RISCUL DE TARA AL INVESTITIILOR INTERNATIONALE

Ce este riscul de tara

Mulți investitori plasează o parte din portofoliile lor în valori mobiliare străine. Cu toate
acestea, investitorii neglijează adesea un prim pas important în procesul de investiții
internaționale. Decizia de a investi în străinătate ar trebui să înceapă cu determinarea
gradului de risc al climatului investițional în țara în cauză. Riscul de țară se referă la riscurile
economice, politice și de afaceri care sunt unice pentru o anumită țară și care ar putea duce
la pierderi neașteptate de investiții sau pe scurt ,capacitatea si dorinta unei tari de a-si
indeplini obligatiile financiare externe.
Surse de risc si indicatori urmariti

Risc economic: Acest risc se referă la capacitatea unei țări de a-și rambursa datoriile. O țară
cu finanțe stabile și o economie mai puternică ar trebui să ofere investiții mai fiabile decât o
țară cu finanțe mai slabe sau o economie nesatisfăcătoare. Se urmaresc indicatori precum
PIB , PIB/cap de locuitor si evolutia sa, inflatia, deficitul bugetar, balanta de plati, importuri vs
exporturi, rata somajului,
Riscul politic: Acest risc se referă la deciziile politice luate într-o țară care ar putea duce la
pierderi neașteptate pentru investitori. Deși riscul economic este adesea referit ca abilitatea
unei țări de a-și rambursa datoriile, riscul politic este uneori menționat ca dorința unei țări de
a plăti datorii sau de a menține un climat ospitalier pentru investiții externe. Chiar dacă
economia unei țări este puternică, dacă climatul politic este neprietenos (sau devine
neprietenos) pentru investitorii externi, țara ar putea să nu fie un bun candidat pentru
investiții. Se urmaresc indicatori social precum populatia, structura sociala, situatia politica,
nivelul coruptiei, etc
Riscul suveran: Acesta este riscul ca o bancă centrală străină să își modifice regulamentul
de schimb valutar, reducând sau anulând în mod semnificativ valoarea contractelor sale de
schimb valutar.

EVALUAREA RISCULUI DE TARA

Hotararea investitorilor, in primul rand a firmelor multinationale de a investi in strainatate, trebuie

sa se bazeze intotdeauna pe evaluarea si analiza riscului de tara. Bancile reprezinta alte entitati ce
acorda un interes deosebit nivelului si evolutiei riscului de tara atunci cand finanteaza afaceri in afara
granitelor nationale, iar insitutiile de asigurare a creditelor sunt si ele interesate de clasamente
pentru a stabili rentabilitatea cu care pot asigura tranzactiile clientilor.

In luarea deciziei de a investi in strainatate un rol, cel putin orientativ, il joaca clasa de risc in care
este incadrata tara gazda. La cererea clientilor, institutii de prestigiu precum: Institutional Investitor,
Standard & Poors, Moody’s, Coface, Fitch evalueaza riscul de tara pe baza indicatorilor economici,
politici si sociali. Studiile de tara efectuate de o agentie de rating sunt utilizate la intocmirea
clasamentelor de risc, pozitionarea fiecarui stat efectuandu-se in functie de potentialul de risc la care
sunt supuse afacerile internationale.
 RATING COFACE

Se poate observa ca Romania este la nivelul A4, rezonabil, urcand cu o treapta din 2015 cand a avut
ratingul B, si mentinand de atunci A4

Rating moody`s, S&P, Fitch

Este tot intr-o zona medie, depasind pragul de zona unde nu este indicat sa faci investitii nu cu mult

PERSPECTIVE ECONOMICE

Cresterea PIB-ului: Creșterea economică s-a accelerat și în 2017, fiind alimentată de cererea internă.
Se estimează că PIB-ul real a crescut cu 6,7 % în 2017, după ce în 2016 a avansat cu 4,8 %, atingând
astfel un nou punct maxim în perioada ulterioară crizei. PIB-ul in prezent este in valoare de 186,7
miliarde de dolari, iar pib-ul pe cap de locuitor fiind de 9,474 de dolari. Desi are unul din cele mai
mici PIB-uri pe cap de locuitor din Uniunea Europeana, evolutia economiei este una pozitiva,
incurajand astfel investitorii in ceea ce priveste perspectiva de expansiune a economiei.

Consumul privat a fost principalul factor care a contribuit la creșterea economică în 2017, fiind
sprijinit de reducerile taxelor indirecte și de majorările salariale atât în sectorul public, cât și în cel
privat. Conform estimărilor, consumului privat va scădea în 2018, întrucât inflația afectează din ce în
ce mai mult venitul disponibil real, dar este de așteptat ca acesta să rămână principalul motor al
creșterii.

INFLATIE: După 2 ani de scădere a prețurilor de consum, se înregistrează o creștere a inflației. Inflația
a fost puternic influențată de reducerile succesive ale cotelor de TVA pentru diferite categorii de
produse. Acesta este un factor care ar descuraja investitorii, deoarece prețurile și costul de
productie ar fi mai ridicat in cazul investitiilor in productie in romania.

Deficit bugetar: Deficitul public s-a accentuat ca urmare a politicii fiscal-bugetare prociclice. Taxele
indirecte (în special cota de TVA standard) au fost reduse în 2017, iar cota impozitului pe venit
pentru persoanele fizice a fost micșorată din ianuarie 2018. În ceea ce privește cheltuielile, salariile
din sectorul public și pensiile pentru limită de vârstă au crescut considerabil în 2017 și vor înregistra
aceeași tendință și în anul 2018. În consecință, se preconizează că deficitul structural (6 ) a crescut de
la 2,2 % din PIB în 2016 la 3,3 % în 2017 și că acesta va ajunge la 4,3 % în 2018.
Creșterile salariale, care au depășit creșterea productivității, reprezintă o amenințare pentru
poziția competitivă a țării - cu toate acestea, nivelurile costurilor cu forța de muncă rămân în
continuare semnificativ mai scăzute decât cele din Europa de Vest.
Datoria Publica: Reducerile de taxe și creșterile cheltuielilor sunt finanțate din datoria publică. Având
în vedere adâncirea deficitului public, se preconizează că datoria publică va crește de la 37,6 % din
PIB în 2016 la 40,5 % din PIB în 2019. În ipoteza menținerii politicilor actuale, se preconizează că
datoria publică va crește la peste 60 % din PIB în 2027

Deficitul de cont curent:.pe fondul unei creșteri solide a importurilor bazată pe consum, balanța
contului curent a înregistrat o schimbare accentuată și s-a deteriorat, ajungând la – 0,6 % din PIB în
2015, – 2,3 % în 2016 și – 3,1 % în 2017. Potrivit estimărilor, creșterea importurilor va continua sa
depășească ritmul de creștere a exporturilor, ceea ce va duce la o accentuare suplimentară a
deficitului de cont curent, până la 3,2 % în 2018 și 3,4 % în 2019.

Pe langa toate acestea, mai mulți factori continuă să restrângă eficacitatea cadrului de politică
economică al României, inclusiv aplicarea slabă a regulilor fiscale si o continua modificare a
acestora care pune in dificultate afacerile si sperie potentialii investitori datorita nesigurantei pe
termen lung, o parte redusă a investițiilor finanțate de UE avand una din cele mai mici rate de
absorbtie a acestor fonduri din UE, precum si faptul ca investițiilesunt ineficiente și insuficiente
asupra infrastructurii țării: calitatea infrastructurii este una dintre cele mai scăzute din UE. În plus,
rata sărăciei țării este una dintre cele mai ridicate din UE, cu o populație de risc de sărăcie sau
excluziune socială estimată la aproximativ 37% din populație, ceea ce reduce reziliența
gospodăriilor și subminează creșterea viitoare a productivității.

Creșterea ratei de ocupare a forței de muncă a fost pozitivă în 2017 (0,7 %), iar rata șomajului a
scăzut la 4,9 %, înregistrând astfel cel mai scăzut nivel de peste 20 de ani. Rata scăzută a șomajului,
combinată cu o scădere generală a forței de muncă și cu lipsurile persistente în materie de personal
calificat, a condus la condiții foarte rigide pe piața muncii.

PERSPECTIVE POLITICE SI SOCIALE

Tensiuni politice din ce in ce mai crescute, in ultimul timp datorita presiunilor cetatenilor, si a luptei
anti courptie, care este la un nivel foarte ridicat in romania.

Scăderea demografică: rata scăzută a nașterilor și emigrarea tinerilor cu educație superioara

Disparități regionale grave în ceea ce privește educația, formarea profesională, asistența medicală și
transportul; regiunile rurale rămân în urmă

Scăderea ofertei de forță de muncă: Demografia și emigrarea afectează oferta de forță de muncă de
pe piață iar Numărul tinerilor care nu sunt încadrați profesional și nu urmează niciun program
educațional sau de formare (NEET) rămâne foarte ridicat. accesul la piața forței de muncă este în
continuare extrem de inegal. Accesul este deosebit de dificil pentru femei, pentru persoanele cu
handicap, pentru romi și tineri.

Oferta de forță de muncă nu ține pasul cu nevoile în continuă schimbare ale economiei. România se
confruntă cu probleme demografice. Populația este în scădere de aproape trei decenii și se
preconizează că această tendință va continua în viitorul apropiat (graficul 1.8). Îmbătrânirea
populației va reprezenta încă o piedică semnificativă în calea creșterii economice potențiale, întrucât
se estimează că ponderea persoanelor de vârstă activă (15-64 de ani) va scădea de la 67 % în 2016 la
55 % în 2050.

Procese birocratice și juridice lente