B nas .rog;fr;pe.quoJ B arsllozal 15 eJBlnurroJ ep ncs Fcllcelqp'g
lcoJep nus pc1pnl',
""r'nnoo""r,*,Hr#;Lffir#lx:[1"J:H:3
'
:g,r;palu nrs p,rgse.rdxe'p
iareluezerde.r ep'fr[oquls'g
iarelSeounc ep'g
ianuclunruoa ep'1
:.r$cung ale.ruolgurn elSeulldepug p[eqru11
mffuSnll TtILiAilIH 8'S
atsat 1,$ornda' azalulg - ar&olorllsd
Psihologie - Sinteze, aplicafii, teste

9. LltlBAlUt: TEST DE EUILUARE


Evalaqi ureffitdinu urmilmrdor munptrt abstractizare qi de
afiIi?nnd dMhrqtu adwlr(A)- fab0) 6 x I p)z generalizare;
4. presupune transmiterea
1. Volumul informaliilor reprezintil un
indicator al comunicirii. n informafiilor de
persoandlaalta;
la o
2. Limbajul nu ftrdeplinegte
persuasiune.
o funcfie de
tr 5. permite imbogdfirea
clarifi carea cunogtinfelor.
gi
3. Limbajul extem cuprinde limbajul oral,
scris gi intern. T 17. Aflat in interacfiune cu toate celelalte procese
4. Dialogul este formatdin limbajul situativ
gi limbajul contextual. T gi fenomene psihice, limbajul joacd un rol
deosebit in aparilia congtiinfei. (I 5 p.)
5. Nivelul optim al limbajului intern se
atinge la 16-17 ani. n A.Definifilimbajul.
B. Enumerafi cinci funcfii ale limbajului.
C. Precizali in ce constil legltura limbajului cu
Precizali termenul, lermenii care lipsac (5 x2 g6ndirea.
P.)l r

6. Mecanismele vorbirii includ urrrdtoarele trei 18. Comentafiurmitorul text (20 p.):
*Limbajul verbal este un sistem elaborat din
componente.
7. Promptitudinea comdnictrrii presupune ra- simboluri. . . Deci, lnainte de a exista cuvinte, ln
piditatea......................... sau lumea nou-ndscutului existii sunet. Ascultarea
8. Emiptoruleste.............. .mesajul. repetati a fonemelor stimuleazl formarea de
9. In cazul monologului subiectul vorbitor are conexiuni neuronale in cortexul auditiv. Pentru
numairolde vdrsta de 6 luni cercetittorii raporteazi deja
l0.Primul care apare in ontogenezl este limbajul existenfa unor h[4i auditive diferite (duptr cum
rcniltd. din mdsurtrtorile electronice care
identific[ neuronii care devin activi la
Tratali urmdtoarcle subiecte (5 x 7p.) : stimularea prin diferite sunete) la sugarii din
mediul ftn care se vorbeqte limba englezi fa{tr de
11. Descriefi succint elementele componente ale cei din mediul in care se vorbegte limba
schemei de comunicare lntre persoane. suedez6. Cu timpul, sugarul devine funcfional
12. Explicafi succint funcfia simbolictr de surd la sunetele care lipsesc din limba maternl
reprezentare a limbajului. gi ei nu sunt ale4i decdt sunetele gi la
13. Identificafi verigile funclionale ale limbajului modalitatea de pronunfare a limbii ln mediul in
gi, apoi, caracterizati-le succint. care sunt crescufi (Patricia Kuhul, citatil de
I 4. C u actenzali limbajul intem. Sharon Begley). Apa se explici de ce devine
15. Preciza{i indicatorii comuniclrii. dificild invf,farea celei de a doua limbi mai
t6rziu. Circuitele neuronale, sunt deja conectate
16.in 'coloana A sunt enumerate func1ii ale pentru sunetele caracteristice limbii spaniole,
limbajului verbal, iar in coloana B sunt de exemplu, gi neuronii rtrmagi neconectafi gi-
enumerate enunfuri adevdrate referitoare la au pierdut prin ne-exsersare capacitatea de a
acestea. Scrieli, in caietele voastre, asocierile face conexiuni pentru limba greacl de
corecte dinte fiecare literl din coloana A gi exemplu. Un copil care invafi a doua limbi
cifra/cifrele corespunzltoare din coloana B. dupi vArsta de l0 ani nu va vorbi niciodatll
Qsp.) aceastd limbd ca un nativ. Limbile inrudite vor
AB fi lnv{ate mai ugor... Dacd o maml vorbeqte
a. Funcfia de 1. presupune fixarea gi mult cu copilul ei in vdrstl de 20 luni, acesta
cunoa$te cu 130 de cuvinte mai mult decdt
comunicare direcfionarea activitlltii de copilul unei mame ticute" (Carmen Ciofu).
b.Functialudicl cunoagtere;
c. Functia de 2. presupune asociafii verbale
cunoa$tere de efect, .consonanfe,
ritmic6, ciocniri de sensuri;
Nottr: din oficiu se acordtr 10 puncte.
3. faciliteazi operafiile de

46
LV
'gl€uodslereelgltillr? prrylceJe 3I3 lceleill roprdoc Jolarrrpur elgiceer lereduroc m elenloaJe
ep nes auorueul'elluep ep lpgep un-4ulp aFzeJ eluqlesJe3 'pms plgdoc pfeplsuoc eqSace rycug
rJBmqlnl eNarv 'eJsld?peou op slseJdur PIryp legse lol4qrpd ap erecnmruoo op ollrguecuJ
'le?deg?eu gzeeuodceer Fpl^1pq lusruuuoduroc q rl areqrure3 JoIIcoA Inzru €l giuerogpul
ep rolrrgmqlq Fzet q gc esuard e1 ep 'l?rcos Fln1equgz esd11 '(ecpapdura opm&sg4
pugceld luaurugoduoc ep eppmqnl {ecg4uapt csesdq gsq Jpuuou lac ap gfeg uSunu nrdoc
'urspne ep plqldoc Fzec ul :a1fer11dy ep lgegp lSngol gleqo^zep else grn1psgq glseeoe ?o
^eqoq Eroplsuoo rEoloqrsd grm) gruetu ep giBJ luaureSe1e
sp psd11 ptseJlusur eggl;doc utu;.td u1
'p.eq8;u4
pcof 'mlnlequql e aJvzllln rS ereig,rq ep
(vst 'erez11e1cos ep $p1pcg1p :eumus rS rue € ep e6rg^
-Zgl' d'9661'pSomcng ?elpurv?Ieclpory"rn1lpg op almsr{lecgquepl egEs tuoldurs tmudndlecec
'11doc-trtuttgd oauniconlul tgorf, uoulrsJ :eslng) ernqe4 uemqlnr le$em eerac4sorfelp nquod
'o1cg4s gn3er nc PrrPd uontun
'eleircope rdrcraxa rnrd p{eds tS pdqr m-IuI pzeonlole 'edpoere$ eps aldg1tlruce
ezxzym?lo rS-Es 1uip^r4 emqa4 erec 'rnpualocS 14 pprard ppne pyldo3 '('ile 1ie+ '$qrnd)
1e e4pry8 ep mliluelsts ?eJecg1poru Ic 'rnp1r1rc e eueosrad ep lgcap '(Urqcnl) urucnl ep sep rcw
srefglr4 gnou o else nu clxelslp mpltdoc rerfucnpe p$ep elsa'(ggrp sd eEratu) gm1sod ep qpruotru
pdocg 'oluegodrm eloqtes gsel e1e1p Jel 'Fre glsrxo '(oreclnc e1 rS o4zo4 e1 trqsa8 tSeelece)
6-9 pdnp elaqe 'neluods pzeoJorlerma es elxelsry ep ecrdll luns eymlenlele1uzllun1u $g1ppce urd
unzpc oleun'elrpeJe r$ (e1unps1a1ut lligtlzotmc sele rerrr glseJlrreu es aluqtulqts e1 uf ualqzag
u{uasqe ardsap
qp^ul s ep lelfenpouresdq ardsep '{argq e1 sele reru'1e1ueur prepr
ageqroa euan8ermly ep '1) leuo{elpour t4pro rm rS puglsrxe '(1mqnc Inp ollrnu pcs€ln.qsuoc
ep ezn€J '(91 pwozourorc ad pegep nc) cpaueE ps cseSner nu nrdoc) allleufurut eltmcof
qpJo ap eznec '(aldsrp laJeJsllue e efueururoperd csesd{ 'alrlrleder aze4 'rmdpoeJa$ ep prgserd
raun efuelsrxa) ?leJqeJec esruzrueBro else pleqrml rel '!nl €eJeIzJg4uU 'InFfequ4l
rrgJnqlru Ialsecs E gzne.J ldarp greplsuoc elipedu W uqmqln] BI elnql4uoJ oretltmluoo
rEoloqrsd uun 'elurruou g lod AFp? slsJg^ ep leiqrop esdg ret Juelepd gcel 1S-9s e$eSnar
e1 elaiueruroged Anudsns edecnpa qud gsug n1q 'epudrue grmrdxa nu tS ..91u1d,, else EI€Itu;
'ruorpurs lseca nc $elsldJp 1rms u-Ilnoselu xes op ersordxe 'lrloo uJ lcenp IruoncolJelrn gcsealud
gpEer ap 'rrdoc urp yo9-V pagi lrelocS epeouad Es gtrAe 'epqncgp eretu op F$ep no ecnpord
q rueppe ec erade Ie gsul 'rtlocS eeredect4 es rnl eeJuzrl€loos eJec nquod nylou 'auuosred
ep eilruuI rerqc snd g apod Irgmql$ ralsece e{e nc Ip€IoJ uJ e.qr[ 9s ]es5J3lurou lnlosq€
pcqsorferq 'Jol ?errrpJo Ez?asJelul tS erolg else eceJ€oep '.p1uegs,, ered uqlne nc p1tdo3
e.quI erzrguoc eJ€J eceJeoep 'apcs gs 15 gcsuellc 'm8urs It JB umJ rS ec nerew as-npuguodruoc
ps na.6 ep rue4xe gieirq p11do3 'Elslg^ !ilumus pgdoc 'preouolxe eeuml ep gieg giuoragpul
o nqued Frruou ec plcerde grrqnfoc eJe{o^zep g1elot o-guud E'lsoJllmtu as euls u[ EeJoplqJul
ep IeAru rm nc rS eleFozues uqmqnlJotm eiuesqe 'crrmuuqrmgos nue ep ?seouedun etoieu
q 'prupsa puolfecnpe 1nla^1u el ?csee1tr 9s rS eurs 14 €eroprqoq :e1u;fuase lrnlgspu1 gnop
eig,ruge eprelocS mtmeeplcedec else ugalqq etergpuepl g ealndre pgmqlulelsoce Fzw ul
'('
cp epcqdruoc eprruoJ 'gdoi 11
'scuo1s1 epp) gluelacxe elJoluelu o Ezee4suourep e BeJelJesqo ed eprznlcuoc pnq e-tS eJeJ Jeusx
Ilsllne rrun gef uarselopB epeol.redu1 'T e4pr ep ?€6I Inw q Vle4leau lsog e'scocord
'lusuru$ele IBrruJul urspn" Ie ep ?$umu 'elacttmruoJ ep
ep'lza op elFunup ocglluepl ps csaSnar pSpne us.mqFl le5ece ? oJolrcsap suru '..elll€qfuuq
ro1 rrldoc nc dun1 tuIU ce4ad tSg eJsc em1elu
{nur rdan e arucgrsualut o q tS o1uIIeeJ ep arepuudsep
eleurertr Eo 1e1elsuoo B-Slqnlrdoc pplueure$sle e o el pug3np 'aurs ug eJeplqcul Ellsotxe,,
gruuur s4gc ep eersdacrad ap ,rryzod potu ug gpEsl ldarp Frusqne ef eugap,{urelpg geqroN'l4llpul
e5e eJ€crunuot ep Fe^op nc letuew €eq&ldsgJ 000 0I q unzec 9-z el g$pv e1s0 mlnrus4n"
Ec elmlruoc e1 srmle e-s rS umoq 1nluo+uls efuap,rerd lrougrdoc epeoFsd uJ Ezee$qep eJ?c
ne erecroprdocJoleuretuepelecnc tu$}ru ns oJuc e.reorrmruoc sp eJemqFl o auzerdor lnuqlny
uDfitlsn $ mnsunu:3wclilnnm sq sltuwnsmr
arsat'lliotndn'aza4ulg - aQoprltsd
Psihologie - Sinteze, aplica(ii, teste

En[tu[nEl PoTEilTrArurur DE GnE|TIVITATE LEXIEILI tFoIrDUtU tE[I8rt]


Timpul de lucru este de I minutpenbu fiecare dinprimele doud sarcini gi de 2 minute penbuurmdtoarele
trei. Dupd realizarealor, acordati-vd cdte I qunct pentru fiecare item rcalizat, iar la final totaliza{i punctele
obfinute.

Notafi alte 24 de Notafi alte 24 lle Notafi alte 24 de Notafi alte 24 de


cuvinte lncepfind cu cuvinte lncepf,nd cu nofiunicorelative. grupuri de cuvinte por-
grupul de litere "pro". grupul de litere *st". nind de la un substantiv.

1. .......proiect 1. ........sffiin 1. .......bun-riu 1. ....colacdesalvare.....


2. ................ 2. ................ 2. ................ 2. ................
3. ............"... 3. ................ 3. ................ 3. ................
4. ................ 4. ................ 4. ................ 4. ................
5. ..................................... 5. 5. 5.

10....................................... 10.

t2. 12. .. 12....................................... 12.

t+

21.
22.
23.

25.

Notafi alte 24 de 4. ......... 13.. 22.


cuvinte obfinute prin 5.

nou).

48
6b
es 'puoduelur g1efuelJap olse eJ?c reduep e H?ouodns ?uuoJ opa FJelunloa
Efuelv (q
'gig4,rpce B prurldo eeramsqysap n4uad gluarcgnsul
lergclro
Flol nc else EJquqonur eduep lpesoqo gnanua? nu gc lnl4uele eru rs gpugodrur
epe rSeq '!urelu! ;1nrulls ep 15 gu.rege 11nu!1s ep gpSuelcap FrBlunJoaul qfualy(r
:euuoJ eleJeopum gluzarde$uep,es eanaqo,rzep ;S lnuquecern pdnq.1
Hff.fig.ts lngffigsd H'&E
'(ropzlpue Jnrgceg
ecgrceds elsuomeu rpc euriuoc) cg;rads Inesgrl (q rS (eleuozues rogfplrppool-romlnl
rmuroc) rggredsau peserl (B :e3s"4 pnop ad xegoc u1 Sunle eseo,rrau elFnrfna"tl '(rerfuale
lS ear4nuoc uI IoJ) IsJecuop up elfreJord ep znJlp lqncllil lnueNls.Z
"e1uglrqout i(raduep earaqlueur lS earesuelcsp ug 1or) luapuecsB lelnclleJ Inrue5ls .I
:apuolicurgoyou Lmlcngs pnop urp ermdruoc es alm IBInJlleJ lnlnuelsls
FIpeIIuoIrI uud parntlse else eJ€o aqSea ep eeJqs o5e reduap u gpreue8 pcfolorzgomeu esr111Jq
'pl€eJ re eare5 rS
1e{uep e guralxe ururoy
e4r4 efuuprocuocau ?Inrruspp ec 1de; 'ro1 a1u aluaredu rJEls E?slxe prExeprsuor ntoloqrsd
'a$uelrau ep elHns 15 e$uelu ep elBeJ ellrEls erlul ..6lrralB g B ep Beqpnli1de,, ornlBsuoc
ealsec? eleol Jst 'plua1cge eg gs toSn azepNul as ps ulsuece ec oceg reduep Jolsrusrrrurarrr uareuodceya4
oqpnrpe leredeg€ - e^rperasou Belqueuo :eunu' ,s ,dffijiffiigtrt:J';fi:lsfi:3io* elfuely
'refur4Suoc e1e apreueE
elllburu e4qud rerqc 15
laiueE[1ul eFrlersdo e4r4 lefuor eullcuru a4q gsnlcur etso eduete
erec n-qued 1de3
'ngdold snpo.rd un ;r.tu 15 rglrads 1uuo1fuu.rolq lnqfuoc un elu nu ?lsec? Fueruoued
qp rus e'aseJrrp.., u,o p^resqo es ec er'procu! ep arBN #fifffi"ffr3i;ffiT-fi* uqd u1
" ""
".ffff :3"',1,T1T$ :lilffi1frL':;tr#: :
isrcard r$ relc 1epelJer
alse arec,,.ta;fuelelndugr,qleu? Fparqonc godar14 ecrqrsdrd?Nr,n1cee eiagjrc o-qqud
'ecrqrsd l$9llrnce e gllqeN IeIII eJ€lueuo o-4uud glse.Jnr?u es gerfuale BerallueJuoJ -
implugnnc prpeuualur uud
're1m1ol pflqp lode rep '1ndecr4 q 'uquods psuelmp arglue.rro ep InxeueJ ed p4ezuq aise -
iqrgpeger
?el?r^rlceles gnaJ€ua8 ec lBluelll FInuoJe BeJBzllBroJ !s eelerluecuoJ ?l EreJeJ es -
:e$ua1y
us.asnottauoqtsd sasunua ,
"r"rrr""r;:';';:o'n';:l:i:f:"#:#::';':l;!Y{Y#;::;i-u;fua1y
'eualxs royfg4pupe eeramfq;sap n-gued rS ryc .(.c1a alueur4ues
'euoruartr 'ultuezarder t{ezuas) ecpllsd rrfgprqce eerern6q;sep n4ued lge erirpuoc
o arrr^ep e$uo1y'e;fua1a op Inuouuel n3 rrrmuop pIIIg ueuoueJ lsece ,e1e{ue1od rauouau
InpuoJ trlp es?.qxe elnqa.B eJet uleurogur rolsece erdnse ruunu gcrqrsd ?elslrlrlcs fe4uscuoc
gl 'elpdocrad niaur4celas eeEel dnuttuser gl gs liucracq pug3 'lalidarrad lnpuoy u,rep
ts reprmces ueld ed pugce4 IInqN rfppec ';e;fdar.red IB lgrluer tnlrelqo arrlep Ezeeserorrr
eu er esec ?r u4lr[rrrceJ eu'e,rqdecrad J$glprpcelss eatal BI rurue^eJ Ec€(I 'sle Jesqoau
re4 operqo ell? J?l 'tedrpd 'ten aleqe 'srceld 'rqc eppager luns sparqo eletm oceJBoep
lmsgu lsuaece q $ot ed E0reger r-nu Fruo gsq lpun1s ep eqpnr!{nur o gzeauo{rs rnlruuo urdnsy
'le{uop efuesqe 14
seccns nc eJsoSgsap as gs erec pluepSuoc al?ilAllce o lcru edecuoc epod as nu ecarBoop ,erfcol
u1p eped gcfiu o recpur riufgnr4 ps r6ner rf e,r gc pzerc ap na.6 elsa ufrpuoc elsec? q .''el?olJelul
a4s?ol JolunpugE eldnse de4uscuoc Al 'p4s1p dsluns Jsp 'adce1 pqseace rlelfnr4 ?s drrop gc An-rieurEeurl
Hti.tilt rggrzlEunwt $ ExuItHg[ I'0I
ud.t{iil.u'oI
atsat '!!toc!Ido bzalulg - a$o|or1gsil
Psihologie - Sinteze, aplicalii, teste

realueaz1 cu efort voluntar gi este autoreglatil congtient. Ea este superioarI" atenfiei


involuntare . Un rol importan! ln declanparea ei, revine mecanismelor verbale .
Atenfia voluntartr este favorizatl de rcspectarea unor condifii:
1. stabilirea cdt mai clar[ a scopului gi interesul pentru respectiva activitate;
. 2.evidenfierea semnificafiei activitd{ii gi a consecin{elor pozitive ale indeplinirii ei,
precum gi a consecinfelornegative ale nerealiz[rii ei;
3.-analnaprealabil[ a planului activitnfii pentru stabilirea etapelor gi a momentelor mai
dificile, care reclamlo atenfie deosebitil;
4. gradul de antrenament al subiectului pentu.sarcina desfdguratii;
5. realizarea unor condilii ambientale favorabile de lucru;
6. alternareaperioadelorde activitate cu cele de odihn[;
7. eliminarea sau diminuarea factorilor perturbatori etc .

Dup[ felul ln care se fixeaztr, atenfia voluntard poate fi: contemplafie; preocupare;
agteptare; lncordare 9i silinftr.
Oupl obiectele la cane se refertr, atenfiavoluntardpoate fi: senzoriall sau intelectuall.
Oriiat ae bine organizat?lar fi, atenfia voluntard prelungitit o perioad[ prea mare de timp,
duce inevitabil la obosealtr.
c)- Atenfiaposvoluntarl reprezintii un nivel superior de manifestare a atenfiei care rezultii din
utilizarei repetatit a ate;tiei voluntare ie tansformd in deprinderea de a fi atent. in
activitifile pe care le desfdqurdm, trebuie"ur"
s6 tindem sI ajungem la o atenfie postvoluntarl.
II. Duptr direcfia principalt de orientare a atenfiei:
a)Atenfia externl: obiectul atenfiei este exteriornoul;
b)Atenfia interntr: obiectul este interior.
$i aceste forme ale atenliei sunt involuntare, voluntare gi postvoluntare. Atenfia internf, 9i cea externl
sunt
complementare ; ele nu pot fi disociate, doar, tntr-un moment sau altul, domintr una sau alta.

r0€ l*st9$ERE&E &TEB{TEEE $s EWC&RE& &8R


atenfiei sunt formate ?n ontogeneztr, spontan sau dirijat, fiind considerate, la nivelul
- personalit{ii,
insugirile
aptitudini. Ele sunt dependente de lnsugiri ale sistemului nervos, de vdrstS, de
antrenamentul gi interesele subiectului etc.

Atenfia are urrndtoarele insugiri:


Volumul atenfiei este cantitatea de elemente care pot fi cuprinse simultan, cu acelagi grad de
claritate, in cdmpul atenfiei (volumulmediu al atenliei este de 5-7 elemente).

Concentrarea atenfiei presupune fixarea asupra unui obiect, a unei sarcini gi neglijarea"
inhibarea celorlalte. Opusul ei este distragerea atenfiei de la obiectul sau activitatea
semnificativ[ la un moment dat'
Stabilitatea atenfiei presupune menlinerea neintreruptii a orient[rii atenfiei asupra aceluiaqi
obiect sau activitiili timp indelungat, gtiut frind faptul cI prin natura circuitelor nervoase, tn
fiecare minut pot ie intervina trei scurte blocaje ale atenfiei (dacd stimulul s51s simplu sau
neinteresant, aceste blocaje apar la 8- 1 0 secunde). Opusul ei este instabilitatea atenfiei.

Mobilitatea atenfiei presupune deplasarea gi reorientarea intenfionatii I atentiei de la un


obiect la altul'in func1ie de cerinfele activitittii 9i de intervalele de timp cerute de
desf6gurarea ei (pentru un pilot de supersonic, mobilitatea atenfiei hebuie s[ fie de 1/6 dinh-
o secundi).
Distributivitatea atenfiei pr€supune desfdgurarea concomitentil a mai multor activitili, cu
condifia ca unele dintre ele si aibd componente automatizate. Aceastil calitate este ceruti
mai ales de activitifile complexe.
Calitltfile aten{iei se pot forma gi perfecfiona prin antrenament, prin exercdii. Sunt unele
profesii care cer dizvoltarea deosebitit a unor insugiri, iar lipsa lor constituie o
containdicafie.

50
IS
'tpund 0I gpJme es rucgo urp :FloN JolImImNueJ?c$nu(p
rolrFrrnts?e1e1nou(o
e1uylrtcu n qued psaralm (q
Jollprmls e eJeuresplrsualur (e
:fJqunlo^q e$ue1r pzeeSrrclJep
eJBJ urelxe rolJBJ glulzalder nN.€I
rueEe1eir4 uiuasqe nes ufuezerd (p
mrwsd
rS scpg JolesJnssJ e eJezrlqn ep ppe€ (c
'
(d gfl ,,a$dacxe grg 'rrueuruo Irutcres Iu o1u{ncgrp ep ppe"6 (q
es Berqlo^zep rS pusrueceu (u
1|ot q ?^resqo es radue1e ep gfenlcng
nes rdqrcsg '?rruIewarl nes gpmp gEtml :Ezeq BI arB Frqunlo,qsod;S prrlunloa
6pre1un1o,ru1 elfuele ug .ZI
ep g epod 1e$uep ?e4qqs,, txel Fuolgrrun 1e;fue1u BeTBoUIsBIJ
{epeuoc -gu1ted ep elepumflpuurxorde ul.ZZ
?la$e38 s e.relueuo eeplprpnqpsp(p
ap gledrcuud erfce4p ep e$curg 14 reduap eeplqrqour(a
el€ euuoJ pnop elec 'lurcms 'riez.uapere3 .3 punlor(q
'€lelsece e en$nsq o'areEe e1'1lvzye1
1e "3leIDId?J(B
-cerec $ :1a1fua1u e alqqer p4upalder nN.II
1e$uop ag4Snsr4 rleraumug .g
'eduepriruueq'y :('dg x g)p4snot oauqldo/ozEaatg
(dsr)
'ereldupe ep psecord 14luqrodrul ep $qosoep 'crqsd
""""" """'else nueduely.gl
IoJ un pceof e{uep 'ecrqlsd euaruoue; rS """""""""rS """'gepodu{uep
esecord eqelaleJ epol nJ eun$cera1u1 14 gplJy .02
'1a$ue1e e erslueuo ep gpdrcuud erlce4p gdnq .6
"""""""' 1rms
guelur elfuep yS puelxe e$uafv .g
1a$uep lfgrylrpeaqnru
aprSnsug e4urp lnop ereEelu e1]lunn1lr-lrz3.g7 rctu lue1truocuoc em$q;sep e ep eaplrcedec
'n-qsorrpsundspr
eriualv '1,
delueurntrv'erfusua ep epl4uec gcrru retu €ec :Y:*:::* ::-:-::-: eduelesJ?du'curelnd
Errrnsuoc es oJBc q re{usp euuog riecgpuepl .61
louroEz rm osruq ecnpord es eJuc ur uden4s u1 -9
1e{uep u erelueuo ep pyedlcuud
e$ca4p ?dnp reriuap elauuoJ dezualcere3 .g1
2(d
'1e1iuep egigloudord e.4tnp
1a4 $ecrrdxg '41 Z x 9 cnsQ7 dtoc !!uaun,lnuautay flozgaaq
'plcepe nldtuexa rm algc rfua;o'rode'rS
prepnlo^ rSprelmlo,rul e{uep {vnloperrua.gl 'gru1m1o4sod
eec nr Ermuorns epe Ere1unlo e$ue1y .g
g) aTaarqns
:(.d 7 x a7anolpwn glom4
l 'ede{perun4ued
ericspperd pugtseJlueul'oleorralul
ereouelxe (p
T tnunl urdnse erfuele gzee4uoouoc
arepnlol1sod(e
tSg alrgenoJlur oloueosrad reurnll .7
erelunlol(q '1e$uep 1e amru umlol rm ilqosoep
arelrmyolur(z
T poul qg1rclos nu ersegord o IclN .€
:1qfuele 'elellrp? n Bued psarelm ep
InrpBC u! FzBezllBeJ es psso,uauoqlsd rcunu epmdep nu 1e{uep earu4ueouo3 .Z
eg8raua ep Jlrtr IBtu IeJ Inunsuo3 .SI T 'gre1m1oa1sod
clrol?Alcrutuoc (p
eliuele el grslunloA erfuele
T ep Frpsls el ep prryce4 'ruelur lelEarolne
uud tmldo lelru q amfueur es erluelv .I
s;redure(e
uuros (e z('d yx -(V)rfaepc tfuttgstp puqtgn
S/ G) qBJ
:ep BiuBls utrlerunu ansdr r1|uelv.tI lnluma npmorwn unqpryam loqniA
guilm[lll go,Lsgr vt i,ttg,[v'ol
arsat Vlorndo bza\ugg - altolotlrsd
Psihologie - Sinteze, aplicayii, teste

stilDR0tlut Tlt!.BUBin[ ITEITIIEI/ilIPERACTTUmTE


Omul fiiiegte lntr-un mediu hipercomplex, de hiperactivitate 9i impulsivitate. Simptomele
mediu ln care se afld numeroase obiecte sau fiinte sunt sesizate de familie inaintea implinirii vintei
cu care omul interaclioneazl. Este clar pentru de 7 ani. Tlrlburlrile de atenfie se produc in
oricine ci omul nu poate si reflecte in aceeagi. imprejurdri variate, deoarece copilul nu sesizeazl
mlsur[ tofi stimulii, gtiut fiind faptul cd detaliile, face gregeli, nu poate sta mult timp la
analizatorii sunt "bombardafi" cu un volum de televizor pentru a urmlri o emisiune pentru copii,
informafii de peste 100 000 bili/secundi" pe cdnd dtr impresia ctr nu asculti ceea ce i se spune, nu-gi
capacitatea congtientd de procesare a acestor termini niciodatil temele, are dificult2ifi ln a-gi
informafiieste de numai 25-100 bi{i/secundi 9i, de organiza timpul, frece cu ugurinp de la o activitate
aceea, trebuie sf, se manifeste selectivitatea fap de la altA pe care evident o abandoneazd, uitil str
stimuli prin intennediul atentiei. In funcfie de realiznz.e sarcini zilnice (nu vine sau intiirzie la
modul in care se realizeaz[ selectivitatea gcoal[ sau la o int6lnire fixati de comun acord), nu
informatiilor, se contureaztr doud teorii: teoria au rdbdare sd susfintr o conversafie sau unjoc etc.
fi ltrlrii 9i teoria atenudrii. Hiperactivitatea se exprimd prin migcare
Teoria filtrtrrii sau teoria filtrajului excesivd, alergare excesiv[ (infie 3-10 ani),
considerf, cd sistemul nostru senzorial poate s[ vorbire iontinui. Dac[ elevul trebuie sd stea ?n
stocheze gi s[ fiansmitll numeroase informafii, in banctr, la gcoaltr, se sucegte, se intoarce continuu
timp ce sistemul perceptiv nu poate s[ interpreteze citre colegul de bancf, de allturi sau din spate, igi
decdt o parte a acestor informalii transmise in mod migcl picioarele etc. Degi ei sunt considerafi
succesiv, ca gi cfurd inte cele dou[ sisteme extrem de inteligen{i gi inventivi, trebuie precbat
(senzorial 9i perceptiv) s-ar afla un fel de filtru. ciun copil inteligent manifesti o mare stabilitate a
Prin urmare, noi congtientiztrm (adicl informafiile memoriei gi omareputere de concentrare.
ajung ln memoria de lungtr durattr) doar Impulsivitatea se manifestil prin nerdbdmea
infomrafiile care trec de acest filtru qi aga se cu care wea sd rf,spundtr, chiar tnainte de se sftiqi
explicd de ce atunci c6nd auzim doui povegti lnfiebarea" nu au ribdare pentu a-i veni rdndul la
distincte, prezentate simultan, vizual gi auditiv, nu rlspuns, intrerupe pe ceilalti care vorbesc, se
putem refine dec6tunadintre ele. angajeazA in activiti$i potential periculoase f6r[ sd
. Teoria atenutrrii sau teoria filtrelor ia in considerare posibile consecinfe neplIcute.
atenuate pleac[ de la ideea cil "filtruf' nu Totdeauna comenteaztr daci i se cere sil factr ceva,
funcfioneazd dupd principiul tot sau nimic, ci mai nu ascultil insfrucfiunile gi nici nu le respectil, se
degrabl atenueazi stimulii recepIionati, angajeazd in activitifi potenfial periculoase.
procedfurd la selecfii succesive, la diferite niveluri Pentru a fi diagnosticat, copilul hebuie str
de procesare a
informatiei. Aceast[ teorie manifeste un asemenea comportament acas6, la
consider[ c6, omul este capabil si relini o cantitate gcoal[ gi in locuri publice. Aceasti disfuncfie nu se
apreciabild de informafii primite simultan, cu manifestil la fel in toate mediile: acas6, la gcoald
ajutorul memoriei de scurtii duratii, insd aqa cum sau ln locuri publice (consecintele sunt, de regul6,
arat[ denumirea, stocajul informafiilor se mai grave atunci cdnd copilul este supravegheat
realizeazl numai pentru o perioad[ de timp mic6" excesiv).
iar ceea ce nu este luat in considerare este uitat, Copiii cu ADHD se caracterizeazl prinfr-un
adic6 nu ajunge in memoria de lung[ duratii. Aga prag sctrzut de frustrare, labilitate sufleteascd"
se explicl de ce o mama aflatl intr-un mediu nivel sctrzut de autostim5" relatiile cu familia sunt
zgomotos, care discutil cu o alti persoanI, aude adesea tensionate (unii parinfi considertr cd
pldnsetul copilului sau cdnd acesta o strigi. tulburdrile copilului sunt supuse voinlei acestuia),
Aten{ia este afectatl uneori de unele tulburlri performanlele gcolare sunt afectate, iar persoanele
printre care se lnscrie giADHD. cuADHD se afl[in conflictcu autoritifile gcolare,
Sindromul tulburtrrii atenfiei/hiper- cufamilia.
activitate este cunoscut in literatura americand (Szr:sc: Carmen Ciofii,, Interacliunea pdrinfi-
sub prescurtarea ADHD (attention deficit copii,Ediira Medical6 Amalte4 Bucuregti, 1998, p.
155-1s6.)
ttyperactivity disorder) Sise datoreaztr unor factori
biologici, dar manifestarea sa concretii este
influenfatl de factorii de mediu. Acestui sindrom
ii sunt asociate frei tipuri de tulburlri: de atenfig

52
enunes IOIluap e olSnsqqpeece ap rletmdslcesunfe
de ermlcuoc or eT 'pl?esoqo rf ereBe4slp q Ia elus$rzer'pa1qo lSernlece atdnse tarluale e ppEunlepq
uererniueur guuruoir+ !e1iua1e Ba1uUIqe1S 'e{-Rulm TQIIIuII seralEpgtr[ e1 ta{uep $AHIqeN leiuelcgnsul
e.rolep JoA as eJEs rleSe.6 alarm {uedocsep gs ealnd re-s rS uorerc mrm 1ruo1nle nc riecguel re IruPIrmu
,sruq arecag 'sol reu
?utuu4 es optm oloce 'rnlnuasep e gldesrp eeged r4p plefqapd 14 lode 1|eg?S
apuesep epyrrl qp ereceg (Fqe8ep nc nes puorarc nc nu) uernud nsptder reupc (l&urnqs (ecrecul
Igttllgru ug,trunffiJ.s
atsat'lliocndo'aza\ulg - a$opttlsd
Psihologic - SinteTe, aplica(ii, teste

II. iIOTIURTIA
It.l ITEFITIREA $r cAnAgfERIZAREt iloTtUlTrEI
Influenfa factorilor externi va fi prelucratd gi modelatd de organizarea intemd a subiectului care posedtr o
selectivitate bine organizati. Pe mtrsura dezvoltlrii psihice gi a ldrgirii comunictrrii, a interacfiunii
cu mediul socio-cultural, se vor diferenfia gi structura forme noi ale motivafiei, legate, pe de o parte,
de asigurarea gi de afinnarea statutului propriului Eu in lume, iar pe de alt?l parte, de confinutul
activitifilor qi valorilor sociale in care individul trebuie s[ se integreze ca membru al unei
colectivitf,fi.
Al. Rogca considera cd motivafia ate ntalitoteo nmbllurllor interne ale conduilei, frc cd sunt
futndscate,fte cd sant dob&ndite, congtientiztte sau necongtientlzatc, simpletrebuingeftziologice
s au idealari ob stttctc.

t 1.2 Fnrsfr&E Hl}nuaTrEr


a) Funcfia de selectare, activarc gi semnalizare a unor dezechilibre;
b) Func{ia de orientaedirecfionare a acfiunii;
c) Functia de susfinerc-potenfare a acfiunii.

I 1.3 SISTEUIIL }|OTIUATI0I|AL: NIUETURI STRUOTIIR&!"E


Componentele sistemuluimotivafional sunt variate gi sepotclasificaduplurrrltoarele criterii:
l. Dupd gradul de structurereintegrare, exist6:
a) Stlri
motivafionale simple: slab organizate, de esenp eminamente biologicd,
incongtienti" ce cuprindpulsiunile, tendinlele.
b) Stlri motivafionale complexe, precum: interesele, aspirafiile, idealurile, convingerile,
concepfia despre lume gi viafl, trebuinfele. A. Maslow a realuat o clasificare a
tnebuinlelor, respectlindo anumit[ierarhie, numiti"piramida trebuinfelof'. Pomindde la
baz6, trebuinfele se clasifici astfel : a) trebuinfe biologice; b) trebuinfe de securitate; c)
trebuinfe sociale de afiliere; d) trebuinfe de stiml pi statut; e) trebuinfe cognitive; f)
trebuinfe estetice gi g) trebuinfe de autorealizart.
2. Utilizdnd criteriul genetic, existl :
1. formele lnnlscute, determinate genetic: pulsiunile, tendintele, nebuinlele biologico-
fziologice.
2. formele dobindite, condifionate gi mediate socio-cultural; tebuin{ele gi interesele de
cunoa$ter€, profesionale, sociale, morale etc.
3. Criteriul efectului reglator vlznaz6, specificul transformirilor pe care le determindln sistemul de
personalitate activarea gi satisfacerea unei stiri de necesitate: 1. homeostatictr; 2. de
. optimizare gi 3. de dezvoltare.
B 8.4 F€}RffiEE"E ffiSYgq$egEE[
1. Motivafie pozitivl /negativl;
2. Motivafie intrinsecl /extrinsecl;
3. Motivafia cognitivl /afectivl.

$
"s @pFEhgu&awtu ffisTgwA!5eH.fte
[

intre motivalie qi gradul de dificultate trebuie rcalizatL o asemenea adecvare incdt s[ se ajung[ la
optimumul motivafional: intensitatea optimd a motivafiei care s[ permitit obfinerea unor
performanfe tnalte. Doui erori apar ?n evaluarea sarcinii: subaprecierea sau supraaprecierea
dificultitii sarcinii.
Stimulul notivafional care impinge spre realizarea unor prognese pi autodeptrgiri evidente poartl
denumirea de nivel de aspirafie.
Nivelul de aspiralie trebuie raportat la posibiliti{ile gi aptitudinile subiectului. Pentru a avea un efect
pozitiv este bine si fie cu pufin peste posibiliti{ile de moment ale subiectului.

54
9S
'epund 0I gProc? es nngo qp :!foN :epglsuor o',to1setr41
!q lelroq lrroJuoc 'rolafupqarl vza{ 'el
eJ4rmIoAIn oluaurele ulp mumu epqpcp (p
rrig4leuosrad el€ a^lpeJe olepout (o
olsyllpe ep eruro; elnunue ords
e,upe tS opqsp AI1eIoJ ellpoles uplusgo (q
eJelunlol elueulele qp l€tunue1tnryc1u (e
:luns eleserelot'zt
('d gfl ',,e1qtaaP lsdg rnlac eeremds
ed glr4odqp lnipq :eeunrcdalaiug gge
eseJelq aP Ieumu ePgezarder (P
es 1ndacud mFrIIo elsznq 3d,, :lxal Iruo*utm
euralxe rolafuengul I€ n4lg 1eJEAep€ un
1|egeruoc ?qEsd ep eplpunlalpunxorde u1'17 om{lsuoc $ elvnq oleuo{e,rqour rrucngs (c
roleiugromPl armuoc (q
'a1err11ou'lqccns'$ezPePela3'3
elncsgtn4rcumu(r
esu+oue1;$;H"mifflE.$ :1uns 6ele4uuiro eulq'axalduol
gurelul aIlBIaI aleuo$u,q1oru eIIIJoJ Br e1efu1nqa.11 '11
( dg7)'pplueweuodtuoc e
unsc else edu,rqou 'ecrwsd eueuroueg tS :('d g x g) pt1sootr oaumJdo foz1aat4
asscord sqelelec apol nc aun{c€re}ul uI 9189V'02
" "' ap Pgeod'aluePPe
'(,tlo1sepr1 "enumuaPJoun eoJ€zIIseJ
urSgdepolne 16 aserEord
rn1 zpnuand up elefqnqsa $ez1cer4 '67
'pncape nlduaxe tm olgc rfFa;o'tode ::* :3:13 ?:? f::i*lif: H::ill0l
'rS gnucege 1S
g,u16oc e{e,rporu rfezuapere3 '61 '"""""""""" eec 1gcep ?^llcnpord leru
'uurcres rrlglpcgtp .6
eeJenl?Ae 14 grsde ps 1od erec sluoJe $ec11dxg '31 ?T :lilP:: 3i::Y:T ::ii1r;:,""$T;H
'tsderulour '1ce1qns ug ?lJ€ os nie,r4our ptm usJns pu93 '8
eF al"mpnqs e$mIeAIu e4qp log decudxg'41 'crEoloqtsd nes crEolozg ruqtlqcezop
'p,rcepe nlduraxa rm aryc fpego'1ode op eJqs o gzrze4lerrwas erec rederulou ele
15 gnqe8eu $ p,rqzod ede,qlout dezuatcereJ'9I elueuodtuoctruns""""""" """"""'L
'enpcnpord" " "";" "" """ "'
: ('d 1 x g) aqc4qns a7ano4putn fnqotl
rep 'alpcnpord lrms rede^qou eleuuoJ sluo.1 '9
gtesuluq!,rtffieu(P .(d
g,rpce3:e'gcesulut (r g) csasQl antc !!uaun,'1nuauua7 Tln4caq
gnpgfoclcesuuu (q zx
g,rlgzod lcasqaxa (e 'apde4dsu
:e$e,q1oru o g4uPerdan'..elerP1d nc euquorns luns elua8utnuoc eunseplo1.'S
eJBuI ecBJ 1tu16 nuer,r pc nrlued sluel tof.6 'SI
T 'j6rgnlSeaace
ru eJeJ g,rala $o1 ep clluspl glndacrsd
role,rrPureare4lg (P n elsa areignr4 ep lulcJes lem eep{ncgl(t't
eusppoc ldgl,rpce p ropSuelcap rope; (o
pppplpul e ensedeporne apeiu.uoP (Q
I1|alnrglp eerel$src nc awpo "r3'etct"p
puo*red sarePt un rS PaPl m (e l ereigluI nluad leuo$elporu Frunrupdo'€
:glqzardar elfr4dsu aP lnte^lN'tI 'lem{nc{qpaul ep luepuodap aNe nu
rup ]euuosled ep acqeEraue elesJnseJ
slellrntos eP oloimnqa+ (P n sp gepuadep else sde{dse op FIo^1N'U
u"umInpalqnsnlued 'plep psmcred edqzeeruro; es ele{e
ruo$qlep luns gc n4ued ecpelsa eledqnqa4 (c n 'elncs?uul lrms el"Iseceu ap uqls eleun 'I
mFuloleumsacgtceds
runs ?c nsuad z(d1 x S/G)qei-(v) tgrcpvn{awWpuv4g n
""t*"j:,t*ry,;[:liffil:i [l lnlunn urlanoqoan Daryrrytam $oryPig
gwnrrfiI g0,tsg& rydlatlon :tt
arsa,'liotndo'aza|ugg' a$o7ot17s4
Psihologie - Sinteze, aplicalii, teste

cE sE x[${E l,lil EiTAtE?


Bitaia jigneqte gi doare intim la orice v6rstii. ceilalli, diminueazd comunicarea gi sociabilitatea
Cercetirile inteprinse au dus la concluzia ci sau dimpotrivtr, lipsa de mtrsur[ lmpinge la
brutalitatea, utilizarea forfei sunt expresia: extrem: izolare sau pilrdsirea casei p[rintegti.
- lipsei de cultur6; Bdtaiapoate slgenereze o serie dereacfii i,n lan!
- lipsei de educafie; lncepind cu cultivarea minciunii (de teama
-lipseidesimf civic; bltilii), continudnd cu vagabondajul, consumul de
- incapacitilfli de aargumenta. alcool, droguri etc. Minciuna duce la severitate
Infelepciunea popularl a fxat in proverbe excesivd din partea pSrin{ilor, iar spraima de
adevf,ruri bine cunoscute, precum: "Ce nagte din pedepseil determindpe copil sd evite adevdrul.
pisicd goareci mtrn6nc[", "Agchia nu sare departe Sc[pati de sub ochiul sever al plrinlilor, copiii
de tunchi" etc., Dar cu toate acestea bitaia inci lgipetrec mai mult timp in compania grupurilor de
toneazd la loc de cinste prinfe mijloacele "prieteni" din cartier. De obicei, lucrul acesta ll fac
educative "modeme" utiluate in cadrul familiei. copiii care acasl sunt terorizaft, care nu pot adera
Se pare c[ bitaia primitl de copil la vdrstit mictr" rational la sistemul de valori, la ierarhia valorilor
mijlocie sau mare (de fapt, nu are importan{i cAnd) instauratil in propria familie (ln care unul il bate pe
inseamnd c[ acegti copii, lnainte sf, intre ln clastr, celilalt, in care unul are dreptate gi cel[lalt numai
urmeaztr un fel de gcoal[ a violentei, in familie, gi gregegte...) pi sunt determinati str adere la alte
nu este greu de stabilit etapele prin intermediul valori mai permisive in cadrul grupului de
clrora violenla ajunge sI fie o a doua naturd a "prieteni'?. Gonit de timpuriu din propria familie,
individului. Cercet[rile au demonstrat c[ copilul dobdndegte o independenfi care poate
majoritateacelorcare au simfit bltaiape pielea lor, deveni periculoasl, ea fiind dublattr gi o nelinigte
o practic[ inrelatiile lorcu ceilalti oameni. permanentil. Grupul de "prieteni" pare sd rezolve
Pirintele care bate copilul, probabil ci nu-gi problemele tinIrului, echilibrindu-I. Imediat
pune problema dacd provoacl o traumd afectivd" dupl ce pdrdsesc casaplrinteascd, tinerii nu se mai
un blocaj care va determina interuperea relatiilor socotesc copii, vor s[ se maturizeze mai repede...
naturale p[rinte-copil gi stabilirea altor raporturi Nici mf,car nu-gi dau seama cf, micul cdgtig
afective, aga zisele prietenii de v6rsti, majoritatea presupus de independenta fafi de familie poate fi
periculoase atunci c6nd scapd confiolului celor de anulat de apartenenfa la grup care ii obligi la o
acas[. supunere oarbi, deterrnindndu-i de multe ori s6 se
in rela;ia pdrinte copil apar perioade de impas manifeste impotriva voinfei lor individuale. Un
care din nefericire sunt "solulionate" prin bdtaie. asemenea grup de "prieteni" line str se manifeste
Vdrsta pubertitii, primele lncerciri de fumat, totdeauna spectaculos, cdt mai violent, iar in
eventual notele mici (determinate de public fiecare dinte membrii sdi fiebuie sd se
suprasolicitare, de supraincircarea materiilor de supun6, comifAnd de cele mai multe ori diferite
inv{at, de gradul de dificultate al exercigiilor infracfiuni.
etc.)..., toate pot s[ capete, atunci cAnd pare cdnu
mai existitnici o ieqire, o rezolvare: BATAIA. Sarca: Mihai Stoim, Dreptul la bdtaie. Dilemele
intrebarea "Ce se nagte din bdtare?" poate sA pdrinSilor, Editura Didactici gi Pedagogict, Bucuregi,
pard bizard la prima vedere, insi r6spunsul la t967.
aceastd intrebare este extrem de complex,
deoarece genereaz[ alte probleme.
Bitaia practicatl ln momentele cheie de
dezvoltare ale copilului gi ale adolescentului,
lntArzie aceastl dezvoltare sau ii df, un curs gregit.
Bitaia afecteazd sensibilitatea copilului gi pot s6
apard primele semne caracteristice ale newozei:
durere de cap, amefeli, irascibilitate, stiri Aplicafie: intocmili o listii cu motive penfu
depresive, ctize de pldns, o stare de anxietate care bdtaia mai este utilizatil de unii pdrinli ca
dublati de sentimentul de inutilitate, pdnd la idei mijloc educativ. Ce argumente putefi sd aducefi
de sinucidere. Bf,taia poate genera efecte pentru a-i convinge sf, renunfe la o asemenea
patologice, ii rlnegte profund demnitate4 il face, practicl? Copiii au dreptul la bdtaie sau bitaia
pe copil, s6-gi piardl lncrederea in sine gi in trebuie eliminat[ din educafie?

56
LS
('cp ep4rnces ?uaJq'rusq
'olsllqe1s ?urtrpo) refue6lxa ap
Ezeq ep glrolou n4uad Ugdncoer.{ 6l'gl'lr'll'L'v pfuelspqns ap efumqa4
'osEoluouus
;1fe1er ap efulrop i$pgoc nc 1$e1sr
sudenur rS rrroers e ap sluuofl lz'gl'zr'6'g'z areqge epefurnqe4
'..lsFolssJora,,m g
e ap {upop i{euo.6ue g,r e.nc u1
epfgpqpe u[ elocxo e ap elquop
'ursguo1|cayrsd erds e1feu11cu1 fz'zz'sl '€I 'g'l arezrpu ap efumqe4
DdJJrrJ dy brvadu rD rl6uvrzrJdy
gfuepuadepul lelndrueur
rerqc rS ocnpuoc 1-e op 'mf
up nc odefuangur r-e ep elupoe EZ'OZ'Ll'01'g'E erapdepefumqarl
JT t
Pu4xsrrr gullqtu {elncpc
elellsuellll elellsuelu elnqe4 eJ IIruelI
'eiurnqa4 ap auoEepc eruceg n qued elnurfqo aleptmd rfezrplol'ruall erecsg el sundspu
de ac Adn( 'gmec q Fure1t nc pJocs un S JBI '1elol procezep rm glqzerder I opun 'S el I q ep ?Iecs o
lepl
adpprocezapnes pproce derelcepgAEs ure1t ereceg n4uedec armdnsad sns retu ep mlqsaleareogdy
I Z Er g 'eqluwelqordulenrsarumuen4uedropdnloselefepu,rezep
rS sloleuene eliuep nc cserytugo gs gqedec purg 1a4puu IB ls{o zep lurs un uV'VT,
TZENS 'illenlrs roilumup ?aJsAIozeJ ep esndnserd epmcslJ IIms? ru{ gs lemc wy'93
'e1e1rlr1cerqo ep unxeru pe-6 rm ?qr€ gs net el eJEc ad eluacep ec eun€eppNI JraJq'ZZ
IZENS
TZEV9 'eueo*radrollnru rerueerudrcrged eundnsard erec ermdce ecuo q erecaldnc elredmi'IZ
TZENS
esnpuoc nes oruznrearo runs ogg4rpce pugc rcrm& ounq teur 1ms elnudqo
TZE'9 'rrurouooe ruele gs luegodux ap 1qesoep slse Ec JeprsuoC '6I
""tfnt":i'oa
tzEv9 'ernaosred e1p nc zeJoquloc pugc lcm1e emq egpzar @qg'91
tzEns 'gEreeur ps egrmcny ecug e n4uad {glpqesuodsar urgumsu au ?s emqe4 gc luep1lre aFfl 'LI
tzt,v9 1nrurudu4 gru gs pra r$ alllsmqeqc som8u cgrue1d gq'91
tzEv9 'aurun4ued
qquegodrur ep ruelxe ptng egSnar tmguoc ?tu eret nt gruolqord ecuo ,rlozel gs c.IaJuI'SI
'guq1po n4uod duql rwuE rru-ps rycq legse 'e1rfgyrpm somtF cgrueld pri 'l I
IZE'S tf
'J?J ec €eec rrJ ernpnllpsJot
IZENS
ap umurrl<uru NeJlusru ps tS giualedutoc ap umurxeu ermeaplol4 uliep ps Jretq'€t
tzEns 'pncaldepepod
es lgc lxaJsorqe o uda${ ?s cracq 'arnaosred o{e op Irn&IE nll€ gul IJo 4gc ep VO'ZI
'SSBOJnlUeA?
tzEv s
leur $eyr rorm oqgru ap rep efuarn8ls reJerd 'aurgur gdee$e ptu ec npS gs eceld 1u{'II
ieudruderu4u,ilFlilq Zeuo{ce erecugFlpotuqlrpqrutllcs aJeseteultmspugc lcuruV'gl
IZEN S 'epugodun ep rqesoep uns (e1eEeloc) g8eloc nc eprleler pc replsuoJ '6
IZEN S '(pluarcge ap epod es 1gc ng gs crecr4 tS pcq; ep ur" ec eurcep1olq nps '8
t7,E' S 'ourgur gdee$e au ec E1eponru opS as n11 'nruouoco e{nru rcuI 19c teJ ?s arscul '1,
IZE' S 'esurugfrnpuelg1seacugzuelncsdi
IZEN S
uruc rfyegec rSep 'd1e1ac rycap BInsEtu aJEIU IsIu o-4I4 dgrlrlqosuodsar ,sns? 1tul 9
rzE, I 'adrqca nun gupuc I4 €eJsJoqeloc rmdnse.ld erec riplnqce roSgssap gs aceld mr1 'c
'eutur n qued ep{uesa ryns epp8ar elasaq .?
IT,EV I 'netu pmknp rac ep rS pcsormcer rucnl 'dlepac ad cnpuoc g 9s (g)pqedec png '€
I7,EV I
tztt s '(ruepud 'sgrureg) rlerdorde rolac pcol fitu q eun€eplolq ng gs eceld nut c
'Ezeasale$l
rzE, s
gru arm elruaunp 14 pgEerd ?unsepp14 ng ps cntuI tS luqsuoc zelluoJm ?I4l 'I
*Tuilot llillon uu:ul{ulrmtxl lguilHm:I
a$at'!!to?ndo'aza1ulg - al7opqlsd
Psihologie - Sinteze, aplicaqii, teste

IZ. AFECTIUITATEI
le.l DEFIilIREI $I CTRAGTERIZAREI PR0CESEI0R II'ECTIUE
ln fimbajul cotidian, afectivitatea este sinonimtr cu termenul de simfirc.
Afectivitatea reflectd ruportul dintre stdrik interne ale sabiectulai gi factorii &erni cu cate
interaclionead su b formaunor tdirl atitu dinale sp ec iftce.
Definitia preciz,eazd legltura existenttr intrc afectivitate gi motivafie. Procesele afective se afll ?n
interacfiune nu numai cu motivafi4 ci cu toate celelalte procese gi funcliuni psihice, ele fiind
prezente atit ln domeniul incongtientului, c6t gi al congtientului.

I2.? Plnfl CUI.INITTITIE IFECTIUITITN


PsihologulVasilePavelcu aidentificaturm[toarele propriet2fialeproceselorafective:
1. procesele afective au valoare motivafionaltr;
2. prncesele afective sunt subiective;
3. procesele afective se manifestl cu o anumittr forfi, intensitate, ttrrie;
4. durata proceselor afective;
5. polaritatea proceselor afective;
6. mobilitatea pmceselor afective.
Acestor i,nsugiri ale proceselor afective li se pot adliuga altele, precum: ambivalenfa gi expresivitatea
proceselorafective.
Expresivitatea proceselor afective se poate exprima prin:
a)mimicl;
b)pantomimicl;
c) modifictrrile de naturtr organictr;
d) schimbarea vocii.

tg"B em$mcnmEe pnCIcEsffi&sR &FHG€BWE


Psihologul Mihai Golu utiliz6n4 in clasificare, intensitate4 duratA gradul de congtientizare, nivelul de
elaborare a trlirilor afective, obfine urmitoarele categorii:
1. Procesele gi trlirile afective primarc sunt lnniscute, au caracter involuntar, spontan. Ele cuprind:
tonul emofional, trdirile de naturlorganicd gi sttrrile de afect.
Tonul emo{ional se referf, la reacgiile emofionale care lnsotesc orice act de cunoagtere.
THirile de naturtr organicl sunt determinate de funcfionarea bund sau defectuoasi a
organelor interre, generdnd stlri de confort sau disconfort fziologic.
Stirile de afect sunt friiri impulsive, violente, de scurti durati pot sclpa de sub contolul
congtientului, cu aparifie brusc[ gi desf6gurare tumultoasi.
2. Procesele gi stlrile afective complexe sunt, de reguld" dobfuidite, s e caracterizpazAprint-un grad mare
de congtientizare. Ele cuprind: emofiile situa{ionale curente, emotiile integrate principalelor
forme de activitate gi dispozifiile.
Emofiile situafionale curente sunt ffiiri afective de scurtii durati, intense, cu desfdqurare
calnl sau tumultoasd" fiind determinate de tnsugirile singulare ale^obiectelor, av6nd o
orientare bine deterrrinattr (spre un obiect sau spre o anumitil persoan[). ln mod norrnal, omul
matur trebuie sl-gi sttrpfineasctr emofiile, dar in exprimarea lor un rol deosebit are gi
temperamentul celui in cauztr, astfel melancolii gi flegmaticii sunt mai interioriza$, iar
colericii gi sangvinicii sunt mai explozivi in exprimarea emofiilor.
Exist[ o mare varietate de emofii, psihologul american R Plutchik considerdnd c[ existtr opt
emofii de baztr (teama, surpriza" tristele4 dezgustul, furia, anticiparea, acceptul gi bucuria),
celelalte emo{ii rezult6nd din combinarea ace stora.
Emofiile integrate principalelor forme de activitate (emofiile superioare) presupun evalutrri,
acordiri de semnifica{ii valorice activitiililor desf6gurate.
Dispozifiile sunt ffiiri afective generalizate, difivn,relativ stabile gi cu intensitate moderatit.
Se pot transforma in ttrslturi de caracter.
3. Procesele gi stilrile afective superioare se raporteaztr nu la nivel de obiect sau de activitate, ci la nivel

58
69
'?puosJefu olln ?eJelseormc 14
elprop Jolur?4InloJ la;1ss pqpllqns ',,aAl1ceg:e I$"Jql^ a4seou epFdord q pge es 'nclalug
l eetmds ?ro11u rueEelefq eraq3,, 'eleuosadrelut 4ra$eotmc I3 lueum4su m au,rep J$1e
ep pdscrad ArpeJe pluaruegodrnoJ 'zepuulo-ocus+ Inlopou gdnp lusuruedruel ap plndp
eeurqsp uU lu"tuuue1ep IoJ rm pugle ee 'ele11puoslad ap gnlpsgrl o elsa selellallotua
erereoap 'uqlun4uoc su eJBc nc eprfuqrs e1 ellpldepu rolliglgupour uen$nsul rS umcerd 'erns
ep 1nlnlo.4uoc eluczetd ?c1pul E^llceJB GelBilJnlutr4l 'eele1rlrlce Pzeeiue]od erec 'alEreue ep
sreluerurldns'asms pulg e1o'ueun InlnluoltrBUoduror u 15 erlqsd.lolasarord e pclle8leue
BJnIBI elnllpuoo e^lpaJ? alesecord gc earesqo epod eS 'c1s elpetu else JoIIJIP4 eelullsuelr
?r€p 'lllen{s e{umup n-qued elqueurugoduroc tmstmds9J lsJoqsls u-lS pursue8ro
pcsp r1ppuot gzee4ueilto e1e rS e1elcep€ aplueureuodutoc rmsrmdsgr gcug Froqele e-t$
nu purstuefuo re1 'pnou alse et|uqts pryc 'eturu alse rolmE.t1 ?op1tsuelul plryt rcm1e EilnpuoJ
gzrezlue8lozep ele :eryeJrp rdrpuoc 14 nap 'g.rn1o.r epqluc rseugdepug a^lpeJe alasarord 'elqgear u1
'gzee4ueBro
o eleluorulluas ec du4l ug'e11npuoc azve4uefltozap elgfoura ?J ?Jeplsuos nJleaud egsen p3o1o4s4
'(uouue3' g'79) elgnpuoc Azua4uuEro'aseo,r.rauoqlsd
gegfuaue BarBzlllqou u;.rd 'algfoua gc ulfsns ;Eoloqgsd rilr ac dup W '(puef 1) e4npuoc
gzea4auBrczap'gzngp elfeqEe ep eerqs ugd'gsuollnulnlJol EeJurnSgsep'ua1ugsua1ul
ulrd algfoure gr EJeplsuoe ;Eoloqsd llun ecereoep leueao4uoc epo elllceJe rolesecord plog
g[1L33.{U U01IS330Ud ISUUIHISyIC ]'ZE
',.,{qqoq,, ep lnueuuel pzlqn e}se eleuolso;orde.qxe olpnlsed n4ue4
'(eyenpolelm epmcof n-4uad 'corou ap epmcof n Busd eetmtsed) e aunl (c
i(lnrusrpues?gperre'epqod51f llff ;:T#?3lJil'[[3
:sarelq ep erluec IeJl ulefudn.rE g 1od agcpl
'eJuzlq eluouregoduroc e1 cnpuoc eruc gcJ,r 'aqleo 'a,q1u8eu lunlsed '3
:('4a gcpslue erleorc 'emlcal 'plrods) a,r11rn.r1suor'a11qou 'a,q11zod lunlsed '1
:g lod spunlsed 'cuolen eraperr ep Ftmd urq
'1;fg1,r;1ra;e
eIB IIIBrtrouB 'rSoloqrsd rnm op 'elereptsuoc pwg 'ro1 earamSq;sep q o1e1tceuel glnuStqoeu o
Eze e4suoruop r$ eprfuaue epol ?z?ez[qow rSg nrueuop rm-4r{ puotsed FurO 'elBllluuos.rad
6asualu1 eFBoJ e^llJeJs
uiea4ug EzBeueJluc eret FlBJnp gEunl ep sagqels Ftfrl luns ellunlsBd
'rnFruo e[tmdce opnesgrqeu ap tlre apeqJola$o
pc eg Jnlnsoum4 ryadacredunqad red? ('cp pz4xe 'erferupu) acgelsit a;a1ueul1ues (r
i('cla dqrqd ep gfeg ealsoEerp
'uelsqc lauopp lryuaupues '1nrnsqo1rled'arueleud ap pluarupues) alu.rou alalueurpuas (q
i('ep pprg,repe eeJegu r{ BoulpnlpceJoc nes uaplrqord ?ere8mluoc 'I[eIoPuJ Inlueu$ues
'aryum rS eramu ep @udms ap 'elelzormc ep Flueunlues) apnpelalul a1a1ueu41ues (e
:g 1od eleluarnpues topdoule 3p IJtzIIeroueS e3'c1s ursu4sed
t$decep nr ppycose lmm rS
eplarles uud mFluermlues e arvzluu8 tozep ep 'ele41e1qnep
rzrg 1S (g1puJ rpweatvng)erezlrnlulr ap ezzl'etu41ulsFr ap EZBJ :ele{pnsecord ggmuu
o lzeorum Jolelueupues seJeuuoJ Pc pueplsuoJ nJIeaBd e11sun p8oloqrs; 1.roluq.rnged
'rrfollle ulp ssPu es ele$eluques
IrolJBJ cl flqza.1 anrr eluladal gforne luns eleluaupuaS
prsp Jsrqc 'algfoue nt alcpunJuoJ elnqerl nu alelllslullues fsu1 toyrforue pzec
uJ ec rS gpu'e,r a$eoJ e$e euullm Joleluerupues
lryrmuep r6eelece ss-npugzrlnn e1rumuap luns
ermg qlnpuoc AzeelSsr rS gzeo$uelcep \nrzymfllolzeelueuo olac 'apqqs 41e1or ldandse
gSefqpuel ep Imtcnqs e1ftue luns elelueruquos 9c Heplsuot lrlaollrsoJ lerpuY pEoloqts4
'Elcreporu elqlsuatul nc gS egqqs'p1unp giunl ap'exaldruoo e^lpaJu IrlEJl luns elelueulluas
e15m1sed 15 aleluau4ues :puudnc e1g'eplqeuosrod ep
arsa, ?ro?ndo'aza\u1g - a$oprllsd
Psihologie - ffinte7e, opficayii" teste

IZ.I}'EENUTTITE& TEST DE EUIIUINE


Evolaq cotdifutdinca umdtoarelor munpri c) modificdri de naturd organicd
utilizfuttl dMinc!tu adevlr (A) - fab (F) (5 x I p.)z d) mijloace materiale
l. Afectivitateaesteunfenomenpsihic. I
2. Psihologul Vasile Pavelcu nu a cercetat
Tratali wmltoarele sublecle (1 x 7p.) :
procesele afective.
L]
t- 16. Descriefi, la alegere, doutr procese afective.
3. Perseverenfaeste o calitate a afectivictfii. L] 17. Analizalr clas ifi carea pas iunilor.
4. Numai persoanele introvertite sunt l-l 18. Determinafi rolul afectivit{ii in procesul de
capabiledeafectivitate. H invdfare.
5. Mimicaestesinonimdcupantomimica. L_J 19. Prezentafi clasificarea sentimentelor, oferind,
pentru fiecare categorie de sentimente, un
Precizlli termcnul, termenii care lipsesc (5 x 2 exempluadecvat.
p.):
6. Schimbarea vocii contribuie la ..............
20. Omul in calitate de fiinfi iationah tSi
7. Expresivitatea proceselor afective se poate orienteazd permanent activitatea spre
realizarea un or scoptxil (20 p.)
exprima prin .............
Pornind de la aceasti idee, elaborafi o arralizf.-
........... 9i ......
de aproximativ 2 pagini, in care s[ evidenfiafi
8. Tonul emofional reprezintl o trlire afectivi
specificul motivafiei 9i afectivitnlii, precrrm gi
9. Ca generalizfii ale emofiilor, sentimentele pot
intercondifiontrrile dintre ele. ln
realizarca
fi: ................ analizni, vefi avea in vedere urmtrtoarele
repere:
9i .................. - definireamotivafiei;
10................. .. considerlctremofiile
- caracteizarea motivatiei;
deznrganheazdconduita.
- definirea afectivitifii;
Prcctzaliopliunea voastrd (1 x 3 p.):
- caractpizarea afectivititfii;
- evidenfierea interconditionitrilor dintre
11. in sfera afectivittrfii umane intrtr, printre afectivitate gi motivafie.
altele: 21. Aflat in interacfiune cu toate celelalte procese
a) emofii, pasiuni, dispozifii, interese, idealuri gi fenomene psihice, afectivitatea ocup6 un loc
b) afecte, sentimente, pasiuni, interese, deosebit de important in reglarea
dispozitii comportamentului uman. (15p./
c) emo{ii, idealuri, pasiuni, afecte, interese A. Defini{i afectivitatea.
d) dispozilii, afecte, emotii, sentimente, B. Enumerali 5 particularititli ale afectivitIlii.
pasiuni C. Precizafi rolul proceselor afective.

12. Pasiunile sunt:


a) trliri afective de scurti duratii
b) pozitive gi negative
c) ffiiri afective orientate spre obiect
d) stiri motivationale

13. Sentimentele apardin:


s)emofii
b) afecte
c)pasiuni
d)tonulafectiv

14. Expresivitatea proceselor afective nu se


poate exprima prin:
a)mimici
b)pantomimicl Nottr: din oficiu se acord[ 10 puncte

60
t9
'll{qnl 1nln1uaurpues gzee4snp Flpn1s 'eerelueumcop pdnco 1-ec luegodrut
"luszerd:a;f ec;1dy
eJec ..euures,, elle 1|ecgltuepl mF ol qluol€p [ql4^ e n?s FlceJe 'nruauop
m-4r4 pqurceds un o8unfe e ap gcprqnd
arie4dse o oga4nu elerrtc Ac?C '?Arnc rdEilrrqce
Fue1cemc rS esrepego eFlllsuoc p luegodrm rcu
Iec Inlreluc JBO '?s e{qnl ap Ero ereg q elSalquu
rSg cqu4ne FlpsoEgrpul 'rundcage 1nperqo
-!4uelcag
ap ?i"J 'rerqc A4ue1suoc aredncoard
ogzr.'eerl llqemp pe;e rm'pug.r uegop 1a u1
'ered rycep suslul leur luou4luas'rnun
'sruslaud uud?zeep[osuoc es eJec lefuelspe e6e eNOc" 'glersEexe luepne
"p?Aop
ermcnq o eAInJ
r$ reluqSormc lmndacq q aredu erec eunlsed o lzeemsc IJ llmJptu nop"J un gcep
-Iuro rS rep 'oueleud r4p e$eu apod es eelso8erp neg 'gpS:up purgord e II spem gc unfts g tuapd
erereoep arpuuge ryrep g opod nu psundsq 'ef4s14'ererpdns o ereile gceo,rord eueosrad retm
eeJapel eurud q elsoterp eJeo Astxg 'glsnxes e pEunlapq druq ed eerecald pIryJ 'Ilrp^resqo
edce-qe uldrurs ap elSeqasoap es esnqnl el arpc ed aprforue gdnp ';g1ug 1e1q,,
'(gueurercn equrq) etm{dscce 't87,'d'9661'lsul
?u4lln 3l rsunu ?JeJeJ es *lQnl e. Fueuuel IqUII 'uro41o4 eJn1lpg 'plonuaB aEoptqts4 BeJercnl
elerm q 'n?s InluerrrrJlep uI alse rutnl NaJ€ Ecep ug ]cyloursoJ IeJpuV ynEoloqtsd ep ollJeJo
rerqc lrfo1ep e ep eiquop u1p rc todeug e,rec nuud (lmleJs,, Blelgc urgluezsrd g,r'oc sp glst 'IIJIqnl
e ep eiuuop qp rucnl lseoe eceJ nu elSeqnr erec In1ueu4luos nc a$oura o ur?puruuoc As ruepd
1ec'rmzec e1p rq'(rSnsq euls ep reumupdncoard uoeun nes a4qn1 eqrd ap eqJol elso ?Jep e1u1ne.6
else eJ€c ereigld sp lruolsunsuoc erdsap ereu nc rS erqnr euud el rualrms nu pcep sel" rsru
eqroa alsa) ?lseJlueur es eo 1elperm e8ut1s as SiqmSn nc ?rnl ps apod psrmdspa idnsoEgrpug
Flueurques eruc q gien{s ltstxA 'mlnluau4lues tuelrms gcup 1qde3 el aJEolueJeJ ?eece else
Fnqop el erelc eerd lrms nu eluruonl Ecep BsJg^ ecuo e1 eund apod es eJ?c oJeqe4q O
rerqc 'urfnd reu e$eqn1 ec rS lpur pur o$aqnr oc elueuryues
apS ereceg !p8er e61 'e4s?ou ll4qnl op opelqo rm nes edoura o uelso8erp alsg :emnpoc pd
eleryeJrp ep giBJ lueurlues Flsece eaplsualur ellrgqe4q alredep re141 'ursrunldo ep rS edzodqp
aredruoc e ep se1eflilqrsod g8nupe eg 'aprald 1-e ap punq ep IJEts 1arm pereJnelsur qud J1fg441cu
eureel'pnqn1 ..lnlcelqo,, ewl ep rJugp neJeur eals rolafueuuograd e1e e^llellluec lS e,rrlelrpc
e ap eiuuop alse 'luennlues lsece q 1mruo3 rral$erc qud 'leluauregoduroc uBId uI lfa;yreur
.s'elslqsuosJad e8ee4q eleod es ealsoterp 'eueosred ell? nJlued
Ezeazilqotu Ftuouqtues 'qe ronfe ep 'giqnco1 'elelrleuosrad e8ee.qug n4uod e,rpeldepezep
ap 'eyredwoc op eueJo :sleloepe uiceer tS rede eloeJe eJB ac ldeg .ro11purqs nrJolcrpe4uoo
?spolol 'ermwoc lle4dss lrngoga tmzeceu 'ererzrglr4 nc ptmdsgr u4Sace eoeJeoep 'alecolord
'uoce4sd :l4lulurp ep eruopeums o cselp^gu sllupr ap 'uoprdn3 rnl ro1de39s alafulcosuoc
uellnurs'erluglgdtuoc'etrnJnq'gzrrdrns ap q{umSn no Errrees nep ISJ ruerues $teUeC
'eJBJrur :uloure ep eunlsecons o plseJlusur 'Inlle nes suas un-4u! aleqJec?xe Foprr e1Edgc
'Eerp ueplrd rm euIeJA g11nru pdnp 'a$eqgug opod ry.m 'soum4 else ec €eeJ 'lce1uoc r4 eull
rS; unemc pug3 'e1ugc sns rop$cuar €etnpnlqplrr alec nr JoFlnlrumls B aJunlulegns nes erdns ap
qp gf elSepql os Flnluer4luos eelmzurgord epxopered rr ylela ullcee t gnereue8 erec J$gqgeor
'gfeur 14 ggSner o n4ued r{ecnpe etmq e erelerdralul ep 'eridecred ep Inruelsls afelud
rerm sep{seteu ep luorfuoc 'royedns }uetuquos ao eeeo r{ IJpogrporu gqrruelep oo rJI!4 'sgcsep
un-Jlulp pugBrncep IuIpnlIl?'elfssdsped ep na6 ur?^4 epg1euttuop else giug rol e8eo-qq
1g'gqreac 1g 'gp1de$u
qrnpuoo eJB nu 4sac€ pugc ecoJeoep 'rturop lod'reur nu tprryE lod teu nu
rcun1e unsgru sr ps AEe nu yqldoc e$eqnt tSg eruc ?rcn1 1od letu nu eueosred alseJv'rdgllleuosrad
eumur :ledrcuud puerurlues clz.quot parede B El€uuou eareuo{rutg 14 ..eleco1q,, e1e&Aep"
oJec orynpuoc ISU 1od 'g4nlosqe gfue,rcesuoc sconord apod ue eteJuoep <pu,BJ ep Iluerueo
o e1 urpldalSe au gs alnqer1 nu 'plut,rud nquad rS rep lerEoloqrsd ynruauop utp 'acpque
Els?ece u1 'rrfereql acglcads nfcu4sp elpur radeerc Flueruop qp llro$e n4ued ryle edncsrp
e1 rpp{unrier u rS 1gc 'eruolpzundsaroc JolllgJcnl ep lcelqns euneeplolrrJ tlnlpsuoc u eepo8erq
am H.tuJ.Ist{$uil m $ &il3m.ltlgs niln fi.ttgJ.sil3 3q rfilHs nw ill nn3
a$at'lltocndo'azaggg - al&opqlsd
Psihologie - Sinteze, aplicalii, teste

EUILUINEA f,NTETUtU DE ETIOTIUTTATE


f . in generaleviti s[-tiexteriorifr sentimentele. 54321
2. Eviti sl-ti manifegti "sl6biciunea" fap de persoanele care o determintr. 5432t
3. Atunci c6nd sim{i cI sentimentele ffiite ameninp s[ izbucneasc5, obignuiegti si
detumezi situalia. 54321
4. Nu sepoate spune c6te entuziasmeazbfoarte multe lucruri. 54321
5. Nu ifi place ca fiecare int6Jnire cu un cunoscut s[ fie 'tnarcat?[" de tmbr{igdri gi
slrutnri pe obraji. 54321
6. Nu crezi cd exprimarea emo{iilor reprezintli o solufie bun[ pentu deplgirea situa{iilor
maifficile. 54321
7. Treci relativ repede peste lucrurile care fi-au determinat stiri afective negative. s4321
8. Nu tti plac aga numitele "filme de dr4goste". 54321
9. Nu se poate susline c[ evenimentele fiecuts igi pun amprenta decisiv, ln primul rdnd
negativ, asupra persoanei tale. 54321
10. Apldnge ln public este un semn de sltrbiciune. 54321
11. Nu te simti bine l6ng[ persoane deosebit de exuberante. 5432t
12. Te simli jena(tr) atunci c6nd vezi sameni maturi pl6ng6nd. 54321
13. Nu infelegi cum se poate cineva emofiona atSt de mult numai privind la un fiLn sau la o
emisiuneTV. 54321
14. Nu le pennif; celor din jur s[ te consoleze atunci cdnd raversezi momente mai dificile. 54321
15. Egti deosebit de cah(a). s432t
l6.Nuifi place cacei dinjur s6-fi sesizeze stareade spiril 54321
1 7. Nu ai lncredere ?n oamenii politici care tgi manifestii sentimentele in public. 54321
18. Nu ai caHtnf empatice. 5432t
I 9. Nu lti plac in mod deosebit semnele fizice ale afecliunii. 5432t
20. Nu citegti proz6 "siropoas[". 54321
21. Depiuneori consideri c[este cazul, ifi este greu s[-fimanifegtitandretea. 5432t
22. incerci tntotdeauna sf,-fi ascunzi supararea. 54321
23. Nu-{i manifegti "zgomotos" stirile de bucurie. s4321
24. Egti de acord cu educa{ia diferitii a fetelor gi a bdietilor, potivit clreia acegtia din urmtr
sunt indemnafi s6-gi ascundtr lacrimile. 54321

Aplicarea testului de mai sus presupune ca pentrr fiecare item sd vi declarafi acordul sau dezacordul pe
o scal6 de la I la 5, unde I reprezinttr un dezacord total, iar 5 un acord total cu itemul in cauztr. DupI ce afi
rdspuns la fiecare item, totalizafi punctele oblinute gi interpretafi rezultatul potrivit grilei de mai jos.

Capaciti{ile tale Fie dispui de un contol


gi afective sunt erffiem 'lerfecf'asupra propriei
dezvolhte, reugind sd persoane, fie inti h ca-
impresioneze chiar gi tegoria celor cu'inimi de
evenimente relativ minore. pia0d". Fapt este ci ai difi-
Cei din jurul te tlu culfili in manifestar€a F
considerl o fiin$ deosebit motiviEfii, ceea ce, cel pu-
de sensibil5, degi uneori s- $n in anumite contexte, re'
ar putea si fie deranjati de prezinti ur handicap. Ma-
"efluviile'o tale nifeshrea emoliilor nu re-
emofionale. Trebuie sd prezinti necesar rm handi-
recunoqti cd uneori pulini cap posfuil de indep5rtaf.
sfipAnire de sine nu poate Dimpotivd, afectivitat€a
reprezenta decdt ceva este una dinte dimen-
siunile specificumane.
t9
'(rnlnrusqeurope
nes rrJepurJdep euuog ur) elu4luruolnB elueuoduoc nt elull^llce tS (tsiuton
euuog ur) pquapsuoa
elqlBlol trl elq1,rllrB Aqxe '.roleluauoduoo u ere4luapSuoJ ep lnperE pdnq '7
ledee.rc(p
'eJGOlBeIt
-JolBAou r$ p4lnraxa-,q1cnpolda.r :g apod ?rrmru lnlnsnpord lnleperer gdnp
rSgrlzg 15 plunltelelq :g apod ecrmru oaluruguop.roleluauoduroJ arnlcu ?dnq) erunu (c
!('gpgcos
rS ppuolferado 'plunlderuoc 'g,tpdarrad arufg,rug :g epod lnqfuoc adnq) earefgrrug (q
ilnco[(u
:plqxe'grpeuaEoluo e$n1o,ra gS ernleu ?dnq'g
'(gpuoproqns) g.rupuncas
elBil gtB IS (Szeq ep) gledlcqrd a1e1;,qpu :91qxa '1n1n1te!qns eiq,r ug lednro prol qdnq '1
'(gcrzg) pp;relelrl luculuropard a1u11r1pe t$ (plenpe1e1q)
ppnlggds lueuguropard elel!^llJB :gqslxe'gnlnsnpo.rd Brnleu gdnp rS arernSq;sep ep puqd PdnC'I
II,I.UJJIIII.IU UUilJNUIS E'EI
'eleil€ uJ elaun Eree4 ?s puglnd a1a 'e11qour ep tua.4xe rc 'ecr1els luns nu illp?tllps eleluetuelg
'(rqqnuduocearegen4usd{rgc larmeolgcnldurexa ap'rucn1rSelece olse'te prulcsrqo
eln1psuoc rS pzealnuqs eJ Beec eoereoep'plcqoc e1e) nlrdo.rd 4lotu ep tS docs ep aundqp
Belq!4pB 'crtoloqrsd eJepel ap 1crmd tnq 'Jqunloa Jol InJoIJBJBJ Hrtuuelep 'ormrfce
ecgo r{ mlndocs eluazet4'ngdord allour un ap undslp nu Fsu[ 'co1ftur mun eo4soloJ
rmdnserd'docs rm ords EzeeluelJo ss rS gfppqpB Ezcerunsqns es (rrferodo rS ugcStu pnlcu)
e1;un;fcy'audord eden4ou op lc1u'docs ep tctu tmdstp nu c€oloqtsd oJepel ep lcmd utg
:opm{ce e erv4leeJ ap eceollrru lrms ('cla eJeulu4le 'areredes 'elecnde 'eleuopto 'Wlleva
ep) e11$e.radg '1$pprgpe a1e e^pn{Nuoc alueurela eldrms reru elec Ims (epep1;S arelncsnu) aptgcS;141
'alnmrfcu rS alpieredo'epucSnu as-npugtguuepl
rnl em1cnqs 14'lezgua8lo clqJsral puolfcuq tuepls un alse PUBIIIn Beleil^lltB 'pc1qlsd eplqseJ €3
:,runt :?oJEqa4uI e1 eprmdsgt arec tnrol[14'g
;a$ergurn as oJ :BoJeqe4l4el eprmdsgr erec tndocS'7
eeJ ep :?eJeqe4ug q aprmdspr erec'1n,r1loryI
:pr1u; r;ig1;,r1lrc BrnlcnJls ug6c;Eo1oq1sd eJepeaep pund u1q
tt.l$lrrrru vunrsnu&s z'Et
' prordpar areuof gpuoc o p4segruutu as'a1a o4q !c euugz
urepd'srepcrged ecrqrsd eplicurg tS elesecord sp gluopuedep alsa tS Ec Aqsuoc as '1gcn4u1
"aplpllce 'elelgruosrad
ep alrqolt elgnlpsgrl ap gS erelnegrad ergq;sd roleserord B eJBroqqe ep pperE
ep puldap gfgqprger ufueu.lo;red 15 e.rernSg;sep ep lnpou'dtuq tSelace u1'lligtlleuosred
elu acrqrsd rolFn1ps?4 e rS rolasscord 'ropdcurg Jom$l e EqqJBrel em.r8alug o FzBe4luil ee}ul1lrllsv
'(?rrnedspe gpII?uIJ ere) sndo.rd ;nlndocs Berezlluer
nrluad er;zrg $ eqqgsd eI+oJ EzBe4Uln 1$ lnperqns cln.rpr lrupBt ug',r11re1qo lnulfuoe
nc lulJJBs ep xalduoc llrunre un 15 lre;qns eJlu! Uoder un else'luraua8 sues q telullallrY
^gceles
'elBl!^fltc ulrd tS ugrycsp erep ec gplxe nu IIsIIrn
Inporqns 'oreurm uu4 '(!84 B rulued grzueuo$cu, InlBurlur eJ du4l uJ '..et4!A!lJB Elltunuu
o u.rnSg;sap e nllued.'euo$cr u m;ued Blslxe B, IeFIuJoJ ?zeeumsqns es elcMuuosred-1nug
FJrlunloa eun$ce erdsep 15 ;.lepulrdap erdsep tqro,r epod es lnpulo
Inzrc uI 'p{upue1 nes pullsq ardsep e$eqrol es nes ?xegil else Belq!4lcB lnlnlBlrluc Inzec uI
il.lvllu&cu uguuzluSfilvuuS IS vgutl{Hgq l'Et
uuurilnIofi u3,w,tilll,lgu'E I
atsat'!$ncndo'aza|ugg - afoprysl
Psihologie - SinteTe, aplica(ii, teste

13.{ DEFIxInEl $I CffilefEilztnEA UOIIqEI


ln viap de zi cu zi,utiliztmfrecvent expresii de genul: "este lipsit de voinp gi, de aceea" nu va reugi in
viattr" sau "are voinp puternici qi, de aceea, va tnvinge toate obstacolele". In cele ce urmeaz[ o
sd lncercim s[ surprindem specificul acelor "forfe miraculoase" a ciror prezenp asigura
ftebuisl surprindem
reugita in activitate gi a cfuor absenttr nu este de dorit, iar pentru aceasta va
specificul voinlei caproces psihic reglatoriu.
Voinfa esle un proces psihic complex, prin intermediul cdruia orutl tSi mobilizeazd gi-gi canolizeazd
fo4ele gi capacitdlile ftzice Si spiritaale tn vederea tnvingefii obstacoklor carc apar pe
tr a ieclo r iu act iv ild(ii
J. Piaget considerl voinfa un reglaj al reglajelor, subliniind faptul c[ ea se rtrsfrAnge asupra proceselor
cognitive gi afective.
Voinfa poate fi infeleasd ca: modalitate de Coordonare a activitlfii in general, ca proces superior de
autoreglaj gi ca aptitudine de a acfiona in vederea realiztrrii unui scop congtient propus.
Din punct de vedere psihologic, obstacolul nu se identificit cu nici un obiect sau fenomen al reahtnfii qi
nici cu rezisten{a interntr resimliti de individ in desf[;urarea unei activitlifi, ci reprczintl
confruntarea dintre posibilittrfile omului pi condifiile obiective ale activittfii.
Natura obstacolului poate li diferitil exterioarl sau interntr. In evaluarea obstacolului poate s[ se
produc6: subaprecierea obstacolului (egec), supraaprccierea obstacolului (egec) sau
reflectarea adecvati a acestuia. In deplgirea obstacolului, omul lgi mobilizeazd efortul
voluntar.
Efortul voluntar nu este innSscut, el frind dependent de modul de apreciere a obstacolului gi de nivelul de
dezvoltare al limbajului. Efortul voluntar const{ dintr-o mobilizarc a resurselor fizice,
. intelectuale, emofionale, prin intermediul mecanismelorverbale.
Limbajul are rol reglator in declangare4 organizarea Si desf$urarea acfiunilor mintale sau motorii.
Astfel, voinfa poate si tansforrne imperativele externe in comenzi inteme (autocomenzi),
constituindu-se ca mecanism psihic de autoreglare, de autoguvernare gi de dirijare a
conduitei.

t3.E ErrFH,E rcntu'l mtulTtn


Etapele actului voluntar sunt:
1. Articularea motivafionaltr, prefigurarea intenfiei sau impulsul. Congtientizarea impulsului gi
raportarea lui la un anumit obiect sunt urrnate de formularca scopului gi direcfionarea
acfiunii in vederea realizlrii lui (starea de "vrere" - "vreau X"), de descoperirea unor cii
posibile de realizare a scopului, de cunoagterea motivelor care le inttrrcsc sau care le
infirmtr.
2. Analizalupta motivelor presupune ci motivele odat?i elaborate inffi in raporturi de concordanp sau
gi
de opozifie, ceea ce impune aprecierea avantajelor gi a dezavantajelor alegerii unuia sau a
altuia. Tirlburtrrile voinfei se pot manifesta in fazele deliberdrii, astfel abulicul cdntitregte
avantajele gi dezavar(ajele, igimodific6proiectele ginuintreprindenimic.
3. Luarea hotlririi presupune alegerea unui motiv gi respingerea sau amdnarea celorlalte, stabilindu-se,
eventual, ordinea realizlrii lor. Acum apare intenfia de a acfiona. Ttrlburtrrile voinfei se pot
manifesta ln fazele ludrii hotitrdrii, cdnd unii subiecfi anxiogi se plaseaztr sub autoritatea
altora: pirinfi, preo{i, bunici etc. qi indeplinesc slujbe modeste pentru a putea scipa de
responsabilitifi.
4. indeplinirea planului sau faza execu,tiei este formatl din operafii concrete gi, uneori, operafii
automatizate (deprinderi) care vor fi integrate controlului congtient. Pe parcursul execuliei
pot si apar6 obstacole gi acfiunea sd egueze, scopul nefiind rcalizat. Thlburtrrile voinfei se pot
manifesta in fazele execufiei, astfel veleitarul nu-gi duce la bun sftrgit proiectul din lipsd de
constanfi.
5. Faza de evaluare gi de verificare a rezultatelor parfiale gi tansformarea lor in informafie inversi,
pentru comanda gi efectuarea operatiilor viitoare. Dac[ rezultatele nu sunt cele scontate,
atunci sunt ganse ca actiunea sd fie repetati. Rezultatul firal, prin conexiune inversi, asiguri
inregisftarea programului (schemei) acfiunii pentru utilizarea ulterioarE.

64
s9
'eseouedtur ruol€p leun s 'Ide8rlqo rerm uiunl$uoc
ure ?sug 'gpocS e1 Ereur ps nes ig,u4 ps pgod o IoIu u,ru nu :FlBJoIu uful;fuoc e$fl 'gmplgc
ep rS odceqe ep {sd[ epe Jsp 'pfualsrzer atmdo ac aprad rm ep uc .celnqe4,, rm ep sselol
es oleiuuoq 'etice.qe ep 11sd11 eloceouJ e nqued ocnuand elquop taun e,u4odtq uguodce
?s urgJploq eu :Fuol?urm alsa pfulol ep 1nlce 'seuu1 'At ?dnq 'eg;ceds p;nlcadsu uerapqqn5 (p
'rorradns ger4lues rnm szeq ad gpnl alsa eeJgJp4oq ptryt tctmle gfuto,r erdsep .
uqqJol rS apluerullues EUB es rr1unloa lnlnpc rzzaqal laJpV'eya e4up qdn114 iqsuoc l$
$e4dse 'elulrop e1rumu? nc edecul relrmlol 1nlce ?c alere oueuft11 g;S 1pun6 'il\ '^!lceJc lnpadsy (c I
'\
're1rm1o,r Is else Joloruoopl 1c3 ecuo
I
nu psr4 '(cedoc q arefec as gs pdoc un ed guuue1ep II eldeoc e$arc roun eeu8eun) rolouroapt
lm rm qse Jelllnlol InpV'lqueunrlsug luuo;flpuoJ xeueJ un Bl'eJstoduel rogrqg8e1
;1rpc;ldruor IB lBllnzer un Br rrlunlol lnpB epe^ Jeuupls 'g 'c;8o1o1zgoq1sd arapa,r ep ppun4 (q
'(irlpa3e 1S tc'ctEo1 Uodns
ruop ns nu eyelueunfue rep'rggraqllep edele q geprle else II4pugB plor) giqpS else emlnl
aJeceg rS ereore o epa ?leroru gpeSs€ eJeceg 'lcpercos gdnp 'tcgc 'eru.raqgep ug tqun;o,r
InpB ul lu4rodul un pceof ae.rlpug8 gc ?reprsuoc os gclluu
1o.r uI 'e5ll€nltaplu; algroatr (e
"rcerg
wJ,xtltllf, ttrIllt:il tf,dllsil nuHr 4'81
ln{e r{ }gcep nrueruop rm-4ug ?lqo^zep rcruputg Fzuezllugceds es
rfulo,r 'epsroxe goga ep rS e1e1m4ce ep pdn Adn{ 'r;fgggruosrad uarqlo,rzep BI elnqlrluoc
1efu1o,r BeJcllo,xzeq 'JgpeJuc op rm&sg4 ur.lep 'exelduroc lpru rmlcnls q ep.6a1m 'raiutorr el1lalle3
'revt cep €oJpuglue nt 'cle eceolltut lmdocs 'alrloru a4ug
gpcgqsnlau rS
gp8unlapug arfepcso ?c AsoJIIr?tu os eJsJ ue.rusle,qfue; ms BeJgJfloqeu
elsa ra psndg 'gzeereqllap Inruo eJ?o nc eeplptder q nsuoo lalzpep eeu;pnlpduor;'g
'c1e elercos'ecp11od'eleroru Impepllrdrcurd'eiuetrxe
Joryumu? eleJouoJ roprmdce e rS runcerd 'e1en1co1s1u1 royasecord ti rolarr4oru toleiqpuel
e lquouuuued eerelcspe rS eororcarde 'eoruzpuepSuoc aundnserd 1nlorfuocotny't
'eJsouelxe Joleiuangul
e ?crllrceu eereldope rq ?tsuoc orec Befcllgqgsa8ns 4se Ie psnd6 'g1Fpuoo ep pdord
rerurl ?olqlleur8-r:o rS eruuruueppolrc ep ppe.6 grmrdxe u,rpe1fuq ;3 efuepuedapul'g
'lruet Je1unlol FuoJa uzIIeeJ e op sepilnqtsodun puuruasr4 orec lefugo,r
saunlclqgls else re psndg 'g1enl BeJgJgloq eudueur ri-u nnued "c1e ycplrc solelueles
eJe4uoc algqdo 'a1$gqncgp euodns e ep eepltcedec e6a gafu.to,t' Blr9l nBs Belr1lurof,'Z
'(e1euo$ecnpe gluaJec roun p nes ro1$gcepnlard p 'aun{ce 14 1$
e4pugE14 aplFqrxag ep Ies{I Flqlnzar elsa)prSnar sp gsueS o tctuprago nualggmledug
?c Jelc a$e pugc lcrm1e rS reqc docs mun €eJuglum eundnserd erec eanuugfpdgaug
epo Ie psnd6 'mlnuoJe e pErmlepuq dtml eereqiueul uI asuoc ufuere,res.retr'1
:1uns gefulo,r a1e $p1;1ua elurgodu; 1eu e1a3
'leiqon e11i911pc tS amllsuoc
es o1e{^pts ug 'auralxs tS oruelu JoleloJ4sqo ue4$gdep n4uad Jssecau Jegnlo ltt1.toJe
vzpqow e ap eepltcudec rS a$erc qseet? nc g1?PO '$AI^poB e Jeulru wld I4 'eru1cetord
ap eerelnd ap
edcwg uI IIiAIAqc? epmdocs rS s1a,u1ou gqu4qcs es 'qsrgrr nc piuuprocuoc q
ptequq rS ee4pugB ne g rolgrploq plor 'ntzrgl rcur tS ep:gpazerder r$ oprfdecred gunuoperd
yode'(eps 'oureog) ppgdoc op scrue8ro slefqnqea guluopud ereilnlol rogrgc6tut
?oJsllo^zop 14 '$dace e'I 'slueururoperd rriglyrpce p Inpedse ap elictltg uJ '3113
reluouadxa IIJglnIImJe amspu sd tS
€l A$rgA o BI ep Arlsrluc pragp uiurorr laJrv'elauosrad ^pslllsc
re{ecnpa efuangur qns lligqnpcu psaco.rd ug gqo zep es se rc tpcsguq pcrqgsd anSnsr4 o ape nu ufqol
lglilroil silUillug g'Et
atsa,'llrnndo bze\4g - al&optllsd
Psihologie - Sinteze, aplicalii, teste

13. AGTMTITEI UOtUilTANft TEST DE EUALUINE

Evaluali corectitudinea urndloarcIor enun|ni a) o modalitate de coordonare a activitifii


atilizlruI distinctic adevtr (A) - fak (F) (5 x I p.): b) aptitudine de a acliona
c) un proces superior de autoreglaj
f. in structura activit6{ii, din punct de
vedere psihologic, intrd motivul, scopul
gimijlocul.
l 15.
d) totdeauna un conflict valoric

invtrfarea:
2. Dupd evolulia ontogeneticI,
gimunca.
exist[jocul
T a)este involuntard
b) presupune formarea simultani a laturii
3. Perseverenta este mai seamtr o
calitate a gdndirii decdt avoinlei.
cu
n informative gi acelei forrnative

4. Numai persoanele introvertite sunt


capabile de acte voluntare.
l c)nu este influen{atii de motivafie
d) sereduce lamemorie

5. Perseverenta este sinonim[ cu inc[-


p[t&tarea.
n Trutali urmdtoarele subiccte (5 x 7 p.):

l6.Pornind de la descrierea generald a fiecirei


Precizali termcnul, lermmii care lipsesc (5 x2 etape a actului voluntar, argumentali rdspunsul
P.)2 la intrebarea: "trn care etapla actului voluntar
se depune cel mai mare efort de voinp?"
6. Etapele actului voluntar sunt urm[toarele lT.Descrieti calitiifile voinlei cue canctenzeazA
.'....1.r....1...1.....t..rt.i..r..... capacitatea de efort a unei persoane.
qi.................. l8.Identificali asemdnirile gi deosebirile dintre
7. Un rol reglator ln declangarea, organizarea gi fazele procesului rezolutiv gi fazele actului
desf6gurarea diferitelor tipuri de actiuni ll are voluntar.
l9.Ludnd ca bazd activitatea de invf,tare,
8. Opusul fermitiilii vointei este ................ determinali fazele actului voluntar.
9. Dupd locul ocupat ?n viata subiectului, existd 20.Cititi cu atentie urmetoarea fabuld atribuitii
activitate ...... qi ........................'... filosofului Jean Buridan 9i analizali
10. ...........................consideri vointa un reglaj al posibilitatea ca actul deciziei nu intervind tn
sf,
reglajelor. orice activitate: "Buridan avea un mf,gar.
inainte de a pleca de acasii, Buridan i-a pus in
Precizagioplianea voastrd (5 x 3 p.): iesle, atdt Xn dreapta, cdt gi ln
stdnga
stitnoagelor, o cantitate suficientii de fbn. Cum
11. Nu reprezinttr calitate avoin{ei: ins6 frnul din am6ndoui grimezile era la fel,
a)independen{a mdgarulnu s-apututhotilri din cme sdmf,ndnce
b)autoconfrolul gi amuritde foame."
c)mobilitatea
d) promptitudinea deciziei 21. Voin{a este consideratii un reglaj al reglajelor.
(Is p.)
12. Clasificarea activitiifilor.ln activitifi A. Definiliobstacolul.
principaleqi secundare are la bazi: B. Precizati natura obstacolului.
a) mecanismul qi dezvoltarea sa C.Identificati fenomenele care pot s[ se
b) gmdul de dificultate al sarcinii producd in evaluarea obstacolului.
c) locul ocupat in viafa subiectului 22. in aproximativ jumltate de pagintr comentati
d) planul de desfdgurare afirmafia lui Secenov potrivit clreia "Voinfa nu
este un agent obsc. ur, care comandi numai
13. Nu reprezintl o etapi a actuluivoluntar: miqclrile. El este latura activtr a ratiunii 9i a
a) analiza gi luptamotivelor simfului moral (...\" (1 0 P.)
b) interesul pentru activitate
c) luareahotitrdrii
d) faza execu{iei

14. Nu reprezintl o caracteristictr a voinfei


faptulcieste: Not[: din oficiu se acordi l0 puncte

66
L9
'elutor\ nc edearlour dereduoc elllsardxe gcrldxs orec 'uraue(I rnl elJoel
ellpugqop rolnfuru:ogur ezaq ed :a1iuo11dy ENeuoJe else'seEely epnlcuoc'eeece eq'orzrcerd
€c Foelp 'gfulnuSgqo er4lep ec Augd 'eJelncoxe
ep giurmSn €J lJoerm gzueuolicsyad es pleder
Jqrmlo^ ldeg un 'epqml epeJe eJs eereleder
'gnrrlodunp 're1m1ol FldeJ e'I 'ere$eu e1
ep Asp e$e rI umc eSe uro or€cog el augurpJ InInsgJ
e rS mlnsugld erserdxo 1c 'sap rerrr rmcnq lnl€
p eJ?celece ernqrctu epgJnurS sopreu suglde orec
Elace eqq reru otu-e1d nu :pplsdar e6e uo elgc
ep go l$eaece ougurgJ gpuoyioue erserdxs pugc
ed 'epllsaceu ep adcurg r4qzl-llr.^ 1e eeece ep rS
docs rnrmeerepal u1 s{e1uarrrru}su o elso Ju1rmlol
Iqdeg 'ereoltqn8pd rslqt nu pcep lo n4ued
elu1llln HRI e6e 'ecnpord es pugc ?orequqcs
igsuru ug eJeqrurgos ?lltunu" o acnpord
('fOg-SOg 'd'9661 l$emcng 6xo1 eryrpg '€relosg e n-quad nu 15 'ermr ?c&Jsep rS-e n4ued pszru
?mlryg'a8o1ot1tsd E srz3 h.4o4 1'3 :zwzg) q puund m ?p soFry pur6 'docs rnrm ueraEurp
,."etuelqordrolaqrue erfuep es-npugpJoJe nqued elueum.qsq $ € ep eer$nsug efes{1 e1ro1
rycep leldruoc Acqdxe es nu Jelunlo,r pldeg 'cgtiutttS oropol op lcrmd rnp sscerd ogipcspnf
'llrp^rloru eruelqord ?lsllelre1eu utSoloqtsd ep ?iuJ oleqre,rord 1rms ec eeec 'erultmlorr
q rer tumfuppl eruelqord eruudns as gqpqurds eleldeg ep gieg'g re eluuolioure eyrsardxg'apolqo
erEoloqrsd ug op :ele qp €rms eur.udns es
lpEar gdnp epruog ecrdrl apu8eun ep e1eznec 1ms
tcr4 rre.6 reur era ec eeac '1S eurelqordgnop elsece eleuo{orue eyrgcSrur pugc ed 'eruelxe Jole}celqo
IJoasepB eusoJ n"purguor es aqcarr e€oloqrsd ele olenprArpur alrurBeuq ep ?l€urruJelep
uI ancfiut glsesce ac nuuad :eeJ€qe4u[
ee1le nu rS elsa '1e eclz 'srelunlon royrgcSlur e{cs4q
uieunzer eglnd Je-s 'docs rnrm rulzrl?al ?eJepel 'Ju1unlol pldeg rS gpuodorue ersardxe e4r4p
ug qrpcSrru IIJp^pou u eec ?nop e eruelqoJd refueraglp e oJelJcsep ?unq o eceJ Jsp 'lquclldxe
;,eruc6rtu 14 p6apgns elepe csernfugluq. es uno srmdsgr rm pgqa4ul e6ece ?1gp nu seEely;,gfuroa
:€eJsqa.quI €l Brrrnzal eepd re-s arec purelqord ep ldeg rm-4q gcegerd as gs gpuo{orue areruudxe
o 'lcarqo ap oreluazerder nes lmrqo 'a$e4cxe o ec n4ued etnlJe1rn Erou e{eolldruoc e3
ep mpdroc eerecSrru pteel sruc mFrusrrrucaru aeJqunlo^ epnp1,rpq elpgcSrtu cseu os rrmc else
u ?eeos 'erm :ellqssoep Flol nc eurelqord ?uelqoJd'eJqrmlol eplpr^rprn elpgcSrur pacerd
Enop rcre 'rcep 'luns 'ellrrsurp luluazarder 'docs arec ecrreuet pgcSnu luns sepme gc armds 'sns
rm n4ued 1a ep lAres es e ap reiul4Suoo ? A?Arlotu Ieru ep pldruexa urgnrurudu4 eruc sl ep 'se8ely
e$ue1u1 :plsrueum4sul p1 edce4p else Jquqo^ "I 'eJe1unlol eldeg ltms nu a1e ?alsece e1uol nc
IndsJ uI pq3po 1S nou prp,repe nJ 'ele{€ qpu tS eepllpnpnrpur ptuudxe gleuo{oruo erserdxa
ep e$euas es umt 'ursluuceut Fece ep e$erues ep egrgcSur eleol 'a$r4 r$ea rerm Inzne el elemt
as Ju1unloA plde; 'qnur 1ec "' !re1rm1o,r mlqdeg aJBJ o orec ad spfepgrzep op ucrunu Julunlol
eereclldxa ugge rrypEa1 lo5ecp mlnrusluscelu ldeg alsa nu '1eg1su lo1, 'Jquqo^ 1de3 m else nu
eerucrldxe urrd nu tcap tS 'erscSru tS ee ?elsace e1eol no ln1 eaplgenpplpul qru.udxa
ereluezardsr eaup urqgtel ul Asuoc nu Jqrmlo^ es pseru r4 puumd nc ?lelpq uI 'apr.ud ad4rcxa
Fdeg q
pqEpo 15 nou else eJ eeec 'oJsurm o e1 srmdsg.r sc as?ru q puumil nc e1eq trldurexe
ulrd "'epuo$oruo alppc6lur q IS g61xe grygEe1 ep 'souru un un 'E:sluqol erm slmeoppl eNe
gqssorv 'nN eeruexe rolpiulcxe eereilozordar nu ?ep{lenpnlprn pruudxa es eJut 14 eerecSnu
rl erBcSru a4urp arypEeT erqunlo^ Fldeg q Jec'lnlnl?ulu? sel?llI€npIAIput eunrdxe
purEuo rS nou epa eC'Je1unlo 1nl$deg grpcgdxe nu ps arsJ erecSlru e$e nN rnpdroc roprgcSmr
pEerd uU urpgs eu aJaucsop E4suece nC JoJnml szr,q El g E AeJeplsuoc else pcrue?ro
'erelrmlonrolaldeg ?e1u1pnpt,rlpql '?ereol?uun ge ared es ru
p relrmu p 's1euo$oure roptserdxe FzDc trJ IoJ Jqrmlo^ rnpldeg reurelqord ?ep o-s epql arec ed
rm p1u era nu efugnufiqg 'spleder sop eps Jotm e$n1og '&^ape erds umrp un s$etorc tS1 'sp1ne.6
?uun 14 ?lprrgqop ufulnuSlqo qud eluuodorue lqnru nc luaroduapoc ugSoloqtsd "',,
UUTilMM TUdU{
arsa, qtotndn'aza\a1g - 4totorltsd
Psihologie - Sinteze, aplicaqii, teste

EUrtUlnEl GrmGtTiTfl DEGlA0mrE Fn0GESEUTn UftmsE)


Da Nu
l. Te simti bine gi ai impresia ci pofi reugi numai daci ceea ce intreprinzi a mai fost
realizat de o alt[ persoantr. s4321
2. Ji se reproqeazi adesea ctr egti cam neglijent([). 5432r
3. Se poate sustine ctr ai tendinta de a amAna adoptarea deciziilor, rezolvarea
problemelor. 54321
4. Deoarece ai impresia cd nu faci nimic aga cum fiebuie, s-ar putea spune cd egti
pesimist(I). 54321
5. Evitislasumireqponsabili6li. 54321
6. Degi consideii adesea ci de{ii cea mai bunf, solulie, nu insi;ti in a-1i impune opinia 54321
7. Ji se spune adesea cI nu egti prea consecven(d). 54321
8. Ifi displac dificultifile de orice fel aqainc6tevifi sdte imptci. 54321
9. Simti adesea ctr nu ai nici rm fel de perspectivS- 54321
10. Te simfi foarte bine atmci c6nd ifi pot rezolva alfii problemele. 5432t
11. Renun{i adesea la oportunitiltrile careti se ofer[ in favoarea comuniti{ii. 54321
12. Exisfii c6teva persoane clrora le ceri sfatul ln pennanenti. 54321
13. Te sim{i mai bine atunci c&rd ti se qpune ce s[ faci. 54321
14. Nureuqeqti sI-fi impuipropria opinie decdtrareori. 54321
lS.CeilallitecaactenzeazAcatimid(e). 54321
acfimile, activitiitile dernarate.
16. Abandonezi desf,rl de ugor 5432t
ca&ul disputetorceOezi fcnrterce€de.
17. tn 54321
l8.Reugegi sA drci la bun sfirgit lucrurile nr.nnai dacd egti supravegheat sau indemnat in
prmanenp. 54321
19. Iti plac toate luc,rurile pe care le poti obfine firl efort oricAt de mirunte ar fi. 54321
20. O posibiln devizl a vietii tale ar fi "$i mdine este o zi!". 54321
21. Obosegti relativ u5or, degi aceastii oboseald nu este atAt de natur[ fizic4 cat psihicS- 54321
22. Preferi lucrurilg activittrtile cu care te-ai obipuit, decdt sd ftrcerci unele noi. 54321
23.Ahmci cerd ai reugit s[ adopf o decizie resimfi un blocaj care te retine de la a ftece la
a4iune. s4321
24. Iti este adeseateamd gi chiarai sentimentrl cinu ai luat decizia corccdl. 5432t
25. Te emotionezi ugor, mai ales c6ndtebuie si intervii tnto discufie. 5432t
Aplicarea testului de mai sus presupune ca pentru fiecare item str v[ declarati acordul sau dezacordul
pe o scaltr de la I la 5, unde I reprezint?i un dezacord total, iar 5 un acord total cu itemul in cauzd. Duptr ce
ati rdspuns la fiecare item, totalizati punctele ob{inute qi interpretati rezultatul in func}ie de grila de mai
jos.

25-50 5l-75 76 - 100 101 - 125


Se poate sus{ine cd egti o Uneori te mobilizezi, Ai foarte putini Evifi sistematic orice
persoan[ hotdrdtd" cu o dar numai atunci c6nd incredere in forfele responsabilitate, carac-
voint[ puternic[, o doregti cu adevtrrat ceva proprii gi o voinf[ terizarea ce fi se potri-
persoan[ care "qtie ce gi consideri ctr efortul deosebit de slabd. Egti vegte fiind aceea de
wea de la viaftr". Egti meritil. Altfel, egti cam inconstant(6) 9i preferi imatur(e). Nu ai deloc
perseverent([) 9i del[s6tor (deldsltoare). str fii condus([) de cei incredere in tine gi se
abordezi cu lncredere Nu te caracterizeazd dinjur. poate spune cd iti place
toate obstacolele, perseverenta, pe care o statutul de "pdpug6".
reugind s[ le depdgegti. "dai" pe comoditate. Este posibil ca aceast?l
Simfi uneori un regret cl stare sdte mutumeasctr,
nu realizezi mai multe, dar atunci s-ar putea
dar iti trece relativ pune urmltoarea intre-
repede. bare: se poate vorbi lntr-
adevlr de personalitate
incazultdu?

68
69
'(e,rgle8eu nes e,r;1pod g tod; $gppce
ale el? l?ruo$? egeuoduroc pulg 'alefumqa4 nc roluapuudap earmdcerelur urp aFzoJ - alafulnu$qg
'epu{ap elefunSounc rS Hepurdap e4uJp ropunrloeretu euun q rede - agredeq.r4
:ecrqrsd
apeuoduroc eile nJ gqgEel q rS g{uapne q eund apod es
'nerun mlncrqlsd p1a,uu e1 ?ermrfcerelul
'aqceordnes
Apc?o.qeJ plseJrueur 'gepqudap gnop e-qug prrqeSau g{uengur ep FueruoueJ ufuaregrelq - :
leruurog ep smc q eun rS
g4eurog elap arapuudep o a4r4 glupod e$e1ar: FJeJsuBJl
:eueuoueJ
gnop pfuaprrre q eund es-npry1nd 'pmauo(cota|u1 p'aplo4 trgrrrH nu spspuudap 'armlrlsuoc Adnq
'oanuqlcattad 'g
inan4qnuolno 'p
ioatngouatsts $ oanzguoSto' g
iptgq1nunoanlprug '7
loaun{co na oatuzltwlllutol' I
:ed4a elpur reru eundnsard rograpugdep B eJB[rJoJ ap 1nsecold
' cle erBol?rrgrues-e uapuudep ro11u ef uezerd ispcsjuq
1irupc roun dugzard ie,rlpege I4?q rom eluetstxe lgfu,rq eruc FIec Insereln :eurelu! llilpuo3 'Z
'J1e erolsace Bep4pc rS l4ce
1rua1cerec 'rolapoleur eeJelspd ledncexo 1nlo4uoco$e
rS plo4uoc lrdrarexe ap Inun{ce lg1eqre,r eJm4srn o :euJelxe $1puo3 .I
"aJszrleeJ "eJ?4suouep :;;f ;puoc e11nul pur prryundnserd
rog:epu;rdap B ercruJoJ ep psecord 'elpugqop luns FusosJed o e1 aluazald egrapuJ.rdep epol
RnIUSIf,IUdilt UEXfi.Lm3J.m l$ rArnUOr e'lt
'eilrsrrrIIIop
ep e{eurg ug epzrcerd apmdu pugllu4lep ellrycgrsulo 'emd gpporclu gsul luns nu epepuudaq
3muspFapuudap-
lerefg,rq ep Fepuudap -
lcofepuepuudap-
:Eur1srp as EzuerpBcu! es arrc ug gfpq;,r;pr pd;1 gdnq .g
'rFolouuapuudap -
ierpqEepuepuudap-
iepqre,r uapuudep -
i el4dacred-ouozuas uapuudep -
:Eqlslp es lueJapuodard a;ec;1du; elezprrrrolnB oJlrtrrsd aleserord ?dnq.Z
'exelduroc Fepqudep -
,r*d'lT:I.::ft"iXo"uo.o.,
umErgfiudsq Eu[3IJIsyI3 z']t
zdue1e lzearaqlle ro1 eiuezard -
laxeldruoc rolliglprpce earamfgsep ggqrsodun aceS rol eluesge -
lpig,rug ne-a1 anc rec el JBop e$szerd luns -
:eJsflmlo lsod rundcu luns -
:ropepuudep ep lcf lsFelcBreJ
luauuuuad luepSuor1a4uor un ErEloleln$ggsep 15 n;flaraxe u1.rd
eppllosuot lue.qSuoa elcJoqqe'gfgpqpu eIB eluzllcruolne aluauodruoc glqzarde.r e1;.rapqrdaq
'agrapqr dep eunue' alezrleurolne
pwg ?e$ec? e.${p eleun lfgqlpce nes 1m1set 'ulceer ep elJes o armdnserd prreum ea1elllrlcv
u{nHlo[Iud30 uguuzruiu:tlu[3 r$ l3ull{Hitc t'}t
xTIUS(IiltUdgo'tI
atsa,'linndo bzalulg - a1&o1ot11str
Psihologie - SinteTe, aplicayii, teste

I'1. DEPBIilIIERIIfi: TEgf llg EllALUAnE


Evolagi corectitudinea urnltoarelor enanpri c) transferul funcfioneazl retroactiv, dar
ililfurtnd distin4ia adevlr(A) - fals (F) fi x lpl: interferenta doar proactiv
d) hansferul reprezintil un aspect pozitiv, ln
1. Deprinderile elibereaz6 mare parte din
confrolul atenfiei. n timp ce interferenp unul negativ
e) interferenta reprezintil un aspect pozitiv, tn
2. Priceperile sunt mai pufin flexibile decdt
deprinderile. T timp ce transferul unul negativ
Deprinderile se caracterizeaztr prin:
3. Formarea unei deprinderi implicd
intreaga personalitate. T 14.
a) sunt componente automatizate ale activitifii
b) actualizarea unor motive aflate adesea in
4. Deprinderile sunt ln cea mai mare parte
lnntrscute. T opozitie
5. Deprinderile sunt acfiuni postvoluntare.
Precizali termmul, tcnmenii care ltpsesc (5
n
x 2p)z
c) sunt elaborate congtient gi consolidate prin
exercifiu
d) se desf6goarl fdrl
control congtient
permanent
6. Toate fazele rcalizdrii deprinderilor presupun
e) modularea de o anumitii manieri a tonusului
realizareade nervos
7. Existen{a unor trlriri afectie pozitive constituie
15. Fenomenul de interfercnp poatefi facilitatde:
una dinfe condiliile ...................... de formare a
a) timpul foarte lung intre formarea
deprinderilor. deprinderilor ce interfereazd
8. Odat[ formate, deprinderile se integreaztr
b) timpul scurt infe forrnarea deprinderilor ce
diferitelor.... interfereazd
9. Existen{a deprinderilor permite ................... sd c) slaba diferenliere ftrtre deprinderile ce
fie distributivi. interfereazf,
10. ......,.............. se poate manifesta retroactiv sau d) diferenfierea accentuattl inhe deprinderile ce
proactiv. interfereaz[
e) consolidarea insuficientii a deprinderilor
Preciza(t opliunea voastrd (5 x 3 p.):
Trata(i urmdtoarele subiecte (1 x 7 p,) :
11. Printre etapele formtrrii deprinderilor nu
16. Analizati comparativ deprinderile, priceperile
poate fi amintittr:
gi obignuinlele.
a) etapa familiarizdrii
b) etapaincercf,rilor
17. Pornind de la definirea deprinderilor,
argumentafi importanfa acestora pentru
c) etapa invdfnrii analitice activitateaumand.
d) etapa organizdrii gi sistem atizlrii 18. Analizali succint fenomenele de interac{iue a
e) etapa atingerii paramefrilor de vitezd gi deprinderilor.
corectitudine 19. Analiza,li posibila legtrturtr ?ntre deprinderi gi
12. Printre condifiile elaborlrii deprinderilor perfonnanp in diferite activitiifi.
nu poate liamintitl:
20.Deprinderile reprezinti condifii foarte
a) realizarea de exercitii importante pentm desfdgurarea activitiitilor
b) inshuirea verbaltr prealabill complexe(12 p.):
c) prezenla 'intereselor pentru activitate gi A. Definiti deprinderile;
uneori a aptitudinilor B. Menlionafi gi explicati un efect important
d) demonstrarea modelului ac{iunii pe care fonnarea deprinderilor ll are asupra
e) intepdtrunderea deprinderilor desfigurdrii activitifii;
13. Diferenfelelntre transfer gi interferenf{ ca C. Numili gi explicati fenomenele de
fenomene de interacfiune a deprinderilor deprinderilor.
interacfiune a

privesc: 21. Elaborati un eseu de aproximativ 2 pagini in


a) interferenfa poate funcfiona refroactiv sau cadrul ciruia sd analizafi relaliile de
proactiv, dar transferul doar proactiv determinare existente infie deprinderi,
b) transferul poate funcfiona retroactiv sau activitatea v oluntar d Si atenlie. (20 p.)
proactiv, dar interferenfa doar proactiv Nottr: din oficiu se acordi l0 puncte.

70
TL
'l@.Ipot
'(g)pandooc @@@@@o@@@e ep rruroJ?s erdnse e1
ep 1qesoop pqg ld1qca -npqqueruoc '(g)m8us
uJ aulq ouaoJ rzann'I $1e11ac ep flBJ Baulpnlpy'l rzeuorfce gs rJeJeJd
'erBzrleeJep..4eJPtu
'seccns nc Afeg ol-np{rgcR} unsn d'nu'eftdpearuol
'Uipeduoc ep (9)se4e @@@@@@@@@e ceyd ri-nu 'pldulglul
'aruzlluer gS seccns es tunc eSe elunrcnl
erds (9)1e1ueuo IlSg (e1q,r;ryadruoc) lruoliuz;urfuo 1ru;13 9 pfurrn$n nc' rideccy
'rdnlos epeeredec
-uoc ards 19cep rollapl
lourdnlos @@@@@@@o@e eareclldu ads (g)4uepo
na€ur geJo'(g),rqenour reru'(g)rrrlesrc urfnd
'(g)leuEFo '(p)apearJ Balq!^$Barc'9 '(9)c4eu6adpugmcr€I l
'.Joluucnl
'otelJaqlap Incol,, ep'eulpro
(plepasqo' egegsuetruods @@@ooo@o@c ep (g)epesqo rerqc'(g)eu
'etBzrrtotdur ap aJBTII -opro '(9seo1nc11eur)
alelrcedec'(?)^ps^ou1 arr4uefuo ep llnillqy ? so1nclptu '(9)pznnEr6
(9)Pudar
'.6rtBJ ec 14 uI pgns @@@@@c@@@o '(*)4nzqqc'spuolfoure
md,,'(p)puorioue eU?oJ Iliceer surfnd
'(p)qucgdu4 ap {qesoeq elq!^llcr ug earuq1dur1 'g ^IleIeJ
'(g)puo$u'(plaradruel
'11iggnqpoc
'gtsnryercee1zry1tqqd?p" @@@@@@@@@c (e)te 'a1r1rqe1s eulq
o?lenluecce olelIM rollptu (e)p (g)depe
-?aletu 'a1e1rpq1xa1g ilEqurlqrs ep flBJ Btu1pnlpy'Z t{uelcasuoc 'e}u1mqz1s
'gqe.6grg lo1a,ru
'apllprder anurnc @@@@@o@@@c -"Iua{? JoJqn} saru,Iep
Jefiuqezuq14'uquods -1suoc idnp 'cplleue
el?nl luns elllzrcaq IBuoppep Inlepon'I alsnl luns elrlzrJe(I
'emudqoollrgnle e
rf ea;unprreope umuoc Jolurnu un e1 dacnpe ?s Raece gdnp pugueoq'eulq ep ilslcgns csormc pA ereo
'aueosrad gnop rolp e4red urp rS ppnpaa $41c11os Jr.r?qe,raope p mq mw ryc 1o4uoc un n4uad tSn1ol
'pcuruu ep mlqqs u gnre.6em o pqg lqqlnzer'epzrcard aleprmd drrm ?s eaace pdnp rq lope; nupceg
.deqeleolne
Inzer r4 fupmd lpmus un p -npugpJocu ?A ps olso $aceg ps emqoq ar soeJ 'olrqeflzep
ep IOJ el pulg elorue4xe uopug uSsce e.$np arucog n4usd 'uopeg e1de6 pcpc 14 ?r ere eJenleleolm
ep ?pcs o lapse uaundord ?A 'FaJIp pqg .&cmu op lqps,, sils sI ?ueosred o q ap loprupuese aplnlos
urpcgquepr nurS eleualqordugproqe nu'crluapr urppacordnugc apefug'emrgceg refuelsxe ep aroleu
qeIABrB ep elnuornop ep qf amc eler lelceds q '$911 pr" olspeJlp ugmSgsap erer nc e{uercge ep
rSurguo{ce arec q Fpou ep pano peEal a6e uapuudep roleluaJlp rlrgrruoJ ?qe1l?ug gc lueprle e$!I
I3ilnn g0 nmllrs tguYn1Ulgomu
arsa, grotndo'aza\t4g - a1to7ot11s4
Psihologie - Sinteze, aplicalii, teste

15. PEBSOIIATITATEI
l5"l PEn$xfitTtTEr m $sla:il
Personalitatea, in sensul propriu psihologiei, desemneazd un sistem integrator, anume, sistemul psihic
uman, cel mai complex sistem energetico-informafional, dotat pi constituitin baza unor
mecanisme de autoorganizare gi autoreglaj, autoredundante gi autodeterminante.
Personalitatea se caracterizeazd prin faptul cd:
- are un caracter sistemic;
- are un caracter sintetic;
- emergentdfuncjiondrii caintreg afiinlei umane;
este
- are un caracter stabil;
- are un caracter fluibil.
Personalitatea reprezintii un sistem multidimensional:
- dimensiunea biologicl, relativl la ereditate;
- dimensiunea socio-culturaltr, relativf, la intervenlia mediului socio-cultural asupra
ereditiitii;
- dimensiunea psihologicl, constituitd in zona de intersecfie p nativului cu dobdnditul.
Personalitatea, in general, este identificabild cu subiectul uman concret, iar din punct de vedere
psihologic este relativf, la ansambul sistemului psihic uman, fdr6 a se identifica cu acesta.
Personalitatea poate fi abordatii print-un set de factori (constructe personale - G. Kelly) caracterizafi prin:
- caracter integrator;
- caracterstabil;
- caractersistemic;
- caracteradaptativ;
- caracter definitoriu.
Tennenul de personalitate nu este singurul utilizat pentru desemnarea fiin1ei umane concrete in
integralitatea sa, ci sunt utiliza{i, de asemenea, terrneni, precum cei de individ, individualitate
gi p er s o and (v ez i c apit olul I Q.

ls.e uoItEtE IIE PEn$il[uT[TE


l. Modelul psihanalitic: datorat lui Sigmund Freud, se bazeazi pe afirmarea unei organizdri nivelare a
sistemului psihic uman:
- incongtient (nu este accesibil congtiin{ei, fiind sediul instinctelor sexuale, agresivitiilii,
dorinfelor gi actelorrefulate etc.);
- precongtient (sediu al deprinderilor gi al informafiilor ce pot fi actualizate de congtiinp;
define unrol de instanfi de "cenzurd" infe incongtient qi congtient);
- congtient (reprezintii un flux continuu de informafii gi ffiiri emolionale).

2. Modelul trtrstrturilor: personalitatea poate fi abordatd ca o "constelafie de trdsdturi" care dau seama de
particularitltile sau insugirile relativ stabile ale unei persoane. Una dintre cele mai
cunoscute teorii este cea constitufionall, degi din punct de vedere psihologic o relevanp
mai mare o are teoria lui G. Allport (fiecare individ dispune de 1-2 fr dsdturi cardinale, l0-
15 trdsdturi principale gi o mare multime de trds dturi secandare).

3. Modelul factorial: presupune reducerea manifesttrrilor psihocomportamentale la anumifi factori


comuni, specifici. Ceamai cunoscuti teorie este cea a lui Raymond B. Catell.

4. Modelul constitufional: uelabazdparalelismul infie constitula fzicd a unei persoane gi manifestilrile


psihice. E. Kretschmer diferen{iazlhei tipuri constitufronale. picnic,astenicSiatletic.
(tipul c[rorali sepoate adiuga 9i displasticul).

72
EL
'epund 0I gpJms es nlcuo ulp :rloN u ep gprdolde gcrrue$rs eruzrne?ro o ere (e
:p1uep$uocu1'g1
guerun uiurg n4ued euolrmgap else (p
epn qsuoc ep rue61s rm else (c
ellnrqcng op Iqesoep
lms e1e1ercos op eplcrexe elsfuengul (q
pm{nc-orcos-oqrsd-orq ue1s1s un else (r
:acanuoep .alcJqlncqcos ro1;$;puoc
u elfeerc o 1crunu elsa nu Gelullleuosred .ZI
(d od'gip11puosred
Is cllelqs Iruapetec flvnpae gs ?rrugc Irupec crEolone parqns (e
q p;Eed g l4eurxorde ep nese rm rieroqelg '1J
('dZD,;SlqpSuocqns$ c4erdadperqns(p
pru oe4 mp1ueuSuocur apmpuduoc ec drup lpgo,rperqns(c
q cruelsdaperqns(q
lreoSn pu o$e eJeJe.qgpeeJe llue4Suocul
crSoyorqpalqns (u
14 eJe4 epod rofur4Suoc F nuduoc eclr6,
:eps eIB ezulsodl 1a4 alec uglBJeplsuoJ
:'lxsllruolpwm{e1uouoC.0Z
. .II
ueIIIn Inloelqns else Baf8lllsuosred
..eu?o$ed leun rolnpuoc oa nrytdo stoz;paq
Is [qqs lrqrraurele,, jquzerder eaplqeuosred ':: -^
?roJEJ tl,rlrtod elleurrlge yiuzrleuy.61 :.:,i..:"'rS .'"""""""
,!10;tr' 9 p1 11,rpod ygglgeuosed :{lulure ep
?eJepJoqu
'""""""""""""" uns nigrleuosJed
llured ec JollJolcuJ ?urAeJ rsru erec e4ur&r '0r
?s olnqo4 areo ruolugep eFmrgsEq $ezrcuV'gt ?r...:l:3::...?:T::.T:
.usum ereztuBfuo
cgqrsd rqnrueprs olcpslrepelec ivn1ewg.71 o eru rraum pclqlsd pnarg 'S ml 1r rrod.6
'luepSuocur
-luepSuoc A,rueruduroc gzrleae o fu4pag'91 ?lJoel e$a roprygsp4 Jolelepolll FJpec uJ
'ro11mdp e qroel epJsormc rctu elec e.qurp .g
:('d 2 x 2) a4calqns a7ano4puttn $o7ot1 Fun
FI
n-qsou mlmlr{rsd u{egerdns emrrruoc (p pugui:ede lec e6e r$ggeuosrad ep eleuopeJ
lcenp1tqrseore elsa nu (c elsporu alncsounc rBru el33 e4ulp Inun.4
ropepurdapFrpese$o (q uelsrs rm elso ?epIlBuosred .9
aleuodorueur!.u
:('d
rS nleuuo3ur ep nnuilo3 xng un-.qul Asuoc (u
Z x9 cnsd11 an a ltuaular'lnu?uua, lozlcat4
:1nluepSuo3'91
'acqlsd
ra{uqSuoc
rr eueuroual ap aredelul o 'ereo1eeJc
e €et ep ?llroJlp Ietlpar erezu?8Jo o are (a ti Fzqms o a6e uerun crqrsd Fua$rS.S
eprepuudsp rS gp{uelodeuouaur epuudnc (c
'Iue$rsrmpuml?cp
refur4Suoc
'uelpurs jzeeuo{curg'aurulcere1u1 14
e ap glerdorde Ecrrue5rs erezrwfuo o else (q T
gsrroqrms
lgw rJ 'ap1oz11uns nu ecqlsd elesecor4 'p
prrrroJ qns AseJlueur es eps apmrnuduoc (s 3uuumefurg
n4ued pegodun reru loc 'crqrsd secord
:lnluagSuocar4'91 u un ee ernlqsuoc ee1eqpuosJed'g
IS?suI
'proJIIn9
gleuoien rcznre8ro o gpssod nu (p
eglr"loqq qud jzeezueperec es (c
T A etse rqrl"uuqlsd pplepotu ltuo1eerC 'Z
'slrueNls Jep"Juc rm eJ? ?ep{l?uosJed 'I
oluer4lues'Iloua'efqnqe4 I
ep o1eltrp ndrcurrd gdnp acnpuoc es (q z('d 7x S/ G) qBJ - (V) .rylopt tlctryqp pr@W
PiqnSuoc yfiunn npnopuun urryrryailn funlwfl
SUTnTmS gg LSSI :Ugr[IlTUilt]SUXd 'SI
3
atsat'lioclldo azawlS - a8o1ot1rs4
Psihologie - Sinteze, aplicalii, teste

ptBlluclll rnAilzlc$otlLi I PEns0ilil.ITiTtl


eului, model pofrivit
Aceast6 teorie d personalitltlii se bazeazl pe propunerpa un3imoag] al stadiilor
.ar.riu to fiecare iioi"ia .o"iistr trei staaii oi uzr ate eului, stadii active, dinamice gi observabile:

stadiul de plrinte, de adult 9i de copil.

- cuprinde comportamente, gdnduri gi sentimente reprodrlsg din infllenfele


pa.inlitot sau prin imitalia altor modele parentale ; coniine aslfel norme,
inclusiv
-oto13i., unul dintre
atitudini, credinle mogtenite, de obicei prin identificare cu
principiu doul substadii, relativ opuse:
perinliibiologici. Cunoagte in .
,. . .
t.'ptrrinte-critic:
-- deosebif de critic, constnriegte permanent reguli, 1ing la
Or"ftotit" sale, cautli 9i identifici Eeteli, folosegte un limbaj absolutisl
despotic; este opresiv, omnipotent, dogmaticl.
2- plrinte edo""tirr aibctuoi, empatic, grijuliu, chiar sufocant; influenta
educativtr se poate manifesta pozitiv (protectie.sincerd 9i autentica) sau
negativ (ajutorul acordat este devalorizant, indezirabil)'

- cuprinde comportamente, ganduri 9i sentimente ce rlspund-direct-la


situalii,,hic et nunc" ("aici gi acum'); arbitru-lntre tevendicLile Eului
iiriit"gidorin{ele E uiut cop}l;este o instanp obiectiv6, logicd $i realisti,
'fbra implicalii emolionaie, acliunile sale- fiind caracterizate de
ancorat in realitate, este factual, funcfioneazl clar gi precis,
obiectivitate;
are un comportament adaPtat.

- uneori intuitiv, creativ gi spontan, alteori rebel gi nonconformist_sau


dependent gi conformist, gdndeqte, -simte 9i se comporti conform
patternurilor folosite in copilIrie; se divide tn:
L Copil liber: spontan, curios, distractiv, natural; nu acordl prea multil
atenlie regulilor sau limitelor impuse, fiind liber, nerlbd[tor, impulsiv,
neast6mp[rat, chiar f6r[ confol;
2. Copil adaptat: conformist, supus, adaptat; fie se supune la tot 9i la
toaie, tn sinsul unui pseudorebel, fie conformismul s6u extrem se
datoreazi lipsei de speranti sau unui sentiment de vinov{ie'

Fiecare stadiu are o inctrrc[turd energetici distinct5. Ele coexisti infi-o


manieri latentii qi intrelin un
dependent unul de altul' Astfel, fiec[ruia
ai"f"g ain"-i. gi continuu in interiorul nostru, funcfiondnd
(scal6 mlsurare dezvoltitrii stadiilor eului), dupf, c''m
dintr|noi ri corespunde o anumite egograml de a

urmeaz6:
Spre exemplu, egograma al[turatl poate
corespunde unei persoane hipercritice, supusl
regulilor construite de al1ii, incapabilf, de
spintaneitate, egocentricd gi chiar cinici. Maigult'
eite posibill stabilirea unei corelalii inre-un tip de
egogramA gi practicarea cu succes a unei profesii
1i" a"to. are nevoie de wt Copil liber mult-mai
dezvoltat, in timp ce ln caanl unui diplomat" Adultul
trebuie sI fie de un nivel superior).
La nivelul personalitlfii cantitatea de energie
existentii la nivelul fiecf,rui stadiu este constantS,
aga tncdt modificarea nivelului energetic i! cazul
unuia dintre stadii presupune modificarea
corespondentl a celorlalte stadii, egograma unei
persoane putAndu-se modifica sub influenta a
diferi{i factori.

74
'4nurtqo eleureGote ep ruor pu.sud rlglqeuouad
raudord p 1erJod lmJs un ?eece jdnp '$szpe1 'unruoc Jo1trunu m e1 $e3un[e ?s pugcJecuJ 'uinl?Ae
Iag alec rlereduoc 15 ereqe,re l$eaece luepuadepur 'tzozyleat gA gs arruosred gnop roqe ?euaruese
ap Jiuqcllog nrwn erereg 0I q I sl ap ?Iecs o od le$eurnfte lfenlena 'leJrsv'ege,q:d ?A ec €eer
r4gum.6ota o {m4suocps riucracr4'erellolzep qgcr{ e$all4s?olee1u1rpuosradgc lqqdeg spgodul
:3Tg$,HSgTffi
.,"lel9dns
g n51 '$nec o ps qnp .,JaIap
IoA aL :(e1qrp4 1ng) elns ?noc[,, :(qnpy pg)
*u6neqcses?8 ..llnsBec
Iu-nN, :(pdo3 pg) glsoc lgC,, :(lFpV InA)
:aillqd :tppY - ilnpY
- IldoJ aicoamtl
:nlduexs ardg 'elpegp eueosradel pryudredu rqne ele IrjNS pnop asurp (U) smdspr - (g) puns arypEa1
ad aEcadsar lxeuooep IeJ$p un-4u! 'ueuaues" ep ?ppJdJeur g eled plBuo$edr4ul BeJscrunuro3
'el?o{s
-pcgd 'cas g$ 'apg1doc rFEa:
pt8u pzeeuodc sluruI? aprdord mEus
ep rcu 1Se11qe1s rS
-utg ?l"p 1S-nu
amcnqasPselq 'eseouelapda lrolerurou e rS
-edecr4 aueos 'tceJ -FEar e gfuasqg
-red : gnlexa : snlaxe gdo3 : snlrxe elulJEd
gdoc;S alugpd
:nydwexa erdg 'esnlcrc ilms llpels lnop ms prm anc ug (erqlwczep) nleqrs 1* 91sxa 'rnftseq
atsat lrJorr.tdo bza\alg - afioprnsd
Psihologie ; Sinteze, aplica|ii, teste

I 6. IINItIUilt. PENSOINE. PENSOilIIITATE


I 6. r mDtutD.PEnsoffi l.PEnsoilrUTATE
Individ = termen utilizat pentru desemnarea caracterului indivizibil, unitar al unei entitilti. Tennenul nu
are o utilizare strict uman[, trimilAnd ln primul rdnd la dimensiunea bilogicl a unei existenfe.

Individualitate = oricare individ are o evolufie temporaltr specificd, ceea ce lnseannd o anumitd unicitate
aexistenlei sale.
Persoantr : term€n utilizabil doar pentru desemnarea fiinfei umane, trimite la ansamblul rolurilor gi a
statusurilor pe care o fiinB umand concretil le adopti sau li sunt impuse din punct de vedere
social, altfel spus trimite la individul uman in ceea ce acesta are specific.

Personalitatea : simetric, se poate aprecia cd reprezinti modalitatea de fiintare specific umanl ca


determinatit de aspectele informationale.

16.2 G0il$HrrT[ Cf; XUCTEU lt PEnSoilltIflTII


Congtiinfa constituie nucleul personalittrfii (specifical psihicalui uman este aparilia conStiinfei).
Trebuie sd se facd insf, diferenfa infe:
- congtiinfa implicitl (primitivtr, nediferenliath, conStiinld de ceva);
- congtiinfa reflexivi (apare ontogenetic, presupundndapailiaweiconStiinle desine).

Congtiinfa de sine este precedat[ tn formarea sa de constituirea unei scheme corporale gi a unei imagini
a propriului corp. Procesul fomrdrii congtiintei de sine se incheie in jurul vdrstei de 14-15
ani, moment ln care se declangeaztr ultima etapl ?n formarea personalitiltii.

16.3 DrFEnEilrE in UlxTESTfrBET PERsollltniflI


Caracteizarea personalitdfii doar din punct de vedere sistemic este considerat?l adesea insuficientf,, fiind
pierdute intr-o astfelde perspectivtr diferenfele de manifestare a personaliti{ii.

Una dintre perspectivele propuse este cea funcfional5 (G.A. Kelly), care insist?i pe ideea de constructe
(idei, conceptii, convingeri, atitudini etc. prin care ne raportilm la realitate), personalitatea
aptrrdndastfel in calitate de set unic de constructe.

Personalitatea poate fi abordatl qi din punct de vedere stadial, dezvoltarea personalitlilii frind
conditionattr de fiei categorii de potenfe ereditare: partictlaritdlile analizatorilor,
p art icul aritdlile sis t emului nerv os centr al gi instinctele

Oricare ar fi perspectiva abordtrrii personalitiilii, fiebuie sf, se sublinieze


cd unicitatea, originalitatea
fieclruia dinte noi nivel general, diferenfelor de personalitate, aga lncdt se
se datoreaz[, la
poate aprecia c[ termenul repreztntAin cele din urmd doar un conceptfunclional dtncolo de
care trebirie sf, se treacl ori de cdte ori dorim sd consider[m o frtnld umand concretd in
existenlasa.

76
LL
'3pmd 0 I ?Proce es ilcuo UIP :FloN else ealxeUe.r 1af ul11Suoc r1f ;.ledY '€I
, (d p6)'nrpsur$epqeuoued
'pll1pq eJluI etuelslxe aJculIIIJelep ernugE(P
ep a11rfular $e41ew Ps ?Iru?c InrPec Iulpnltle(J
uglqEed 7 nperuporde op nese m dsroqelg 'IZ 1ulPn{de(q
(d gfl Qewnl'1),,' PPmaPe plunfuoc(r
eJ?lnu46 o-4utrd eredncat lod as erec :epllnlpsuoJ
glquel'J ererzrgq ap eperE ollreJlp glur.zatd alse gigllluuosrad 1u e1q1sd IneIcnN 'ZI
e$epgns euermt qce1uoc ap 4rsdg 'apuqeyo
rq rrrdoc ipple$ualod eem{o^zop ' gueosred
liesetd
n4ued Ior lm ne plrep ep lrrs lllu.ud o ermdsp oJBJ ap JoItroI"A tS ropmlcn4s
cruc tS eplJe^ rriepdod rorm eJdnsg
gc Wralr-^Islsep 'ro1e1nqrr1e Inruelsls Ear1u1 apuudnc (p
elv4leil lpnls Joles€oJelrmu ellznltuoc gueun ?img e1 ruumu gcgdxe pra;ar as (c
1rms ereo1etg1pe pn ("') pteuaE-Flcos uaPts ec rnlnrusnruEro
rS relocS telpung lec luns mlqrdoc cnuapd Illqulqlzr,upul plcedse e1 graJar os (q
r?ru lec Asr4 gzeafuang:ul eJsJ luolcsg,, afugtaun
: feluauto3'67
!xa1 1ruoryrum JolrcqsuelilJ€c eI eJueJeJ ece3 (u
"e1e1cgm:eraneoeptueosrad
e?I?psls 3Jsllo^zep nBs alclllBnpl^lpuI'p!,rIpu! :unce.rd
o eJe eepilleuosred !t E:teplsuoJ es eo aQ'6I
'earunl uplardrelut lfuanncuoc lueulJq roun 1a13o1oq1sd lrupec
ug lu.re;ard else elclllcuosred ep 1nueureJ, 'II
erec uud apn4suoc ep tuelsls Im alse
eeplrluuosred eleryc r^l4od eeopg 1lv4l€uv'8l :('tIg x g)p4nor oaumJdollozEcaq
1$g4puosred €orepaJlusul q roleiuers3p
rc rlueruelep lrotosJ pqtsod p4 $uz11euy'1,1 else rolepn qslloc lelJoel IruolseJJ '0I
'ap4leuosred sp epufueru pns us eeplrcpm tS 'eps """"""'
eapryrm'sueruir ra,furg pnc 14 gc riegaunfuy lt gluolpp pr^rpur e1e{lec uJ eqluau ss ppl,r1pul '6
:(tI 1 x g) a7cagqns a1anoqnun ilotou
else elEnpr^rpur III?tlcrun tS IIlptIun
IelueptcceJalcerec rm ere (P
Arl€u rreum rnlqerfuelod e gluauodruoc o else (c
pnc u!'8
eereudueur slnsred ec eeet 'm1nuo
9II€UIn
acrSolorq uuntsuaunp pllqs1tullss alse (q
""" ruop else g1c11dut eiulrSuoJ 'L
epuodeuuogut 'ligpue 1em p rs{un'UqFI^Ipq fuepeJ?t
elelcedse ep olfcurg u1 plnrustue8ro Ezslqlqns es """"""""""""' ulrd '9
ap Fueuxel
eF unlelru eilelJoleJ earq8ar eundnsard (r t(d
:gflq;luuos.rad e pc;qsd raunlsueu4q'SI
C x 9 cnsd11 am lluaunr'lnuatuta7 $ozgcat4
ecqsrltu{ rf a,n11doc egig{cedec (e
, roluolvzllurna el$gqnalncpred (p 'sacord
ufrnpiuoctSpa (c n un else eqs ep gaiqpSuoc sereIIIJod'S
eleputlsut (q 'e{euuogurap
luaueurad qqqcs ezquer ePod
m grRtr
Ie4uec so^Jeu rqnrueprs e1$g1pupcryed (e T
:1uns gdueppra ugasnd es nu rnlnusluetro ruguolfcrng esrelSea '7
g 1od ea erqlpere efualod ap algroEalu3 '71 'rslquSuoc
e$pede otse ueum mpcrrysd pcgrcedg 'g
erqs ep laiqP$uoc uereqo,rzaP (P 'aslqtsep eruelsls 1rms elerusluufuO 'Z
eqc11du4 E :gpurptpgplodural
relurnsuoc eAFaUer piquSuoc eeru.€ept (c erlnlone o eJB ec pr,rlpul ecpo nc goder
BAec 0p tr uu gzso4llrn es iueosred ap FueuueJ.'I
relurfuoc eqcgdtq raiuttlSuoc eore.6e1u (q
z('d yx S) G) qsf - (V) lry,t'pp Dbrrgry puWW
Isnl3uqsln mlnleruu eerqlorrzeP (e
:ep g4uuolf;puoc ydunn &piloquun rnwrwatn fon7wg
gulffitttg gtt Ist t :9,luJ.ngilosugdTt{B0sugd'0lilfllll'9I
atsa, lloclldn'azalugg - a6opr$sd
Psihologie - Sintezq, aplicolii, teste

TIPUI DE PENSONil.MITE
Aceasti teorie a detennindrii tipului de personalitate, ptezentatl ln lucrarea Descoperirea propriei
personalitdyi (Paul D. Tieger gi Barbara Barron-Tieger) , se baznazl pe patru aspecte fundamentale ale
personalitifii ulnane: modul cum interacfionlm cu lumea gi direcfia in care ne canalizdm energiile; tipul
de inforrnafii pe care le remarcdm cu predilec{ie; felul ln care ludrn decaii; preferinp pentru un mod de
existenp organizat (adopt6nd decizii) sau spontan (absorbind informalii). Aceste aspecte pot fi
interpretate ca dimensiuni, precizate prin iatermediul unor scale:

Extraversiune (E) Introversiune@


Senzafie(S) Intuifie(In)
Gindire(G) Sentiment(Se)
Judecatl(J) Percepfie(P)
Pe fiecare dintre aceste scale penonalitatea voastd se afl6 de o parte sau alta a punctului median,
manifest6nd o preferinti sau alta. Desigur, in viafa de zi cu zi ne manifest[m variat, pe fiecare dintre aceste
dimensiuni, dar existi preferinte int-un sens sau altul.

Extraversiune (E) IntroversiuneQ) Senzafie(S) Intuitivi(In)


Extavertifii igi concen- lntrovertilii igi cana- Senzorialii se lncred in Intuitivii se lncred ln
treaz[ energia gi atenfia lize az6, aten{ia g i energia ceea ce este sigur gi inspiralie gi in deducJie,
asupra lumii exterioare, asupra lumii din inte- concret, le plac ideile noi le plac ideile gi con-
cauti alte persoane gi le riorul lor, le place s[-gi doar dacf, acestea au ceptele noi, pur gi simplu
face pltrcere interac- petreacd timpul singuri. aplicatii practice, pentru c[ sunt noi.
{iunea, ln grupuri sau in Ei lncearcd sI lnteleagl apreciazd realismul gi Apreciazl imaginatia 9i
relatii bilaterale. Avdnd lumea inainte s-o judecata sdntrtoasi. Le inovafia, se plictisesc
nevoie s[ perceapd in perceapi in mod direct, place sI utilizeze gi s6 relativ ugor, folosesc
mod direct lumea pentru o mare parte din desdvdrgeasc[ tehnicile metaforele gi analogiile,
a o intelege,extavertilii activittltile lor fiind de deprinse, oferd descrieri sunt orientati spre viitor
sunt afragi de o mu{ime naturd mental6. Eviti s[ detaliate, sunt orientafi etc.
de activit?lti, le place sf, se afle in centrul atentiei, spre prezent etc.
fie in centrul acliunii, sunt rezervali gi igi fac
sunt abordabili, tind s[- noi cunogtin{e cu
gi facdnoi cunogtinle etc. greutate.

Gf,ndire(G) Sentiment(Se) Judecattr(J) Percepfie@)


Gdnditorii abordeazl Sentimentalii, atunci Judec[torii se simt Perceptivii prefer[ str
lucrurile f6c6nd un pas cdnd abordeazi o pro- fericili dupi ce au luat lase optiunile deschise,
lnapoi, analizdnd blem[, fac un pas inainte, decizii, orientdndu-se prefer6nd sd se simttr
obiectiv problemele. judec6nd efectele mai intdi asupra muncii bine in prezent gi si
Aprecieaz[ ra{iunea, acliunilor asupra celor- gi abia dup[ aceea, daci termine treaba mai
justilia gi dreptatea, lalfi. Apreciazd empatia mairdmAnetimp, asupra tdrziu. igi schimbl
aplic6nd acelagi stan- gi armonia, doresc sf, distracfiei. Igi stabilesc obiectivele, pe mtrsurf, ce
dard pentru toli. Pot fi placd altora gi igi aratil cu obiective gi se strdduiesc noi informalii devin
considerati lipsiti de ugurinli aprecierea. Pot sI le indeplineascd la accesibile, le place str se
suflet, insensibili, fi considerafi hiper- timp, satisfacfia re- adzptezn situafiilor noi,
nepdsdtori, consider8nd emotivi, irationali, slabi, zultind din incheierea satisfaclia rczultjind din
cI este mai important si considerdnd c[ tactul proioctelor. Considerd demararea proiectelor.
spuntr adevlrul decdt sI este la fel de important ci timpul este o resursi Consideri c[ timpul este
aibd tact. Sunt motivafi ca adevtrrul. Sunt finitit 9i lnceracd sd-l o resursi "elasticil",
de dorintadereugitd. motivafi de dorinla de a utiliznze cdt mai efi- acorddnd mai pufintr
fi aprecia{i. cient. atenfie termenelor finale.

78
6L
'elpeJo euiaFmuodo '$1qpcn4uad$egldtuoc :otrru 1or un pugcnl
'elJeloJd sdps nu B n4ued nJcnl eard luanep rcd '$1e1 elolueu4lues'lflqlsuesul
nlued -rec ed r-npugffieu'1ud 'rrolgpqgreu 'rznlqo
1nseJeltn epedeJ rn8uts mrm sJrpep es
A11eler prerd rSg rycq eSz e alglqg, '1ce1 ap $1sd11 -ord elec 1uns gruauoc 'Fnp g
1o4 'euntfoe
'e111ulep nc Acs"espclld tS tltqtsuesul Ipelop erec opJepuuts alern8ug 3l
lsrpoIul pu93eJl
es ?s pull '?Jolsac? pd es rS qnru eord cseq 'aqe1s rS elaprmd ?dpd
u4 epmtep uoelm
q
eereuudxa 14 rlueclpr -?S es lJoeun'pJepusls o8upslp 'rEelerls r*n1ol net 'ytppeduroc
lod
eplrqasoeq'gpazade{e
luns :aqe1s rolelcund e$glllspour psrq p.rorfl rrmq 'dncsguq 1uelcg
eeJepelep ug rluelecxg 'erfenoul 1S ee1e11rr -eJool'a1e11cec1dsrad -n{s ep rycsp ropun{m
'rri1e n4ued gzeeluoc 3c -IpaJJ prnrcardy 'apc rS edFtul E$elecxe o ep oJuolttl slefunesuoc
eaec seJepel nc sasepe -l?tq nu gcep 'e41oco op undstq'ous q €e1etu ep desanlur ntn {nru
prryca4 'arruemcads rS -olne ep deuotsardurt
g tod e1s1t1n3or, pc png 'pdncoard 11 ec eeal
lru.leqSeu4 op,lgqrrpce greplsuoc rS ro1pmlup pqrJeu
'&r uopuadepq tot uJ duepduoc ?ur,rep
ep' r$er1e luns '{uep elelFII azalsel ?s eceld pur lec 1mg 'gcpcard ?s pull 16 axalduroc
-uadeput ep luleJlxg e'I 'edp$qsod epo1e1 q esnd rept ep.ndord eurelqord aAIozoJ Ps
'sues lsoc? r{ dpFec rluepgnsl$touolleplep gpe,r rS-9s pug8unfe aceld ay lcgtpue tS tct8o1
ad elnurlls 1-e erds $eulcse; lrms 'uo1gzuud !$p nc tS rup tS1Sq ta nc eP ilqesos( '4slIIBaI uI
rS rup lluuosred sluelad -e.quI rung 'uerepd tS $ueExa ilrns t$omaEut JolFrnlzl s aEuuoJsuB4
-uroc erds elieullcul elueleduoc luauerured rS rct1uc 'tct3o1 'epu ap eermdce q$F d
o gtseJlrlsru gcsearods t5-9s puglnqc -6uo repl ro1 eprdord azefrJp r-ps {tcueg pns
Aeiunuord
'lcpdarsrSrsrcerd]cppc'lfndeclrd'$uet11e1u1 ug efurparc Augisns 15 edg1111qsod gfupSn
'iorretxe uj rizsulep '$ergqrol luns JSoreuet el ps eIBl pfuepduoc nc p?A '3un1 usru:s1
rS lle,uozer 'llntpl tf gfutzqua 'e11r?con ep IS elwouoln? eP ed yolecgpeld fluelerxe
'rcr3o1 tS rpn1ca1a1u1 -ord 13 npurys tsaqnl eroleu ne 'qSruodcaye4 rS rSorueEur uo{pugg
dcull dculu fOUII f9qIl
lIlluocal'riezrueEnep{qesoeP
nu olurucnl pugc I$1,rF ptqgeu 'erualqord reun
-eEeu gurlap gs plrgz 3 eJsolstolord eaued
-uq lS eprnrcnl rqueru csoQdap ac pdnp psu
-11dns pugcrlduroc 'Ie -{ul preld $1 'Joymcep 'ellpEernc azareEexe 'roprmrfcu ap ecrtol
n4uadepluoudosmr$ ualsdop t4 SE{nrHp ?s pql nes rieugfgdpcr4 alafrncssuoc erot6r 9s
-uoo nu euEol 1zpc ns $ nrcnl rntuls mrm 'cpcerd iqs ep drsdl nes roIIFIcep earetdop'e
1S
p$epruua uyrep ?ueos edns€ e1e$ef nc ?sug eeseps?sullung'euo$ce q ldlJd pd es 'dp1rolec
-rad gcseounc As tunle lzee4lraouoa as 'elgrpl s ep eluleul eliuep elet,r uI Alsecxe
ac adnp rrep 'epluaur -pr ap p11d rS uolgzarcul nr pugcegat 'areo1e1 ec11du4 es gs eSunfe pd
-Ilues uoereJ grurrd 'inprnit-r ro1 erEraui -rum1s Ims aleuralqord Jnpca;e pfunuord pqlg
-xe rS1 '1pgtsuas euso; ad as-npwnzlq '1lStu gc gaprsuoC rol rcIepI 'pqpapl pns rf gpzm
trms athqealq'flelutzat -JoJuoJ-uou trms @elds eerecgde tS eeJ"ldect€ -efuo arunl o gus;erd
'rcer gleJe es Joualxe ug -u1 gzqcarde 'ecopnl 9s gundur Es Anm '!$H lurls oc Beec ad sop reu
rsep rS declpap ep ure4xe rycap pSeelalW 9s Pug.mo -eap1 15 ducTpep'{elo'I es-npugz?q Uzlcep nBJ
gro;ad ?aueuasu
luns 'tuny ueluJel pu 'r.iftntqtsod '?Aeqe ecuo po qnu 'duers,rasredlf tSotcuqS
ed grrpcsduad Auelerxe aC e11nu rew gzelcerde o eJBc -uoc 'tltqesuodsar 15
o eesep€ qlap ',rpdeusd pul lgc es.Iqtsep sze.4sld ed greoualut eImIzlA rup '4$ezn1us 'tctfueua
rS rSorrnc '1n11decer gs pugre;ud lisqilqsod o ap llealloul luns luns 'eIIJnJcnl el?ol
eprrre4xg'epuosredap ap lledncoard _puttg 'gleuosrad sleluEelut e1 luuosred $epsuoc
-opa e$a4:d ec 33ec uJ 'luqldpd locqceds rm rS eruJeJ elueullues truls es tS ?JnPI?t
iacruralnd aluolmilas nc nc eier,r cse,ru4 '$p1
I"eJBouo Is lqs cmrelnd len-guod e$eelel 'lJolfz
rm nc l1eto1 gS pfpapl -ucr4rSprpearc'1ueluods 'geqEgo '{uepuedapur -Jolec qJeos ep cseJg
lpqrsuos luns ?opoueut 'u$umdo 'lou IepJ ep lrollp,rg3 pulg rollepl potu 14 riedncoard putg
eruourre gzerce tdy tS rusazruue ep FIIdNnS euml o-IuI csaryrl lueumo ep uoIqil ImS
desull desulg
" I€SUII lltsulf,
' eJu1seJluuur eP gcgtceds aplgepout
o nc e1greg
.alulqeuosrad ap rmdp
91 e eerslfueraggp elnnrsd epztcard JoIIurusueIInD
eeJ?qquoJ
arsa, 'liorndo'azaqalg - afoqtttw
Psihologie - Sinteze, aplicalii, teste

ESGJ ISGJ ESSeIn ISSeI


Deosebit de capapbili tn Seriogi, responsabili qi Motivafi sd ii ajute pe cei Loiali, devotafi, plini de
realizarea practicd a sensibili, igi onoreazi din jur, se dovedesc compasiune gi receptivi
proiectelor, leplace s[ fie intotdeauna angaja- responsabili, prietenogi fa[[ de sentimentele
"vioara lntdi". Res- mentele. Precigi, meto- 9i inpleg[tori. Acordd o celorlalfi, sunt indivizi
ponsabili, congtiinciogi gi dici gi cu mare putere de mare importanftr rela- realigti, pllc6ndu-le
credinciogi fatd de concenhare, dovedesc o ;iilor cu ceilalli, tinzend lucrurile clare qi precise.
obligatiile lor, sunt mare acuratefe tn tot sd fie populari, amabili, Responsabili, sunt
organizafi, sistematici. ceea ce fac. Precaufi qi doritori sI
placd qi extrem de meticulogi,
Sunt impulsionali ln a lua traditionali, sunt buni vorbtrreti. Sunt foarte tinzdnd instr s[ fie
flssizji, interesdndu-i mai ascultiitori gi se dove- sensibili la indiferenp 9i conservatori. Ticu{i gi
ales lucrurile practice gi desc calmi chiar gi in la critici, avdnd nevoie modegti, se dovedesc
stabilitatea. Sunt fermi ln momentele de criz6. sE fie apreciati. Au un seriogi gi muncitori.
relatiile lor, degi viafa Dedicafi sarcinilor care puternic siml al datoriei Protectori gi devotali
sentimental5 $i sociald nu le revin, se pot pierde gi al angajamentului. prietenilor lor, congtienfi
prezint6 un interes insd in detalii, devenind heferd sd evite conflic- de importan{a muncii
deosebit. Se simt bine atunci rigizi. Adesea nu- tele, trecdnd cu vederea depuse, sunt preocupali
atunci c&rd ii judecd pe gi exteriorizeazi senti- adesea propriile nevoi gi de respectarea obliga-
alfii, putdnd ajunge mentele qi se pot avea fiindu-le greu sd spund fiilor. Triiesc prea mult
dicatoriali. Lasd impresia dificultitli in a intelege "nu". Pot pare rigizi gi in prezent gi risctr sI fie
cf, sunt reci gi nepistrtori, nevoile celorlal{i. tind s[ ia foarte rapid exploatati, ajung6nd sI
absorbiti de propriile deciziile, pripit sau sd facd totul singuri. Au
planwi, fdr[ si acorde amdne indefinit jude- predileclie spre plani-
celorlalti importanfn. c{ile. ficareaexcesivf,.
ESGP ISGP ESSeP ISSeP
Activi, veseli gi spon- Persoane directe, oneste Iubesc oamenii gi sunt Persoane bl6nde, sensi-
tani, preferl sd se bucure gi pragmatice, prefertr entuziaqti faftr de viaJi. bile gi grijulii, nu-;i
de clipa prezentd, in loc mai curdnd si ac{ioneze Adaptabili gi relaxati, se dezvf,luiesc majoritatea
s6-9i fac[ planuri de decdt si converseze. Nu dovedesc calzi, priete- idealurilor gi valorilor
viitor. Extem de realigti, sunt pretenfiogi 9i inleleg nogi gi generogi. Obser- lor, foarte personale.
se bazeazl pe simfurile bine modul tn care se vatori realigti, vtrd qi Aparent modegti gi re-
lor, sunt curiogi 9i fini desf6goari lucrurile. acceptf, lucrurile aga zewaTi, sunt in realitate
observatori, acceptSnd Analitici, sunt interesafi cum sunt ele. Toleranli, extrem de calzi qi
lucrurile a$a cum sunt. de principii impersonale, se acceptii pe sine gi pe entuziagti, dar nu-gi
Amabili, flexibili $ amu- esentiale, sunt curiogi gi allii, ctrutdnd compania etaleazl aceast[ laturd
zanfi, pot fi pricepu{i in buni observatori. T6cufi altor persoane. Perma- decdt fap de anumite
relaxarea unor situalii gi rezervafi, pot pare reci nenta socializare le persoane. Nu sunt
tensionate. Preferinfa gi neplsltori. Sunt poate aduce insf, interesa{i sd li domine pe
pentru trtrirea din plin a predispugi la timiditate qi necazuri, fiind ugor de ceilalli, fiind rlbdltori 9i
prezentului ii face insd sd adesea nehotilrdfi. Au ispitit qi avdnd probleme flexibili. Privesc putin
fie cam haotici, lipsili de dificultitfl in a irnpdrfi cu cu disciplina. Viata dincolo de prezent gi
tact gi extravagan{i. Nu- alfiireactiile, senti- activ[ li fine ocupafi, aga uneori igi rezervl foarte
gi fac probleme cu mentele gi grijile. incdt nu prea reugesc s[- putin timp pentru ei
planificarea. gi faciplanuri de viitor. ingiqi.

Evaluafi-vd propria personalitate, precizdnd pe fiecare dinfe scale propriile preferinfe. incercati, dupd
aceeq s[ vi identificati propiul tip 9i sd schitafi un model al manifestlrii personale.
Extraversiune (E) Introversiune (I)
Senzafie(S) Intui(ie(In)
Gtndire(G) Sentiment(Se)
Judecattr(J) Percep{ie(P)

80
I8
'lUJotuB'llcflede !;c1u1,r8ues'grlleuieg
'gSo,uau lqqueupues '.t1oga1or !;fruo;sud :epluauteladurel ;.lndp 1do epuudnc
ppluauarsdtual er3o1odil lnora tS InulslallJB 'ue1u1;,q1oura :glerue.lud lerl ep edcutg
ul gplu4lep o$a plsluerlleredural erSolodn :BllrsJeld\ '11'f, lS suru,(e11 'O fnl u!Joe1.'t
'Fcrlocrnaleu/llqqsq lnueaoJ|ul -
I
pc4euf sg4-tq Bls 1ngeaor1ul -
ipcrurlEues4lqqs In;.teaBr1xe -
ipcgeloc4qe1su! FileaBJlxe -
:rmdq alareoryuun pugzlceJd' apqo\sul elat 15 Touo/owa anpatap tcund up ayqo1s
a1auoostad eryr4eiueregp prrySnppe 'tunf 'D'3 Inl suoel PnleJ 3 :r1cues,{g 'H lnl BIroeI'g
'(eun1s.re,ror1u1)
plpop@tu! oawn1 atds tlo1ua1,rc Tuns pllo ec drup 14 '(eunlsla,rulxe) punlta oawn1 atds
Tuatapuodatd iouapn ilns luawoo !!un go eaJslelsuoo €1 ap 1rutod u :3un1' 'gl'3 ;nl ElJoeI 'Z
'Fcllocwleu/qe1s lndg -
lncrpufeg4uel'tcrqlgqJa'qu.ra1nd pdg -
lpcrurn3ues4lqou'leJqlgqca'c-ru.relnd pdg -
lncFeloc4qqpxe lulqggqreau'o.ru.re1nd 1nd;1 -
:lsllunlep s rcllslJelc?rBc Jolsecp vz?q uI
'
a,not ndns a soo Arau Jola sacotd oaloypqow
15 (efiqqq rS edelcxa) pnq ap asooMau asaco.td
pnop alar a44 luqlrytlca ?5eece
uTgtoutmSowul o1&oua nos ol,otelgJaJeJ as erec '(puomeu) pmq ?p asDoMau laqPt
allcltslrat?o,tDr ep 1ep alse (re11pare pzlcard) g.ruolladns fsao,uau elu11,rllcu ap 1nd1tr
'eplueururedurel agrndg rS gnol.redns Esuo,ueu
elcl!^llcc ep a1;.rndp e4ug efuepuodsaloc term elua$txe pzlcerd e :aolaBd A'I lnl Eroel'I
:rlurtue lod as aplueureredurel IIJoel elu?uodrn reur elec a4qrg
'JlIoJuBIetn IS cgauEag'cgul,r8ues'q.reloJ :pnzn alezllpn
apluaururedrual ;.rnd;1 nrled rolsc epnumuop puglep lueruoru lseoe ulp '('u'e'I n plocas)
soy ulp 1e.lcod111 mlruopop e ?ec else JolelueuBJedura; e aIBJUIsBIJ ep elupJecq e4uIP €ur!.Id
:fTU,txSrw:Idt!il llglntHl,t zzl
'
Qn n no mc) gt1.ro1e,r-puo.rf qar e.rn1q rS 1a 11u1pw1tdo)
gpuqferedo{Bluaurulsul Brn1q oltrnue 'aueun 1$pqeuosrad eP urqel gnop erye1a1ec uud
es-npugzneJcuoc elcedse g1sece 'auuun le{npuoc elg elBrItJoJ alapedse gnt4catd plueuu.raduel
'1$gqpuosred e gqldop erezlPer
o pugirued plueururodrual dp erecgo 'elrluauruladuaq lo1-rr$nsu[ BeIBzIJols,r ggqlsod
elsa nu gJ gtelr. ncs?uug n?s Fuepam3 'ce1d ed luns eu nu aJec Joll46eJruetu 1nlo:1uo3
pqrsod alse Jep 'us uanerglpou ggqlsod efsa nu ryJq ?SB tncsguugralJuJBJ un eJG InlueulBJeduel
'epluaureUodruocoqlsd a4seou JolF!1seJ1IIP1II rorlqnl erdnse uperdrue 1$-npugrmd
aptueuraledruel a11r1Snsq 'a4so,ou t1!p1t1ouos,od o pnlol parsatdra lDw oaz elnlpsuoc lnlueuranedrual
' paoun Dnnpuoc lmutotanpad ap nund uEp pzmtwn4s ant
.rnxspuut nrcont nc o prylailnua-oxpuoulp onlq Tdatp lugpp a|ood as ln|uauondutal
!$p71ryouosod
il.llurullosu3d u !3[,t :lltElttimSlnvillg uun&yl t'rt
Tn,lilgnEulldHg,L zt
atsat'llrorlldo' azaqalg - a1&o1ot11s4
Psihologie - Sinteze, aplicalii, tcste

17. TEIIPERIIIEI|TIIL: TEST IIE EllltulnE


Ewluali cordttudinet wmdtoarelor errunpfi temperamentale
fiilizrtnd diilinqioadevtrr (A) - fals G) f5 x I p.)z
13. Caracteristicile temperamentale nu sunt
l. Fiecare tip de temperament permite o l--1
realizare deplinf,apersoanei. I I .\ susceptibilc de a fi bune sau rele, deoarece;
a) tipurile de activitate nervoasi sunt
2. Aptitudinile qi caracterul deriv[ din
temperament. n
I I
nespecifice
b) tipul nervos este innlscut gi nu igi pierde
3. Tipurile temperamentale flegmatic Ai
melancolic sunt orientate spre fecut.
fl
I
identitatea pe parcursul existen{ei.
c) suporti influenfele dezvoltdrii celorlalte
4. Trlsdturile temperamentale alcf,tuiesc
componente superioare ale personalitiifli
nivelul dinamico-energetic al I d) este cea mai generalf, particularitate
penonalififii.
dinamico-energetici a personalit{ii
5. Tipul de activitate nervoasl superioarf,
constituie nucleul temperamental. L--l
14. Importanfa cunoagterii temperamentului s-ar
putearelevaprin:
Precizagi termenul, termcnii care lipsesc (5 x 2 a) posibilitatea unei orientiri profesionale mai
P.). adecvate
6. Caracteristicile tipului de sistem nervos cenfal b) posibilitatea modificlrii tipului tempe-
care pennit diferenfierea tipurilor tempe- ramental
c) posibilitatea atenudrii influenlei unor
ramentale sunt ..............
ffistrturinegative
qi ..................
d) posibilitatea amelioririi relafiilor inter-
7. ................. . este neutru din punct personale
de vedere socio-moral.
8. Temperamentul se referd la aspectele 15. Factorii luafi ln calcul de teoria tipurilor
ale conduiteiumane. temperamentale aparfinAnd lui G. Heynans
9. Temperamentul are un caracter gi E.D. Wiersma sunt:
l0.Temperamentul constituie ce a mai a) activismul
........ lanrd a penonalitiifii noastre.
b) ecoul
c) stabilitatea
Preciza(i opliunea voastrd (5 x 3 p.): d) emotivitatea

11. Tipurile de temperament rezultate din Tratali urmdtoarele subiecte (4 x 7 p.) :


combinarea caracteristicilor sistemului l6.Analizali comparativ extraversiunea gi
nervos centralsunt: introversiunea.
a) tipul puternic, echilibrat, inert l7.Care este rolul temperamentului in cadrul
b)tipulslab relafiilorinterumane.
c) tipul puternic, echilibrat, mobil 18. Analizati locul temperamentului in sistemul de
d) tipul slab, neechilibrat mobil personalitate.
e) tipul puternic, neechilibrat 19. Construili o argumentare prin care s[ dovedi{i
$ tipul slab, echilibrat, mobil cI temperamentul nu febuie abordat din punct
de vedere valoric.
12. S-ar putea vorbi de,luarea in sttrpAnire a
propriului temperament" prin autocontrol 20. Comentali urmltorul text:
congtient ln mllsura ln care: "Maturitatea personalititfii nu are o relafie
a) este vorba de latura dinamico-energetic[ a necesarl cu v6rsta cronologicf,."(G. Allport)
personalitifii Q2p.)
b) tipul nervos igi poate pierde identitatea pe 21. Elaborati un eseu de aproximativ 2 pagini ?n
parcursulvielii cadrul cdruia sd analizati relafiile de
c) este posibild compensarea unor ffislturi determinare existente ?nte temperament gi
temperamentale personalitate. (20p.)
d) este posibild modificarea unor t[sdturi NotI: din oficiu se acordi l0 puncte.

82
t8
'lueurudaluq InudoJd sl
^4eleJ
e1uileulugodtuoc roll46eJnlslu uer?uo1|ryuoc de1pJe ?s ere3 ug pfud pnop npuu4xorde 3p e&rcnl
o daucs rS lueureredural erdsep plg^r4 $e ec eeec nc srmfe $e erec q ellmltuoo 'eaece gdnp '$qero3
'cgrceds pudord 2ec arecag 14 lfecgpuopl gs decrecq rS sns Ieru AueJo erieruroSur riezrpuy :e1fec;1dy
iolppcolord 'qstauuaezep ape,r 'ecgqrsir gs e$ :qf.lJJ '{l€ iaro{? eluBduror soqd g 'dn'6 q og 9s amld g :lqgy 'g1
jlupqro,r
tunqerorrgzua4sgd r{ lase,l:qurpdg'67
:ela$auque6 'Fqenos o5a loun ere 'szelqp es g[qcpos
p aqd ZI
qur.udd gg 'q1$oure gere $-nu ryuo$oruo p4uoJ '82 lanqeepsd$ops
lqapsuramercod'1erpdnsnes{ugeppgryp:ryeuEa1tr'LZ oppaunauoduroc 6 epnpu@ Ww4Vn:,rgcedso4u1 '11
iSreur nu aprrucnl pugc 1erofift{ lo&pqglau :soFuv'grz . :{ppoc
isoxtreelsenu'grnrsardqgsrutrqec:frxqo5'S7 ad gdoore {'lJpzlpet e1 ururd nc lu,tr3:25.I :Nepoill'0I
laredu gs ocqd p lugurpd ed atanolcrd nc :cpru.r4
'16 irnarelq 're nc lzeizpeduqs tlqpc ap gsed g :^proJY 5
ieowpro1z?a4s?d $card'r.rpo0eu:sopc9et{'€Z ftqncse q Qpsuoc
:snpusJ I[ 'slnql4uoJ !s fi€Ilal ad gaoft.ncq l[ :t!l8.ltouo(I '8
ep 1cglp 'ecnuand ilepe op aprrrd ere 1uopuedepq13 :Fcs.u
:eqean ?uluu4 $1 'o1areun4 gcodsa :sqcu.rp$uo3 '12 ?tuns" rS1 trdud g qeod lunpuoo epedu eFea :lgrEloH Z
64€p
:edqJ nc Euendo nc srq @rrcnl :puo$vg '91 icpg pdruoxo amld I pdet FJSnU 56 'etElao eru :apcy 9
luruqd rzaarcps gud czeqgs eqd p :pz;uufug 51 {^reuec odp4usr'qpq
fu@eue^ rmdocs qaexg $1 'aanpn os 9s qsarop :so$;qury '5
?Nner lou eprucq qd g :areqru;qos uds 1upelrg '8I f,petdpsareldt-nu!$Ie
lapuodrnauoc ed gEur,u4 r-p ryrgoq 6pS9c e nund greof:,rppeduo3 '7
bp[suounpbxopo$o eppolour qngard :qpuo$prq1 '41 :[qsuoJuocguns
!$n1os es !s lruerueo ocq !{ulmSn nc Eutudxa os :enpoJtug o( 'g
e$spt 'ompofuafu lpre 1eg gmareus8 :^!lE oul gI trzeszfus6lo ?se4s-rqup"
icuaroal'prqcepursopncryqdaouo3'g1 @euo{caur 'Flonuoc fu$+ W acqd [ :roluulutqJ'Z
:cUsDrB lurs are ?nqnc pJceIdB :tpslIl itlqs 'tI lquaum8re nc @ur,uroc ps acqd p tztcoteu :,r;srns.Ied 'I
duelFsuoc ep fclue1lrq euug ep sndo.rd reuopseqC)
(rp:o,nsp1o11 ry aru^es
elullluuos.red ep lruolfudnco lnln.tBuopseqJ eIelBcS
ep IuIPnlRdv
drut ep grdg oJepeJcr4 ep utueo
ol"llr?AlA l?lo.quoJ
nlrz?H cruSe4
roll&s pmpugtul
ngnftrg "
iarpqron
IIqBISoS AIssd
$SIuI.I
^pcv
TSIuIIdO Fq€rcoseN
l?ar0zeu
^rsIndlul
ro*qu4rlcs $luqsed
IIqqIsxg ruqos
PIEN
^Ise.6v
rurEdurgNsaN souuv
lslsr4ul
^!lc?3u
1cues,(g'H *dnp epltreluBredual eFnd!tr
Sru,HTullosuSd 30 gllJoud
awa,'lioendo' aza\ulg - 4to1ot11s4
Psihologie - Sinteze, aplicalii, teste

EMNOUENTIT SAU ITTNd'EBTTT?


Da Nu
1. Visele au o mare importan{i pentm tine. 54321
2. Preferi si ai un loc al tilu, unde sI te retragi penfiu a te regdsi in urma agitaliei zilnice. 54321
3. Cand erai mai mic preferai s[ te joci singu(6) 9i str te gtndegti cu nostaigie la acele

4.
momente in careplreacf,totulmerge aga cum doregti.
Atunci cdnd incerci o stare de confuzie, numai solitudinea iJi permite str depiqegti
5432t
acea stare. 54321
5. Pui mare pref pe sentimente, degi fi este relativ greu sd le exprimi. 54321
6. Utilitatea nu are nici un fel de relevanfi pentu tine, preferAnd s[ iei in calcul alte
valori, precum: frumosul, corectitudinea etc. 54321
]. Nu reugeqti sd te exprimi cu ugurinttr, degi in alte condifii ai face cu lejeritate fap. 54321
8. Preferiideilefaptelor. 54321
9. Acorzi multi aten,tiei vestimentaliei, modului tn care arf,fi. 54321
I O.Nu te simfi in largul t6u in societate. 54321
11. I{i pofinumlraprietenii (prietenele)"pe degetele de la o m6ntr,. 54321
12.Nu egtiniciodatf,"pregitit(d)" lnt-adevf,rpentu o "iegire" cuprietenii (prietenele). 54321
13.Ceilalfi spun despre tine cinu eqti o persoanIprea sociabiltr. 54321
14. Consideri ci artiqtii, poetii sunt adev[ratele personalittrli ale istoriei, ale umanitittii. 54321
l5.Reveriile sunt o prezenfi destul de frecventiin existentata. 54321
16.ceea ce vtr afrage la o altil persoantr are legdturtr decdt intr-o mic6 mdsurf, cu
in fdf i garea exterioari. 54321
17. Preferi sd cedezi, decdt s6 fii angrenat([) intr-o disputil verbali sau de altii naturl. 54321
lS.Preferi serile pefiecute acastr, in linigte. 5432r
19. Evili sI intri ln vorbtr cu persoane necunoscute. 54321
20.Preferi si scrii o scrisoare decdt sdutilizezitelefonul. 54321
2l.Deginu se poate spune ctrte st[duilnacestsens, treci dreptopersoanirefasf,. 54321
22.Nu simfi o atractie deosebitil spre a incerca lucruri noi, mai ales dacd este vorba de
lucruri concrete. 54321
23.Nu se poate spune c[ egti o persoandlndrdzneaB. 54321
24. Eviti locurile aglomerate. 54321
2 5. Nu organi zezi niciodatlpetreceri.
s4321
Aplicarea testului de mai sus presupune ca pentm fiecare item str v[ declarati acoiaul sau aezacordut pe o
scal6 de la I la 5, unde I reprezinti un dezacord total, iar 5 un acord total cu itemul in cauza. Dupd ce a1i
rdspuns la fiecare item,
ltem, totallzali
totalizali punctele otfinute i
obfinute gi interpretatirezultatulin funcfie de grilademaijos.
25-50 51-75 76 - 100 tOt - t2s
Lumea exterioar[ re- Orientarea este evident Nu ifi este teamtr de Totul debuteaz{ in ceea
prezintd pentru tine spre lumea exterioartr, concret deginu sepoate ce te prive$te cu o
esenfialul, toate reu- degi aceasta nu inseam- vorbi de o atracfie in retagere, cu repliere in
gitele, implinirile tale n[ ignorarea lumii inte- acest sens. Reugegti sd interioritate, de rmde gi
legdndu-se de societate. rioare. I{i plac contex- te descurci destul de unele dificultnfi ln
Orientat spre ac{iune, ar tele care preupun mulfi bine gi in societate, deqi adaptarea la realitate.
trebui totu$i s6-fi participanli, dar nu egti nu consideri ctr parti- Profrmzimea gdndirii ar
dezvolti simgul critic indiferent la calitatea ciparea la contextele febui instr susfinutli gi de
intr-o mai mare mtrsurd, acestora. Aceasta sociale reprezintd un o apropiere de concret.
fiindtotodatdmomentul inseamnd un spirit criiic cdqtig deosebit. Profun- De asernene4 constituie
unei maturiz[ri a destul de dezvoltaq ma- zimea gdndirii 9i mai o tis{turd negativl qi o
g6ndirii. nifestarea sa deter- ales simlul critic fiseaz[ anumittr fluctuatie a
min6nd uneori lndepdr- o granifl intre interior gi caracterului care, uneori,
tarea celor din jur, f?lrd exterior, dar aceasta nu poate ajunge chiar la o
insd ca acest lucru str v[ are forma unui zid lipsf,de caracter.
afectezenegativ. impenetabil.

84
98
'asrSoloqrsd ripqec rorm e EAIlJelqo eorumsgur gquued ps eJBc rrual ep earadecuoc
pqg nps pdocs 'auolsrnq;'1rf uerureed5 '31ms llroel lo$ece IIropliFI - fqrleuoqlsd egoatr
'(1ue f t - 1 1) apru.rog.rol;$r.rado ptpuls -
i(tue t t - 4)e;ercuoc.rolgie.rado plpuls -
i(1w 2 - 7)pao$rradoard lntpuls -
i(ruu 7 - g) e;rolou-olrozues aiue8;1e1u1 -
:;af uaigalul rogpqs e gfuepne q eorarmd srurad
ne-r rafue811e1rn urdnse egpn1s 'atoo1p.mfuocu! oaptlpar $ uo a4ug pauoldopo a/op,t
o a1sa otuaBtlaul gJ ?eepr ep tr-urod e aruc '1e3e14 else rrJoel lepece ltuo1eeJc - grllaue8 BlJoeI
f
"l 'ruawouotlpl pto1cot
$ atrldac.nd Tntolcot'atrcwaw Tnto1cot'1ofiods 1n.o1cot'utawnu 1n.o1cot'ppq.ot oluangf
'p1oqtaa. oaurusuaqatdwoc :,,atmt4td iptmqo,, o{ntu r?w r{ D lruolc"J gzlze4tlp ouolsJnql slno-I
'launpuo,
oluaguta ptnfisr nl anlpnlor uyd anc alouortntado lnprurs ulp ptsun ac aqpngqdn -
itopllnuntul n a.tnnryatdl| aro11n4so ultdanldnpo ap Tnsacotd -
:nrlcedsar 'gduat;1a1u; ep eqrol elsg '(;rg;rads) g ;roleuy rSoreumu ep rm1p1u 'o1qn4cu
apJolauuoJJomlll ealnleelelgdrcq:ed arec (g) lurauaErolru; rnunufuazerdpleuuese uaruluad5.'3
ztlpug? ad
pp4ual alonrcaptq tllptttrttco oapqpc ugp4safiuout
as uto ol anc 'pnn^!pu! lqn c?qns gdotd aflqo$
E4Snsug ap uatsts un pqu.natdat nlua8yayl
yltugxSg 3lil0nrtEtr El $;nggnil,ll E'sl
'('cp eiuaflls1u1'emiglug ep eeprycedec'erfe,rresqo
ep putds - alelrnllc€ op egrueruop oteot rq elpn csepelop es) a;eraueE rurpnl;1du -
l('c1o act3oSepad'acqs'e1d'ecrugel'epcrznu
rupnrp& - nruetuop lmmrre m-4W llig1l,rpce efuarcga gm8rse) elelcads p;pnlpdu -
:pnlorn os'elqqrreue8 ap gnlnpurE
lr,nDod 'epun(a1dw1s 14png1dn ap apntlnnl g a1oztuoBto awa1xs)axalduoc;urpnlpdrg
iQtlplt^ltco ,uaSowo
to Tcadn .m&u1s un pugluangfut pmatado) eldru;s ;u;pnlpdu . 1
:Eurprp as a;qrxalduor ep lnpe.lE gdnq
utnllllon&I.ldl UIU[SuIsyIg z'8t
'gp,rcepe e{ecnpe o nc rS nrpeu rm-gr4 rycep
gnez\ErqJe es nu eJEc Js1pera leriualod mrm ufuelsxo puug€ :lJpulurJrpp lelqnp GlJoal -
lerfecnpo rS prperu 1rms eluequuelep gc pJoplsuoc :lfsllBluolquru Blroal -
icrpueE apuluuelep 'epcsgur4 urSnsr4guaprsuoc el :IlslJellpeJe BIJoel -
:e1dr1pru lrms rollqpnlpde glpuloy ;S ;ugEgo r.rdnsu aglroel
'pqngua8 pry11nzer luns pclropr e1e&uurasr4 op ereo1earc epfgrrrqce -
i7n7ua7o7
eF{lsuoc eJolsece e gpurEuo eeJ?IIIqIuoc rS r-qpnrpde rerm e 3Je{o zep ep il?rrl ppu"6 -
ioplr,rrpe o-4q pseccns prn8rse nu eqpnlllde gm8urs o -
laupnlqde o
gurzarder arSnsr4 ecuo nu -
iplr,qpu ueu;pnlgdr
g4uperdar naqngcndnc ec drup q 'g,rglo,rzep Belq[lqlsod pzeauruesap oaqpnq1do -
:aplnodoc ap nutpntudoeareduere;p rS grusaceu else arSolot1tsd 1xa1uoca1
'aluouloJtad ap oatanlqo lwtad anc .nptSnsug
D arDtp^np ap atpu! a1apotB ewsssp e n4usd sole l?ru cltoloqlsd xoluot q 1ezlpn pqg
*lulpnl$d",, op Inuerrual'gfggluuosrad e pleuolfuedolquerurulsu! BJnIBI pgrzerder egqpnlgdy
?ron^lrJo
ug alunutottad pulutaqap anx arpgfg a4rysd 1t1fins4 ap ralduoa un nns a4Snsut o arsa oa4pnq1dy
ilil'tn[rusugd I fililoduugdt]'Tll tgilnuJsltt wtuyt I'8t
glHtfln&I,tdu'81
arsat %lotqdn'azalugg - al&oprllsd
Psihologie - Sinte4e, aplica(ii, teste

t8. lpTlTlilllltllE: TE$f IIE EU[&UlnE


Evohlaf core&tdhea unffiouelor munftri c) factorul imaginalie d) factoml memorie
ufrIi?furd distincpa adevlr(A) - fsls G) fi x I p.): e) deprinderi specializate f) factorul spalial
g) comprehensiunea verbald
1. Aptitudinile complexe sunt cele care
opereazl omogen influenlind un singur
aspect al realitittii.
l h) factorulrationament

14. ln cadrul psihotogiei genetice, adaptarea


2. Spiritul
o
de observalie poate
aptitudine generali.
fi apreciat ca
n presupune echilibrarea dintre:
a) aspectul aqalitic gi cel sintetic proprii
3. Unul dintre sensurile termenului de
inteligenB este acela de proces de n
tl
gturdirii
b) diferitele niveluri ale activiti{ii observative
adaptare prin asimilare gi prelucrare a c) asimilarea informafionald gi acomodarea
informatiilor. impusl de noile informafii
4. Nu orice lnsugire reprezint?i o aptitudine. d) restructurarea cognitivl gi modificarea
5. Oamenii se deosebesc intre ei $i prin
aptitudinile lor. E deprinderilor existente

15. Aptitudinile muzicale presupun:


Preciza1t{ennenul, tennmii care lipsesc (5 x 2 p.): a) ocomponentf,mnezicf,
6. Aptitudinile complexe pot fi clasificate in b) o componentii senzoriald
c) capacitatea de a generaliza datele
9i..................
d) tendinla spre simplitate
7. .................. este aptitudinea implinitn,
e) g6ndiretehnictr
consolidatii prin deprinderi rezultate din exercitii.
f) o componentil motrici
8. Potrivit gradului de complexitate, aptitudinile
se impart ln aptitudini Tralali urmdtoarele subiecte (1 x 7 p) :
qiaptitudini.. l6.Analizafi factorii prin care se manifestii
9. Conduita inteligentit rezultl, dupd J. Piaget, din existen{a aptitudinilor.
echilibruldintre qi......................
. 17. Argumentafi in aproximativ l/2 de pagind
10. ........................... reprezintil conduita activl ce definirea inteligentei ca aptitudine generall.
opune acomodlrii la mediu modificarea acestuia. 18. Construifi o argumentare prin care s[ oferi]i o
justifiare uneia dinte teoriile care explicf,
Precizali op(iunea voastrd (5 x 3 p.) : originea gi formarea aptitudinilor.
l9.Aptitudinile reprezintii latura instrumental-
11. Ereditatea de care dispune subiectul in operafional[ a personalititlii, existenfa lor fiind
momentul nagterii privegte: demonsfrati de reugita in activitifi.
a) deprinderile ce permit realizarea unor A. Definiti aptitudinile qi analizati raportul
acliuni elementare dintre inn[scut gi inv{at in cazul lor.
b) posibilit4ile de ac{iune ale creierului gi ale B. analizali relaliile reciproce dintre aptitudini
organelordesimt
9i deprinderi.
c) capacitatea de exprimare lingvistici
d) morfologia 9i functiile organismului 20. Comentafi unnltorul text:
"Dar (...) dezvoltarea intelectualI gi
12. in accepfiune psihologictr, termenul de realizirile sunt departe de a fi riguros corelate.
aptitudine semnifictr acele insuqiri care: Identificarea factorilor interni gi extemi care
a) permit realizareaactivitililor fav oiueazA sau impiedici afi rmarea talentului
b) permit oblinerea de performante intr-o exceptional gi m[surarea gradului lor de
activitate influenfd se numdr6 desigur printre
c) permit constituirea deprinderilor numeroasele probleme majore ale timpului
d) permit punerea in valoare a potenfialului nostru" (Lew is T ernan). (1 2 p. )
genetic 21. Elaborali un eseu de aproximativ 2 pagini in
cadrul cdruia sd analiza{i rela{iile de
13.,Abilitlfile primare" care susfin factorul G determinare existente intre aptitudini,
sunt: motivalie Si activitate profesionald . (20 p.)
a) fluenfaverbaltr b) factorulpercepfie Not[: din oficiu se acordf, I 0 puncte.

86
L8
grmeJdrr{ 4uaur"o csolg4 rtrnc Eerpnls 9s Pclp€ 'BrEolorcos Izelpnls 9s LZ
JOIAIeI IUEr[nUeJ eIeZeI elselrq?ls eJeC IrqSlUOr UAOXo ilI ?S 9Z
JEIIdMPIII9S sz
ri eleu4rm eussep rseJ 9s ,z
9Crmlu ap Jol oluncol ?I rJrumlFrrreu n9 eJec ruoilcrmu Eo^er^Jeilrr 9s EZ
?crzq epJoleJoq?T un-8r[ erule3Je3 ep Ecunlurc?I ?s 7.7
Jotgl?Arn nes JoseloJo rII ss IZ
l3!OA ep ellueb? o-4r{ 'lmleloq n qued 'ermor^e ed uruoqz n}uect rrJEAJszeJ Ic€.I 9s oz
EJESBrU o 30 rZeJCnI ?S 6I
elmrs ruolsr russ Bs 8I
ugzug^ ep JebsrrBru rm ru ?s t,1
sCIInIIIrlS OISIAAJ'tUB3 IlSslIC ?S 9I
I?r3os JolHsnI IU 9S SI
nonq rm-4q lelooc ep n"s lBlnclsc ep ruls8ru nJ Esrcnl E[ ,I
rslMolulcq?s EI
:* lsluBIg9s 7,1
e.rBru uE?H?Iu rm rulued ?IJEru rJedumc ?s II
oFuelc€q rs alelnlec elpn$ 3 n4ueo FoocsoJclru lFasoloJ g[ OI
aueselu o n4uadEcseelEtseJd 0s ps 3!zg declpuegnc euBosJedllnle ?s 5
rluudluoc Ierm eI8 arersrrsug elelep rze4srtseJq ?s 8
ellqoruomB ep eJPololu u?oeJ Es L
guecsoedrlugcus 9
AIISJISIUIIUD? tUeluSU€OeD Un TCnDUOC ?S E
aJrlrlun$ eluouodxe rcel ?s n
eJBUtmruoJ elewelooJo nJ amleitel uI euBosJeo rzeAeIAJelIrI 3s F.
(?cuBq o BI IuBq Bep ?s Is PJsBeu{ucl ?s aJuc ?IrsosJed) IrrBq ep JolPJEumu !4 ?s z
IlJqnllq Is Fmseec lJ?cor?s
'lmsundsg.r elmq rBrrr el"J purrunsuoc rdcear aleruud 'apedar {ercn1 'e1e ep giE
$$uqs ac reumu rJ '$C{ pr?
a6ace n4rred presareu earyg8ard nes elsiuaFdruoc aranprsuoc q dunl gs elnqes nN 'e$pdnco eece eceldsp dg
?rep (epunQ g tpangpq 4sa $I pcep (punO 1 le{ednco ea* eceld $19cep (qcunO z {e31sp tsrareglpur
a$e ?A n€s sceldsp 'm1d ga pauradsar solslr uce pc€p ecgruues eA elec p4rc o tpcreur dnsgc r{ ?elsece
a$np BroJpcag Fdery q $acaa Es amqarJ '$S{ pcs o{ruu Fru e1up runs lzeeurm arm Inmuor$eqc ul
'elqs.qsrurupe S?tl,rpce n qued
4,rpod purg 'puuterces ap rS ecl1erue1etu $S111lqe gpasod ipzruefuo rupsc m-4ul Joleperqo B
pollurrre5ls ?eJ?1ndrueu urrd gzeozualr?lsr as arec rig1r,t1re alece erds pluauo :1uuo$ue,ruor lndp
ieroNace
eere[14p erds ?erecnpuoc erds 1eluelJo pqg ldqce q 1rucq ep 1usarqul etse :rollzuFderlug lndp
i epuosredraln egielar epcguoluA 1rms eJoJpc 1rupec q rinl pJ€ ep pseJolrr e6o lugaos lndp
ialieur8uun rS ecqsl1re lulpn{1de pugpesod'ersardxaolne ap $g4lq1sodilrurad
r$ alqearc lJppJoqp undnserd erec'elurnlcnqs urind rcw dgurqce erds putlcug alss :cpqge pdp
locglfurrf rS acgeuroleur
Flpn1pde prrypasod 'a$etg5a,uq rS *relecrec n-4uad glede eJ?uI lm are :,r;le8pse,ru1 pd;1
lecuqelnes aclueceu'elunueu g4pnlqduprypasod'rolelueum.qsul t*
JolapelqoBoJspdrueurmdnsudaruc e1$g1yrpceardsear4uaqoqtdgnu4JelceJec es:1q1ea.r lndp
:gueosrad o armdsrp erec ap ropip4lcedec e ,upadser tolp4pq4de e arecglJole^ ep epreueE dgtppow
ese6,rqcgdser'esalelur ap lmdll eseS 'aplrpuosred ap pdp ep edcury ug @e$ueragp reuopseqc NecV
'eJBo1trA €Jau€c punud elzcep
nqusd epuulurJepp sleluerrrole e.qup 1nrm pqn1psuoc 'eleltluce ep nss orrut6oc luotuop o$umu?
nqued eueosrad rerm ele epzrlclslJo elefuuege.rd gurzerdat eleseJa1tn 'ufep e$eounc as umc Adnq
gilvl1oH gsgugu$ 3g mwilolrs3ll3
atsa,'llrorndo'azaqa1g - afi optflsd
Psihologie - Sinteze, aplicalii, teste

28 l5 faci studii Stiinfifice despre soare, lund, planete, stele


29 Ja tacl banl pnn come4 sau bursa de valon
30 JA predai curswi de muzica ln gcoli
3l Ja asarnblezr componentele unur echrpament stereo
32 Ja examrnezr bugetuI uner compamr
l3 )a oar slanrn pnvmo leglsnlla unoroamenl safact
34 J[ studiezi cauzele bolilor de inimtr
l5 SI conduci un restaurant mare
J6 Sascnlunroman
31 Sd fii electrician
]E Sa Ui evldentamAffurilor, rechizitelor
39 Saal gllade oameil bolnavl
40 SI utilizezi matematica nentru arezolva oroblemele tehnice si stiintifice
I Sdte ocupi de politica administrativd
42 5 A or gant:zeztl re gzezl Dle se de teatru
+3 Ja conducr un tractor cu remorcA
+4 5a lucrezl cu clre mtr-un brrou de atacen
15 5a aluu Dersioane care au reslt om mcnlsoare sa-sr saseascaun loc de munca
46 Ja llr medrc chrrurg
4't Ja nr vrcepre$eornte oe Danca
4E Salllmrzrcran deJaz;z
49 Ja facr, reparl, relrnisezi mobilS
50 5a snrdlezr o companle Dentru aelaboraun srstem contabrlDotrivitnevoilorsale
5l Ja mveu sl sa calllrct Denru o mesene adultll
52 Sdtii biologmaritim
53 5a Ill lunstconsultu unel nrme
54 Jaclte$tl arucole despre muaca $l arta
55 Jauulrzezl st sareDan ecnlDament de radro. teleerat.
56 JI supervizezipersonalul adminisfativ al unui oficiu
57 Je aJull oamenii in alegerea unei cariere
58 Ja exammezl etectele aerulul Doluat asuDramediului
59 Jdocuni o oozitie de lider
60 ld faci desie-nul reclamelor pentru reviste sau TV
6l jI instalezi sau si repari teletbane
62 itr urmezi un curs de matematicl pentru afaceri
63 Ja supraveghezlpersoane care au lncalcat lesea
64 id lnventezl un nou tiD de echrpament tehnic
65 Si fii agent imobiliar
66 jd asculti mari muzicieni
67 itr lucrezi in constructii
68 Ja controlea declarctrrle bancrlorDentru a descoDen sreselr
69 l[ particioi la cresterea fondului de caritate
70 d faci cercetdri in vederea utiliztrrii energiei solare pentru incllzirea caselor
7l J[ lucrezi oentru a convinse zuvernul str voteze o lese
72 iascnloplesA deteatru
73 ii montezi dispozitive electrice
74 ialolosesu calculatoruI Denru aDasra oate conEbrle
75 id planifici activitatea altora
76 iA fucrez la realizarea unei inimi artiticiale
77 ld Dromovezi dezvoltarea unei piete de aprovizionare a populatiei
7E i[ comoui sau s[ taci araniamente muzicale
79 id construiesti etaiere pentru cdrti
80 ia unnea un clrrs de contabllfate
8l J[ dai orimul aiutor

88
68
'pdrcuud1nrueruop
nc edacug BA poc eJ?oeg psug 1mpoc ellnur r?ru 'Beueures€ ap 'elpzer rorr '7 pcoy ed epSe uruoJs
o{ftu l€rrr n€s gnop 'eeueuese ep 'rup 'srew elreog roJs nt nruernop mEuts tm pXslxe gc€(I i J oruoyoA
'(mprauousaqc
eorqedar g:useceu purg 'slrpcgruues 1rms nu ololelpzeJ 'le4 ep l1nlu l"tu lrms ole8s IJruocs nO
olrruoruop gcep) rmpoc ese$ elpzer rol 'e1eEe LmJocs Ieq u$qo es erec uJ Inzec q 'lDtcos-,totpzuttda4ul
ri tolpzulda4ufppos :rmpoc pnop slFzeJ rorr '9 rs y aleueoloc e1 a1e35 Fruocs pqiqo ne-'s
gcep ''xa aq'gruip eryc ap rfeulqruoc14 sreoryzmdserot e1e{leuosJedep epmdrleleolnucs es'col punrd
ed gze eqrs as rS lelcund ec ap8a lrms p:auec n4uad saJe1tn ep Irueuop IsI nes Enop ?ceq1 : q DruoltttA
'larcos-rolpzultda4uJ gerlnpoc '7 eueoloc e1 le4s8ere Iec else Jo*urm
1epeq plelcund rq 'g eueoloc q lacrmd ereru reur pc lnqiqo e-s ?c"p 'nldurexa eq 'apuriqo sse$ elsc
urp'1.tgru 1eu eloc aleleprmdnc rmrocs gnope e{euquroc o ep leturoJ gealeuosredppoJ:o oruDltnA
: oIreuBA ellnur reur arede lod ep41ep1 elelcrmd ep a{curg ul
leuo{uoluo3'9 lo1pzurrde4u1' g'lercog't'cpslgv' €'ropft$a uI' g JsIFiaa
'I :lerp$ eplerdralw ernqe.q ele Ec Inldq ep luoc puguri'pueoloc ereceg ad elnqiqo elepmd 1|ezllelol
,. JeJelq cqlJc ep elsilIBc uI nr9c reun ?lzueceJ Ice-I 9S oz
e$cnpoJo ap JeEerrPIu Ig ?s 6I
el€luetuueclxe JoI sleJeopJoqel t4 rt4rlulgs llJol9lecJec $nl8 9s 8I
Ilus cllep lloos n4u5o cn-ut ep alrBnsslp rsnpuos Ps LI
(Jelnqruoc)eJesasoJo ep ruel$s un eo eJlrs n3 lzeJeqo 9s 9I
eluslmreluueoeJ?s SI
trIlu un n4ues puoJ aP eJtznlu lza lrrsJB 9s vt
rJecsJs rzauopJooc Es rs Eezrrrsiro ps TI
Pml?u erosep ecguunN rrpqs IceJ 9s 7,t
uods ep ueJel rm ed AIlJods IilrrsJitoJd rcnpuos 9s 'lzeuopJoos ES II
Arl"'Bsrurup" J?uoqcuru rg 9s OI
res?c Frml IrIp eluruJnl r.DdeJ Ps 60
n4€e1 ap elesaro n4ueq ?qs.E ouecs rJu-I 9s 80
reru?drrroJ slssnDoJd oprrr^ ? n4ued glsl urJc useJol?I?c 9s to
Jolrloq senue^eJo sl eill? Es eJes cTDeru rg Ps 90
(euBum Jolelulu ?eJe{o^zep rs Inlueulsuodruoc ) slboloqlsd Eelpn$ Ps s0
Ieloq rm 3I JeuorlosceJ rII ?s bo
mqolns un rcnDuoc ?s to
AlruPuecsrucs?s zo
eJeur erueduroc o n-qued lueruBo lzel€brrB ?srS FelruceJPS IO
Jolalwlo Jollloq Inlo4uoc prrr^uo ecuBrrrqs rpn$ rsnpuoc ?s 00
epllo^zepou 0Iu91 rnp iluaurBo Ilnle ?s Ee uJ?s 66
u?smltr ap n-4sriteJ lm-.qr{ IzeJsqo ?s R6
epolsns n€s crEscl m lzeJsnl 9s L6
elBsreo nBS elBullrn lzelJro 9s 96
ro*cePnlrg?s s6
mlrueJrrpJ e4uoJ nJpsruoJ rm llruc Ps 'rzepJJec 9s n6
alelueru u9mql$ nc IIIaoc pnle Et E6
Joluol?Jcil alun8ustc 3I eJ?oll^ud elelsD ?zee.4s?o eJ33 nuuuogcunl Iq ES 7,6
uluel mp al?urrrs Ic?-I9t I6
elsIAeJ n 4ued etsuooeJ rlJcs ?s Ori
IlrrpdrrrorrS el"clpuls o4ulp elelnosry ezolperuPs eJeclruolFFel Ig9( 68
el4rsre^run n?s 9l?ocs sI eldololq ep sJnc tm EeIIun ?s 88
I€rTrurel Jerllsuoc ep elulllet w IzeJcnI qs L9
illeuuoJrrr ecnpo4rrr e n4rreo Jol?InslEJ Inrm e.ml $igltzszluln ?s 98
lnpElc ep JoueJde.qrrB 3c es?c Bseln4suotgs s8
QCruolrrs 94seIIcJO o lzolulp 9S tf
lJeruo$Ic?.I ps 'oJ9re-IE o rc-?-I9s €[
Jo&roq?l ep leclpour lueFrs? $ ?s z8
arsat'!!tot!Ido'aza1alg -
"r&opqlsd
Psihologie - Sinteze, aplicalii, teste

Duplstabilireacodurilor, domeniile de activitate corespondentepot fi identificate intabelulurmdtor:


Tipul Domenii de activitate Abilit4i Valori
Realist - Investisator Tehnic- mestesuslresc- stiinte matematice ngenlozrta. tradrtle
Renlisf , Articfic Mestesusilresc. activitate artistic5- tehnic :e tehnic[, realism
Realist- Social Activitate cu publicul, departamente de lexteritate bunsimt
nerson al - mestesus[resc
Realist - Intreprinzdtor Megteguglresc, activitate cu publicul, fzicl
mqneoPmenf
Realist - Convenlional Megtequgdresc, activitate cu publicul,
management
Investieator- Realist Stiinte mafernefice fe.hnic mestesrslresc natematlca, rnoepen.
Investigator - Artistic $tiinfe matematice, domenii medicale, munctr ;crls, ana- denp, cu.
literqrl. mrrncX arfisf icl ,,izA riozitate,
Investigator- Social Domenii medicale, gtiinte matematice, lnv{are
ceruicii cnniale
lnwecti ortnr - lnfrenrinzitnr Stiinte mefematice manasemenf- tehnic
Investisator - Conventional Stiinte matematice- analize de date- tehnic
Artistic - Realisl Munci artistic[. mestesusAresc. tehnic )reatrvltate. [umusele
Artistic - lnvestigator Muncf, literarf,, gtiinte matematice, muncd alent muzi- originali.
arfisficl :al, expre- tate, inde.
Artistic - Social Serviciii sociale, activitate muzicali, munctr iivitate ar- pendentl
educativd :istici imaginafie
Artistic - IntreorinzAtor Snecfacole- manasement. muncl artisticl
A rficf ie - Cnnwenfinnnl Munc6 artisticl- administrativ[. literard
Social-Realist Departamente de personal, servicii sociale, )omunlca- cooperare
activitate cu nublicul 'e, abilittrli generozi.
Social - Investigator Servicii sociale, domenii medicale, qtiinle rerbale, as- tate, ser,
matematice :ultare, inte- ir vicii
Social -Artistic Servicii sociale, muncf, educativd, activitifi egere favoarei
mrrzicale cneeJacnle celorlalfi
Social - Intreprinzitor Servicii sociale, management, activitf,fi d€
wAnzete
Snciel - Convenfinnal Scruieiii snciqlp qdminicfmfiw mnnaoemenf
Intreprinztrtor - Realist Management, megtegugdresc, activitate cu rbilitdfi lsumaret
nrrhlicrrl r/erbale, riscului
Intreprinzf,tor - Investigator Management, activitdti de vdnzare, gtiinfe $ilitatea de rtatut
matematice rimotiva qi lompe.
lnfrenrin zif or - A rti sf i c Activititi lesale- soectacole- manasement lirectiona ti!ie
Intreprinzitor Social
- Management, activitifi de vdnzare, servicii re ceilalti
snciqlc qnfiwiftrfi leoele
Intreprinzltor - Convenfional Management, vdnzdri, analize de date,
activititti admini sf ative
uonvenuonal- Kealrst Actlvltau aclmmrstratrve, araltze de dale. natematl- asur aNlE !E
mestesuslresc >6, analiza stabilitate
lonventional - Investigatot Analize de date, gtiinfe matematice, activitE! latelor, a- eficen{i
administrative enfie pentru
Conventional - Artistic ActivitAf adminisfrative, analize de date, letalii, inre-
acfiwitXti arfistice 3istrare de
Convenfional- Social Activititi administrative, analize de date, nforma{ii
ceroinii cncinle
Conventional - i.htreprinzdtor Analize de date, activitdfi adminisfrative,
management

90
t6
'
.?ua araPa| ap tzund up ppnla^a Dapfllouosrad,, l|uvardeJ -
lpllttpuoc o3oa,4u1 pmwratap -
igoueoued e (941a) pc1fu1o1w Danilauo gzrzqtatd -
ie4seourolpm$ce s?/asrmgeJo -
iaw1alcos ug ppEytlput oan8aTul g oam4dopz ug lu4rodur ep lqasoap lor un eu$ep -
:nps pEaRW ul lnpugfuangiur rS nigypuosrad p uralsrs mptary4 erserdxa pqg tuepu.ru3
n,tvgawmmsHgd wgm&$fgffi&s ffi g gffifarigg,a*:wffit?s rfi-gs,* €'ffi I
cle,ppotoc ap o1,tp 7 Jnln o1co.ro c oa7ogc17 sold' m1n,o1co toc otcru.totats
lnlnta1cotoa DipSoq'm1ntalcomc oaqog1ou1&pto 'm1no4cotoc oa1o11qsatdre 'p1nta1co,toc
Dapqun :umcerd ]c1ppo1cerec Jorm eeJezrcerd ermdnssrd IBFalcGrBc ppla.rgod' eeJuzrpeU
'c1e lnursrore '1grptoq 1nUrds 'e1|gq1gq 'plemc 'ours
ep euugdgls 's4uersnesJed 'uopquueg :?crru Iuru nes ereru p{u pmsgu o-4uI e1e{o zep Ic
'elrleEeu nes e Brzod pqgeu selsece 'rapBJBJ ep eJqunlol lJnlfsf4 lS apuudnc proru-oqrsd yrqa4Jod
'qe qqunsuu q qqalcos ep giE trqeu ep $E 'efllureJ ep dE blemqnc :tmpn;pr ep esup EIB -
'c1e eerespdeu lualoput ?euey auqoBau
i'cpelcmrgq'efmnErgs llpe$1ur ep p$rrds - aruzod:(alsl;,r;1ce) pcunur ap pfel;qpnl;1r -
'qe Beqlrumope ]ruIo8ro 'euts ep ?areJeplsuocsap - an1o8au
i'cp zpsepou ?eplruuap 'rudord elsiroJ ul serepertul - aalzod:euls ep $43 ;qpngle -
pp prusro?e_?1pnug'ufuenlog4 - atuoBaa l'cp eap4prol'dp1:o1ec
IIJoI?A ue.relSuouncel'1nusm41e 'eruauro - artr11zod :luerruo $1egac ep ftBJ lulpn{lB -
:g6xe'gpa.ygucru eserBJ uglnguaruoplSrol BeJBrrrJoJ Ezeauo;fupuor arBtInlueuop ep aricurg u1
| 'arelunlo,r.rogun$cu prperuralur uud ryauregodruoc uJ lNseJrrruur es ueupn41f
'alllloa rcs alBulrrrJepp lulpnille
e1lrqlep es-nprrylnd 'alueruels e$rqp Brn{" nzs Brnrm ^!pe;r',q1;uEoJ
ufuerepuoderd ep a$curg q 'a,q111o,l
lf epuolfr,qlou-,q1ceJe 'a,qgu3oc elueuele epqudnc etpclpturspctt4sda/cn4suor o epo Baulpnillv
Tnpluatatad pzoaltan1no as $ q4calqns pzoaualn as nuoostad ant
ultd 13 auautouatnos dri4qo ap glotauat pso7c o o1 ap
oapnppout p4unatdat Baulpnllly
anyodu
'aun7 u2 a1o s galuarsq dpruaulud'ta
n7 nyodot as o ap pou un !n{ uEp a4ac ap pfo[gn1nqca1qns a4n gdnod p4qzatdat nlrcruc ep agrntpsp.\f,
'Jepu.rrc ep FnlpslLrl JoleueJtD eerezcard uud &mluoc g epod aueosJed rsun I? IrJour{qlsd lnprgo4
!nmE3,t3EEU3 VUn,tSnH&S e'61
'?upp,ncuotnes
atw)p.to?ffip rtlo1atuyrxe1odrepBruc ep elpnlgsprl yS;u;pq;1de e4q -
iaudord ee1eflApce Arsqcu !$ggear ep unrq e4:agp ep piE Daqpntlw
el HeJeJ es lrueparBc ec duq q 'aryodondo awa$,s Tms egqpnpdu - :ellulpnl$du 'q
'tuauortodwoc ug p1sartuow as .DtcorDc ap apn1psp,4 a.nc
u! pppow ptdnso ouatdwo eund rSl hgs ppug.r e1 'lnluaueredual -
iepluaureradurel eluE6eJruau a$e,rud
eo eeec u! Arsnlorrr 'amcgftott 13
1o4uoc ap ofw|v1 o else IuelJBJBr -
:
a 1 V u g q op lvns elBlr qJB.r Bt
ellJnlgspJt ac dup ug b|ncryum ltms ele1uerueJodtuq elmmsg.q -
lapzl.toqor Tuns lS tod :nltere J ep alrJn&s9q nes lluepBJsit
atdr4luT'lo"tou-olcosa"opatapnundulpnqnauelselnluaueradual-:lnl[auBJeduel'e
:nc godar
q p;nrapGJer Incglradg
augsncyodotuS
gS
alogcos glap a1o guauop agtafip nc yodot ug lqnuo (tquauoyodtuoc) ap4pny.lo ugtd 13
aptouotdapgto4oa4pu4tfu asanxaqqrrsga44luana4qEsdtoB4Sns4wronJoptarsd In.lelcuruJ
'r$91lpuosred
sF lrolrl{Buqfqar BJnIBI pugluazerdar 'tdpy1nuostad 7o wa\ns my8a,4u3 otsatdn epe InrepBJBJ
nlvuwxosusd u yrruoTlrHlviloriuxu vunryt t'Et
mu3,l,cuuuS'61
a$a, 'liorndo bza\aEg - attototltsd
Psihologie - Sinteze, aplicalii, teste

lg. GmAgfERUI.: TFT IIE E'UftUlnE


Evalaali aorcdifridineil wmlloarelor enunpri 13. insugirea caracteriall reprezinttr:
utiliztnd distinclinadevtrr (A) - fals (F) (5 x I p)z a) modul in care se reflectil concordanla sau
discordanla dinfre dinamica evenimentelor
1. Tlria de caracter este datl de
multitudinea relaliilor pe care persoana
le stabileqte cu semenii.
T interne gi exteme
b) un mod al subiectului de a se raporta la
evenimentele existen,tei sale ln lume
2. Nu orice trtrstrturd de caracter reprezintl
o atitudine. T c) un mod de autoreglare volitivd a individului
d) un mod de evaluare a propriilor capacitifi
3. Caracterul este o instanfi de contol qi
verificare. n
TI 14. Raportul dintre aspectele atitudinale qi cele
4. Trlslturile de caracter sunt inndscute. ll aptitudinale poate privi:
5. Trislturile voluntare de caracter nu pot
fi pozitive sau negative. L] a) numai concordan{a acestor formaliuni
b) discordanfa acestor aspecte
c) discordante parfiale lnte aceste aspecte
Preciza(i lermenul, termcnii care lipsesc (5x d) concordanta ambelor fonnafiuni
2p.):
6. Atitudinea se manifestil ln comporiament prin 15. Caracterul reprezintl latura relafionaltr gi
intermediul.. valorictr a personalitlfii, deoanece:
7. Atitudinea este o constructie psihicl sintetictr, a) reunegte lnsugiri privind relafiile subiectului
culumea
ce cuprinde elemente
b) este o formafiune superioartr
............ si..... c) define un rol important in cadrul sistemului
8. Atitudinile se manifesti in comportament prin personalitillii
intermediul d) reuneg{e valorile dupd cme subiectul se
9. Teoria organizlrii sistemice a camcterului ii conduce
aparfine lui...
10. ............-.. caracterului se referf, la Tratali urmdloarele subiecte (1 x 7 p,) :
capacitatea de restructurare ln raport cu noile 16.Analiza{i componenetele care alcdtuiesc
cerinle. structura caracterului.
17. Analizali clasificarea atitudinilor ln funcfie de
Precizali opliunea voastrd (5 x i p.): domeniul in care se manifestS.
lS.Argumentafi relevan{a caracterului pentru
11. Legtrtura existentl lntre dispozifiile afective
personalitate.
gi caracterse refertr la faptul c6:
19.De ce se considerl cA atitudinile sunt
a)dispoziliile afective reprezintl structuri
"constructii psihice sintetice".
caracteriale
b)dispozitiile afective pot proveni dintr-o 20. Comentati urmdtorul text:
deziluzie
"Caracterul se dovedegte a inlluenfa lntreg
c) repetarea lor contribuie la consolidarea unor
sistemul personaliti{ii noaste, oferind un sens
trtrslturi de caracter
sau altul actiunilornoaste." (12 p.)
d) prezenfa lor are o influenp negativl asupra
21. Elaborafi un eseu de aproximativ 2 pagini in
structurilor caracteriale
cadrul ctrruia s[ analizafi relatiile de
determinare existente ?nf:e caracter, mediul
12. Principala particularitate a structurii s ocial gi influenlele educalionale. (2 0 p.)
caracteriale este:
a) ierarhizarea atitudinilor gi fiAseturilorintr-un
sistem
b) caracterizarea prinn-o serie de particularittrfi
structurale
c) existenta unor ffistrturi caracteriale cardinale
d) de{inerea unei semnificalii sociale gi morale Nottr: din oficiu se acordi l0 puncte.

92
E6
ps
i,sns I"Iu ep eleilerr63{ 1nlng I? nFdord FIueFIs ug optod.tocq eg
14 opurudxe eilop! gz?oqsnil smfe tJe erec e1 ernqe4luJoue8 14 epolel ?rn11nc ?6gaa 'elmum
ellFnlrum pms9u ec uI 'allue J3III rollrpcglpour Jollrole^ € pleraua8 grucs o ep qi Ic 'e1es o1e rerunu
ole aznec olelrqrsod liecgpuapl Es pugcJerl4 1rms nu uolel elsece 'a$e4g 'FopA ep lue$Is
elelJelc?Je3 eleruod ?nop elec lperedruoc rm nc m8urs gzrzelop ss 1g rdeuuogul ep uelsrs
lvqteW'(eprdorde roleuuosred €ersuopseqc mpudord 1e rS rmdocs roppdord lruoperc 'rg,repe
o-pugluozerder erinlos o 'ltqrsecce mind teur -4r4 'a1sa InA Arpuuou FuopaJec Azeexg tSg
nps lFru ruru g epod pA ec eeeo 'n-qso,t Ie nce4 InA oJeuud 4rgc$tru psuas tSnsr4 tlsg'aroola^o
1trrmue rm-4urp eilIelaleJ elueruotu $pulueer 1c 'ucnlrm 'e1ull o else nu eg 'ct4auroe8 rnp$eds
g gspuureesugqseoc€'rn8rsap) o4seolteiuelsxa ep aprmd gnop enulp nes dup ep eiloruoru
el8 elilrrlsrp olualllolu 9noP el lEuslceJes EnoP a4urp InIe^JeIrr q !$uoc nu ee eJsc uI Insues
^lplal
taruod yntrdord gl-{ezryeaa :e;iec;1dy q ',,pcrBoyorxe,, else llJopeps lalsm? BXV
's1e{uelsxe teuoperc.q p godns ec nu
1S
pe8e e3 es-npryurgs rycap (pzeepeger 9c og
'gzeosn 1e gc eg) r$nsq 1e sp luepSuoc Efspolclu
4se nu 9rum qp eNmv'ng ep asums? El"uolce^
exy 'e4seou 1pe1,r
eliouql o IeJlsB alse leueosred
p suas ec 'o4seou leiqg $pgerodurel p ropea
'9961 4Ssmcng tcrPedolctcug ec 'es e$cargp 14 erede Fg 'n4sou mFlrJsap
rS qcgfulp$ €mlrpg 'o1u111tuo2
i(g puo11 :rs;25 exe'lalualsrca p\ca1o,rd e$e Hpsou eeuml ep
n"s 1n1nce.q ep g8eel eu erec Jo&cnpuol JU lsecv
lrmdce rolg.rdord u eyqqlrel 'leJ$cnqs Jalcerec ngs punrd apqlsuoc 'eles
IIrellFI $gqlqrsod rS ec 'eu1s ap lefqllSuoc reiue5xe 1u lueEe ec reueosred e lode JnpFalqns
'e1es ranuouolne e8e4sns IJ ngs Inlruelcs&3 ee1eilrcrnd 'eu4{n ellmdocs s4?c eruouelln
e s1etrr^rld?c o-IuI Ing gzeesqd erec slleruouv elafuopodoxe qrd ece.4 arec tS eiusuodxe
'elJolsl eFdord Flpsuoc ee1nd r|-nu e ,rpcedser sleunrd 14 eeurEuo ere rSg sc a!rcpalog oec eJoile
'afualsrxe rsudord elrJolel ep lueglSuocul tS tSpsul reueosred erede oJec 'es eeplmqluoc
g e 'e1u,rnc elle nc 'puumesul 'aleuosrad rS eap1tun else IeII?osJed e gcrruernp exv
Ieprguoc graqlueut '?ssuolsr
Irue1c€Jec rS euo1s1 e.qup
Fsues uI rrrpculpou 15 suls ap llrpulutop 'enrnc eeleqJlJolsl elnlqsuoc eJsc pyerodruel
eeplgrqrsodun nc 'elnlsece ?els{IsluJ tS eap1x; eremSgsep o elso Ie lftqquuosed e eJ4lo^zep
nc ?z?olnqep 1nlrueperec u pcrtolopd euuo; ?C 'FIng lezeuetoluo FlISrgJs sl elnlpsul
gc eqfsns a1eod es pmspru Aseeo? u-I 'gpurguoJ es 'a$en1rd l-oc BoeJ t4 'p:epere3 'leueosred
as ngi lrusperec 15 us €uol$ pc a:qil€ul eSe ep IB $lsls eJ gzrzextJ es n?s pleuosrsd eppeqnd
'e1es lupzryeuosrad 1e pe-6 quug rcut Isc emlqsuoc e1 rer 'elusu4gas 1S afrnparc ep ?ptueurspurg
JelseJsc q FIng .peJ3^pcalqo,r 'lnluapDrDc eefar o-r1r4 eauml elSeln4suoo tS1 epgpdoc
elrJglsoJru?tu uI 'ng nrlued 'gzeautrulnc ?nop e ur 'epuo$er afrug teun Flepour ozedn4q
e1q11eur8lro ep n?s pppliuapd ruqurge p tS es gs adecq oJeJ DI elsJg^ ?l gcrpe ',.gpmgfel
euml UIU 3 epn?s mInpoIII€ 9cIIIIBup?uolcelell slsrgl,, ey aEunle lq1doc Frs I q 'leJlsv
'nereru o*Jer lJ pg 'ppalord tS-npupugg 'reueosJed e asz-npdord
'epmdocs rauol$ e elred m EseeloiuJ pumqe4 llpugqop
gfueuuuued tq epeler 1Sg 'apzlcep 1$ a1:a8sp JqJerBc rnun euuoJ qns eqs ap eo4ugdgpu;
's1ape gS-npupzuelod lng pclpe 'gc1}erue1qord tS 'cqeuatoluo oJepel op lctmd wp 'e4saccns
gplgqeqord olse rnpg efcarq 'ppqou grnf o ere rollrproqele lnsnpord olSeponop os 1nlnluo
else nu giggleuosrad epopele4 pc ? 9Cr$uepsJec '?Itp4xe eNe EelBlISJeArp
1c 'gp1Eu tx; "elsllul'I
Ezeeuun'sa ep o{ncst gs elnqe4 aJBJ lec lS eeEel rycug e$e '.,ppuosred etFnca,, o-4r{ grlquroo
gp rSg arec 1ec epe ?clps '1e;cuoc e5e Ifl '$relelns es rmrys?4 elsac€ Pc lupllqns elnqe4 ?eueruese
uqdep ed rS gpuosrsdrur a erec 'eEe1 o 33 ..leePl,, eo 'g e ep olueJrp liagspout pctpe 'relceruc ep
nus ..1?uuoJ,, Jolc€JBc lSelace gsul oJB ilI 1nA rmlgsg4'pze13ue equq t4 llrglruesep olllw5qns
leuosred nes erlpepe lueutel ep €96 11 ap u$nd
mlnctSo1orm ele el?ltos elgnter nes sxsluts Fru nu prrgJerlmua ro1 u orezlcerd 5p oJecJetq
'eprour nes uc1Eo1 ?rieuuogul ernFtse e nqued o 'eler?umueu ltms Jelserec ep apmr?sp{
IEtfuosuxd I I3I8fioHY iluo,u]3luu,t.
arsat 1.!to?ndo bza\alg - n&optllsd
Psihologie - Sinteze, aplica(ii, teste
EUILUIBEA TIIIETUIU DE ITCNEDENE iil SIIIE
Da Nu
l. Nu tmi place s6-mi tnprumut lucrurile celor care gtiu cd mi le vor inapoia doar cu
maregreutate,darcedezdefiecaredattr. 543210
2.Existilpersoanecucarea$weastrfaccunogtinp,darimiesteteamtrstrleabordez. 5 43 210
3. Suntadeseacertat([)pentmgregelicarenutmiaparfin"dardeobiceinureacfionez. 5 432 | 0
4. Renunf adesea la a face ceea ce mi-am propus, deoarece sunt ruga(tr) sau mi se d[ o
altisarcinI. 543210
5.AtuncicfudfrebuiesidaucununeirugtrminfisuntdeosebitdesEesa(I)claputeae$ua543210
6. NuincercaproapeniciodaEsliauiniliativasaustr-miexprimopinia. 5 4'321O
7. Suntaproapetntotdeaunadeacordcuceeacesusfinceilalli. 5 43210
&Existlpersoaneaclrorcompardenu-mifacepltrcer,e,darevitslaritacestlucnr 5 43210
9. Uneori nu-mi plac criticile care mi se ad.rc Ai chiar md simt jigf(A), dar totul este
frecilor... 5432 l0
10. Mai tottimpul imi esteteamd slnu gregesc. 5432 l0
ll. Nu cred cI percoana mea poaie interesa ht-adevir pe cineva" 5432 l0
12.Nu cred ci smt capabi(l) de realizdri deosebite, iar atrmci cand ceilalti apreciazi ceea ce
fac, o fac doardincompasiune. 5432 l0
13. Nu-mi place ca ceila[i s[ r6d[ de mine. 5432 10
14. Am pea multii incredere in ceilalti gi chiar dacd aceastii incredere lmi este lngelatd, nu le
reproqez acest lucru. 5432 t0
15. Tot ceea ce irni cere prietenul (prietena) mea este'liter[ de lege". 5432 l0
f6.In timpul liber evit se r6mfu singur([), deoarece ajrmg sd mI .plictisesc groaznic.
Impreuntr cu ceilalli este ftrtotdeauna ceva de fScut! 5432 l0
17. Sunt exhem de seva(d) cu propriile mele renfizcin. 5432 l0
facl acelagi lucru. 5432 l0
18. lvld feresc sd md distez pe seama celorla[i, deoarece ar putea fi ispitili sI
l9.Nu-mi place atmci c&rd cineva imi face avansuri dar nu sunt capabil(A) si resping
persoanain cauzd" 5432 l0
20. Adese4 atunci c6nd cumpdr ceva, mi se cer mai mu$i bani decdt ar tebui, dar nu solicit
recalcularea Nu tmttr lumea este atent[ atunci cand socot€$e! 543210
21. Se spune despre mine ctr sunt prea iertItor (iertiltoare). 543210
22. Mli emofionez atunci cdnd mi se acordtr prea multt atenlie. s43210
23.Am prieteni (prietene) care spun cd nu se prea pot tnnpe mine, degi este evident
contariul. 543210
24. imi este greu si iau decizii, mai ales c6nd smt implicate gi alte persoane. 543210
25. Ori de cdte oritebuie sldemarez cevanog li ascultpe ceilalti tincontde sfaturile lor.
Si 543210
Aplicarea testului de mai sus presupune ca pentru fiecare item s[ vd declarati acordul sau dezacordul
pe o scal6 de la I la 5, unde I reprezintii un dezacord total, iar 5 un acord total cu itemulincauz},. Dupd ce
afi rlspuns la fiecare item, totalizati punctele obtinute gi interpretali rezultatul in funcfie de grila de mai

101 - r25
Egti o persoantr exfrem Totul depinde de situ- increderea tn sine este Egti extrem de
de sigurd pe sine gi carea{ie. Nu excela{i ln la un nivel cobordt, degi rezervat(i), cauza fiind
reuSette str se impund siguranta de sine, in in situafii speciale o incredere in sine la
aproape in orice increderea pe care o "indrdznili" si vii cote de "avarie". i1i este
context. Nu ai probleme aveli in propria persoa- asumafi gi respon- teaml de asumarea de
cu exprimarea propriei ntr, dar nici nu se poate sabilitiifi. Desigur, nu responsabilitdli gi
personalitIfi, deqi spune cI nu vd expri- existil o altd solufie gi suporfi fdrd crdcnire
uneori ar fi necesard mali propria persoanI. atunci... toate reprogurile
ceva mai multi retinere. Nu vI este team6, dar celorlalti.
nici nu cedafi impul-
suluidemoment.

94
96
'e.popoJJ
llgrlleuosrad eluardure Hueppe pqg gl€p oreceg ep 'ep1elcos n4ued sorolsl tS nou snpord
lnun ? eJ€zlleer ep $g4ppou ep e1e1eu?A eJBIu o pusrxa 'c5m redp un lzueuun nu alfeelc ep InseJtud
,",;ilxlHffi:#i:
i;e$uqnculezey-
iateolpgEetd ezug -
:etzBJ slaJeolpuun qrulep es-npugnd sqIBdyC mI I^IJlod 'pnsacord .relJBJG, lm eru selqpllBelC
lquaE reua elqFIlBeJJ -
! g,r;1ue,ru; e1ailAllreJt -
I g,rpu,roul elr1lAllBero -
lprr.qcnpotd elq!^pcarc -
ip,r1s*tdxe alqpllBiuc -
:unlelru eloJeolgurm eprfueregp g pugnd rolr(e; '6'3 lnl prtrod 'epm1slp
ecrrpelel Imle lu ad 'elpregp eruJoJ u! gisaguuur es Belq!^llBara luuum prauet eplaudord u3
EB$,9&!eg,Lwgffi a'gw gEss&s g* sgmryiltil e'sa
'e,rrparc $pq41ce loun €epil1tq1sod pugulunle
relue?re,ruoc zfuesqe 'a7oy1ou131.to ap glou! p4oc o-4r4td gzrzerzqaloelr.;c as apudqo
alasnpord'(apurpnmde) prppEocleuolferedo I-IJolcBJ nt arua&ta,utot luns eallBeJt e11ulpnillc Pc?11
'('cp apqozrzep qels eplceds Fpnrlde
'1ep1 ro111rdo.rd e ereu{sns ep eq"ls riglrcedec tlueEre,ruoc e4pugt leuorueruu plrsetxg
Eaplllepg 'epg,rpce 14 redeutteun rolsepecord efuesqe 'ac1u4pot1e eapecord) alalulln.l -
i('qa ap{o^zep cSuelnd eprcsds rqprupde 'epllauquods 15 eruu.udxe
ul e1u1reqll lepr rolqrdord esreluoumfue n-Busd glelgcolegl gfrog tpafue,uo e4pugE
!1lqFeg euoueur'ra{umEeu4 ele eapscord'scpslms aapecord; nou ep ereoleleue8 -
:g lod arec 'a1ruo$u:edo aualsJs gS gfr:edo'q
i('qe ererqlru rrnpn1r1e ?puo$oua 4eypquls rS elelrmrru ep esdg'rolasarelul
e psnpil ?e1u{suslut nes efuasqe 'e$endse eP s1rtzgis unlslru tcasulqxe a$e,qptu
'eclzulsoaruoq eiqnqe4 :lqnou earecnpord ep Inpelqns lz?qrgdepq eruc) ;,rpuEeu -
e,'{m,nw rs opllpqep 'rr(*0"" 14 erefuaue '.r,-;!ff:i:1:T;ryffiJtil"rlT#;
p1o,r1u lcasur.qur ede,$loul'oJelSerc ap alaiqnqa4:InlnoueeJBeJc €l elnqlquoc) prgzod -
:rj1od erc 'annfuaua $ a.uya1.ro ep 1or nc lgJopea 'B
1rms
€e1e{ psaJc lrcum lqlsd pruelqs erdsum luuuelep eJm llrolJB{
'uowncp4sd
wa4s1s pp&a,4ug o appprdord o puglunerder eelsilAr1eeJc ',r11eara plf uelod un ep aundslp lcelqns ecgo
saoanuat 'apqotoro{stspuor ut 'am t'4prrr!rr:i!tri:;i;'#Yffi':r"r:;::#:':::tq*Ir'err
3I[rnlIv3E3 30 lnrdr3llo3 t'02
USJ.UTilTIIUSUS 'OZ
a7sa7 !$oc11do'azaqugg - a$qoWq
Psihologie - Sinteze, aplica(ii" teste

20. GBEITIUFITEI: TE$f Dg ETILUIRE


Evaluali corectlftidinea urmdtoarelor munQtfi d) interacfiunea optiml dintre toate procesele gi
ufiIizdnd distin4in adevilr (l)- fals @ (5 x I p.)z fenomenele psihice

1. Creativitatea este un produs al integului


sistem de personalitate. l 13. Printre atitudinile creative importante se
potmenfiona:
2. Orice subiect dispune de un potential
creativ. tr a) atitudinea antirutiniertr
b) perseverenla in ctrutarea de so$i
3. Procesul de crealie nu urmeazi un tipar T-l
tt c)negativismul ca flsiturf, a voinlei
unic.
4. Creativitatea reprezinti o proprietate a
intregului sistem psihic uman. I 14.
d) simEul valorii gi atitudineavalorizatoare

Un rol importantin procesul creativ au:


5. Procedeele algoritnice se inscriu in lista
operatiilorrutiniere.
T a)afectivitatea
b) reprezentarea
c)motivatia
Precizali termenul, lermenii care lipsesc (5 x2 d)voinla
p.): e)temperamentul
6. Categoriile de factori care determin[
creativitatea sunt ........................................... qi
15. in categoria vectorilor non-creativi ar
putea fi inclugi:
a) motivafia extrinsecd
7. Fazele procesului creativitiltii sunt b) motivagia intinsecI
c)nivelul sclzut de aspiralie
9i ..................
d) f ebuinfe
homeostatice
8. Activitatea creativd presupune ......................... e) lipsa unor interese adecvate

lnfre atitudinile creative gi factorii operational- Trata(i urmdtoarele sabiecte (1 x 7 p.) :


cogpitivi.
9. Vectorii, in calitate de categorie de factori care l6.Creativitatea este un produs al intregului
sistem de personalitate :
determinl creativitatea, sunt .............
A. Definili creativitatea gi imaginagia.
s4u..,,.....,..... B.Analizati comparativ creativitatea Si
10. Rezultatul procesului creativ este obfinerea imaginafia.
unorproduse 17. Analizag comparativ nivelurile creativitiifii
distinse de C.W Taylor.
Precizasi opliunea voostrd (5 x 3 p.): 18. Construili o argumentare prin care sl
evidenfiati creativitatea in calitate de
11. Din punct de vedere psihologic accepfiunile
"exerciliu de fl exibilitate".
termenului de creativitate sunt acelea de:
l9.Argumentati ci modul in care sunt concepute
a) sfructurd a personalitilii personalitatea gi creativitatea au ln comun
b) comportament gi activitate psihictr creativl
presupozifia "unicitiifii individuluf'.
c) sfiucturd operatorie a imaginafiei
d) creativitatedegrup 20. Comentati urmltorul text:
"(...) pentru persoanele creative care sunt
12. in calitate de structurtr a personalittrtii, motivate intrinsec, motivafia extrinsecd poate
creativitatea reprezintl : fi
mai degrabi pozitivl decit negativl tn
a) concordanfa stmcturilor afective cu cele influentarea rezultatelor. Prin urmare, cea mai
imaginative sigurd concluzie ar fi
aceea cd motivatia
b) interacfiunea optiml dintre atitudinile extrinsectr, in absen{a celei intrinseci , poate
predominant creative gi aptitudinile submina rezultatul creativ" (G.J.F eist). (1 1 p.)
generale gi speciale denivel superior 21. Elaborafi un eseu de aproximativ 2 pagini cu
c) interactiunea optim[ dintre aptitudinile titlul "Creativitatea - forml a expresivititfii
predominant creative gi atitudinile generale umane".(20p.)
gi speciale de nivel superior Nottr: din oficiu se acordl I0 puncte.

96
L6
'sun["
du a.mc e1 eprznlcuoc {ezca;d ps arec 14 arercnl o luug q 'fluroqe1g 'sndord rle-,r ac esec n4ued {ue,ra1ar
lrms $ecgpuepl IIrolc€J pJnsgul e3 r{ €epel e nqued eueosJed slelgo (deruesqo) deuoqseqc 9s ?eece
pdnp lfecrecul 'eueosrad rerm ele eAI1eeJc el1igtlcuduc ep sur"es ep lod gc $ureplsuoc ereo IJolsE Islnc
u*o4up letrieurnErB 'rfezrcerdgs $Lcrecr4 tS apl,rReerc ardsep e1uig^ul elec q g^-lilpugg :a1iur;1dy
'g7'd'TggTapppdetrq1lpg'tll?tttout&lto1n1c1y[uoctlpluacsalopTlculqqsreErel I:"$rttS:
luemuuspp lrolcq ep oF{sIeAIp o eJepel
uI pug^? ereceg 'ssre4p ep 1qesoep lrms rrip4nlporc erdnse elllJoel 'eruesqo eFod os umc gdnq
oa eruelq epnzll ellpads:sg c)
o
O' ?leqJaluou eerecymuroc n 4ued SlulreJerd oq c2
oo o oaooa oa elue6txo roprfeuuoJu Eerezl1pn
ao ooaa o noun4uodserelul
ooa rolouuou B er4oldralul eP ifuPuo;
oo olslFolmJ
aoo gcrEol sreuopro ap opqcede3
rrnlcnls IoueaJcu sp epltcedu3
(t
oaa
OO aropgculel gfualsFeg !D(
' gct8olartpugg O
oa o
aa nouel ereldepu sp o14tcede3 oc
5
oo o a alustrsrrlp oluouteuollsg
ooaa o a gpldepe rS gprder arzrcep op s1e11cede3 .D
ooo I$1e q nrueuop rm-4urp oldocuoc aleJsue4 ? ep apgcede3
ooooa ErlroJspruerpugc
o oo aoo a o repclued nperuoP rm-.qq
^Beor3
aa a o,qruPeul $Qt1cede3 e)J
OH'
oo pclpp|1 oct ${
OO O a epllplng tS gfuoreo3
E.K
El€qro^ <=
ao a a atelrpurEuO oi.
a o oao o Inlnsocord elercose epqclguoc o pceJ" Irl?,rJ, ^. c)
o ^pean apqrel rolgpluozordar eorercnler4 3cE=.s
oooaoo DOct o
apm8g rogrglutz erdsr ee.rcrcn1er6 3E6
oo F^lozer ep leruelqordep epqsuoc prugepod a dFl.
aoo ao aa a er?oprm pu 1Im lrpuezsrdor u1
rolgf docred eoru{IuoJsue{
"vz
oooa olelrpupr.ro ap mlnlallu p lu?quuepp luotuour -,,1q31su1,, -E tr
OO sl4lpurtyo ap mFIa^Iu ? l1rtuquuslep gdep - etfeqncul qff€
oo o elslnsuElro 3p Inpla^lu ? BlrBuruuolep ?dele - eorBJoq€lg < =t:-
g..D
F$sF3trFEig$$g' lqls.rrapBrBJ
il-; g
!!roatr
: (sser6 dlsrs,uu61 aEpuqure3
't\qpat3 lo an\op aqJ '(Pa) fuaqrua15 'f'l{ uI tQ1t1pat3 ,noqo itrouy a1il oQ lotg) SJF,qIoJielg
.1'a r6grprul .L.Zapgle4.'rzar$oJ e rlpnls rolsecu e ?zelrns ap erscJecu! I'gf94,r1perc elcqsuepu,nc
s"ltlr4ep e sp 1f edeerc ap mlnsscord
ep edep rolepeJlp eiusUodq IIIQels e ap elac" 1soJ e llpqs
rolsece pdocs
.ossoJournu ousoJ pulg a1u
Iser eplpqs $cal lnlnloces u a$ryumlenop e ug salu
pur '$e,r
augoJ es-npupe op lrqtocJoc ap Irumtuop 'xeldruoc ep lqesoep ldecuoc rm gquzardar .polsilApealSD
Id-UJ.ItIUilOSUgd :n3 I$ nTnsgSoEd gTU lSLlstug,L:luuiuS
ilIIIU'3Ut
atsa,'lltoendo'aza\u1g - afio1ot11str
Psihologie - Sintezq aplicafii, teste

EmrumEl poTEllTrArurur DE cnEATrutrlrE DIUERGEilTi


Timpul de lucru pentru fiecare din sarcinile de mai jos este de I minut. Dupd realizarea lor, acordafi-vit
cdte I punctpentrufiecare itemrealizat, iarlafinaltotalizafipuncteleobtinute.

.Ce posibilitifi de utilizare, altele decit cele Ce posibilitlfi de utilizare, aletele decAt cele
uzuale, putefi identilica pentru un stilou? uzuale, putefi identifica pentru un ceas?

2. 2.

3. 3.

4. 4.

5. 5.

6. 6.

7. 7.

8. 8.

9. 9.

10. 10.

Alegefi la intAmplare un cuvAnt (de preferat Alegefi la lntimplare o imagine (l?lrtr si fie
un substantiv) gi incercafi str realizafi cAt mai vorba de simpla reprezentare a unui cuvAnt) gi
multe asocia{ii(ex. pisicd: animal domestic, vede incercafi str realizafi cAt mai multe asociafii
bine noaptea etc.) (interprettrri).
1. ................ 1. ................

2. 2.

3. 3.

4. 4.

5. 5.

6. 6.

7. 7.

t 8.

9. 9.

10. 10.

Creativitate divergentd Creativitatea divergenttr


minim dezvoltatd. In este deosebit de
mtrsura in care potenlal denoltattr" manifestarea
existii in cazrl oricdrei in acest sens fiindu-vd la
persoane, este nevoie indemdn[ in orice situaSe,
exerciliu. Dezvo fdri efort. Dispuneti de un
g6ndirii divergente potenfial deosebit pentu
absolut necesarl activitltile gi profesiile ce
rezolvarea de probleme, presupun un coeficient
adapbrca la situa{ii noi etc. inalt de creativitate.

98
66
'cp dn € ep rrlen ruaca1d ealuadocsap lelpue;
ep gieg g.nserep ppqep i$qrgd
ep gfeg scrluc ru1pntne inrpredooc eaplplou e1 4leEug4suoc
eapqleroru q ep crlpuu4 lppuotloue aplllqlsuesredlq 15 eP{IIqe$q imlnequul
ue.reuortceyed lroleruelqord € er?Al(zer ap rS arefglrr4 aP Icpqq eP serellu1se lraloureur
rr&lrrrricalis e rS e.ranoursu ep gfgllcedec eera$erc lepuozues $?ilnce e tS a{earasqo
Jp pp44ds een4lorrzap lepnxes q4qlo^zep Fpqep rS euucopue FprIuoJsrIeB laurept
rolagu3ro
ep egeJlp Lmrr4u uI IJplolrzap iecttolotzg-otuo1eu? IJPtuJoJsInq uslu :llllslJelcErBJ
(ue sr &t't I /ot ) v,lils3ssloousud €'tz
'c1e rog$ce1oc slsrgl I-nPIrgIIun ..eFln-et eP,,lslsrg '$um[
ardnse jpgeer ermlzr1 o gzeamluoc es lpocS 14
eeru4ur gdnp 'ruso€ord tncof elsa spll^lpe
ep g,ruog eledrcuud-iermricu ep 'arecfiu ep aloleu
Esuetut lzeeleuues o pluauregodruoc
'$ 'U,r -e,ruci;u
:iclured,{ luns ell4grf :eriqlrq ep eluozerd iqctluecota
-1n1nq4ds_
qsi ne4p,ryb 11trercuoc earmqt sp pnurtap epo earspuod ie1gll,rqdecar rS apgcgseld areut
o efSapaiop euourau igreluqol ?ec q E14unlo^q ?urroJ ?l eP 1ede4_acag e1|ua1e la1euo{ce
rs acqlsd c$ppelnclped sqo'rzap es ruerruocuoc lesualut'^';,',:"iififtffifr;"i:ffi;.;
'qe4 ? etsrg^ nes eefeug.qpq :nru ep 99 elsad -
igqnPe e5rg^ :09/SS-0€ -
lrefarau;1:rue 0E 0z16l -
lrf uecselopr :Irs 6I /8 I -9 l/tt -
i(eapuaqnd) slueosalopeard :1ue SI/?I -I I/0I -
!(pqur prqor$ npr ga) epqldoc e1e4 e :pn I rcl- Ll 9 -
i(grqorSard eprq.red) elrqtdoc enop e :tue L/g-E'
i(o;rndql r;.rpgdoc) elrpltdoc curud :rue 6-1 -
lgpurlq epeo;.led :ue-1-9 -
:el?{I[IleP
,1a36y 'acgftcads ac1q1d aprycn$s r* alonqnc-o1cos liopt ap Puatqs'pttoulwop
lnns
Da$rINttD:llreilJr eleruo1guun ep e$curg ug e1etpu1lep 1ms nfg4leuosrad e arqlol,zap ep qllpEls
' aynpp&ug nos asndotd'asndul afip11tt1p -
ilofi1npo a1alu'oc -
ilnp[on4uo allicoat * apmsundsp "t -
iallqlsacco a1tncoq $ ala1catqo -
:ermdnserd aruqolzap ap e$rulerm arnlJnJfs 'Elup Efs.lg o e1 a;fu1ar
uU fJlul gdoc un iuBt nJ Iolelueuap BelclllBlol Emeuugsep apc ueuuel 'errlo,rzap ep
ui asto oJ lnlnpdoc qrgpcrac ? eeece else nlpaw-atnqpan nuntlco.nlul e eJspJoqe 3p eyrlca4p a'nqp eu6
'uarzllolzeP luePfuoc Potu
14
.eqlsns rS egacol[rru eruc lueun cglceds $ezqercads eeleil^gt€,rpcadsar'r;frcnpg'g
' 'tec6iil un nes gugg o rS rup luerlo,rzap plIqeIo^BJ g epod mplperu esrmdce
'rqlpera ;nlqeguepa p $?qulelep roloeJ PunJ 'eles lg5relap psecord uI po4Pul
n"i lce.rni ?2g-euo$ceretul FpIAIput
-ed6dftq'elesrrusrd
eap{plol alcedser 'lnpelt'Z
eJBc nc rolelueluela
.!r&tlo^zep e1e smlqsuoc arzc ggqp$uepd ;S pizodspard
icpeua?
sp xoldruoc un'ap-eqro,r eisg Flnpoo ?rruoJ qns 'apgcgtceds ap afesern eqe e1
'1
eiteJoilag o BI ep e1trrrstre4 e ep IIA IelJepru ? PI?luerII€PurU eersnsq ,rqcadsal 'ealelpatg
:ilms llrqo^zep fB lrolcBJ llle&cqr6
' uo g nun glagd
lnancnd ad n7 no
ant 'a1nnplnputtqt4 'a74cos-otlgsd'ogq 'anloua\qs nflryqurttt?s Darqnopt p\t4adat ozauaSoTug
'llpqs e{nul l?ru Pugcsolmc
.mlncrqlsd e (punlorra) gc;1euaF Beunlsueu4p gzBlullqns Eulepolll e€o1oqts6
rrl?lqeuosJed edqo,le
srg0loHtsd ill ilwr1oMso mIdISlIIud I'lz
il,lyrnunosugd uilurulomilo tl! Sdurg 'tz
?rsa, ltlotttdo'aza\uEg' aqoptltsd
Psihologie - Sinteze, aplicatji, teste

Zl.tl AIl0tESCElfltr ( I'V I$lB/ tg ant)


Caracteristici: ritm lent de cregtere; armonizare a divenelor plrfi ale corpului; perfectionarea proceselor
cognitive; o echilibrare afectivf, mai accentuatii; dezvoltarea voin1e1, in sinsul capacititfii de
sustinere a unor eforturi voluntare intense gi de lungd duratii; piimele experiente sexuale;
aspiralii spre autonomie gi originalitate; efortwi de definire a identitatii; p.eocupari pentru
relagiile interpenonale: prietenie, iubire, solidaritate etc.; caracterul
-ram6ni
initaUil;
moralitatea este cea a coopertrrii convenfionale etc.

2t.5 TtllEBEfEl (18/l$30 ani)


Caracteristici: se definitiveazl gi se perfeclion eaz|, calitativ componentele tuturor sistemelor
organismului; etapaperfecfionlrii psihice; atentia este putemii voluntard gi stabild; memorie
preponderent logictr; gandire abstractl qi logic[; imaginajie cu cafiAf realist-gtiinfifice;
motivafia gi motivele sunt legate de mobiluri interioare superioare; se consolideazl piofilul
caracterial; stabilirea unui echilibru intre dorinle gi aspiraliij vdrsta responsabilititilor iociale;
intensificarea spiritului de afirmare, a celui de independenp 9i a iniliativelor etc.

2t"6 IIATIIRITATEA (30€5/60 ani)


Caracteristici: definitivarea procesului de cregtere gi de stmcturare functionala a organismului;
maturitate intelectuali; maturitate afectivf,, emotionali; implicare reiponsabil[ iniroblemele
comunit2ilii; instituirea unei amprente profesionale; invdlarea permanenttr; armonizarea
intereslor, a motivafiilor; echilibru afectiv; maximizarea dezvoltitrii aptiiudinilor gi a
deprinderilor;_nuanfarea relatiilor interpersonale; vdnta marilor realiz[ri din punct de vedere
profesional; afirmarea independenlei copiilor etc.

2I.7 BiTn,iXE,TEtr (55/50 ani...!


Caracteristici: scldere a abilitllilor senzorio-motorii; reducerea performanfelor atenfiei gi memoriei de
scurtil duratil; fenomenul de reminiscenli; reducerea motivafiei p€ntru cunoagtere;
restructurarea sistemului relatiilor interpersonale; constituirea in sprijin:pentru copii; apare
teama fatl de moarte etc.

100
t0I
'opund 0I ?proc? es ru5go ulp :EfoN Iu?6118t-SIitI (q
IUPgI/tI-Illgt (B
:gn1e,r-ra1u1 ad epullug as riuecsalopy'gI
veLtg-E(p
ITTBII/0I-tl9 (c
r-u?6113t-SI/tI (q
IUBSI/7I-II/0I (B
:lnlu,uelu! u! gsqrdnc plslg,r
ep rpro.r.rad el EreJeJ es EtIItr preloc$ ulstgn'71
eepllpere (p
arqlo^zepapeSru (o
(d uliecnpe (q
0Z)'aroilo^zap ap DSlutS lltptlo^zap lD !.to\?DI ppaur (u
'agolt1ouostad e4q erueNlxe eJeuluuelep :luns lFgllo^zep !B FolrBJ 1;1edpulr4 '11
ap eluieler 11e4pue ?s ?lruPt Iupec
14 pfed g rperqxorde ep nose rm {etoqqg'13
:('dg x g)pt4soott oau4ldo{nzgeaq
('d 7fl ,;r.l1ey.ec el ep IreJIp
'?l?pEsg^
plqpul rm orrrlop tS eiueuedxe ellJeJlp oJe
prllprn eruJeg 'grgqolzap psmcred ed lSn1o; o e1 erfelar uI ?,4u1 pdoc tm eJBc nc Jolelueru
'rellu4s s{o^zop es ? ep pleduelod ne 15
erageu €l eJuol?uptuese Ims oIIBIITn eleiqlC,, ::n ::1T:r3:J rT"-:j*is::........:.. . :... .. :0I
:$etr Iruolguun rf4ueuro3'97 ..'.....'...'.'...'. :lrms nigrrcuosrad e ereqorrzep ep
egpers cselqqs es oJuo ep sdcurg uI egue1uC '6
'rrigqleuosrad rlrytlo^zep € ?de1s ec teiuoc '1iplp$uetod
pltzodstp tS
-selope acglceds ellrprruoJstre.q 1|eqpoV'et """'
'llr9llo^zap -erd op xaldruoc un ec erede '8
re uolcsJ gledlcuud rrpereduroc 1ie4puV'Sf
' ttigqleuosrsd Ilrptlo^zop rS """"""""' :cse,rud lcpeua8oluo
e eclpuat llrpproq? e,qpsdsrsd gs41lzuy'Ll
'u{uocselope i:r:.-1.i::.i*li::.i:.:i'.:.?s.1::P-:n*:.1:J.i.9z
. . , . i , r , i ! . . . . r . r ! . . ! , . . . . . , , . , . , , . . . , , .: . , . . . . . . , , . . , . . . , . . . .
rS efuecselopeerd,rrlereduoc rfezll€uV'9I
: (tI 1 x 2) apagqns alano4putn $o7ot1
:epurrdnc eJellolzop ep tsSru EJnlcnJlS'9
t(d
efuecsalopeard (p cnsdg am
Z x9 lluaufirr'1nuauua7 $oz4tat4
esfereup (a
pcnugrelocSqsrg^ (q 'ro114$nsq
e{uecselope (u e epdord arYnuefuo o-4uud gzlzszqq
ipzse4l'elte tec gr gradooc BelqlluJo ltr I -3€JBc es oJello^zap ep nlpels eJBceId's
q gre?ug.rlsuoc Bolulllcroln BI ep e1i;zuurl'gy 'rnpctqrsd e gcueueE earmrs
T -uaqp gz€pllqns gluepoul e€o1oqts4'y
rafuroiresrqlolzap (p 'FInpI^Ipq lrEllo^zop EllqercAqep n"s
epuorfusrruoc rliplprout eerelqsut (c pIIWro^EJ g apod Flnlpetu eatm{cy'g
lfgqpepleo4ugep (q
tr 'rIrE0lo^zep
qelrleln8rro rS erurouolnu erds edeJdse (e e gct3oyorq esrurard em4lsuoo ee1ellpoJg 'Z
:epplquezardar
T 'lemllnc-orcos
ape lafuecselopu B F1ultn.tc cuelqord 'tI l rup?c m-.guJ elJcsuJ es czeueEoqlsg'1
rye LD-E (p :(tI 1 x S/ G)qer -(V) qnpeofu41gp pugnflrn
ltrelll1l-Llg @ gnlunua npnorgnun D?Eptqrranc ioqotg
guunTUllt g0 rsSr :IdurlTlll0sugd [3uu&10llz3g il! gdu,l,g'Iz
arsat f.iorndo' aza\agg - a1&o1ot11s4
Psihologie - Sinteze, aplicalii, teste

DEZUOTTAREI ilORAIJ
Studiul dezvolttrrii morale reprezintd o pdrinfilor. Datoriti experienfelor anterioare cdnd
preocupare constantlla cercetf,rii psihologice, copilul este pedepsit pentru incf,lcarea regulilor,
investigarea modului in care copilul igi dezvolti ulterior, el va trdi o anxietate dureroas[ la
valorile morale implicdnd a,naliza proceselor tncdlcarea acestora sau in situaliile ce implici
prin care copilul adopttr ,pi interiorizeazl tenta{ia de a se comporia imoral, chiar dacd nu
regulile gi standardele ciiinportamentului este de fat[nici o persoand.
agteptatin societatea dingare face parte. De asemenea, s-a postulat cd una dintre
Principalele teorii derivate din studiul modalitllile copilului de ^a invf,ta
dezvoltdrii morale pot fi grupate lntrei categorii: comportamentul moral se realizeazi prin
1. Abordarea psihodinamictr, cu originea in observarea gi atingerea modelelor care se
teoria lui Freud; comporti lntr-o manieri moral6. Observarea
2. Perspectiva invlflrii psihodinamice, modelelor pedepsite pentru un comportament
fundamentatd pe cercetiirile lui Skinner gi imoral va favortza copilului experimentarea
Bandura; pedepsei substitutive, rezult6nd evitarea acelui
3. Abordarea dezvolttrrii cognitive carac- comportament.
terizatd de teoriile lui Piaget, Kohlberg qi
Eisenberg. Abordarea din perspectiva dezvolttrrii
cognitive
Abordarea psihodinamicl Jean Piaget evidenliazi aspectul cognitiv al
Sigmund Freud a formulat prima teorie dezvolttrrii morale, considerdnd cd gdndirea
completii a interiorizirii morale, ln centrul acestei moralS a copilului este legatd de stadiul de
teorii fiind plasatd dezvoltarea supraeului in dezvoltare cognitivi. Conc luziile la care s-a ajuns
calitate de aspectmoral alpersonalitdfii. precizeazd, dou[ stadii principale ale gdndirii
Supraeul, incongtient, constl din dou[ pdrfi morale:
distincte: eul ideal gi conqtiinfa moralS. Eul 1. Stadiul moralittrfii eteronome sau
ideal este interesat de ceea ce este bine gi decent, realismului moral: in acest stadiu copilul
reprezentdnd imaginea copilului in raport cu tipul se supune cu strictefe regulilor considerate
de comportament moral aprobat de p6rinli. Pe de sacre gi nealterabile. Binele gi rdul sunt
alti parte, congtiinfa morali vegheazd asupra a vizute in termenii de "alb" gi "negru", iar o
ceea ce este rtru, intercept6nd gi cenzurdnd acliune particulard este judecati in func1ie
impulsurile imorale ale sinelui 9i impiedicdnd de dimensiunea consecinfelor, ,ai debgrabi,
accesul lorin congtiinfa eului. decdtin funclie de intenliilg actorului.
Supraeul reprezint[ astfel interiorizarea 2, Cel de-al doilea stadiu este cel al
regulilor gi interdicliilor, initial impuse de pdrinti, moralittrfii autonome sau relativismului
dar ulterior adoptate de citre copil sub forma moral, care apare in jurul vdrstei de 7-8 ani.
autodisciplinei independente de aprobarea sau Regulile sunt stabilite gi men{inute prin
nemullumirea p[rintilor. Copiii devin capabili de negociere gi acceptare in cadrul grupului
a-gi controla propriul comportament, ldri a se social. Judecdfile de bine gi riu se bazeazd
l6sa in voia comportamentelor interzise de pe intentii precum gi pe consecin{e.
plrinfi. ^Incllcarea regulilor morale este lnsotitd
progresiv de anxietate gi de sentimente de Modelul stadiului universal al lui Kohlberg
vinovi{ie. Pornind de la cercetdrile lui Piaget, Kohlberg
Individul cu un supraeu puternic va trii considerd ctr dezvoltarea morald se desfdgoard pe
sentimente de vinovdtie mai intense intr-o situalie trei niveluri, fiecare conlindnd doud stadii
care implicd o dilemd moral6, in raport cu un distincte. Aceste stadii sunt fixe, fiecare individ
individ al clrui supraeu este slab, fiind mult mai fiec6nd prin ele in aceeagi ordine, pornind de la
pufin probabil sf, incalce regulile. stadiul ini{ial. Produsul final al progresului prin
aceste stadii, degi vdrstele la care oamenii ajung la
Abordarea inviftrrii sociale diferite niveluri variaz6, este simlul matur gi
Teoria inv6|5rii sociale postuleaz[ c6, inifial, ra{ional de justifie. Mai mult, el postuleazd
comportamentul copilului este controlat prin eXistenfa celor gase stadii de rationament moral in
recompense gi mdsuri punitive din partea toateculturile.

t02
t0I
'0002'pserncng?c1urloJ '.,eJe1nd uud ereurrrSe', Indp ep eulldtcstp '7
er1qlpg 'g.tpqoeap ofio1ot1ts4 'r{crrg uuv :"srtt5' leueosrodeqelrolec
lncql ..n?J,, rnlnJcnl sIelceJe eJeJeplsuoc
uI er gs 1$ ngs mlnlueu"uodruoc erdnse
ezapegeJ gs plrdoc azeelemcr4 erec Auqdrcsrp
'esdeepedelyre ep rolrc5nlel ?JIp" '.Joll$rnpq. sansoloJ 'I
e*{u1ued l€runu Isroru ?uoduloc es ersc IFI^lpul :liuppdapapzlllngulldtcslpepe$?4uoc
no glurios? slso tiuugd e.;1pc ep '?iroJ u.ud ep lmdp pnop u erdnsu e$uep as-npugEg4e
eJerrulJe ep JoIItFqol eeJuzllpn 'lse.$uoc uu.{ 'g1erour €oJ€llolzep gzeafuengur auglrdoc
.apnie.r gclecug eueosrod pugc lrrmtu ecnuepd uI ?l€4slqupu gleluered gulldrcsrp ep pdry
erlCnourrr ep otuewlluos eel€ err pqeqord 'rlu!:pdepatrpqelsropp8eruqelo^"J
arec rS '(glnpuoc ?ls"ec€ BulrrrJelep e n4ued) rmdns es elslunces ep lezuopsJec psureSele nc
erolp ueged urp ermrserd o ?Nrxe nu pu-EO rcrm1e rrtdoc rer 'gltqasoep gf,uegodut o ere epgpdoc u1p
rS rerqc proru groduroc es erer epllleuosrad $eureSele ep psscord pc pugu{sns lJolglocJec
o gtlo zop rop$cnpul ? AuoAOo+ eoJ?zlpn rlotournu lugpueg lqxeluoc uI col eJe eluJolu
rs',ror'riurueruu .lefros #JH;J,1i11;ffi"H: ""1fiH"#:I"11#:',frJ,,:.fiil1i,",i,1T5
'mlntdtcuud uuoguor g:zeeuolfce 1npllpul
'rrdrcm.rd elsece nc plguot uI g.4ul apEal pug3 'Elqosoep
giusuodun o ne Fl^lpul ec euuum roleiqg ea1elruIrlsp
nqued plcadsar rS eueum ropmrdarp eep111uEe
:aleuosred eqsaplaiqps
epunrfce runce ?zuelcrp e$eleoln€ eoue spdtculJd -uoc ale olesJelnm eprdrcrnrd :9 InlpBlS
'ltlguoo uI lJoeunpns e1e8e1 1$ eproru erepa,r
ep elepund ?c pldeg lncsounJoJ e-g ',.1f1nu I?Iu Iec nquad
rmq Iuru loc,, else pleraue8 elnEea 'grupcrlred elslalcos a?aladpzeqelcos
o-4urp Iligllrofeur eptdo nc a$e1a.r 14 pcepnf e$e eleulg 1nlnlceruoc pdp ep eru1ueuo :S InlpBlS
lw 0z-91
TVNOITNSANOJISOd - E TnIflAIN
'e11ptsr eceJ erec lqntuo1sls Is srape^
ep ppund rS eransptsuoc tq BI es 'rnlnpr,rrptn elelltoru
e1 eruplduroc u1 'elelcadser eg gs alnqel nfpletcos agpSor
pc eeraEulrruoc iS apllrotrne n guedpurgord lcedsartm pplxg ,,eu1pro rS e8e1,, erds eruluauo :t lnlpuls
'lueuodur a$e ..olernq,, JeI 'eJeolerr ne rn1$ueuregoduroc
ele l?Icos e1uldecce elepJ€puels 'mlruopu e1t{ue1u1 .,?unqppJ/
ncllrr1odglse.EnesgqceroJplrg€Jglucapnfalseeermricv unq ppq,, pdll op ale1ueuo :g InlpBlS
Iue 9I-€I
IYNOIINflAN OJ - Z .IN'ItrAIN
'r$nsu1 mlnprlrpu 1rqeJoluJ a$e
1nls{nzeJ eJsc r4 Inzec uJ IsIImu J?p '{1epo1ac roleiunqerl
eliusle aleceJeo o gpJocs ag 'rippolec rccep sueosJed asp
reudord ?qe$ep t€Iu gllq€Jo^e; else .&Imq,, armllcu O -l1gleq?lueum4sln seJ?lueuo :Z InlpBlS
'cl4necoEe elsa ppdoc
'3re1 reru su?s sJ 'erersgsuoc uI epq ltms nu dplrolec
elu oJepel ep blapund gS aleseJelul 'ueJ nes ?unq else arm{ce
?ec€ eJ?c r4 emsglu ?ulurJepp nmrfce larm elaiulcesuo3 giuapeq
.esdeeped pt'lr^e **l:"#.f"",X;,T"T :r rnlpqs
u ?ernd ? n4ued eplcedse.r lrms e111ntea -o erds
'IVNOIINgANOf,trUd . I TNTtrAIN
arsat'llrnndo'aza3u1g - alaopqlsd
Psihologie - SinteTe, aplicalii, teste
pinN.n $r copu - Eu[tunnEl mponruRrmn imnE cE[Emflr
Da Nu
1. i1i invili prietenii (prietenele) la tine dactr pdrintii sunt acas6? 54321
2. lmprumutafi haine de la pdrinlii vogfi? 54321
3. Se poate spune clplrinlii (unul dintre ei) vi sunt buni confidenti? 54321
4. A spune pirinfilor minciuni pentru a avea mai multd libertate nu reprezintl o solufie
penfrutine. s4321
5. Impdrtdgegti convingerile politice ale pdrinfilor tiii. 54321
6. Consideri ctr multe dinfre calittrtile tale se datoreazd educafiei pe care pdrinlii {i-au
oferit-o. 5'4321
7. Se poate spune despre pdrinlii tii cd sunt foarte afectuoqi cu tine. 54321
8. P[rinfii tii nu incearcd sd ascundtr probelemele pe care le au, considerdndu-te destul
de matu(i) pentru a exprimapropria opinie. 54321
9. Egti l6sat sn-!i alegi singur "drumul in via{i", pirin{ii acorddndu-{i sprijinul necesar. 54321
10.Nu agtepti plin(6) de nerlbdare ca pdrintii str "se retrag5" pentru a incerca lucruri
"interzise". 5432t
11. i1i petreci adesea timpul liber impreund cu pdrinfii. 54321
l2.Atunci cdnd vei avea copii, modul in care pErintii tAi te-au crescut va reprezenta un
modeldereferin!tr. 54321
plrin{ii t?ii se bucurd atunci cdnd ili invili prietenii (prietenele) la
13.Se poate spune cd
tineacas[. 5432I
l4.Plrinfiisuntmdndridetine. 54321
1 diferenfi
5. Spre de al{i pdrin{i, cei proprii nu au ca temd predilectd de criticd "deciderea
moravurilot", 54321
16.Nu sim{i o presiune permanenti din partea pdrinlilor pentru a-!i "corecta"
comportamentul. 54321
17. Prietenii (prietenele) te invidiaztr pentru parinfii tii. 5432r
18. Se poate spune ciplrintii se numirlprinfie ceimai buni prieteni ai tiii. 5432t
l9.Ai dreptul la propria opinie, iar aceasta este luattr in calcul in rezolvarea problemelor
familiale. 54321
2O.P[rinliitiiconsiderdctrtoate"sacrificiile"lorlesuntrlspl[titedeceeacerealizezi. 5 432 I
2l.Ambianla in familia ta este un destinsI, prietenoasd. 54321
22.Nu ezili tot ceea ce ai pe suflet plrinlilor, indiferent despre ce este vorba.
sd spui 54321
23. Se poate spune cf, pdrinfii sunt deosebit de afectuogi cu tine. 54321
24. PArintii t6i consider6 cd gi ei pot invdfa ceva de la tine. 54321
25.{aqiliataarpulel$luatioricdndcqunmodeldeilrfelegqreintremembriiei. 5432I
o scal6 de la I la 5, unde I reprezintd un dezacord total, iar 5 un acord total cu itemul in cauz6. Dupi ce afi
rispuns la fiecare item, totalizali punctele obtinute 9i identificali categoria in care vd plasa{i.
25-50 51-75 76 - 100 101 - 125
Este greu de vorbit de Ajungeli sd aveti gi Climatul familial, cel Se poate aprecia cd
rela{iile p€ care le avefi rela{ii bune cu pdrinlii mai adesea, este unul relagiile cu pprinfli sunt
cu pdrinfii, ruptura fiind doar altemdnd perioa- amiabil, degi existl 9i excelente. In pofida
profundd, manifestatd dele de conflict cu cele izbucniri, destul de rare diferentei de vdrstd,
probabil cu violen{tr. de acalmie, fiecare ins6, care !i se datoreaz6 sunte!i apropiaIi gi
Ideea "conllictului lnte etaptr permitAndu-li sd lntr-o mare mdsur6. Ai experientele "comune"
generafii" ili gSsegte o mai adaugi c0te ceva la sentimentul cd plrintii sunt numeroase. I[i poli
ilustrare perfect2i in cazul independenta ta. Cu uneori nu te inleleg, manifesta independenfa
tiiu. Afirmarea independ- ceva efort din ambele degi s-ar putea ca gi autonomia, fiind
en{ei gi autonomiei nu o plrti situa{iile de aceastii impresie sd fie totodati profund legat de
realizay decdt prin inter- conflict ar fi mult mai indusi de anturaj. pfuin1i, nu din datorie, ci
mediul unor conflicte mre. dinplicere.
interminabile.

104
90I
'
lotottu! lnpt4fufuorerirJpde ?muuolop FInIor epiducsa:d
15 1or ap mprolgmd ep alelreuosred ap eFrnr?s!4 e4ug efucda.lasry Ieun eiualsrxg
'
np upqop Tot nes sndu4 I* 1:! ! iln lt suoa p n'p'd'p -
'gep gueosrad o e1 ep pxdea$e s1 rS purprd s1 mfrnp rgc eJec ed rolapaalq.todruoe plqruzsw elserr4oy
'plunptoanp ep nes pluan t ocuoc ap r4od ytnswo$ auulp aym1.odoy
' qpugqop sntn$ nes q nqpin se4o1s :! pqulsllor p'rvp'd'p'-
i7ua3o7 stqo1s tle;s lDrrreo sttiflrs :qo.todwa7'
tp' d'p -
!p1ro1ec
eaued ulp wpl8el poru r4 etde$e e1eod es gueosred o erec q roleluouzgoduoc 1nlquns{rs e$e pstryts
rtlim uruu.tgf,ftu0dffrt r lEo[u3lllf,t - ltn08 Is msil.B,ts z'zz
'DalpzltolDi-
2oaurytco-
loapyput8tto-
iaulsap oe"pw.tgfo lSotwouoqno -
ioa1ogsnu.p-
lpu.o1urolua,ooc -
loa1oqnu11uoc -
:r$glguag e elernlgc ep lnlnsacord e11un!sueu!{
'(armuqEoer rS erpuqEo,, op nrunluoc secord) dlegec
nc eaurulcenlul qud reumu liue$lsuoc agapu_uqop Flnpalqns ea1e?uuapr :ppposotlgsd oarDlruapl
' ep{ueregerd yglEarope reun
Fsues ug e4seou Jololcp Jolepege e gS
elnpuoc reudord eareruesqo :at4s ap 4ldaatad -
!$ppac e1 n4e1er l4uredtuoc secord
m gzq e1 eru 'ppa u ,rlpadsar'eqs ap WIEBuq erfcn4suoc iglollios oatotodntoc -
iplnp;n1pu1 ypg6elur rS 4rgdupe psues
uJ rlaercos rerm rurdord ereuo{curg op Iqnporu eJsllurlse ap psecord :oanznqaos -
" :lnlne B aneurlo; ep (alaurqueoau) apsecor4
1e erdsep
d1e1ro1ec eprsardrur elepotu e nquad
ep
pplpq epzqnn aprtep4s =oatoruazatd-orno + ploflawDtutodwoa oruauodwoc -
ieuuosrad reFdord ep elrpEeu
nes errrlrzod elu?nleleone auls ap flags e plouo/oagow-Npnpt? o4uauodwoc -
:
lgueosred
eudord nc godar r{ ruelu a1 erec ed
rolsiuqSormc tS rop{docred ee}ellplol : autrs ap Tqdacuot e p^trlu&oo o4uauodwoc - :lnlne BJnlJrulS
'lon4tgdspa-
iloEcospa-
ipgn1ou 1na - :(saurel ruegM FI 4^l4od) ppe alapadsy
'eurs ep eu8urul o In4suooe ep rdggcedec rlrgNeJrrrgru
Insues ul efeotmc
es u ep rS a$eormc e ep ttm{ce roludord urdnss spelJeJ € ep rS euo1|ce e ep eueum rafqg eelvylrzdec - 4ng
'satotd nc er1ln1n1nqluoc Trycadsn gns eu 'sourel '6 pdnp .gqeproqe g epod
lou e4urp srrugceg eueosred el elqeleJ 'cp rdp nc epdeler 'lelualqxo eleperquale
'elgielpour 'elefulperc 'a1gop,r 'epepuudap 'eUlAUqe 'aplqeuosred ep eIFmi?sRB
ardsap elefuqSomc gzlzsilleuJelsrs es ereJgc Inle^lu el pptoos allcn4saoc o e$c ar4s ap oa43utt1
sHIs s0 ugilHrnr rzz
ElUIg0S I3 Uridirsuird l$ gxts 30 HgilI3utu 'zz
arsat Uloelldn'azalu1g - ar&oprlrsd
Psihologie - Sinteze, aplica(ii" teste

2?. IIIACIXEA DE SIIIE $t PEnGEPfn EI : TEST IIE EUlLUmE


Evaluali corecfrtudinea urmftoarelar enunptri c) intradeviant
utilizfinddistincla adevlr(A)-fals(F)(5 x 1p.): d)intrarol
f. insugirea capacitilii de a comunica 14. Strategiile utilizate de individ pentru a

2,
eficient cu ceilalti constituie una dinre
modalitaflle percepliei de sine.
,,ApartenenJa politicd" reprezintll un
I modela impresiile celorlalfi despre el
constituie:
a)componenta motivafional-emolional5 a

3.
status atribuit.
Eul are o realitate fzic[, este concret. .
E eului
b) procesul de valorizare gi afirmare de sine
4. Rolul de 'bunic" este un status dobdndit. E c) eulsocial
5. lntre statusuri pot exista fie raporturi de
concordanti" fie raporturi de discordan{i. T d) componenta comportamentaltr a eului

15. Nofiunea de "identitate psihosociali' se


Precizali lermenal, termenii care lipsesc (5 x2 refertr la:
P-)l a) capacitatea fiin1ei umane de a acfiona qi a
6. Aspectul central al eului este constituit de reflecta asupra propriilor sale acfiuni
b) identitatea subiectului dobdndegte intr-
adevtrr consistenli doar prin interacfiunea cu
7. Descrierea se face prin
semeniis6i
intermediul termenului de "eu". c) procesul de asmilare a structurilor
8. Autoevalu6rile pozitive sau negative ale func{ionale proprii unei societifi
propriei persoane se manifestil la nivelul d) subiectul uman se caracterizeazd prin
autonomie
9. Status-ul pus ln evidenli (efectiv) la un moment
datreprezinti Trutali armdtoarele subiecte (1 x 7 p.) :
10. Comportamentele a$teptate au un caracter l6.Analizali un exemplu de conflict de rol la
prescriptiv, ?n timp ce comportarnentele de nivelul unui grup de prieteni.
.................... au un caracterreal. l1.Analizali structura eului prin utilizarea unor
exemple pentru fiecare din cele trei
Precizali opliunea voastrd (5 x 3 p.) : componente.
lS.Ludnd ca punct de reper unul dintre stadiile
11. Imaginea de sine este o construcfie sociali' dezvoltlrii personalitdtii, analiza[i
deoarece: componenta evaluativ-motivafionaltr a eului.
a) descrierea sa se realizeaztr prin intermediul l9.Corelali latwile personaliti$ii cu cele trei
termenului de,,eu" componente din structura eului.
b) include ln structura sa mai multe
componente 20. Comentati urm[torul text, :
c) ne formlm prin apartenenfa la un grup social "Ne-am asumat o identitate social5, iar acesta
d) sti labaza obfinerii stimei de sine este punctul nostru de vedere referitor la al{i
oaneni," (12p.)
12. Unul dintre procesele ce stau la baza 21. Elaborafi un eseu de aproximativ 2 pagini in
formirii eului este: cadrul ctrruia si analizali relatiile de
a) socializarea detenninare existente inte stima de sine,
b) spiritualizarea autoprezentare giperceplia de sine subliniind gi
c) identificareadesine relevanfa cel pufin a unuia dintre procesele ce
d) congtiinfadesine stau labaza formdriieului. (20p.)

13. Existenfa unei discrepanfe intre trtrstrturite


de personalitate gi prescripfiile rolului
determintr aparifia unui conflict:
a) infrastatus
b) intraceptiv Nottr: din oficiu se acordd l0 puncte.

106
L0t
'x3uoJ uc Juop EJeJo es eqs 'cp gfuoroyp tS uepqsrenlp
3p eeurasun eJ33 r4 ?lelJos oJecg4uepr op secoJd ep EleJ lqpnlp '€tpeut-ss?ut rq elszlJolsl
mun Frpeuuatq qud r$g1r1euosed e$cnrsuoc elqueuregodruoc elepoltr 'pleocs 14 sploword
rrJ llncolr4eu ep ereder ugurgr rfiepec nrpquszardne eplueuregodruoc aredrl 'eqnueg aruuorieler
q
a1e aze6odr alsa* o.qulp ar?clror{?clueplle qsg ep $p4yeporu :umcard 'e1xa1uoc t4 eluafusnuoc
Smliceralq Ezeafemcq Be1ulelcos eJeo q ems?ul
troru4ru luaneuoduror rnrm ,rqtuEor
eng ad 'alrnuSrqo nlenlrs rnlnlorluoc uI $rep ezrleer apod os nu 1nlrc eer{g3oqt4
u! ?zBe^nc? Flrsrgns -
ll lsruoln€ raiuesqe '$Aleuosrad re!:dord E1elcep? e$cn4suoc
nes refusza.ld " elssacv '(eqelrolec
o gc ue{ntms grnrreesr4
:Busuodur elseszur Ie 0Jap0^ Iqnuerp"t sorepu4xe) rolcs e.qgc
pu33 qzva^4cv epplcmdurq 1nluaurl.sep 14 I
lI Flcerqns - luep$uoc
ap lnosotmc mlnuoluq ?alepullxe lzeozn sns
lederuts ruru s{ncsp q gsnpe rolp;Eeuq efuefue,ruo3
ep Easap? lrSgdop rS sorxue - tppnloc tS ryc 'mp.tope 1gp lnosolmceu
:llsnurulp eus ul eJepeJcu[ - :t lnuotpoi '
:Anzgcs ours op Eultls -
Illptlleuosrad lnrrolrral
i11eyp1ec ep giey srmcse rep 'eu1s ep 1ncsormo
:1|prac
op gfe; o:oprqcug 'aplluqod Ilipllleuosred 1n1ro1trs1 :€ InuDtpor -
ro1!-nca3o efeg ul e8e4ar es - ^llrolord
A!suaJep lqepnlec luapura rep tolce ep lntsormceu
IlPlar
e1 nrggode.r
iropdunlls p mq lo4uoo - eJope11 Iligtlleuosred lntroltrol :Z lnuotptn -
Ie iqelglec ep 13 rolce ep ue{nuns }ncso{m3
:Elsclplr ouls u! eropejcul - eppprmdurg
?l?crpu rurs rp Eurls - 11ip111uuosred lnrrolrrel ;I InuDtplrJ -
:ajaprqcsep :€eJ€olgrum else erruJp?c n4ed rolec edecgruweg
'?,rrlerlrur'tl?uxoluoc alusss
a1{qllunpodo E3UIToIP^ - 'ArsuaJc
orelusza.td eJarlueJoJrp
mcsqo srmssv
n|nlc0!qns alr|lslraper?3 -ons op llls rp lnrralrJS lncsotmcou
n €
:(uplrv
'l{ mI ilArrod) ereluezsrdope ep Im[ls elFul
es-npug1nd 'areory1dug14 esacord drBuec
Ieru
tol "lprllep
ynpugr e1 'gluperder nu etns ap p13eu4
rerm e {p1rac e4pc eeJeclrmtuoc tS eareroqelg srqrssc
'(,,riergcmcsaP,, lncsormc
e I
ap elsordrul urind IeJ €p ep turEeurr
roFdord €enn.t1suoc ug :opicorqns eeJecJecul
'lnzuc elso nu aprm oloce 1$ reqc 'puguSrualep
eruzuolel plseece 'lecmcsep ne-s aJsJ lec JoltY
ad rc 'alueu qud adzod Eumue o rpugqop ru et :lJsqof lnl B illsa.reJ reilumu-eSe eeretoqele
rac ad nu pugr purud Wgzl;u4tolel slpelu-ss?u el snpuoo B lcnrsuoc ap IeJlsB un ec uipllpuosred
eprm lcseeugruoJ ?e1e1elcos else nldutexa rmq eeradscuo3 npe8eu nlcads rm-IW gquole^
rm) alercos elayqelJel e1 oregoder uud gnqzod nes4S greluou6e4 putg glulcosoqlsd ?e1eluuepl
eus ep aw8eun o eorc e ep terieullcr4 e (guopSuoc ofua8ra,ruoc lelsece efuosqe e '(lnlcetqns edacred
ufnd reur nes lpur reur) g4ue5uoc siuazord el gugd o umc eSe 11egnlac eerercerdu) auls ap plollos
u1s€ece Jsl 'qepnlac leiuozard ermdxs es tS eundun oaurSowl nc 'elerurou r{tpuoc 14 'gfueairuoc
1c'eurs n4usd rS ems urrd 'leloztgzlzeuolicwg nu Esernqo4aal s ap oautSow7 '.,[BuosJad,,un?qlop
rusrrreceru pece 'm8rseq 'gzeeuo$ce lS gzeeseld gs ,ilser3ord gienr4 ec rolce '.,ro11u,, ep ?elelll?t
0s ereJ 14 elqros eloxoluoJ 14 slnlsec€ ?pJo33 lagtse a$epugqop 1npI^rDuI 'lelcos ilperu tm nc
o Fqcelqns ersc ed e{ecgturuas tf lueureuodwoc goder ug Jeop s{€ n€s gJarueur o ap gzl;ezryryJe
prrdord ep gpluezardeJ else alndecredolne es 1S azazqeqJ? es gs Srmfe erec !p111o1fua7od
eJqrluepr Jolr$euuopy e guegodun tuur sec ap n4cads tm ec erede Ine eJBr 14 plercosoqrsd
"sms
'eddecradope Apnlpsuoc ;S 1ue1{cu1 ulsruecolu elicnrlsuoc o Bc Belellleuosred pzeepJoq€
eJ eJ€ erec sscord 'qe1p1ec ep gieJ eJeplqcseP ('cp ureq8ul ,{.ueg'gn1 qdesol 'uosdruell qenag
ep secord rm ap eqJol e$e ?rum utp elec uI 'ul$nN'1) ruerodureluoc rtoloqrsd ep eyes O
sxrs 3s u3lrr3[nt l$ dqylHc
arsat 3lrlotlldo 'azalu1g - a1ao1ot11s4
Psihologie - Sinteze, aplicalii, teste

lllA0ltlEl IIE SIIIE: PBOIEG{ ItE CEBGETABE


Identitatea subiectului se oferd ca identitate psihosocial6. in vederea ilusffirii de manierd practicA a
acestei teze vd propunem realizarea unei cercetfi prin care sd desprindefi relevanfa pe care ceilalli o au in
constmirea propriei imagini de sine.
Realizarea efectivd a cercetirii pretinde aplicarea chestionarelor de maijos unui numtrr de aproximativ
100 de persoane (50 elevi - Chestionar l/50 non-elevi - Chestionar 2). Prelucrarea datelor se va face prin
prisma informatiilor obtinute la itemii I I - 14 din cadrul fiecdrui chestionar.

Chestionar I Chestionar 2
Vi rugtrm sI completali enunfurile de mai jos Vd rugdm s[ completali enungrile de maijos cu
cu rdspunsuri la intrebarea "Cine sunt eu?". rdspunsuri laintebarea "Cine sunt elevii de liceu?'.
Eu sunt......... Ei sunt..........
Eusunt......... Ei sunt..........
Eusunt......... Ei sunt..........
Eu sunt......... Ei sunt..........
Eusunt......... Ei sunt..........
Eusunt......... Ei sunt..........
Eu sunt......... Ei sunt..........
Eusunt......... Ei sunt..........
Eu sunt......... Ei sunt..........
Eusunt......... Ei sunt..........

Genul: masculin tr feminin Genul: masculin n


rual !n tr
feminin
Mediul: wban n Mediul: urban ! rural u
Vdrsta: 15 E l6n 17I 18n Vdrsta: ..........
Situatia qcolari: Nivelul studiilor:
foartebunf, tl bun[ n superioare I medii tr
satisfbcf,toare n nesatisfdctrtoare n primare n
Genul Mediul VArsta Situatiascolar6
Eu sunt...
M F urban rural l5 l6 17 l8 FB B S NS

Genul Mediul Vdrsta Situatiascolarl


Ei sunt...
M F urban rural l5 l6 t7 l8 FB B s NS

Completali grila de consemnare a rezultatelor potrivit informaliilor obfinute prin aplicarea


chestionarului. Incerca{i, dupi aceea, sd discuta[i la nivelul clasei rezultatele, iar in final sI redactafi o
lucrare,utilizdnd acesterezultate.Unposibiltitluarputeafi:"Adolescentulinoglindi".

108
60I
auls ap alsno^ !!u!3Du4 o plDat lout tg? an Snounorni o q aSun{o
lhud'lort ruruad n7 pluoyodutl o gS g4Snsug tors?ro p$ocgftnaas otdnso puBTcagfat lxunN
'(pqdse erec ards Isepr Flepour
ap agedap pru nes adeorde rcu 'e1sa umc uSe eldecce as gs pugfglr4 eueosred; Fq€uozer crqrsd ruqlyqca
rm am8rse gs apod Jlru Jocs un rrmJ pdnp 'are4sn4 ep eluermiles ernurra1ap epod ec ldeg 'eluugodrur
eleJeprsuoc roldg41ec erdnse pJoJe un elsrxe nu ?s eJBur Jocs rm pugle l$ap 'ec snlcxe else nu Jup
liele 1g erec ad
cqrsd mlnuoJuoc Iu FqeuozeJ lelru rm ?zeera8ns elcrmd ep 77 uind 1ec ep lercund un
'eslcerd unrors sundnserdnunepecord6ece uud erus op rlurEerm eareururexe:aru1erdrelu1
'(Fund un rcru af eruud nu ee 'pueoloc o-4ug r€umu glulou elsa erf nsug o gcep) pueoloc
o lJIu uI eplou tsoJ ne nu arsc allrSnsq n4ued rS (g nc rS y nc 16 p1elou sg ?s emqeq souopud eerSnsr4
nlduoxa ep) eueoloo eleqru€ uI glslou gorlsrJelceJec aleceg nqued pund rm elgo $eprocy:eJBloN
('9661 'rSe1'uroqo4emlpg'llolm1acoa.olfoouncn4uada1sal ap gZ\epllNueppy:zsrag)
rllBdv poruoS
lueailelul
^!sFourI
clu!J erepilrsugep ulua(
JluJelnd uqlsues
lBxBIell NIDEIAI
JeJUIS lsBlznlufl
IIiBJ.'l IBAJezall
lBzlJolJaluI rolFarrlY
l!qsolEI'! l!tsulJ
rnd luBsereluf
1nderyr3 so$!qllrv
l!l$u!'l soueleuJ
sor!l!lod luepuedepuf
cldJarrg lnlnJolllnlnlulsnJ
solp!^ul IqBuo!seJdurl
leseA AIIOItrfl
anu Es lrop lluezeJo ug ang Es lrop eluazeJo ul
Su-;u un3 luns unc fr!$lre1cBruo aqSnsul Segur un3 luns IIInc EcllslJelcuJBc a4Snsul
'danu o gs duop emc ad ttrtSnsq
lnlderp * .,;,ng ps pop Se-IuI umC,, uIIBoloJ trJ ..O,, tm algc tiusuld
',.apm-;g,,?epolepqy'1ode n1\ntrye1cl*rcrpA sJeJJoluSnsq plderp q,;pazardqlmsurnJ,,?u?oloc
r{ *X,, rm dusu14 'epoJocu rus elceJoc unsrmdsgr ouriuoc nu ec Asq 'slpe8eu rS elrlzod rcqsueloeJuc
glnzordererec orr4cslpe op ZtncAsq o uermdordps alSeouncolneg^en-gued'ec epppl'aurs epeeuEerur
I$ g.4ur mFo Inlepou 14 rel 'aceg e rS eane u 'g e : apclperd le.g Ezeepesrqtn es errupc 1nle 1u eI rr€um
Flcerqns e$o 1ng 'ne ep pqdecuoc rdglrluuosrod rqnrcgpa vzlzqq snd e guanodrualuoc urSoloqrs4
gilIs tq lHlltutt u3u:il3:tudu0.tnu
atsat'r,!ro4ldo'aza\agg - arEolorllsd
Psihologie - Sinteze, oplicalii, teste

M. NET.ATIITE ITITERPERSO}IATE
23.t SPECTFICUT nELATnmR ItTERpEnSoilAtE
Relafiile interpersonale sant legdturi psihologice (existd doud surse psihice distincte'), constienle (sunt
posibile numai in cafuul conStiinlei de sine, de altul gi de relayia uistenyd) gi directe (s*tt
posibile tn mdsura realizdrii unui minim contact perceptiv) tntre oameni.
Relafiile interpersonale au un caracter atit obiectiv, cdt gi subiectiv, dar, de asemenea, moral gi formativ.
?3.2 TIpUnI DE RELTII ItTEnPEnSoilAtE
1. Potrivit nevoilor gi trebuinfelor indivizilor implicafiin relafia interpersonali, existi:
- relafii de intercunoagtere (un rol important il au aici imaginea de sine gi imaginea despre
celdlalt);
- relafii de intercomunicare ( importan{a lor este relevat[ mai ales in situaliile de perturbare
a comunicdrii prin filnarea informa{iilor, blocaj, distorsionare, bruiaj al informaliilor etc.);
- relafii afectiv-simpatetice (pot fi unilaterale sau reciproce, cu intensitdli diferite Si
p olariz at e pozitiv sau negativ).
2. Potrivit caracterului procesual, dinamic, existii:
- relafii care nu produc modificarea particularittrfilor personale ale partenerilor (relalii
de cooperare, de competilie, conflictuale);
- relafii ce determintr modificarea caracteristicilor personale ale partenerilor (relalii de
acomo dare, de as imil are, de ier arhiz are, de alienare).
23.3 rocut $I notut REl,[Tilr0R nrTrJPEBS0il[rE iX STnUCTRA pERSSiltrrTATtr
Trtrstrturile de personalitate sunt, intr-un fel, doar relafii interumane interiorizate.
Rela(iile interpersonale sunt cele care mobilizeaztr gi dinamizeazi viala psihicil a individului,
determintr apari{ia anumitor stiri psihicb, conduc la formarea gi manifestarea unor
lnsupiri psihice, constituie spafiul in care se manifestl intreaga viafi psihicl a individului.
z3"tGRUPUT $r PSrHot 0Gt[ DE GnUP
Grupul reprezintd un ansamblu de indivizi, constituit in timp, tntre cure existd diverse tipuri de
interuclian i $i relasii comune determinate
Condifiile necesare pentru ca o asociere de persoane str reprezinte un grup sunt:
-
existenfa unei determintrriln timp, a continuitS{ii temporale;
-
existenfa unor interacfiuni intre membrii grupului;
-
existenfa unorscopuricomune.
Orice grup are trei dimensiuni specifice:
-
dimensiunea instrumentaltr (comunicarea qi coordonarea spre un scop comun);
-
dimensiunearclafionaltr;
-
dimensiuneacontextualtr.
in baza acestor dimensiuni grupul poate fi distins de alte realitlfi sociale: mulsimea, categoriile
demografice,socio-economice,socio-culturale,statistice,situa\iile colectiveetc.
Criteriile ce pot fi utilizate pentru diferentierea tipurilor de grupuri: cantitativ (grupuri mari, grupuri
m i c i), calitativ Qr im ar e, s e cun d ar e).
Funcfiile grupului:
- funcfia de integrare socialtr a individului;
- funcfia de diferenfiere;
- funcfia de mijloc qi loc al schimblrii;
- funcfiadeproductrtordeidei.
Deosebit de relevante pentru psihologie sunt grupurile mici, printre caracteristicile acestora trebuind
enumerate: numdr relativ redus de membri (2-2q, interacliunea nemijlocitd a membrilor,
existenla unor scopuri comune, existenla unor structuri, a unei arutmite compozilii
(omogenitateieterogenitate), a unei organizdri (formalVinformal6), gradul de coeziune,
gradul de autonomie, gradul de conformism, gradul de permeabilitate, gradul de stabilitate,
s int alit at e a grupului etc.

Tipuri de grupuri mici: grupul de sarcind, deformare psihosociald, de acliune, de cercetare-acfiune, de


tnvdsare, de loisir gifomilia.

110
TII
'eprmd 0I PpJoc? 3s nlcgo urp :EloN rrmlg8el p peqSuoc lrue1cerec (o
rrmlg8ey p,nltdoc
1ruape-tec (q
rrmlgEel p crEoloqrsd p:aperec (r
I :aluuosled
-,ra1u1 .ropfBleJ ele lrlfslrepBrBJ luns '€I
rristttrqels (p
rolauuou rsiuesqe (c
raiuuyrep (q
mpusuuoguoc(e
:glFolup Ellqpr;pard rS ggqisod alsa
dn.r8 lnun llJqruern eJlulp eaungfcuralul '71
ecrqreret nfcurg ap we1s1s (p
runrfcuralul op uralss (e
(dgfl'plndn8
epuosredrepg nielar ep uelsts (q
oa1o4uaSowo r* a1ouos.tadn1ul a1nlnp"t
eJscltmruoc ep ruelsts (e
'a1o111ouoslad e.qul alueglxe eJelrluuelsp
:
un-r1u1rd gzeezlJelcuJac
ep elrrfelar ylezyeue ?s eInJPc ln.tppc
u1 plEed 7 lpeu4xorde ap neso rm $eroqulg'17 es eJeJBoep 'e,rq1ca1or a1;;fun11s ep
(dzr) ellqesoep elnqeJl 6gcpu nes lreu'egrndnlg'11
..:o11mdn6 elu olslueruepuru ep ep8el e4rnp :('d g x g) p.tgsood oan4ldo rtnzEear4
erm gqugzarder IusFIUoJuoc erds eiu1pue1,,
: uel IruoffiIIun {epeuto3'93 'elelcos "eeeeJu
else ?plcos eddacred ep aIIJoJe e.Bulp €uO '0I
'eluuosredrslul ep{elar n 4ued
lrlglleuosJed ufuu,relar else gJ 1|eperc aJBS'6I
'euts ep eere$eounc n4ued eJ elezllctteJec g 1od e1e ctEoloqtsd
a111fe1er eceleoec'6
epuosad:ag1 ropdeler elueuodu4 deleleS'31 l:T.:.?.T.::.?l:::_y:*4"r
'rnlndn E spdcurg alaJcuoc """"'nes
eldruaxa Jorm 1nlpeuuolul u.ud rJvzqeuy'21
...::.....:....:.....
gl:1.?:i1'.t"d"4s-^per€ er$ereu'8
'rualeFd op dru8 rm n 4uad """"'nes
crur mpdruE aFcl5uepemc ducggduaxg'g1 """ 9 epod lqndruS earerzluefu6 '4
'lrqueur e4rrrp rog$e1er aryeu gdnp rolundn-G
: ('d 7 x 1) a\cagns alanoTg,utn foqot1
eorefue.reyp eyuued ""'1nualuC '9
ermluoc uolsrr sp grycolltu eaundcerelut (p t(d
IPsJollrqrueul Z x 9 xasdg anr lluarant'lnuarata7 inzp-a
e VleJ 14 ?isJ 'pltcollturou eermdceralu (r
rqndn-6um1on$s (q 'leJoruJelssJet
rqndn-Gerizodutoc (u piunuord rm ns aleuosJefuelut algielaU 'S
:rgulnpdn.rE n 1n1npl^1pq e
gcqtsd e{en gn o4ur€qp
e qqfuase EcllslrelrBrur o ?luperdaU 'SI rS pzrezryqour epuosradrelut epieleg'g
'reruud dn 6 un gqwzerdar etllttre.{ '€
eclleleduls-ntPe;e uieler (P E 'InlnEJenesmlauq
eJeclrmtuocJelul ep gieler (c eerrnleil'ro1 ptpauuelul ulJd'ugulm
gfuepuedeprelrn sP 1$eler (q apod ppnrpur rycn4q 'lurour ralcerec
L_l
ara$eounc.lolm ep gielar (u rm ?ele 1od eluuosrefuelur olglele1'Z
:g10d AIleIIUOJ
selsecB 6aluuosredralu; eg$e1e.r ug $ec11dtu.r tr JelJeJer rm ne el€uosrafuelug ollliele1'I
roll4^tpul rolafulnqaq $ ro11o,reu il^lrlod 'tI
:(df r S/ G) quy - (y) rp,rapu o$cn4stp puryB1n
nm1pEe11e perp 1rue1cerec (p unlunua npmorpun nr4pnn ?anc {oqotg
gwnfilg gg rsSJ :llut{0sugdugrt$ 3lu'lvHu'82
atsat %rn4ldo'aza|4g - alEoqrltsd
Psihologie - Sinteze, aplicalii, teste

DITITIICA GNUPUR&ON
int-un sens foarte larg, dinamica grupurilor apartenenti sfiirgegte prin aderarea la normele,
tebuie interpretat?i ca fiind, pe de o parte, conduitele, standardele, obiectivele, atitudinile,
ans amb lul fenom enel or ps iho-s o c i al e c are ap ar, sentimentele colective ale grupului respectiv.
se manifestd Si evolueazd in cadrul grupurilor Individul lgi asimileazi toate aceste fenomene,
mi c i, iar, pe de altd parte, ca ans amblul I e gil or c ar e ceea ce are drept urmare faptul ci el se va simli in
gtnerneazd Si dirijeazd aceste fenomene. Toate cele din urmd membru al acestui grup oriunde gi
grupurile par sd functioneze dupl procese tntotdeauna, va trf,i gi va acliona in conformitate
comune, dat fiind faptul c[ ele nu sunt altceva cu normele acelui grup. Asistiim, tn acest caz, la
decdt ansamblwi de persoane ln interacfiune, transformarea grupului de apartenen{i in grup de
determinate de diverse "ra{iuni": familiale, referinfd, deoarece individul se raporteaztr
politice, amicale, profesionale, sportive etc. permanent, in condilii cu totul diferite, la propriul
Intr-o accepfiune mai resfidnsd, dinamica grup din care face parte.
grupurilor apdre ca flrrrd ansamblul metodelor Si O a doua situa{ie este cea in care, degi individul
procedeelor care permit acliunea asupra este membrul unui grup, el este sub influenla
personalitdlii prin intermediul grupului sau al normelor, valorilor altui grup, comportdndu-se
metodelor de acliune a qcestor grupuri osupra practic nu dupf, cerintele grupului sdu, ci dupi cele
altor grupuri mai vaste. In aceastf, acceppiune, ale altui grup. Acest fapt duce la situa,tia oareclrm
grupul apare ca fiind mijloc de influen!5, de paradoxal[ ca grupul la care individul se referI si
formare, atdt a sa proprie, cdt gi a altor grupuri, devind, intr-un sens, grupul sdu de apartenenfi, iar
accentul cdzind nu at6t pe "ceea ce se pefiece in grupul din care face parte, un grup de referin{tr.
grup", ca in primul caz, cdt pe "schimbare", Oprindu-ne asupra organizdrii unui grup,
"formare". trebuie subliniati existenta a doud tipuri de
Aceastd ultim[ accep{iune permite trecerea din structuri: structura formali gi structura
plan teoretic ln plan practic, acfional. Grupul este informaltr. Acestea sunt strdns legate intre ele gi
un instrument in mdinile membrilor sdi, in vederea se influenleazf, reciproc. Structura formald
schimbdrii lor qi a lui insugi. Grupul devine, reprezintd organizarea ierarhicd gi funcfionald a
agadar, un agent de schimbare social6 ln interiorul gupului, cu un caracter oficial gi obligatoriu, in
unei colectivittrli. Interacliunile dintre membri gi timp ce structura informalE trimite la o organizare
dinke ei gi elementele constitutive ale grupului ierarhicd gi funclionald cu caracter neoficial gi
(scopuri, noflne, statute etc.) explicd, atdt neobligatoriu.In cadrul structurii formale,
conduitele membrilor, cdt gi pe cele ale grupului. esenliale sunt relaliile sociale, oficiale, prescrise
De-a lungul existen{ei lor indivizii iqi de legi, norne, regulamente; in cadrul celei de a
desfbgoarf, existen{a in mai multe grupuri. Nu doua, esentiale sunt rela(iile subiective,
fiecare dintre grupurile existentiale are insf, psihologice dintre membri grupului. De regul[,
aceeagi semnifi calie pentru indivizi. structurile informale apar gi funclioneazd pe
Grupul din care individul face parte concretd, terenul celor formale, fie pentru a compensa unele
efectivd, in care el este prezent in cea mai mare dintre lipsurile loq fie pentru a completa, fie
parte a timpului siu 9i tn care tntreline rela{ii pentru a nega rigiditatea lor. Dinamica interioari a
directe, de tipul *fafi in fa!tr", cu ceilalli membri grupurilor este in mare parte, dacd nu in intregime,
poartd denumirea de grup de apartenenftr. dependentd de interactiunile concrete dinfe cele
Grupul din care individul nu face direct gi fizic doud tipuri de structuri.
intr-un anumit moment dat, nu infreline relalii
sociale directe, dar aderi la opiniile, normele,
valorile gi comportamentele lui poartd denumirea
de grup de referinftr. Elementul esenlial care Sursa: Mielu Zlate, Tratat de psihologie
diferenfiazi cele doud grupuri 1l constituie, deci, organizalional-manageriald, vol. I, Editura Polirom,
prezen{a ftzicd in unul dintre ele, desftrqurarea la1i, 200 4, p. 4 48-450 Ei 466
relaliilor directe cu ceilalti membri. Aplicafie: Incerca{i sd analiza{i comparativ
Relaliile dintre cele doudtipuri de grupuri sunt grupul prietenilor (prietenelor) 9i grupul colegilor
deosebit de complexe. Se pot intdlni astfel situatii (colegelor) de 9coal6 pentu a pune ln evidenli
de genul urmdtor: prima, cea mai fireascd, este cea elemente care dau seama de dinamica acestor
in care participarea la activitatea grupului de grupuri.

tt2
€II
'sJepsJsrrl B3A3
$a$d arec uJ ruorrruo
rS glsrxe go €eepr
rzezlue4Suoc As rS eurl 'eqq 'aurSul rou nc reop
uI arepaJcr4 g?lnlu rsru e1-npurfuls BJolsecB 'rrn8urs 1S uaugrupr
pSapugqop ps ornqe4 1nco1ftur uJ J€op ps 'glepoalgc '1Sn1o1
'olel[?Ireds 'e$un1s E$?ec€ 1Sgdep 'uqp1e pSarop II erec sqq epg 'e1 eruudruoc
ep gusosJod o nc e nJlued 'EJsorJelur 1ec ed ouq op 1nlsep q eqq rms os $pgec
srinJsrp gl?clpur?.4uo3 eeuml ?rn3€ru ?A sJBc rzepales r-ps Jrqeqord rS umc Adnp' 'geluoc
!J Je nN 'erururIu elnfcrpe4uoc 'ludord 'pSernuSrq6'plrqercos ecIJo uI edeorde
alor ?l puru 4lelrec aleiro3 uI eJeperrul gueosred eqq liu4s e1 'gua1qord
^ll€leJ
ul IS ouls uI eoJepeJct4 pq?ls o'11qeqord 'pqg o pSe gc amisns eleod o eql n4uad pqnlps
'plenluacce op lrqasoep eznec '{plac ap {ruu es rSep '(g)-rn8uls g -uoceu eare.6e1u lpqu
epe orelozr ep eiutpueJ ep Iqsep tzdlozl eL € ep€rolou?esape {ung -roos grreosJod o qSg
SZI - IOI 00I - 9, sl, - r9 0s-sz
'sof
rcur ep elFS op olicurg u! Fts{nzar $aarfuelu1 rS elnudqo elelcrmd l@llvtot 'ruq1 ereceg ey srmdsgr {e
ec Adnq '?znso uI Inuo1r nJ le1olpJoce rm S Jel 'lelol procezep rmgrnzarder 1 epun'g e1 1 q ep glecs o od
InpJocyzep nss InpJoJs $arelcap pl ps ualr eJecog nqued ec armdnserd sns teru ep mlqsel eerecgdy
tzEv9 'leJ rm rcru uI rueunu ep purdsp nu gs '(9)luepuadepur rS (g)reqg ng gs regard'S7
IZEV9 'rcrusofrS r,rrser8e'rgrlrms'leraua8 14'rruevlr.1'Vz
tztv9 '(p)rnturs plol IOeJ ps roJocr4 ps ernqo4 rccr4 uSe 'gtrepotcru glnle o1 nu mlqp IeC'€Z
IZENS 'aloluaunpas rruFdxe d1 prryc rcmp (g)lrquuoguocw duns e1'93
tzEn9 'eueosredlalpeiug 14puporcru..rcJecsep,, elnu'plslmggruEteporcru rc€J nN'IZ
tzEv9 'lFuI aP 1qesoep gze aluerap at ucl{rC'02
'ro1 uelrud rnp E1ruel eruon eceldsrp ri; ec dunl 14 'lilellec nc (9)c1uo4 ep 4qesoep pSiI'6I
tzEns (S)ilqlcse4 pSo gc ercerde epod as'preue8 u1'g y
IZEN9 '
tzEv9 '(auappd; papFd rurind elreol lf'f f
'$1e11ac spagudep'ep1
tzEv9
elu rms qgJ aleol op (g)pmfuocrrJ gclpe ',,gsece,, rlSe prryo rormle reop eugq $u4s eg'91
tzEv9 'rrgdncoa;d epudord 14 ertrger riod e1 pugc r Jrm1e Jsop eutq $uqs al'S t
I7,EVS 'opcpldou
proua8 q pqg noeq le arec uud alofuorrodxe '{1epec od rfrlo tg gs eplderp ty'p1
I
rzEns gyqrsodrur gueoslsd o pSg' eceld uelnd ru-ol sAouIJ EJ Izerc nN'gI
tTEVS nrlzoderca:degpod algs mfutp IeJ uo nqued epa;ep ellnureardry'31
tzt.vs 'rigre arec 14 rnlnleJ uzn€c qp (g)lrclregeu $u4s al'll
tzE?s 'p{ueueuued
14 pcs?eJrgq ?s rccap reg nu erec !fiepo1ac eduop gxlnu eerd l€p el ?s g1lrelu nN'gI
IZEV9 'Jo1grmgp g eond m-4 sc errec cssrgurm 'esrmJse lrnpug8 utmeeplolt4 ne {pyo3 '6
'ruerueo fiepec 14 eJepeJcu; gu{nd alreog tB ms IB nN'8
tzEv9 'rippolec
a1e alec ap elrreJlp 1ms gze eprqE el erec elIJol€A ',
t7,EV9
tzEns lfiepolac e1u eleo nc rmruoJ q ctunu edeorde ne nu te a1 aruc ed aprpdncoeJd '9
tzEn9 '93ee1afr4 el gs ro ec lrqzqoJdrur olse rycr4 '$pgac ep (g)IreJIp Iraplsuoc 'S oI
'ernSru olso rfg rerqc 'gueosred eFdord erdsap pSaqrol ps eceld 1|g n1q '7
r7,En9 '(gseouepFd) souelerrd rg gs '$1eyrolec eieJ uI lzqcsep a19s nsr8 else d1 'g
IZEN9 'aplegcos ug'riplrolec pcolft ur q sqq 1iqs el nN'Z
tzEvs 'mf up 1ec nc req11 pdru4 ace4ed u ep ropsrmdord smc tep nu uesep? IpIu IeC'I
tzEn9
nN 3(
glu,tntgul3os gg mlffiilIil vSuunw[3
atsa, 'linndo'azaylg - al&opqlsd
Psihologie - Sinteze, aplica(ii, teste

Z'I. GOMPORTAMETITE PBO $I AIITISOGIITE


ztt.l GoilP0nT$ffiltTE Pno $I al{TIsocIAtE
Comportamentele prosociale sant cot q)ortamente intenlionate, realizate in afara obligaliilor
profesionale gi ofientate spre conseflarea $i promovarea valorilor sociale,fird ogteptarea
uneirecompenseerterne
Comportamentul de ajutorare reprezintd actul intenlionat sdvdrSit in folosul akei
persoane. Explicafiile date apariliei sale trimit la doudperspective:
- perspectiva biologictr;
- perspectiva invtrfirii sociale.
:
Principala motivalie a comportamentului de ajutorare este empatia caprcitatea de t
sesiza firtirile altuia gi de a ne identifrco emo(ianal ;i cognitiv cu acea penoand (este
mediatd de similaritate).
Factorii care susfin comportamentul de ajutorare:
- factori situafionali;
- factoridepersonalitate.
Comportamentul altruist reprezintd o subcategorie a comportamentului de ajutorare,
referindu-se ladorinla de aface bine aheipersoanefdrd a astepta cfrstiguripersonole-
Prietenia repreztntd relaQia psihosociald de duratd tntre doud fiinle umanq reaillat al
alegerii libere gi bazatd pe afecliune, tncredere gi preluire mutuald.
Simpatia reprezintd relalia psihosociald cu o tncdrcdturd afectivd ridicutd manifestatd
pfinlho anumitd disponibilitatefald de anumite persoane.
^
Increderea e ste modalitatea de investire a unei alte persoane cu a o anumitd "infaibililateo,
cele cevin dinsprc aceapercoandneftind supuse unuiproces de evuluare.
Comportarnentele antisocialesttrrtcomportamente ce sftdeazd ordinea socialil convmitd, eontrariazl
prin neluareatn seamd a normelor gi o instituliilor sociale,realizate fie intenfionat, fie de
persoane bolnave.
Comportamentul agresiv reprezintl comportamentul desfdsurat cu inten(ia de aface rdu
altei persoane. Explicaliile date apariliei sale trimit la doui perspective:
- perspectivabiologictr;
- perspectiva sociald gi biosocial[.
Factorii cale determinl comportamentul agresiv sunt:
- factoripersonali;
- factoridemediu.
Tipologia agresivittrfii este bogatii, fiind distinse: agresivitate intenlionotd/agresivitate
neinten(ionatd; agresivitate direetd/agresivitate indirectd; agresivitate
individuald/agresivilate de grup; agresivitate manifestd/agresivitate latentd; agresivitate
d/ a gres iv it at e fiz i c d etc.
v er b al

a4.a H8Rffi&&3?ATE $! gt{8R}tS3.SF$?E SSeEff.n


Normeleprescriu comportamente dairabile, rcglemmeazd reloliile dintre indivizi tn numele unei
aatoritdli.
Caracteristicile unei norme se referd la: tematicd; claritate; marja de toleranld; constsnla; definirea
anorm al it dsii; pr ac t i care a nor mei.
Normele sunt elaborate sub influen{a modelelor culturale, f6cdndu-se diferenfa intre modelul cultural
real gi modelul construit (uneori, este adus in disculie gi un model ideal).
Cel mai important rol ln definirea normelor il au grupurile sociale in cadrul procesului de influenfare
socialS, efectele pe care indivizii le au unii asupra altora putind privi:
1. normalizarea (uniformizarearelativd,a comportamentelor gi atitudinilor);
2. conformismul (schimbare a comportamentului datoritil presiunii implicite a grupului);
3. obedienfa (schimbarea comportamentului datorit[ unui ordin);
4. influenfa minoritarl (devianfapoate lardndul eiproduce inovalie social[) etc.
Anomia reprezmtf situa\ia de absenld a normelor, funclionare patologicd a soeietd(ii, deznrdine,
dereglnre a valorilor tradilionale.

l,l4
SII
puoriuagurgapod (q
'opmd 0I Eproc? es rucgo ulp :gloN
g$ue^uoc?prcos
€er4pJo glzrzepgs ec lusureuoduroc rm elsa (u
:lclroslluB InluaurgoduoC'€I
lnursm4ye (e
purqo8e (P
eqedrurs (r
eiustpoqo (q
( d g fl ' alelcosord elelusuregodtuoc
eorapatcr4 (e
rS gletcos ee1e1rlslluou 'gprcos giuengul
:aplrosord elueruugodtuoc plulzardaa'71
ep psecord s4q oluelslxa eJuuluuepp
ep alrrielar ylenleue ?s elnJgc InJpBc uiuepep (a
14 rrnEed g,r4eunxorde ep neso un datoqelg '17
ufuetpeqo (p
(d greluouurefuangq (e
7fl ,,'allqeyodnsu edeordu Fmlsuol ecolord e4udtus (q
1od erec 'acrutalnd epeoJ oJeoIJaUI ep1guoc eoruzlluuuou (u
ep riurSgys lu4s as iluerrleo 'eploul elce :u.rarunua 1od as elo11u eldnse
Ellluo3 Es PuopJo el als{Joln? o pu93 lcrmlY, a.rso ad elapeJe eJlugd'II
relerJosllue/eFIc Ilun nB el l1zt^lpul
-osord Joleluerueuoduroc IlolleurelqoJd :(dg x g)p4snon nau4ldoglozlcattr
eusud uud xel lruolpllun {e1ustuo3 '97
.'"' alseumu es slseeJe nJ AllJrfoc
'nldruexe mrm IilPauuelut
rS puo{orua €cgpuepl au e ep tS eueosrad te11e
qrd eurou retm e11cpslJeltuJsc $ez11euy'61 a1u aleuo$orue oll4?.q uzlses s ep eepltcede3 '91
' eplcosord elueuregoduoc ""' ep pugr purud q gluzqeeJ else
lrms eqeduls t$ earepe;cr4 ?c rietuaumtrV'gl
'plercos pNuangu ep elqcos rrlplr1eruroue rS niggerurou
"enulJeq'6
'purzerder glglercos e gclEolopd
lnsocord op e1uquuelep epeJe I0.4 llmu4ulru
'nldurexe mtm olgc Irupeuuolu uud'$ez11euy'1,1 eereuorfcrng lllcedsar toyarurou eiuesqy'g
'elercuoc oldutexe gnop pu.uztlqn splcos4lle 'elepllllsulPzerynls
elelueunagoduroc-alercosord elelueur4roduroc erec 1efolo1q €mrIIeJ elso """""""""""""L
orlul pluolslxo eiuera;1p fle41r-uy'91 'rdepdod tatm ep aleJnllnJ Jolelepou
: x fo|ot1 eiuangut qns o1eJoqela 1rms """""""""""""''9
('d 7 2) a\calqns alano\g,uun
:(d
eleuorsa;ord rogieSllqo ere;e 14 egzleer (p g) csasfi1an t lluarunt lnuautal lozEcaq
asuedruocer
ex
reun ttreutiqo yndocs uI e1ez11eer (c 'gplcosord
psuedruocar o gtezl g e grVJ epzlper (q rus EIBIcospIIE g epod eelulrltserBy'5
epuotso;ordropde8qqo^ vzeqr4 epzguer (u
n 'eqedueuudPreua8
:aluarusl.rodruoc es aslru{" eu€osJed'?
I w vzpJazJJe]ceJes
luns elulcoso.rd elelueruBlJoduro3'SI ' e,ilse:8e alueureilodutoc
l elrumue elv Jole^ llms plJos Ie lu e'I '€
arecrlcerd eP tnlnPoul (P 'eruo8nt4rolauuou
ncqeruol (e
L__l IIrEclEcuI Insuos q pplueuruuodutoc
gfuenepeprnppelE (q ?eJeJgrpou glutzerder FuIslruJoJuoS''Z
giuureloleplelretu (e druSopqe4crexe
:eare4cald ropunrserd ?lpopp mpluaurupodruoc
eundnsord euuou leun BalE4JelcurBJ 'tI T eeJBJIJIporu glutzardar uiuelrreq'1
rrJEzrIEIIuou e giurcesuoc epod (p :('d 1 x 9 G) qsJ -(V)rEAepB nfuupqp pugBsn
puodueluleugePod (e ytlunua rcpiltotgnan rnryrryanc /nryong
gwnlula g0,ts3r:slUl3osl.lffi ts oud grilgnvrHodn03 'tz
arsat ?tnlldo 'aza\a1g ' al&olotllsd
Psihologie - Sinteze, oplicalii, teste

GRUPUnIIE pnE$C0I.[nE DE rolc,i


Problema educirii copiilor*pune numeroase combativi" (oaca agresivd) in termenii unei game
probleme, una dintre temele aduse in discufie fiind comportamentale variate, de la agresivitdli ugoare,
aceea a apariliei comportamentelor agresive. Spre insolite de ameninftrri verbale ginon-verbale, pdni
exemplu, se susline adesea cd violenla de care dau la manifestiiri de violen{5 fizicd. Bdiefii din grupul
dovadd copiii in momentul in care ajung adulli se educat in mod tradifional-sever au dat dovadd de
datoreazd, tratamentului brutal pe care l-au primit cinci asemenea acte comportamentale, in timp ce
din partea pirinlilor, dovedirea acestei corelalii in grupul educat in stil modernist, au apdrut 89!
fiind insd mai greu de argumentat. Fapt este cA Fetifele din primul grup nu au manifestat nici o
educafia, iar dupd aceea aparilia diferitelor genuri agresivitate, dar cele din al doilea grup au comis
de comportamente, in cazul nostru cel agresiv, a 42 de acte de acest tip. Diferenta este astfel
constituit gi constituie obiectul a numeroase enormd, degi grupului crescut pe principii
experimente. Unul exemplar este cel realizat de permisive i se interzisese infoducerea juciriilor
Mary Gribbin la nivelul pregcolarilor, avAnd drept care reprezentau arme.
obiectiv punerea in evidenp a efectelor educaliei Dupd cuma ardtat Mary Gribbin, unul dintre
"permisive" gi a celei de "modd veche". cele mai intersante aspecte ale experimentului era
Astfel, ea a cercetat diferenfele intre "modelul" acela cf, in grupul "frrd arme" copiii se
de joacd ale copiilor aparlinAnd unor grupe de indeletniceau tocmai cu "fabricarea " armelor,
pregf,tire pregcolar6 diferite: primul, de facturd incercdnd sd inchipuie pugti, tancuri, sdbii gi
tradilionalisttl gi riguroasl, iar cel[lalt, mai curdnd pistoale din piesele pagnice de lego. in schimb, in
pe linia noud, laxist-permisiv[. Ambele grupuri celdlalt grup, juciriile de tip violent nu s-au
erau alcdtuite din biielei 9i fetile intre doi 9i patru bucurat de atenlie speciald decdt in mdsura in care
ani. Ceea ce o interesa pe Mary Gribbin era ele le aduceau aminte copiilor de jocwile de acasd
"comportamentul combativ" sau jocurile gi rareori au fost folosite, in glumd sau in serios, in
agresive. lndiferent de grup, toli copiii aveau chipdearmtr.
aceeagi provenien[i sociald. De asemenea, cei cu educalia "de modd veche,'
In grupul "de modd nou5", copiilor li s-a se jucau in grupuri mai mari (cdte trei sau patru)
interzis si aductr juc[rii de tipul armelor, decdt copiii crescuti intr-o atnosferd permisivI,
pornindu-se de la ipoteza ci jocul cu armele care preferau s6 sejoace doar cdte doi. Dar cea mai
predispune la manifestiri antisociale gi de importanti deosebire se referf, la "impresia
violen{tr. In grupul "de modf, veche", copiilor li s-a noastrd clard (interpretare, poate, subiectivtr, dar
permis sd aduci orice juclrii doresc Ai majoritatea care se bazeazd, pe ore lntregi de observare a
a ales juctrrii care reproduceau pugti, tancuri gi fiecIrui grup) este urmdtoarea: copiii din grupul
altele asemenea. educat pe principii vechi erau, pur gi simplu, mai
O alti diferen{i a constat in faptul ctr la grupul fericili decdt cei din grupul progresist".
educat in stil modem existau o mu$ime de jocuri Experimentul demonstreazd fard echivoc
creative, de spaliere pe care copiii se puteau urca importanf a pe care o are mediul in
gi, in plus, un teren de joac6. Aici nu se practica comportamentul copiilor. Diferentele de metodd
supravegherea directii a jocurilor, spre deosebire educativd intre cele doud grupuri au $ters p6ni gi
de cazul celuilalt grup, care nu dispunea decdt de o deosebirea biologicd esenfiali: aceea dintre sexe.
sald dotat[ mai modest, fdrl spa{iu de joacd in aer ln ambele grupuri, bliefii s-au arltat mai agresivi
liber qi unde copiii erau linufi sub observatie. decdt fetele, dar aceasti diferenli a devenit
Supravegherea cuprindea gi aplicarea unor reguli nesemnificativd in comparalie cu aceea, mai mare,
de comportament stricte, iar cei care se ab[teau de dinhe comportamente "de tip vechi" gi cele "de tip
la ele ?n mod grav, cum ar fi mugcarea unui alt nou".
copil, erau "consemnafi" lnfi-o micd debara
botezatil "cutia pdcdtoqilor". Purtatea antisociald
manifestattr in grupul "de modll nou6" era
interpretatit de cdte educatori ln sensul ci
respectivul copil obraznic avea, de fapt, nevoie sd i
se arate dragoste gi intelegere, ceea ce i se ardta Surra: Hans Eysenck gi Mchael Eysenck, Descifroea
imediat. computanentului wnn,E &t.raTeor4 Bucureqti, 2fi)1, p.
Mary Gribbin a definit "interactiunea 184-186.

116
Lu
'luzrleleuoEroqzgJ
rm 3$e nu Jsp ?dnl
' e,,rrpEau eleuorf oure 'apuo$oue 'ur?tdnl gs rSnlot ?ryeur
rS Jg^epe-quJ eundnsard
eiern 'tnlnloJluocolru elpPls sJeJ IeIu llnlu rrnslndrul lgiep rJrucnl slaun n4ued'nEN
?oJeilo^z3p IsJecq Es eceJ re ams ep e4rrydg1s 'a1euo$ur pugmc l€ru plqumuzap q ilep1ne
leclpq g re rycq e$e ?; gllnul IsuI ule3 mf wP lrms el1sa.6e e11$cear luns 0llJnJsnl pugc
euleard q ilp.q op llrglp reJ nJ el€pJost4 IJOotm rer '1o4uoco1ne ap $eu rSrerqc toSn eerd aleod
e$g'gIAe ruec a1 {1epec e111ieler n4ued guvr ep -ndslq 'l1nru eerd tzal Izepe1 'gairog e orvzllpn
lgcug e$e 'enlser8e el eelrud p pc r$ormceg -rreJep ?^ gs {1e1ro1ec ep nes piue1o1,r ep
aceoylnu e1 plede uud 'u eJ aI ealslseJlueul ..ellmcsl?,, €c asuJ HRI 9rruoJ oclJo'tpelllelsls
gs pugll^o 'tueJlxa
I^lozeJ o s$en4s ecug rior8ar usece gdnp pcep 'eced ul lesgl Iig eceld
'lcodse lsoce ozoser rerqc Juelor.ir pseucnqzl gA 'el€qJe^ eceolftur ruP3 rm gngztn\cemJ
-eNI et nu ps pqsod pugc gieqls aluslJgns pu9zrlrln pu9rnc e1 '91durg14 es d ec
Jerqc pUIIJ 'e1e1tlts glsrxe tSep 'ee1e1tA reul 'gleoSn ouuoJ rq Boeo nc e1-npururnfinru
-er3e erds efurpuel -rserBe rzeloJluoc rS rer epeog rep '1ue1o1l 'gcruSed gueosred
nef ageo; pelo4uoc ti1 d-?s pSaSne; leteue8 u1 rJoeun rzouolfceel o pugrnc reur IlsA
SZI - IOI 00r - 9t sr, - Is 0s-sz
r€1rr ep elp8 ep aricrmJ uJ InF{nzer rie1arfue1u1 rS elnuriqo alepund $v41u1o1'ure1r ereceg e1 sundsgr $e
!c gdnq:gznec q Fluell nc l"lol pJoc€ m S J€l '1e1o1 procuzep un glutzerder 1 eprm '9 u1 1 e1 ep plecs o ed
InpJocezep nes pproce flerelJep g^ gs ruall eJmeg n4ued ec armdnsard sns !€ru ep
rnplsel uerecrldy
'oplrrrtserSeeudord ap pueal olss tig Fosul'97
tzEvs '..eqle elezugd,,
IZEV9
uI ?ugd elrrrucnl lEugdu4 Es '(q)1uclldun pSo erec q elelrllluoc 14 '(g)sndsp pSA'tZ
'(9)re$psn[un 'lereuaB 14 'ueplsuor oJ'€Z
tzEbs 'gdn1 9rg cplu eqfqo as nu pfen t4 pc peptrre e1sg'Zz
tztv9 'g1qf u11ce4p tfuaugs tlSamuSrqo rS roleiuatue,ruocEiuegodu4 gllnruesrd zrocenll'17
TZEVS '41epac ad qseu?r II93Bp r€lqc 'esrargd (g)srqcsap mds rf-gs qSemuStqg'67
tzEn9 'a1elrmp nc sesepe ruru IoJ prryuodceot'q?seJP€ q lcllucroSneerd ddec3" nN'6I
tzEn9 '
edeqrs ecFo u! .poreouo,, uade t1 tS entgods edtqce tarm e (9)ue3 u$g'g 1
IZEN9 'oqsel 1elpeurl rca4rSroSndl4 eJ'lI
tztr9
itT,Ets 'a1incsrp o-4t{ puol roSn rctptl'9 1
'glrl3saJelur
tzEv9 rew eiepr gceJ gs rccep 1nJBp ers nu ro1 eiue5ue rup JueruSnp tSoreumu ry'91
t7,tn9 ',,oreorcrd t4 tfielrsc ed riec1gl,, gs lutqc '(g)ueSue4 ry 9s 'e$en11s acl.lo t{ 'ue;er4'71
'eltmJglu truonl rulued ruqc'roSn zerueue e1'91
tzEn9 'rfur,u4rilqrac ed rzal4pugc rcrm1e (g)1rurnililu ep ue.4xa durs a1'71
IZEV9 '(g)puscugrcug eerd 4Sa gc eull srdsep easepe etmds eg '11
tztn9 'oluelollrelqc'esuolncrted apunrice celd$1'61
rzE?9 'e1fen1rs ecuo 14 rilepolec sln nc uodnr.{-oielalg}q ne eiquogerd egpdorj '6
r7,EVS 'ellncse el?s epqea$ppac
r(,8v9 IzorC '8
rycrq eSe '(ereopcnpuoc) rorycnpuoc (rerm) rnrm eJ?seJeu ellr4p$lldu IE Pc
'eppar8 ereut no lgcep tzepec nu lcllluoc tm-4u_I'l
tzEv9 'epdsrp ep pleg 1o1r4 uc11du4 e1e ep pracrqo rf '9
tzEi9 '(p),lqndun eerd pSe gc eesepe eunds as ti '9
t7,EVS 'uosar8e gequene le.6 ueurgqg.rr gs (p)ltqedeltJwqJvetJ '?
tzEr9 '(pseole8) sole8 ap lrqasoep pSe 9c aze aSorder es 'e Ii
tzEn9
rztv9 H:tiHiiti#,"*fitrJffiT*# =
t(,Ens rulqc ?lrec gcr1tJc nes rmsordor EzeeseJpe ?Aeulc Pugc ltunl€ penp (S\uzt,\ tiuqs eI 'I
nN 3q
g,lY$ilsxuou g0 Inrnwd.t{3'tod [:Iwnwll3
atsat'lio4ldn'aza\u1g - a1&o7ot11s4
Psihologie - Sinteze, aplicagii, teste

e5. ITITUDIilILE S0CI[tE $t F0RMAREf, toR


25.1 tnntDlliltE s0cmrE
G.W. Allport a subliniat cd orice atitudine reprezintil:
- o experienftr personaltr cu subitatneurobiologic;
- un ansamblu de elemente cognitive relative la un obiect asociate cu trliri afective pozitive
saunegative;
- reacfii adaptate gi consistente fa{i de obiectul asociat atitudinii,
Atitudinile sociale reprezintd structuri relativ durobile de opinii (credinle), trdiri afeetive gi
mnnifestdri comportamentalefald de percoane (grapari de persoane), obiecte gi evenimente
care din punct de vedere social s unt semnWative.
Prinhe propriettrfile atitudinilor sociale trebuie amintite:
- valenfa, relativtr la pozi{ia pe care o ocupi atitudinea din punct de vedere afectiv;
-intensitatea,relativi la pozitia ocupatil de atitudine pe o scald ce are ca exteme cuplurile
p ozitiv I ne gativ, favorabiVnefavorabil;
- centralitatea, relativd lapozi[iape care o ocupd tn ansamblul elementelor care constituie
identitatea individului (valori, apartenenfe sociale, personalitate, aptitudini etc.);
- accesibilitatea, relativ[ la forfa cu care atitudinea este raportatit la obiectd sau.
Potrivit lui D. Katz, atitudinile indeplinesc mai multe funcfii: funcfia de cunoagtere; funcfia de
adaptare; funcfia expresivtr; funclia de aplrare a eului.
25.2 FoRlr[RE[ $r ]r0DIFrCtnEA ATlTlrnffirron soclltE
Atitudinile fac parte din categoria componentelor psihocomportamentale dobindite, asimilarealor
realizdndu-se ?n cadrul procesului de socializare.
Aborddrile procesului de formare a atitudinilor sociale au ca punct de plecare c ele trei componente ale
unei qtitudini (cognitiv d, afe ctiv d, c or4portament ald):
-surse afective (atitudinile sociale sunt rezultat al condiliondrii sau al simplei expuneri fa1tr
deunstimul);
- surse cognitive (avem atitudini sau acestea se modificd gi in func{ie de informafiile de care
. dispunem);
- surse comportamentale (legate in primul rdnd de condifionarea ce are la bazi intlrirea
rispunsului gi percep{ia.de sine).
Modificarea atitudinilorsociale este un fapt curent, procesulfiindlegatmai ales de:
1. persuasiune: actul de comanicare ce are drept scop modiftcarea opiniilor, credin1elor,
atitudinilor unei pewoane tn condisiile tn care acea percoond are impresia cd deline o
libertatetotald;
2. Autopersuasiune: modificarea atitudinilor nu este un proces determinat doar din exterior,
ci 9i depropriile comportamente.

eS.3 mEee?3A SA&8RI; ATlTllDIlIl; g{}blp0RTAtrEllTE


Cele trei componente care pot fi puse in evidenJi in cazul unei atitudini se pot afla lntr-o situafie de
convergenfi sau in una de divergenftr:
- convergenfa: semnifici existenfa unui paralelism accentuat lnte rtrspusurile atitudinale $i
cele comportamentale (atitudinea apare ca forftr motivafionali, trdirea sa realizdndu-se sub
forma autdustificlrii sau ca rezultat al autopercepliei);
- divergenfa: se referd la situafiile de discrepanfi inte valorile afirmate gi comportamentele
efective, fdcdndu-se diferenfalnfe atitudinile adev6rate gi atitudinile "de fafadi".
Categoriile de cauze delimitate in ceeaceprivegte convergen{a/divergenfa se referi la:
l.factori de personalitate (tiria atitudinii, gradul de accesibilitate, nivelul de activism al
persoanei etc.);
2. factori situafionali (gradul de definire a cerinfelor situatiei,preznnlaaltorsemeni etc.).
in general, se poate afinna c 6 atituiinea determind comportamentul deqi'este freiventi gi situa{ia inversi,
funcfie de factorii deterrninanli implicafi.

118
6II
'elcmd 0I ?pJoce os nlcgo ulP :HoN enrldacred (e
( d g )' Ylne luguuoJ €zsq q nqs emguSoc (p
ec elasecord a4lnp e qind 1ec ziuerrelar eiuserdxe (e
"mtm
rS putturlqns atuaruot.todwoc t* aPltos ortqlon (q
lutpnllp 'uopl epl4 eluolslxo arequue1ep eleuorfel4out (u
ep alttfelar liuztleue Es elnJg3 InJpec :alueuele q EJaJeJ
14 g8ed T l4euxorde op nasa rm deroqelg'1X es elulcos lulpnlgu leun elelueuodtuo3 '71
(dzil(uodtl
'g) .,'erteler 14 else Ie eJ?J no elqcelqo epol ep eounrsensredopu (p
gieg rnpprnlprn ropmsrmdsgu erdnse pcnuurnp ,ilPcnpspurelqs (c
nes gluuotfcenp giuengru o gllcJexe eJBc eermrsens:ed (q
- lefueuadxa vnq ed AezlplslJc - erqpEard eerezptcos (u
ep gseoueu tS gl?luru aJqs o e$a eupnlp€ O- :sel8 lBIu
:$e1 lruolgllrm ri4ueulo3' 97 vzaqq erB alEros rollulpnlllB BerBrulpotrN 'II
' aluauodruoc oles Joleluetualo :('dg x g)p4not nan4idoliozgeaq
els esms le'q ales deriueprle gs riecracr4
rS gprcos eqpn{ls ep nldurexo rm {ecgpuepl'61 """""""'rS
'esezqeuelle4leat .....'......"...".. g 1od rolu4pntrrp ale$ms .0I
rS tuaureuodruoc tS urpnlpe a4q gfua8reltp 'ngs Inpelqo e1 gPgodur alsa
nes p{uafuaauoc ap e$eni1s o rfecgtluepl'8l €eupnlp€ orso no eloJ el HeJaJ es 'Uqpnlpe
'el€lcos lu-rpnlll? Iaun InzBc uI
giuaprna q aund ealnd as e luoJnc eleJeprsuoc
e optetrdord ep elellleo ul '"""""""""""""''6
'qe lqen^eJ3u/Tqerorres'rrpeSeu4ppod
ropigaFdord eusud uud lueosrsd eFdord
el 'e1-1lvzyptm 1S optcos FIPnrlp epmldnc erue4xa €c eJ? ec ?ntn$oc ppcs o ad
^rleler
pnop '.1eulprupe ruetsls pudord q '$ecgltuePl'/,I eqpryBu ep qpdnco erizod e1 pue;er es 'qt4pn1tp
'oprcos alulpnlllB e ole1audord ep o1u1[33 uI '"""""""""""""''8
ap epurldepr4 elgicq ,rperuduroc llezyewl'91 '^lpeJ:B erepel ap prmd up eewpqp?
: x loqt1 oJe o eJsc ed erirzod €l gJoJeJ es ltulpn1p€
('d 1 2) aTcagns a4alno1putn
e eplelrdord op e1elll?c I4 '"""""""""""""''L
nqecgqsnlo1ne po1ce3 (p 'InInpI^Ipq €ele{}uepl eln{lsuor
rleuo{erytsuolceg (c gdnco o
aplqeuosrad eP gotce3 (q
eJeo Joleluaruela FIqIu€sIrE uI
€eqpnlp€ erec ed edzod e1 grs;er es 'qqpnlp?
rfuapnrque Fopey (e
:luns luaueuoduror 15 ;utPn1;1e u elelalrdord ep olelllm I4 '"""""""""""""''9
eJtu[ gluels.rxe ef uaBre,ruooTef uaBra,rlp t('d
gc;1dxe eJBJ eznBJ ep a1;1ro8a1u3 'SI g) csasQp ann lluautnt'1nuauua7 $ozleaq
zx
ara$eotmoaPe$cm; (a
' erpugqop ele1ueruupodurocoqtsd
g,ilserdxouticwg (P
gPluarueuodtuoc ef crm4 (o I aluauodruoc Ims el€I3os e11uIpnlPY'S
'eJuz IFItos eP rnlnsecordlnsmc
areldepeepericurU (q
mPe e erergdeaPericwg (u T 14 gnez..leeJ es Jolllnpnlqe ?eJellunsv 't
'acqeluts ecqtsd
:luns elelcos rollupnlpB elu ;1fcun;
eluulelal luru aleJ 'zlcy 'C Inl l!^lJlod 'tI T Idcmlsuoc luns eleltos elrurynlpv'€
'giuefuerr1P
erecg4snlolne (p ep n€s gfuefuerruoc ep e{en1ts o-4r4
?PurPnl4e eplntserdxa (r n ege 1od es turynlqe Ierm elolueuodtuo3 '7
Ieqpn1P"wslnPce (q luarncldeg
pfuepuedep;e1ut (u rm else alelcos rollqpnllle eerecglpow'I
:Bc llulpnlllB BerlErl
tr
pznur ;S BJ erB lueueyodtuor .tS glupos :(d 1 x S) (D qE' (OrEAepB nfun1s1p pug41pn
BaulpnlllB erlulp lafueEla,ruor efualqxg '91 ltrlunrc npmorwn nnqrryWtoi ioqotg
gu[nruttg gg rsilt :uol YguunuoJ I$:ITUICoS glt]llgluu.u'sz
atsa,'lioclldo'aza\u1g' a$qowsd
Psihologie - Sinteze, aplica(ii, teste

Dmtttct uf,unilon soctALE


Procesul de socializare gi integrare stabili la modul logic o ierarhie a importantei lor.
socioculturald a indivizilor poate fi lnleles in Nu se poate argumenta ralional cli..adevdrul" e
principal in termeni de insugire, interiorizare a mai important decat "libertatea" sau invers, degi la
valorilor gi normelor social umane sau specifice nivel individual astfel de ierarhii sunt ?ntdlnite
unei culturi ori unui grup. Totugi, intrucat adesea.
individul are concomitent sau succesiv mai multe Constatarea ci existd o diversitate de orientiiri
grupuri de apartenenld qi de referinld, valorice, de credin,te despre ceea ce este demn de
determinarea contextului sociocultural este mai urmat in viati, iar dupi aceea cont:ictul culturii
degrabd plwidirecfionald decdt omogend gi europene cu o varietate de configuratii de
univoc6. In lumea contemporand este vtrditil conviefuire gi de principii morale, a condus la
tendinla cregterii diversitilii intraculturale qi a elaborarea teoriei relativismului cultural. in
scdderii diversit[fii interculturale. Tot mai multe esenfi, ea spune cd nu avem nici un motiv de a
valori, norme, atitudini 9i stiluri de viafl devin aprecia o cultur[ superioarlalteia, un mod de viafi
universale. mai indrept6fit axiologic decdt altul.
Datoriti unui complex de cauze, dintre care Promovati in anii '50 - '60, aceastii paradigml
avansul tehnologic Ai al mijloacelor de constituie baza teoreticf, a multiculturalismului de
comunicare in masi este determinant, valorile azi. Degi relativismul cultural nu se reduce la
sociale se schimbd de-a lungul istoriei. Spre relativismul moral, el il include gi pe acesta din
exemplu, in epoca postmodernd, valorile de urm[. Or, este evident cd a admite legitimitatea
implinire personald (o libertate mai mare in oricf,ror valori gi norrne de conduittr este
exercitarea profesiei, relatiile intime, loisir-ul autodistructiv social. Nu intdmplitor relativismul
etc.) primesc o pondere sporitd in detimentul cultural a venit in coliziune cu Drepturile Omului.
celor strict materialiste (salariul mare, carier[ de Una dintre problemele fundamentale legate de
succes, consum ostentativ etc.). statutul valorilor in viala socialtr este in ce m[surf,
Cu privire la schimbarea valorilor sociale (larg devin ele operante in comportamente concrete.
lmpirdtgite), sunt de refiunut trei idei mai Psihologii insistf, cd mai ele se regdsesc in
semnificative: conduitele individuale sau grupale mai ales prin
l) intregul sistem valoric al unei societdli 9i -
intermediul atitudinilor dintre elemeniele
celelalte componente - inclusiv aceea, foarte spaJiului axiologic individual atitudinea fiind cea
pragmatici, a dezvoltdrii economice - mai apropiati de comportament.
subzistf, vn circuit cauzal. Spre exemplu, Petru lluf, Valori, atitudini gi comportamente
^Szr:sa:
valorile postrnaterialiste apar doar la un s ociale,EdituraPolirom, Iagi, 2004, p. 36-40.
anumit nivel al siguran{ei economice, fiind
mai intdlnite ln lirile dezvoltate din punct de
vedere economic. In acelagi timp,
practicarea lor are efecte in planul viefii
economice, cum ar fi dezvoltarea turismului
sau a serviciilor legate de tngrijirea corpului.
2)In cazul valorilor, considerate principii
generale despre ceea ce este de dorit,
schimbdrile nu inseamnd atdt inovafii
axiologice (aparifia unor valori cu totul noi),
cdt restructur dr i tn importanla acordat d lor Aplicafie: Identificafi o temtr (spre exemplu,
gi numIrului de aderen{i, consensului gcoala) 9i incercati sI ilustra[i problematica
realizat. precizatd de fragmentul de mai sus in raport cu
3) in ciuda diversititlii sistemelor de valori in tema considerat?l. Pentru a realize acest lucru este
timp gi spafiu, transformarea la scard nevoie str considera{i momente relativ indepIrtate
sociald nu se face aleatoriu, existAnd o in timp (spre exemplu, modul in care qcoala era
antxnitf ir ev er s i b i I i t at e m i ol ogi c d. valorizati de c[tre perinli vogtri gi modul in care
Principiul fundamental al analizelor axiologice este valorizatd astitzi), analiza voastl trebuind sd
este pluralismul valoric, ln sensul ctr, prin esenfa insiste pe ideea de dinamicd a valorilor gi implicit
lor, valorile sunt ireductibile una la alta gi nu potr aatitudinilor.

120
rcl
:araseJeu
elsulpnlllB !s elslueuBuodluor frgtulpotr^tr :g{uap.r,re ugasnd g lnpd ne ec egipcapnfat;
:esndo euBun IegoSelBJ InzBJ ulals,uesqo :auerun .qroielee ;a;rdord 1nzet u! aluAlesqo
lulpnlllc !S lueurBuodruoc ap rrEcUlpotrAI rulpnlllB 15 lueruu;roduoc ep FEtUIpoI I
:lquezardar uuunlndg
egE opn4so^ FIoJ t4e^orecgrporu rioni,aluemc rupnlrls e-gseorr oprdorde$alFdaceeecqepuudsep
{epd rrmlcuoc oJ i,lxrluorlseoe 14 .roldgcapnlard efuenelar else ?J $sperc are3 rllepec ep pie; tS euts
ep ?ieJ ellqpnlp 'pluauregodruoc leiuengul e-A allruqsrrr auerun elFo8alec e.qulp erm ey uiueuepede
grnsptu ec q prrycrldxe 'epldurgpl rolac piuegg $ace3 gs 'tnynluauuedxe earvzlleug gdnp 'rfecracul
'relocS rnpure-dord
gnop o4q Inle^relu eP
In;p€c up rolazned epmp ed '(gugurg1dgs o umunurur) arSoloqtsd op ero "qrol
g epod'nldruexe erdg 'epzrcerd ropmlor 15 ropm-snp1s illt.qod €erulseJlllsru g11q1sod Pulrrep 9s erm I4
Frodruet le^Jetu mrm eonlrqe1s gJesaJau elso
pEqte tS-gs plusruuadxe ec t4uad "eeuauase eq
(dn-6 mrgcag eudord ea:eolno
"lqi ns ec oloJepueq rorm eer4md 'nyduaxa ards) ueum
d1l oruceg n4ued elrlcqlqp
eutues ezexJ es gs Juseceu alsa lleuorfcurg sg ps uere{uare;IP 3c lLqued
'rrlecogod rolec e1eprg1l{ €un€ePpr4 eproce 9s pulnqs4 lttep,rud
ep IoJ un rcru ep gmcnq es nu rS decnpe eerd nu 'uolro3ur Ims rzle^ IIueusO 'IzJeA Joleo efe; q epplgug
pugle tfemc purgt $ueflye1n reru 'zrea roloc uouedns ilms lllstouod uueureg '11pcogod
"irri"apprd
rruorrrpo rS zre,r iluelu?o :tuoEe1ec ?nop t4 ropiuudpped eenj:pdtq ermdnserd plueuruadxg
'
eproqllep turuice ap eqrol
ug rS rilepec e1 luele el grug ed eld?tepnlald
U e ?"rRI J$uaurelrodruor Enuua1ap eu ola Emspru ac ^lpler
qlrl Feil qns ruermdord PA ec 3ee3
irms ecrue$d op $c e&rc ps {ueru }ueuruadxe rm e$e
srut3os grillllnu.l.l
a$at lioclldo'aza\4g - aqopqlsd
tT,t
gII """"""' ""rolBorGruroJlsolBltoseuulpnlllY 'Sz
""olBlcosllu€!6o.rdolueurcuodr[oJ '?z
,Il .......'.....
olBuos.Iadroltrlouli8lou
'gz
01I """"""'
S0I """"""' ElBltosloBddacradlSaulsepueulauu0l 'eZ
"'r;fglgeuosreduanelo'rzap ugedul1 'lT,
66 """""""
96 """""""
8el8l!^p3il3'07,
"'InralcGrBJ'6I
t6 """"""'
'agulPnlPdY'8l
98 """"""'
"""""""Fluauranedurel '41
18 """""""
gL """"""' """elElllcuosrad'pucosrod'pl^lpul '9I
Bel8lllauosJad '9I
7L """""""
'41;'repu!'rde( 'tI
69 """"""'
"""sr4unloaEelBll^llrY '€I
t9 """"""'
""""""" """-""""""selBl-I^pcal Y 'zl
8S
""""""" """qfe^pow 'II
ts
""""""" """"'u$ualY '0I
6V
......p[uqu11 .6
v?
"' qfeul;uutr '8
8€ """""""
"""'Blroruetr I 'L
t€ """""""
""'Ear!PugC '9
9Z """"""'
ua'ruluaza'rda11 'S
0Z """"""'
"""'uridaue6 'V
9I """"""'
""""u$uzueg '€
Zl """""""
" alGlJozues a'q1-ru6oc oclqlsd eseco't; 'Z
8 "" """"'
"""";afoloqlsdolapoptu;S1npa1qg 'I
€ """"""'
silIudns
arsa, ?locndo'aza\ugg - a$o1or11s4