Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cuprins Pagina
Obiectivele Unităţii de învăţare Nr. 2 54
2.1 Obiectul pieţei de capital 55
2.2 Instituţiile pieţei capitalului. Bursa de valori şi mecanismele ei 58
2.3 Rolul pieţei bursiere 63
2.4 Motivaţia economică a investiţiilor în active financiare 67
2.5 Cererea de hârtii de valoare pe termen lung. Factorii care o determină 71
2.6 Oferta de hârtii de valoare pe termen lung 77
53Macroeconomie 53
Piaţa capitalurilor
54Macroeconomie 54
Piaţa capitalurilor
Active Într-un sens foarte general, obiectul pieţei capitalului îl constituie tranzacţiile
financiare cu activele financiare, al căror rol în economia de piaţă creşte şi se diversifică
continuu.
Între hârtiile de valoare care intră în sfera celor pe termen scurt mai importante
sunt: efectele de comerţ, bonurile de tezaur, certificatele de depozit. În mod
obişnuit, se considera că aceste hârtii de valoare fac obiectul pieţei monetare.
55Macroeconomie 55
Piaţa capitalurilor
Hârtiile de Hârtiile de valoare pe termen lung se referă la acele active financiare care
valoare pe mijlocesc finanţări, respectiv plasamente pe perioade ce depşesc un an.
termen lung
De regulă, sfera acestor hârtii de valoare pe termen lung se extinde la acţiuni şi
obligaţiuni. În funcţie de caracteristicile veniturilor generate, hârtiile de valoare se
clasifică în: hârtii de valoare cu venituri fixe (obigaţiunile şi acţiunile privilegiate)
şi hârtii de valoare cu venituri variabile (acţiunile ordinare).
56Macroeconomie 56
Piaţa capitalurilor
2) Titlurile de valoare pe termen lung sunt înscrisuri, emise în baza unor legi, care
dau posesorilor lor dreptul:
a) de a încasa anual, un venit variabil;
b) de a încasa anual un venit fix sau variabil;
c) dreptul de a încasa anual un venit fix;
d) dreptul de a primi la scadenţă un profit ferm.
57Macroeconomie 57
Piaţa capitalurilor
c) cupon;
d) dividend;
e) profit.
Piaţa Piaţa secundară este piaţa în care se negociază hârtii de valoare pe termen
financiară lung, emise anterior. Aceasta cuprinde bursele şi pieţele hârtiilor de valoare,
secundară anterior emise, care nu sunt listate la burse.
Instituţiile Instituţiile cu rol esenţial în funcţionarea pieţei capitalului sunt: Comisia hârtiilor
de valoare, Casele de brokeraj, Bursele de valori.
pieţei
Comisia hârtiilor de valoare este un organism guvernamental cu responsabilităţi
financiare în coordonarea pieţei capitalului. Principalele atribuţii ale comisiei sunt:
- înregistrarea tuturor hârtiilor de valoare ce se emit pe piaţa primară şi
confirmarea prospectelor de emisiune;
- atestarea brokerilor şi a caselor de brokeraj, precum şi urmărirea
activităţii asociaţiilor de brokeri;
- controlul activităţii burselor de valori;
58Macroeconomie 58
Piaţa capitalurilor
Casele de brokeraj
Principalul actor al pieţei capitalului este brokerul. Din punct de vedere
instituţional brokerul este conceput la trei niveluri:
– persoana fizică ce practică profesiunea de broker;
– case de brokeraj ce operează ca intermediari între cumpărătorii şi
vânzătorii de hârtii de valoare;
– asociaţii de brokeri.
59Macroeconomie 59
Piaţa capitalurilor
Prin regulamentul bursei sunt prevăzute exigenţele care trebuie îndeplinite pentru
ca titlul unei firme să fie admis în tranzacţiile bursiere: numărul minim de titluri,
mărirnea capitalului propriu, nivelul de rentabilitate, obligaţia de a informa
publicul asupra situaţiei financiare şi obiectivele strategice etc.
Titlurile unui emitent sunt admise la o singură bursă: cele ale societăţilor de
importanţă naţională la bursa din capitală, iar cele ale societăţilor de importanţă
regională, la bursele din provincie; aceasta pentru a se putea stabili o cotaţie unică
a fiecărui titlu.
60Macroeconomie 60
Piaţa capitalurilor
61Macroeconomie 61
Piaţa capitalurilor
premii. În cazul operaţiunilor la termen fix, unul din cei doi agenţi încasează, iar
celalalt plăteşte doar diferenţa dintre cursul "zilei" şi cel convenit. Ei sunt
speculatori, nu au intenţia reală de a-şi plasa capitalul bănesc de care dispun în
titluri, ci de a-l folosi ca mijloc de obţinere a unor câştiguri. În operaţiunile la
termen cu premii, unul din agenţi işi rezervă dreptul ca la scadenţă să opteze între
a plăti un premiu stabilit şi să renunţe la contract, ori, în raport de tipul premiului,
să dubleze sau să tripleze numărul titlurilor supuse tranzacţiei.
2)În cazul unei operaţiuni bursiere la termen, în urma scăderii cursului acţiunilor
câştigă:
a) cumpărătorul;
b) vânzătorul;
c) agentul de bursă.
4) Operaţiunile la termen:
a) sunt operaţiuni speculative;
b) sunt acele operaţiuni la care contractarea este survenită la un moment
iniţial, iar efectuarea tranzacţiei are loc ulterior;
c) se împart în două categorii;
- operaţiuni á là baisse;
- operaţiuni á là hausse.
d) sunt operaţiuni la care tranzacţia se efectuează la cursul afişat;
e) nu sunt operaţiuni speculative.
Alegeţi răspunsul corect:
A (a + b + c); B (a + b + c + d); C (a + d + e); D (a + c + d);
E (a + b + c + e).
62Macroeconomie 62
Piaţa capitalurilor
Aplicaţie:
Cursul
acţiunilor
18000
17000
16000
15000 1.06 10.06 15.06 20.06 25.06 30.06 30.07 timpul
14000
13000
63Macroeconomie 63
Piaţa capitalurilor
Stimularea
procesului Capacitatea pieţei financiare primare de a susţine efortul investiţional acţionează
investiţional pozitiv asupra pieţei muncii (măreşte gradul de ocupare), asupra pieţei bunurilor
de consum şi de capital. Prin intermediul titlurilor negociate pe piaţa financiară,
sunt mobilizate rezervele de lichiditate şi este favorizată asanarea circulaţiei
monetare. Oferind plasamente "atractive" pentru detinătorii de economii, acestea
sunt sustrase mecanismelor pieţei monetare, fiind atenuată cererea pentru anumite
categorii de bunuri.
64Macroeconomie 64
Piaţa capitalurilor
Consiliul de Administraţie;
b) procesul prin care se poate prelua controlul asupra unor societăţi pe
acţiuni;
c) numărul minim de acţiuni ce oferă deţinătorului posibilitatea de a
dispune de majoritatea voturilor în Adunarea Generală a Acţionarilor;
d) numărul total al acţiunilor unei societăţi pe acţiuni.
65Macroeconomie 65
Piaţa capitalurilor
Aplicaţie:
unde:
OCc = ordin de cumpărare al unui client al societăţii de valori mobiliare;
Ocp = ordin de cumpărare dat de societatea de valori mobiliare pentru
portofoliul propriu;
Ovc = ordin de vânzare dat de clientul societăţii de valori mobiliare;
OVp = ordin de vânzare dat de societatea de valori mobiliare pentru
portofoliul propriu.
La ora prestabilită încetează procesul de introducere a ordinelor şi se intră
66Macroeconomie 66
Piaţa capitalurilor
Rata de Actualizarea se realizează pe baza unei rate de actualizare, care cel mai frecvent
actualizare este considerată rata dobânzilor bancare (în condiţii de capitalizare a dobânzii) -
singura care dă expresie dimensiunii temporare a valorii banilor.
Concret, valoarea prezenta (Vp ) a unui venit (V1) care va fi obţinut peste un an
este dată de relaţia:
V1
VP
1 d '
Vn
VP .
(1 d ' ) n
67Macroeconomie 67
Piaţa capitalurilor
Deci, valoarea economică a unui activ financiar sau fizic reprezintă depozitul
monetar la care se renunţă, în favoarea achiziţionării activului respectiv, depozit
care aduce venituri în viitor egale cu cele generate de activ. Exemplu:
- un echipament cu durata de funcionare de 3 ani
- profit anticipat 10.000 u.m./an
- valoare rezidual 500 u.m.
- d’ = 10%:
10.000 10.000 10.500
Ve 25.244
1 0.1 (1 0.1) 2
(1 0.1) 3
Decizia de a investi într-un activ are ca suport, în primul rând, comparaţia dintre
valoarea economică a activului şi preţul său de achiziţionare, mai precis pe
diferenţa dintre ele. Această diferenţă reprezintă valoarea economică netă a
activului (Ven):
Deci:
Ven = Ve – Pact ;
1). Dacă Pact > Ve, rezultă că Ven este negativă, iar achizitionarea activului nu este
avantajoasă. Aceasta deoarece crearea unui depozit monetar de mărime egală cu
preţul activului, aduce în viitor un venit mai mare decât cel generat de activ.
2). Dacă Pact < Ve Ven este pozitivă, iar achiziţionare activului este avantajoasă,
întrucât veniturile generate de acesta în viitor sunt superioare celor
corespunzătoare unui depozit monetar de mărirne egală cu preţul activului.
3). Dacă Pact = Ve, atunci Ven este nulă, iar achiziţionarea activului sau crearea
unui depozit monetar de mărime egală cu preţul activului sunt indiferente
investitorului.
68Macroeconomie 68
Piaţa capitalurilor
V1 V2 Vn
Pact ...
1 r (1 r ) 2 (1 r ) n
sau
V1 V2 Vn
... Pact 0
1 r (1 r ) 2 (1 r ) n
adică Ve – Pact = 0
Deoarece randamentul activului este mai mare decât rata dobânzii (r>d’), pretul
activului este mai mic decât valoarea economică a acestuia si deci investitia în
Riscul activ este avantajoasă.
investiţiei
Un alt parametru important care trebuie luat în considerare la fundamentarea
deciziei de a investi în active financiare este riscul investiţiei. Prin definţie, riscul
este opus noţiunii de siguranţă.
Starea de siguranţă desemnează cazurile în care anticipările sunt unice sau
cuprinse între limite foarte apropiate. De regulă, agenţii economici realizează
anticipări care acoperă marje foarte largi de mărime. Unele dintre acestea sunt mai
probabile, altele mai puţin probabile.
69Macroeconomie 69
Piaţa capitalurilor
Dacă se presupun următoarele două anticipări ale valorii economice unui activ
(3000; 2500), fiecare având probabilitatea de 0,8, respectiv 0,2, atunci valoarea
economică medie se calculează astfel:
70Macroeconomie 70
Piaţa capitalurilor
2) Atunci când rata dobânzii scade de la 40% la 25% posesorul unei obligaţiuni
de 100.000 u.m. pe 10 ani este în situaţia:
a) unei pierderi de 150.000 u.m.;
b) unui câştig de 150.000 u.m.;
c) unui câştig de capital de 1.500 u.m.;
d) unei pierderi de 1.500 u.m.;
e) nici de a câştiga nici de a pierde.
71Macroeconomie 71
Piaţa capitalurilor
Randamentul
unei
obligaţiuni C C C V
Pact ... ,
1 r (1 r ) 2 (1 r ) n
În situaţia în care termenul de scadenţă este foarte mare, atunci valoarea nominală,
în determinarea mărimii randamentului, este nesemnificativă, astfel că
randamentul se deduce din relaţia:
C C C
Pact ...
1 r (1 r ) 2
(1 r ) n
C
Pact
de unde:
r
C
r
Pact
72Macroeconomie 72
Piaţa capitalurilor
Randarnentul unei obligaţiuni poate fi, deci, aproximat prin raportul dintre cupon
şi preţ.
Randamentul
b) Randamentul unei acţiuni se determină analog, ţinând, însă, seama de faptul că,
unei acţiuni
cel puţin din punct de vedere teoretic, durata de viaţă a acţiunii este infinită, astfel
că randamentul se determină din relaţia:
D1 D2 Dn
Pact ... ...
1 r (1 r ) 2
(1 r ) n
în care P reprezintă preţul acţiunii, r reprezintă randamentul acesteia, iar D1, D2,
D3,..., Dn,... fluxul de dividende, în timp.
D D D
Pact ... ...
1 r (1 r ) 2 (1 r ) n
D
Pac
r
de unde:
D
r
Pac
Prin urmare, randamentul unei acţiuni este egal cu raportul dintre dividend şi preţ.
Concluzii:
când r > d’ creşte cererea de titluri iar P > Vn ;
când r < d’ scade cererea de titluri iar P < Vn ;
73Macroeconomie 73
Piaţa capitalurilor
unde D este dividendul acţiunii. Cu cât Cp este mai mare cu atât cererea de titluri
este mai mare
Riscul
investiţiei 3) Riscul investiţiei în active financiare. Hârtiile de valoare pe termen lung
prezintă grade diferite de risc. În principiu, obligaţiunile sunt mai puţin riscante
decât acţiunile, deoarece societăţile comerciale emitente pot să plătească
dividendele numai după achitarea dobânzilor la obligaţiuni. Între obligaţiuni, cele
mai puţin riscante sunt obligaţiunile guvernamentale. De asemenea, cu cât
termenul de scadenţă al unei obligaţiuni este mai îndepărtat, cu atât riscul acesteia
este mai ridicat.
74Macroeconomie 74
Piaţa capitalurilor
4) Când randamentul unei acţiuni este mai mare decât rata dobânzii:
a) scade cererea de titluri;
b) creşte cererea de titluri;
c) cererea de titluri nu se modifică.
75Macroeconomie 75
Piaţa capitalurilor
76Macroeconomie 76
Piaţa capitalurilor
Spre deosebire de nevoile curente ale producţiei care pot fi satisfăcute prin
intermediul unor surse de finanţare pe termen scurt, investiţiile fizice, generând
venituri în decursul unei perioade mai mari decât un an, se pot realiza, în principiu,
numai din surse de finanţare pe termen lung.
În general, finanţarea pe termen lung se asigură din surse interne (proprii) sau
externe. Sursele interne sunt reprezentate de rezervele constituite prin acumularea
amortizării şi a profiturilor nedistribuite proprietarilor. Sursele externe includ
credite bancare pe termen lung şi în cazul întreprinderilor organizate ca societăţi
comerciale pe acţiuni, emisiunea hârtiilor de valoare pe termen lung.
După cum s-a menţionat, pentru un cumpărator potenţial, acţiunile sunt mai
riscante decât obligaţiunile. Din perspectiva societăţilor comerciale însă,
obligaţiunea reprezintă un risc mai mare decât acţiunile, întrucât dobânda la
obligaţiuni trebuie plătită indiferent de dimensiunile profitului. Prin urmare, în
scopul diminuării riscului, societăţile comerciale ar trebui să apeleze cât mai puţin
la emisiunile de obligaţiuni.
77Macroeconomie 77
Piaţa capitalurilor
acţiuni
Raportul dintre finanţarea prin hârtii de valoare cu venit fix şi finanţarea prin hârtii
de valoare cu venit variabil reprezintă pârghia financiară a întreprinderii.
2) Raportul dintre finanţarea prin hârtii de valoare cu venit fix şi finanţarea prin
hârtii de valoare cu venit variabil reprezintă:
a) pârghia fiscală a întreprinderii;
b) raportul de forţe de pe piaţă;
c) pârghia financiară a întreprinderii;
d) raportul financiar al întreprinderii.
3) În general, finanţarea pe termen lung se asigură din surse interne (proprii) sau
externe. Sursele interne sunt reprezentate de rezervele constituite prin acumularea
amortizării şi a profiturilor nedistribuite proprietarilor. Sursele externe includ:
a) credite bancare pe termen lung;
b) în cazul întreprinderilor organizate ca societăţi comerciale pe
acţiuni, emisiunea de acţiuni;
c) împrumuturi interne;
d) în cazul întreprinderilor mari, profitabile, emisiunea de obligaţiuni.
78Macroeconomie 78
Piaţa capitalurilor
79Macroeconomie 79
Piaţa capitalurilor
Test grilă:
80Macroeconomie 80
Piaţa capitalurilor
c) scade cu 10%;
d) creşte cu 10.000 u.m.;
e) creşte cu 10%.
4) Atunci când rata dobânzii scade de la 40% la 25% posesorul unei obligaţiuni
de 100.000 u.m. pe 10 ani este în situaţia:
a) unei pierderi de 150.000 u.m.;
b) unui câştig de 150.000 u.m.;
c) unui câştig de capital de 1.500 u.m.;
d) unei pierderi de 1.500 u.m.;
e) nici de a câştiga nici de a pierde.
81Macroeconomie 81
Piaţa capitalurilor
c) cupon;
d) dividend;
e) profit.
7) Titlurile de valoare pe termen lung sunt înscrisuri, emise în baza unor legi, care
dau posesorilor lor dreptul:
a) de a încasa anual, un venit variabil;
b) de a încasa anual un venit fix sau variabil;
c) dreptul de a încasa anual un venit fix;
d) dreptul de a primi la scadenţă un profit ferm.
82Macroeconomie 82
Piaţa capitalurilor
Răspuns 2.1
Test grilă:
1. d;
2. b;
3. B(a+b);
4. C(a+c+d);
5. c.
Răspuns 2.2.
Test grilă:
1. b;
2. b;
3. b;
4. A(a+b+c);
5. A(a+b+c).
Rezolvare aplicaţie
83Macroeconomie 83
Piaţa capitalurilor
Răspuns 2.3.
Test grilă:
1. c;
2. B(a+b+c+d+e);
3. B(a+b+c+d);
4. A(a+c);
5. B(c+d+e).
Rezolvare aplicaţie:
Etape de calcul:
1) Aranjarea ordinelor de cumpărare şi de vânzare după preţ, în ordine
descrescătoare.
84Macroeconomie 84
Piaţa capitalurilor
495 + 25 = 520
520 + 100 = 620
620 + 150 = 770
770 + 425 = 1.195
1.195 + 400 = 1.595
Răspuns 2.4.
Test grilă:
1. b;
2. a;
3. c;
4. c;
5. c.
Răspuns 2.5.
Test grilă:
1. b;
85Macroeconomie 85
Piaţa capitalurilor
2. d;
3. b;
4. b;
5. b;
6. a;
7. D(a+b+c+d);
8. E(a+c+d+e);
9. b
10. B(a+b+c+d+e).
Răspuns 2.6.
Test grilă:
1. A(a+b);
2. c;
3. D(a+b+d);
4. a;
5. a.
86Macroeconomie 86