PLAN DE AFACERI

“FERMĂ DE PREPELIȚE”

CHIȘINĂU 2014

1
 CUPRINSUL PLANULUI DE AFACERI

I. PREZENTAREA FIRMEI ....................................................................................3

II. DESCRIEREA AFACERII ..................................................................................4

III. PLANUL MANAGERIAL ....................................................................................6

IV. PLANUL MARKETINGULUI ............................................................................6

V. PLANUL PRIVIND ACTIVITATEA OPERAȚIONALĂ ...............................8

VI. PLANUL FINANCIAR .........................................................................................18

ANEXE ...........................................................................

2
 I. PREZENTAREA FIRMEI

Ideea de afacere va fi implementată de către o firmă nou înfiinţată în satul Răzeni, raionul
Ialoveni, Republica Moldova. Pentru realizarea obiectivului propus, trei asociați vor înfiinţa o
societate comercială cu răspundere limitată, unde societatea va activa în conformitate cu
prevederile Legii Nr. 845 din 03.01.1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi a R.M., în
baza statutului său legal.
Obiectul principal de activitate al întreprinderii îl constituie creşterea păsărilor şi
producţia de ouă.
Investiţia pentru amenajarea locaţiei pentru prepeliţe, utilajele şi aparatura necesară,
cheltuielile de personal, precum şi popularea cu 5000 de păsări (din care 4630 femele, deci
ouătoare) constituie 1.500.000 (un milion cinci sute de mii) MDL.
Afacerea este considerată o opurtunitate pe piața locală, prin caracterul specializat. Fiind
o fermă de creștere a păsărilor și producția de ouă, își va concentra activitatea pentru optimizarea
producției și pentru a valorifica un potențial calitativ ridicat.
Desfăşurarea acestei activităţi în mici ferme prezintă următoarele caracteristici şi
avantaje:
1. Necesită spaţii reduse de creştere (păsările crescute în stilaje amenajate permit o mai
mare încărcătură pe metrul pătrat), amplasate la sat sau la oraş, amenajate în clădiri existente.
2. Cheltuielile cu echiparea utilajului pentru crescătorie sunt mici.
3. Creşterea păsărilor şi mai ales a prepeliţelor este o activitate restrânsă în Republica
Moldova, cu excepţia crescătoriilor înfiinţate ca hobby, de aceea nu va exista concurenţă în
plasarea produselor.
4. Timp redus pentru îngrijirea păsărilor.
5. Solicitări de export în condiţii de plată avantajoase.
6. Rezistenţa la boli, ouatul precoce, regulat şi abundent şi creşterea rapidă fac din această
specie alegerea perfectă.
7. Carnea şi ouăle de prepeliţă sunt recunoscute pentru un gust deosebit de apetisant, dar la
8. acesta se adaugă recomandările medicale de consumare ale acestora.
9. Carnea şi ouăle de prepeliţă sunt solicitate la export, iar piaţa mondială a acestor produse
este foarte favorabilă.
Avantajele creşterii prepeliţelor japoneze sunt:
1. Greutatea: între 120 g (masculul) şi 150 g (femela).
2. Ouatul: primele ouă la vârsta de 40 de zile (faţă de minimum 120-150 zile la alte specii).
3. Numărul de ouă/an: cca 350 bucăţi a 10g/bucata (într-un an, 3,5 kg de ouă, de 20 de ori)

3
4. greutatea corporală proprie, faţă de găina bună ouătoare, care produce ouă în greutate
egală cu de 10 ori greutatea corporală proprie).
5. Perioada de incubaţie a ouălor: 16-17 zile faţă de 21 la găină sau 28-30 de zile la raţă,
gâscă, curcă.
6. Spaţiul de creştere: redus (într-o cameră de 3,3 m2 pot fi crescute 500 de prepeliţe).
Pentru un efectiv de 5000 prepeliţe, suprafaţa necesară va fi de 33 mp.
7. Calitatea ouălor: au o valoare alimentară superioară celor de găină, bogate în proteine,
vitamine, minerale, grăsimi, sunt dietetice şi sunt recomandate medical; conţin de 5 ori mai mult
fosfor, de 7,5 ori mai mult fier, de 6 ori mai multă vitamina B1, de 15 ori mai multă vitamina B2
decât oul de găină.
8. Dejecţiile: sunt foarte bune ca îngrăşământ natural.
9. Longevitatea: este de 3-4 ani, dar au fost exemplare care au ajuns la 6-7 ani.
Reuşita afacerii este condiţionată mai mult de abilităţile managerului de a anticipa şi a
percepe tendinţele pieţei, de a satisface dorinţele clienţilor şi de a-i fideliza. Rinvestind profitul
obţinut, societatea comercială va dezvolta activitatea, în timp, astfel încât să creeze conţiile
necesare pătrunderii pe piaţa externă. Considerăm că afacerea este viabilă și din punctul de
vedere al raportului investiție/venituri.

II. DESCRIEREA AFACERII

Mediul economic în care evoluează afacerea poate fi caracterizat ca fiind transparent şi

predictibil şi urmează trendul economiei naţionale. In acest gen de activitate, influenţele
sistemului politic, ale celui juridic şi politicile macroeconomice nu au o importanţă majoră.
Misiunea companiei este de a valorifica potențialul producției locale de carne de prepeliță
și de ouă, pentru a oferi consumatorilor produse cu valoare superioară.
De asemenea, valoarea care stau la baza afacerii sunt calitatea și depășirea așteptărilor
clienților. Obiectivul general al firmei este asigurarea producției de carne de prepeliță și ouă în
zonele cheie ale Republicii Moldova.
Obiective Calitative :
 Dezvoltarea unei imagini favorabile pe piața distribuitorilor locali de carne și ouă de
prepeliță
 Poziționarea în mintea potențialilor clienți că ferma de la care se poate obține cel mai
simplu carne și ouă de prepeliță sănătoase
 Crearea unor relații cu furnizorii și distribuitorii bazate pe încredere și profesionalism
 Consolidarea imaginii pe piață prin promoții și campanii de fidelizare

4
 Creșterea gradului de loialitate al clienților față de produsele oferite
 Specializarea exclusiv pe avicultura ecologică
Obiective Cantitative :
 Dezvoltarea unui portofoliu de minim 20 clienți (distribuitori)
 Creșterea profitabilității producției de carne și ouă cu 20%
 Extinderea portofoliului de clienți cu 30%
 Reinvestiția a 80% din profitul obținut în actualizarea tehnologiilor
Realizarea obiectivelor propuse se va baza pe un sistem bine organizat al producției și o
strategie de distribuție flexibilă și avantajoasă reciproc. De asemenea, unul din mijloacele de
obținere a succesului pe piață se intenționează a fi o importanță investiție în mijloacele de
promovare în rîndul intermediarilor.
Reuşita afacerii este condiţionată mai mult de abilităţile managerului de a anticipa şi a
percepe tendinţele pieţei, de a satisface dorinţele clienţilor şi de ai fideliza.
Afacerea se încadrează într-o piaţă aproape neocupată, produsul fiind prezent numai în marile
reţele de supermarketuri, pe plan local şi ne referim aici doar la ouăle de prepeliţe. Există
posibilitatea de a exporta produsele la preţuri foarte avantajoase.
În Republica Moldova, consumul de ouă de prepeliţă este acoperit doar în proporţie de
15-20% de piaţa internă, restul fiind suplinit din import. Consumul relativ redus de ouă de
prepeliţă pe cap de locuitor este cauzat, pe de o parte, de scăderea drastică a puterii de cumpărare
a populaţiei şi, pe de altă parte, de lipsa produsului din magazine.
Concomitent cu creşterea preţurilor la celelalte produse de bază, datorită calităţilor sale
nutritive, oul de prepeliţă va deveni un aliment de bază, mult mai accesibil decât carnea şi
laptele.
În primii ani, când producţia este relativ redusă, desfacerea se poate face în
supermarketurile din zonele orașelor mari sau în locaţii cât mai apropiate de locul de producţie.
Se pot stabili relaţii contractuale cu cele mai mari restaurante din zonă, unde se vor desface ouăle
proaspete, dar ciocnite. Păsările se pot valorifica prin vânzare directă la abatoare. Sau în localuri
gen restaurant, PUB, hotel, pensiune, printrun sistem de abonament, clienţii primind totodată şi
reţetare pentru valorificarea ouălor şi cărnii.
În anul al treilea, distribuţia se va putea extinde către pensiuni, pizzerii, fast- food-uri şi
marile lanţuri de magazine.
Preţurile practicate trebuie să se situeze la nivelul celor ale concurenţei, dar produsele se vor
distinge prin calitatea superioară, modul de prezentare şi ritmul susţinut al livrărilor. Livrările se
pot face zilnic, în cantităţi mici, la cât mai multe supermarketuri, astfel încât produsele să fie în
permanenţă proaspete. Distribuţia va fi făcută cu mijloace proprii.

5
 Spaţiul alocat fermei de prăsări ar trebui dispus într-o zonă preponderent cerealieră, ceea
ce va conduce la costuri reduse de aprovizionare cu furaje. Ferma ar trebui să aibă acces la un
drum naţional, pentru a înlesni distribuirea produselor.

III. PLANUL MANAGERIAL

Fiind o afacere în faza de lansare, întreprinzătorii se vor implica activ și în partea de

manageriat pentu a conduce toate departamentele firmei.
Deoarece ferma este în perioada de lansare pe piață și nu dispune de un portofoliu de
clienți pînă în prezent, se va apela la consultanți-cheie din domeniul economiei agroalimentare,
pentru o înfruntare mai sigură a concurenței din domeniu și pentru o întîmpinare mai eficientă a
cererii pe piață.
De asemenea, se va încheia un contract de prestări servicii cu un contabil și doi îngrijitori
pentru fermă și două persoane pentru ambalarea și împachetarea produselor.
Totodată se va urmări o colaborare sezonieră cu un veterinar specializat în domeniu, o
companie de transport și un furnizor de materie primă.
Managementul resurselor umane va fi gestionat de fondatori pentru fiecare departament
în parte. Oamenii reprezintă sursa de bază a firmei și prin urmare se va investi în pregătirea
angajaților înainte de a-și începe activitatea, în scopul unor rezultate cît mai competitive.
Periodic se vor organiza traininguri pentru motivarea și actualizarea cunoștințelor
angajaților. De asemenea, se va iniția o implicare a angajaților în crearea unei culturi proprii
fermei, fapt ce va avea consecințe pozitive pe termen lung și se va reflecta și în activitatea pentru
clienți. În acest sens, vor fi serbate zile de naștere, de nume, sărbători oficiale, sărbătorirea
succesului unor campanii, competiția angajatul lunii și alte competiții interne pentru motivarea
angajaților, toate acestea avînd scopul să creeze o echipă.

IV. PLANUL DE MARKETING

În perioadele de previziune, afacerea este prea mică pentru a se putea aloca un buget
consistent de publicitate mass-media. Vom realiza însă o serie de materiale de prezentare,
personalizate, pe care le vom utiliza în relaţiile contractuale dar şi pe site-ul fermei, pe care îl
vom realiza în regie proprie şi va fi găzduit gratuit pe anumite servere. Optimizarea publicității
va fi făcută tot în regie proprie, astfel încât site-ul să fie o formă reală de promovare în ţară cât şi
peste hotare precum şi un generator de comenzi.
Dat fiind nivelul redus al concurenţei şi faptul că oferta nu satisface cererea, considerăm

6
că întreaga producţie previzionată va fi absorbită pe piaţă.
Ouăle se vor ridica de preferinţă dimineaţa la prima oră şi seara, pentru a evita spargerea
ocazională provocată de mişcările păsărilor în cuşti. Ouăle sunt stocate într-un spaţiu speciale,
acesta trebuie să fie umbros, răcoros, fără umiditate, dar nici foarte uscat. Ouăle se vor aşeza fie
în cutii de nisip, fie în cofraje din carton sau plastic, asemănătoare celor folosite pentru ouăle de
găină, la temperaturi de 10-15° C.
Ouăle de prepeliţă trebuie valorificate proaspete pentru că, având coaja subţire, conţinutul
de apă se evaporă relativ repede, deteriorând calitatea oului. Ambalarea se face în cutii de câte 30
(50) de cofraje.
Respectarea acestor condiţii va conduce la asigurarea unei calităţi superioare, care va
plasa firma în rândul crescătorilor recunoscuţi şi apreciaţi pe piaţă.
Alte produse care pot fi valorificate sunt găinuşele la sfârşitul perioadei de ouat (36 de
săptămâni) şi masculii din fiecare serie (1 la 12,5 găinuşe). La livrare (în viu) ating greutatea de
200 g, iar prin abatorizare, greutate va fi de 150 g.
Cantitatea de gunoi rezultat nu este, la acest nivel de producţie, suficient de mare ca să
justifice cheltuieli de distribuţie, aşa încât nu va fi luată în calcul ca sursă de venit. Gunoiul va fi
utilizat de fermier ca îngrăşământ organic în ferma proprie. Din veniturile obţinute prin
valorificarea ouălor, încă din primul an se vor achiziţiona incubatoare, astfel încât din anul 2 să
se renunţe la achiziţia de găinuşe, sau, la alegere, se vor achiziţiona incubatoarele din primul an .
Segmentul Țintă
Mai jos sunt detaliate informații cu privire la clienții vizați, caracteristicile lor comune
precum și modul în care privesc aceștea principalul beneficiu al ofertei de ouă și carne de
prepeliță
 Distribuitori, persoane juridice
 Centre comerciale, supermarketuri
 Deschiși la introducerea de noi produse consumatorului final
 Interesați de construirea/consolidarea unor valori precum calitatea
Pe termen lung, se urmărește menținerea și fidelizarea acestor clienți și în același timp
atragerea de noi firme interesate de ouăle și carne proaspătă, superior calitative, lucru care va
implica și un consum mai mare de resurse umane, financiare și materiale.
De asemenea, se va urmări pătrunderea pe piața marilor centre de tip hypermarket.
Societatea comercială va realiza o ofertă de preţuri generală, ţinând cont de tarifele
practicate pe piaţă. În acelasi timp, firma va avea în vedere dezvoltarea de pachete promoţionale,
oferte speciale de tip abonament la livrări, cu scopul final de fidelizare a potenţialilor clienţi si
obţinerea de precontracte.

7
 Pentru promovarea produselor oferite, societatea va folosi toate metodele tradiţionale, dar
va apela si la promovarea prin intermediul reţelelor de socializare, realizarea unei pagini web cu
posibilitatea rezervării abonamentelor - comenzi anticipate, comandării serviciilor direct de pe
platforma online.
Ferma va beneficia atât un logo, cât și de un slogan, pentru a fi mai ușor recunoscută în
rîndul clienților.
Site-ul va fi unul de prezentare al companiei și al beneficiilor oferite colaboratorilor. Se
va pune mai puțin accesnt pe descrierea firmei și se vor redacta articole și știri cu conținut de
specialitate, de interes pentru distribuitori.
Mapa de prezentare a firmei pentru intermediari va conține pe lîngă prezentarea firmei și
avantajele unei colaborări, idei de promovare în rîndul consumatorului final, puse la dispoziție în
mod gratuit. Astfel se urmărește ca distribuitorii să fie interesați să facă eforturi minime pentru a-
și vinde marfa, obținînd un beneficiu din partea firmei, pe lîngă produsele de bază. Soluțiile de
promovare puse la dispoziție sunt reprezentate de :
 Broșuri de rețete din carne de prepeliță, sfaturi de compatibilitate între alimente și
băuturi
 Broșuri informative legate de alimentația sănătoasă
 Material promoționale de tipul : tacâmuri sau farfurii branduite
Mijloacele de promovare vor fi suplinite de activitatea de vânzări desfășurată în cadrul
Departamentului Comercial.

V. PLANUL PRIVIND ACTIVITATEA OPERAȚIONALĂ

Adăposturile pentru păsări vor fi prevăzute cu termoizolaţie, construcţia va fi etanşătă,

în special la îmbinarea dintre două elemente de construcţie, pentru a permite funţionarea
ventilaţiei mecanice care asigură evacuarea aerului viciat din adăpost. În cele mai multe
cazuri se utilizează sisteme de ventilaţie prin presiune negativă.
Atunci când adăpostul este populat cu pui, temperatura interioară este ridicată şi aerul
proaspăt introdus poate fi uneori considerabil mai rece; de aceea, va exista posibilitatea de a
controla mişcarea aerului în interior. În caz contrar, aşternutul se deteriorează şi este
imposibil să se creeze un microclimat optim pentru păsări.
Pentru a se asigura condiţii de igienă, construcţia va fi uşor de curăţat după fiecare lot
şi înainte de repopulare.
În adăpost, pardoseala va avea o pantă de 1 -2%, orientată către canalele de scurgere
amplasate de-a lungul axei longitudinale a construcţiei, la distanţe de 10-15 m între ele.

8
 În toate camerele tehnologice va exista, pe lângă instalaţiile sanitare, canale de
scurgere. Apa reziduală menajeră poate fi preluată de sistemul de canalizare. Este indicat ca
reziduurile rezultate în procesul de producţie (de exemplu apa uzată) să fie drenate către un
rezervor fără evacuare. Soluţia constructivă va fi aleasă de către beneficiar: structură de BCA
sau panouri sandwich, acoperișul format din sarpantă si învelitoare din tablă, materiale
ceramice, sau orice altă soluţie propusă de constructor, mai puţin azbociment.
Biosecuritatea
Biosecuritatea se referă la totalitatea normelor, tehnicilor şi măsurilor organizatorice
de prevenire şi combatere a bolilor în cadrul fermelor avicole. Prevenirea ia în considerare
condiţiile tehnologice, comportamentul uman şi igiena.
O atenţie deosebită se va acorda circulaţiei dinspre şi în adăpostul pentru păsări.
Fiecare adăpost trebuie privit ca o entitate de sine stătătoare, adică să aibă propria intrare.
Procedurile zilnice de acces în adăpost - intrare şi ieşire - sunt foarte importante şi vor
fi aplicate de fiecare dată.
Se va lua în considerație ca adăpostul să fie prevăzut cu două intrări, pentru a respecta
„principiul unidirecţional”. O intrare este folosită pentru introducerea materialelor noi, puilor
de o zi, puicuţelor etc., cealaltă intrare este destinată livrării păsărilor pentru sacrificare,
evacuării dejecţiilor etc.
Camioanele de la abator, fabrica de nutreţ combinat şi de la centrele de împachetare a
ouălelor constituie factori de risc. Se va opta ca silozul pentru furaje să aibă o construcţie
închisă şi să fie amplasat în afara adăpostului. Eventualele furaje risipite lângă siloz se
îndepărtează imediat, pentru a nu atrage păsările sălbatice şi rozătoarele. De asemenea,
containerele pentru păsările moarte se amplasează cât mai departe posibil de adăpostul pentru
păsări. Padocul este considerat zonă igienizată. In consecinţă, acesta va fi împrejmuit pentru a
nu permite accesul animalelor sălbatice, câinilor şi persoanelor neautorizate.
Pentru a se limita pe cât posibil apariţia bolilor contagioase din fermă, se va aplica, cel
puţin la nivel de adăpost, principiul „totul plin, totul gol”. Acest principiu se va aplica la
nivelul fermei, ceea ce presupune înlocuirea întregii populaţii avicole.
Curăţarea şi dezinfectarea temeinică în perioada dintre două populări este esenţială. De
aceea, este necesar ca activitatea de curăţare să fie avută în vedere încă din faza de proiectare
a adăpostului - suprafeţe uşor de curăţat, un sistem de drenare eficient şi platforme în afara
construcţiei.
În principiu, starea de sănătate a populaţiilor avicole din cadrul exploataţiilor
este influenţată de mai mulţi factori:
 Normele de zooigienă;

9
 Furajarea corectă cât şi igiena furajului;
 Programele de profilaxie aplicate;
 Condiţiile tehnologice de exploatare a efectivelor.
Din punct de vedere funcţional, se delimitează două zone distincte în cadrul fermei:
zona administrativă şi zona de producţie. Delimitarea celor două zone se realizează cu
ajutorul unui gard. Trecerea în zona de producţie se efectuează numai prin filtrul sanitar.
Pentru efective mici de păsări filtrul sanitar se amplasează la intrarea în adăpost.
Protecţia Împotriva Agenţilor De Contaminare A Fermelor Personalul Şi Vizitatorii:
Oamenii sunt vectorul cel mai frecvent pentru transmiterea agenţilor patogeni. Astfel,
accesul vizitatorilor şi tehnicienilor sau livrarea echipamentelor nu se poate realiza decât cu
autorizaţie.
Personalul angajat va beneficia de condiții sanitare de muncă, precum :
1. Vestiar pentru haine de stradă
2. Cameră cu duş
3. Vestiar pentru echipemente de lucru
4. Hol cu dezinfector pentru încălţăminte
În mod obligatoriu la toate intrările din perimetrul fermei, halelor de producţie, etc. va
exista dezinfectoare pentru încălţăminte. Dezinfectoarele pentru încălţăminte sunt tăviţe din
diferite materiale, cu diverse dimensiuni, în care se introduce un material absorbant (rumeguş,
burete, resturi textile etc.) şi o soluţie decontaminantă.
Proiectarea Spaţiilor Pentru Popularea Şi Livrarea Puilor De Carne Sau A Prepeliţelor
Pe cât posibil, adăpostul va fi dotat cu două intrări, câte una la fiecare capăt, precum şi
două uşi de acces în exterior (o uşă normală şi o uşă cu deschidere pe jumătate). Una din
intrări - din “spaţiul neigienizat” - este utilizată pentru colectarea prepeliţelor, evacuarea
dejecţiilor şi curăţenie, în timp ce restul activităţilor de pregătire se efectuează folosind
cealaltă uşă - din “spaţiul igienizat”. Uşa normală este amplasată la acelaşi capăt ca şi poarta
din “spaţiul igienizat”.
Uşa cu deschidere pe jumătate este aşezată la acelaşi capăt cu poarta din spaţiul
“neigienizat”. Astfel, puii morţi pot fi evacuaţi într-un container prin partea superioară a
acestei uşi, fără ca lucrătorii să fie nevoiţi să iasă din adăpost.
Zona exterioară uşilor şi porţilor va fi betonată şi va avea o suprafaţă înclinată spre
exteriorul adăpostului. Camionul de transport al puilor de o zi, precum şi alte vehicule, vor
avea la dispoziţie un spaţiu de parcare betonat, ceea ce înseamnă că platforma trebuie să fie
suficient de mare. Drumurile de acces se execută pe o fundaţie rezistentă şi bine drenată.
Sisteme De Furajare Pentru Păsări

10
 Sistemele de furajare şi adăpare vor corespunde următoarelor cerinţe privind buna
funcţionare:
 Să asigure fronturi de adăpare şi de furajare suficient de mari pentru toate păsările;
 Să fie construite astfel încât să menţină igiena furajului şi a apei;
 Să existe o distribuţie uniformă a dispozitivelor de furajare şi de adăpare în hala de
producţie;
 Să reducă la minim împrăştierea furajelor şi a apei;
 Să funcţioneze corespunzător pe durata programului de lumină;
 Să fie uşor de curăţat.
În prezent, cele mai populare sisteme de distribuţie a furajelor în interiorul adăpostului
sunt transportoarele spiralate şi transportoarele cu lanţ . Primele sunt utilizate în adăposturile
în care se pot trasa linii drepte şi există un număr considerabil de linii de furajare.
Transportoarele cu lanţ pot fi dispuse în configuraţii relativ complexe şi nu creează
probleme circulaţiei pe o direcţie transversală.
Silozul de furaje exterior este amplasat adiacent cu unul din pereţii adăpostului; din
siloz, furajele sunt transportate de preferat cu ajutorul unui transportor spiralat . Una sau mai
multe conducte de transport, care pornesc de la linia de furajare spre buncăr, aduc furajul prin
intermediul tuburilor telescopice direct în hrănitori. Hrănitorile sunt instalate direct pe
conducta pentru furaje. Inălţimea se reglează la nivel centralizat printr-un set de cabluri din
oţel, scripeţi şi o macara acţionată electric sau manual.
FURAJ PENTRU PUII DE PREPELIŢE (PÂNĂ LA 21 DE ZILE)
Porumb 22,5%
Şrot de soia 44,0%
Grâu 25,0%
Carbonat de calciu 1,5%
Ulei de floarea soarelui 2,0%
Macropremix tip 0 2,5%
Concentrat proteic 2,5%
vegetal
FURAJ PENTRU TINERET DE PREPELIŢE (3-6 SĂPTĂMÂNI) ŞI
PENTRU PREPELIŢELE DE CARNE (MASCULI PENTRU SACRIFICARE)
Porumb 37,5%
Şrot de soia 36,0%
Grâu 20,0%

11
 Carbonat de calciu 1,5%
Ulei de floarea soarelui 2,5%
Macropremix tip 0 2,5%
FURAJ PENTRU PREPELIŢE OUĂTOARE
Porumb 38,0%
Şrot de soia 31,5%
Grâu 15,0%
Şrot de floarea soarelui 4,0%
Carbonat de calciu 7,0%
Ulei de floarea soarelui 2,0%
Macropremix tip 0 2,5%

Hrănitori
Un sistem de furajare cu transportor spiralat utilizează hrănitori liniare dispuse
paralel cu axul longitudinal al clădirii. Fiecare linie de furajare are ca punct de plecare un
buncăr de alimentare, uneori cuplat la sistemul de acţionare al transportorului; cel mai
frecvent, sistemul de acţionare este însă amplasat la capătul liniei de furajare. Hrănitorile
sunt instalate direct pe tubulatura transportorului. Buncărele sunt alimentate direct din
siloz, tot de către un transportor spiralat.
În general, se utilizează două tipuri de dispozitive de furajare: hrănitori circulare şi
hrănitori liniare.
Se recomandă ca pentru fiecare adăpost să existe unul sau două silozuri de
alimentare, cu o capacitate care să permită golirea în maxim 10 zile (de preferat 7 zile), în
special acolo unde există variaţii mari de temperatură.
La păsările aflate în creştere, silozul se umple doar parţial în faza de demaraj. Este
de preferat ca silozul să fie ridicat pe fundaţie separată, la o distanţă de aproximativ 1 m
faţă de peretele adăpostului. Acesta trebuie să fie prevăzut cu protecţie anticorozivă, să fie
uşor de curaţat şi dotat cu orificiu de evacuare a aerului, trapă cu capac, scară cu
balustradă şi vizor.
Capacitatea silozului se stabileşte în funcţie de necesarul de hrană zilnică pentru
efectivul de prepeliţe.
Transportorul trebuie să aibă capacitatea de a distribui furajele automat.
Transportoarele, care fac legătura între linia de furajare şi sistemul de furajare trebuie
prevăzute cu o deschidere, care poate fi închisă pentru fiecare linie de hrănitori circulare

12
(sau fiecare buncăraş din componenţa sistemului de furajare cu lanţ).
Sistemul de furajare este montat pe un ax de oţel cu cabluri pentru ridicare după
depopularea adăpostului. Sistemul este ridicat cu ajutorul unei macarale acţionate manual
sau mecanic.
Elementele de acţionare deservesc întreaga clădire şi au comandă centrală. Toate
motoarele trebuie dotate cu siguranţe. Alimentarea cu energie electrică poate fi oprită prin
întrerupătoare.
SISTEMELE DE ADĂPARE
Se vor lua în calcul instalația sistemelor de adăpare care asigură păsărilor apă în
cantităţi suficiente şi menţin calitatea acesteia.
Se consideră că sistemul de conducte pentru furnizarea apei şi presiunea apei sunt
similare celor dintr-o reţea obişnuită.
De asemenea, sistemul de conducte instalat, care transportă apa de la camera tehnică în
centrul adăpostului, include ţevi transversale şi se termină cu un ventil / robinet la fiecare
linie de adăpători prin picurare.
În general, un sistem de adăpare prin picurare trebuie dimensionat în funcţie de
nevoile păsăsrilor. Pentru a menţine calitatea aşternutului se recomandă adăpătorile prin
picurare cu pahar colector. Este necesar ca înălţimea sistemului de adăpare să fie reglabilă
în funcţie de faza de creştere prepeliţelor. Acesta se instalează astfel încât să poată fi
ridicat atunci când un lot de prepeliţe este scos din adăpost.
Rândurile de conducte de apă trebuie montate pe un profil cornier care să împiedice
puii mici să se aşeze pe conductă; o soluţie alternativă poate fi utilizarea unei protecţii din
sârmă. Sistemul de adăpare este prins cu cabluri de oţel şi trebuie instalat cel puţin un
troliu (mecanism de ridicare) cu acţionare manuală.
In sistemele de adăpători prin picurare, apa este furnizată prin bazin de rupere a
presiunii cu rol de limpezire sau printr-un robinet (supapă reductoare) de joasă presiune.
La livrare sistemul trebuie să fie complet, cu o ţeavă care să indice nivelul presiunii cu un
ventil ataşat, precum şi cu fitinguri pentru spălarea instalaţiei.
INSTALAŢII DE APĂ
Pe lângă sistemul de adăpare a păsărilor, adăpostul va fi prevăzut cu următoarele:
• instalaţii de furnizare a apei în camerele tehnologice cu ţevi cu diametrul 20 mm
• robineţi de apă dispuşi de-a lungul unuia din pereţii lungi ai camerei de producţie la
fiecare 15 m;
• instalaţii de mare presiune (până la 100 bari) de-a lungul ambilor pereţi lungi ai camerei
de producţie (deasupra zonelor de ventilaţie), cu ţevi de 20 mm şi compensator de lungime,

13
pentru instalaţii cu 120-180 de duze.
Pentru aceste instalaţii, diametrul conductei principale recomandat este de cel puţin
40 mm.
SISTEMUL DE VENTILAŢIE ŞI DE CONTROL
Se va opta pentru un sistem de ventilaţie cu o capacitate suficient de mare pentru a
evita supraîncălzirea şi, acolo unde este necesar, să îndepărteze excesul de umiditate în
combinaţie cu sistemul de încălzire. Nivelul de zgomot va fi redus la minim prin izolație
corespunzătoare. Ventilatoarele, sistemul de furajare şi alte echipamente vor fi construite,
amplasate, puse în funcţiune şi întreţinute astfel încât să se evite producerea de zgomot .
Ventilatoarele sunt amplasate la un capăt al adăpostului şi gurile de admisie sunt
amplasate la celălalt capăt sau / şi pe pereţii laterali. Admisia se face în mod natural, iar
evacuarea forţată cu ajutorul ventilatoarelor.
Aerul introdus în adăpost este dirijat spre tavanul adăpostului. Acest lucru se face
pentru evitarea formării curenţilor de aer reci la nivelul solului şi pentru a permite aerului
proaspăt să ajungă la temperatura din interiorul adăpostului.
Se va lua în considerație că la intrarea aerului în adăpost să se instaleze filtre de
reţinere a impurităţilor. La evacuarea aerului din adăpost se pot utiliza separatoare de praf.
Filtrele vor îndeplini următoarele caracterisitici:
 Să asigure un grad de deprăfuire cât mai mare în timpul funcţionării instalaţiilor;
 Capacitate mare de reţinere a prafului;
 Să fie uşor de întreţinut.
Din punct de vedere al principiului de funcţionare, se disting următoarele tipuri:
 Separarea prafului sub influenţa forţelor de frecare;
 Separarea prafului sub influenţa forţelor electrostatice;
 Separarea prafului sub influenţa forţelor de tensiune superficiale;
 Separarea prafului prin reţinere directă datorită dimensiunilor mari ale particulelor de praf
în raport cu golurile materialului filtrant.
SISTEME DE ÎNCĂLZIRE

Furnizarea căldurii se va controla automat, în funcţie de temperatura şi umiditatea

aerului.
Pentru a evita creşterea excesivă a umidităţii relative la faza de finisare, poate fi
necesară încălzirea suplimentară. Există diverse metode de încălzire, de exemplu sistem de
încălzire centralizată cu ţevi de-a lungul pereţilor, sistem de încălzire centralizată cu
aeroterme, duze de gaz acoperite sau arzătoare cu ardere deschisă, pe păcură sau gaz.

14
 Pentru a estima necesarul de căldură, este necesar să se realizeze un calcul al
echilibrului termic pentru fiecare proiect, în funcţie de poziţia geografică şi amplasamentul
construcţiei, linia de producţie, densitatea de populare şi materialele de construcţie utilizate.
Este important ca instalaţiile să fie proiectate şi montate de firme autorizate.
CAMERA DE AMBALARE SI IMPACHETARE
In cazul în care se utilizează un sistem automat de colectare şi împachetare, în faza de
proiectare trebuie să se aibă în vedere durata mare de funcţionare a maşinii de împachetat.
Atunci când ouăle sunt transportate de la cuibare la camera tehnologică pe o bandă
transportoare, acestea sunt preluate automat şi aduse direct la maşina de împachetat.
Cofrajele pentru preambalarea de ouă sunt aşezate manual într-un container, care apoi
este stocat în camera de depozitare a ouălelor. Atunci când personalul sortează ouăle, este
necesară să existe suficient spaţiu în jurul maşinii de ambalat. În cazul fermelor mici,
colectarea şi sortarea ouălelor se realizează manual. Camera de împachetare este prevăzută
doar cu o masă pentru sortare.
CAMERA PENTRU DEPOZITAREA OUĂLELOR
Condiţiile optime de depozitare a ouălelor se pot crea doar dacă există o instalaţie de
răcire. Camera trebuie izolată şi dotată cu un sistem de răcire, astfel încât să se asigure o
temperatură constantă cu aproximativ 10 - 12°C sau cu 10°C mai mică decât temperatura
exterioară camerei. Dacă diferenţele de temperatură sunt mai mari, ouăle aduse în camera de
depozitare sau scoase din acest spaţiu se umezesc din cauza condensului.
Un nivel de umiditate a aerului de 75-85% previne atât deterioararea calităţii ouălelor,
cât şi pierderea de greutate prin evaporare.

VI. PLANUL FINANCIAR

Mai jos este indicat planul de vânzări estimat pentru această fermă :

15
 Ouă prepeliţă AN 2015
Cantitate (mii buc.) 1.620,5
Preţ unitar MDL(1.000 buc) 1.102
Valoare totală (MDL) 1.785.791
Carne prepeliţă
Cantitate (kg) 750
Preţ unitar MDL (6buc/caserola) 133
Valoare totală (MDL) 99750 Aici
Total venituri (MDL) 1.885.541 este
previ
zionat bugetul de venituri și cheltuieli estimat pentru activitatea acestei ferme :
edsdasdsdada

Perioada
Denumire indicator 2015
Venituri din vanzari ouă prepeliţe (MDL) 1.785.791
Venituri din vânzări carne prepeliţă (MDL) 99750
TOTAL VENITURI EXPLOATARE ESTIMATE 1.885.541
(MDL)
Ch. Amenajare spaţii (MDL) 656.750
Ch.achiz. echip.diverse (MDL) 267.721
Ch.achiz.echipamente Birou (MDL) 12350
Ch.achiz.păsări (MDL) 276.165

Ch.furajare (MDL) 287.014

TOTAL CHELTUIELI EXPLOATARE ESTIMATE 1.500.000
(MDL)
PROFIT ESTIMAT (MDL) 385.541

Aici au fost indicate ipotezele fundamentale a previziunilor pentru activitatea

acestei ferme. Capitalul necesar este calculat în așa fel încât, în situația unor devieri de la
performanțele financiare anticipate, probleme neprevăzute sau dezechilibre de trezorerie, acesta
să fie capabil să regleze situația financiară.

16
În următorul tabel este reprezentată analiza SWOT pentru această afacere :
PUNCTE TARI PUNCTE SLABE
Amplasamentul Lipsa de experienţă în acest domeniu a
Raport preţ/calitate favorabil managerului
Strategie de marketing eficientă Imposibilitatea de a realiza export, din cauza
capacităţii de producţie prea mici
Lipsa unei suprafeţe proprii pentru cultura
furajelor

OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
Posibilităţi de obţinere a unor granturi Creşterea numărului de producători interni
Posibilităţi de reducere a fiscalităţii pentru micii Creşterea importurilor
întreprinzători Majorarea impozitelor şi taxelor de proprietate
imobiliară şi pe terenul agricol

17
 ANEXA NR.1

TRATAMENTUL NATURIST CU OUĂ DE PREPELIŢĂ

Prepeliţa a început să fie domesticită în Coreea, China şi Japonia în anii 1300 e.n.. Pentru
a-i arăta preţuirea, crescătorii japonezi i-au construit colivii din lemn de esenţă preţioasă (santal,
mahon) încrustate cu aur, argint, fildeş şi perle. Tot în Japonia, în secolul nostru, a început şi
exploatarea prepeliţei pentru ouă şi carne.
Terapia naturistă agreată tot mai mult de medicina şi farmacologia modernă recomandă
produsele naturale de origine vegetală şi animală în scop profilactic, curativ şi de conservare.
Ouăle de prepeliţă şi-au dovedit acţiunea benefică în peste 30 afecţiuni ale organismului.
Efectele pozitive sunt date de: calitatea superioară a proteinei din ou; lipsa colesterolului
(este singurul ou dietetic) ; concentraţia foarte mare de vitamine şi minerale comparativ cu
volumul oului faţă de oul de găină. Faţă de oul de găină , cel de prepeliţă conţine de 6 ori mai
multă vitamina B1, de 15 ori mai multă vitamina B2, completate şi de alte vitamine cum ar fi: A,
D3, E. De asemenea, conţine de 5 ori mai mult fier şi microelemente ca potasiu, calciu, zinc,
sulf. Valoarea nutritivă la 100 g produs este : 678 kj, proteine 11,6%, grăsimi 14%, glucide
0,5%, minerale 0,9%.
Efectele benefice ale curei cu ouă de prepeliţă şi-au dovedit eficienţa în: la copii -
stimularea creşterii şi îmbunătăţirea metabolismului (100 buc.) şi asupra neurogenezei
(formarea neuronilor) în sistemul nervos central (120 buc.); revigorarea stării de sănătate şi
echilibrarea organismelor în vârstă, combaterea proceselor degenerative ale organismului
(240 buc.); îmbunătăţirea coeficientului de inteligenţă şi a memoriei, protecţia celulei
nervoase; mărirea potenţei sexuale (120 buc.); întărirea organismelor slăbite prin uzura fizică
şi suprasolicitare (240 buc.); refacerea energetică a organismului (240 buc.) în perioada pre şi
post-natală (efectele sunt benefice şi asupra fătului), după intervenţii chirurgicale şi
radioterapii; revenirea spectaculoasă după perioade de stres şi epuizare (240 buc.); boli de
dereglare a metabolismului lipidic: aterioscleroza (240 buc.), obezitate (240 buc.),
hipercolesterolemie (240 buc.) ; intensificarea efectelor medicaţiei administrat e în T.B.C.
(240 buc.); terapia bolilor cardiovasculare (scleroza coronariană, îmbunătăţirea funcţiilor
cordului - 240 buc.); terapia bolilor alergice (astm - 240 buc., urticarie - 120 buc., eczeme,
conjunctivită - 120 buc., rinite alergice - 240 buc.); terapia bolilor digestive (ulcer - 240 buc.,
tulburări digestive - 120 buc., reglarea acidităţii gastrice - 120 buc.); terapia bolilor hepatice
(240 buc.); terapia bolilor renale (240 buc.); terapia bolilor circulatorii (anemie - 240 buc.,
hipertensiune - 240 buc.); terapia bolilor metabolice (guta - 240 buc., obezitate - 240 buc.,
diabet - 240 buc.); terapia sistemului nervos (neurastenie - 240 buc., stări nervoase - 240 buc.,

18
migrene - 240 buc., nevroze - 240 buc.); efecte miraculoase şi în îngrijirea tenului (240 buc.)
şi a pielii în general ca şi a părului (50 buc.). Cura cu ouă de prepeliţă este folosită şi ca
tratament de combatere în cazul diferitelor afecţiuni sau tratamente asociate, nefiind
semnalată nici o contraindicaţie.
Ouăle de prepeliţă se folosesc în cure de 120-240, oua / perioada. Curele sunt
întrerupte de pauze de 21-120 zile şi se pot relua de 3 - 4 ori. In paralel se pot folosi şi sub
formă de alimente gătite. Numărul de ouă consumate este în funcţie de afecţiune iar consumul
se face conform schiţei alăturate.
Dozele din acest tabel sunt orientative existând şi alte scheme de tratament în funcţie
de severitatea afecţiunii şi în conformitate cu sfatul medicului curant.
MOD DE ADMINISTRARE
Total Consum de ouă în ziua Până
ouă
Vârsta I-a a II-a a III-a din a IV- a în ziua

Adult 240 3 3 4 5 49
Adult 120 3 3 4 5 25
16 - 18 120 3 3 4 5 25
11 - 15 120 3 3 3 4 31
8 - 10 90 3 3 3 3 31
4-7 60 3 3 3 3 20
1-3 60 2 2 2 2 30
3 luni - 1 an 30 1 1 1 1 30

Important !
Ouăle trebuiesc consumate proaspete şi să fie păstrate la rece, la 4 - 8 grade C.
Consumul se face dimineaţa, pe stomacul gol. Este bine ca ouăle să fie spălate înainte de
spargere. Ca sa le consume adulţii trebuie să procedeze astfel: se înţeapă cei doi poli ai unui
ou şi se bea conţinutul printrun pol. Altă metodă ar fi spargerea întrun pahar şi frecarea
albuşului şi gălbenuşului cu zahăr sau miere.
Masa se serveşte dupa 3 - 4 ore. In cazul tinerilor se poate separa gălbenuşul şi se
serveşte ca atare sau cu miere. Masa se serveşte după o oră. Pentru copii se poate separa
gălbenuşul şi se consumă ca atare, îndulcit cu miere sau în lapte. Prima masă se serveşte
după 30 minute.
ATENŢIE ! Consumul alcoolului diminuează din efectul tratamentului.
19
 ANEXA NR.2

PREPARATE CULINARE DIN CARNE DE PREPELIŢĂ

Prepeliţele se prepară proaspete sau se pun la macerat pentru două-trei ore în marinată
(baiţ). Marinata are drept scop fie înlăturarea mirosului specific, fie înnobilarea cu un gust
plăcut şi aromat. In toată perioada în care stă complet scufundată în baiţ, carnea trebuie
întoarsă de trei-patru ori pe zi şi ţinută la rece (fără să îngheţe). Se va scoate din baiţ numai
înainte de preparare, altfel carnea se înnegreşte şi se usucă pe deasupra.
Pregătirea începe cu smulgerea penelor fără a fi opărite. Prepeliţele nu se opăresc înainte
de a fi curăţate de pene pentru a nu se pierde gustul caracteristic al cărnii. Penele se smulg pe
rând, una câte una, începând cu penele mari în direcţia în care au crescut, răsucindu -le uşor
între degete pentru a nu se rupe pielea. Puful mărunt, aderent, se îndepărtează prin pârlire la
flacără (de preferat, flacără de spirt). Se trec apoi foarte repede printro flacără, dupa care li se
scot măruntaiele şi plămânii, oprindu-se numai ficatul. De menţionat că smulgerea penelor se
execută numai în momentul când carnea se pune la marinat sau când se prepară mâncarea
dorită: altfel, carnea se usucă şi se înnegreşte.
Fiind slabă, carnea de prepeliţă se împănează de obicei cu slănină proaspătă sau
afumătură sau cu osânză. Inainte de a împăna carnea, bucatelele de slănină se dau prin piper şi
ienibahar măcinate. Condimentele se folosesc în cantităţi mici pentru a nu masca aroma
specifică şi plăcută. Friptura este mai gustoasă dacă se prepară înăbuşită la capac.
In afară de împănare cu slănină, unele păsări se învelesc în felii subţiri de slănină, astfel,
carnea nu se va usca la preparare. Pentru a conferi un gust fin, prepeliţele se pot înfăşura în
frunze de viţă de vie şi apoi în fâşii de slănină. După ce au fost curăţate, pârlite, marinate,
zvântate, păsările pentru fript se udă bine pe dinăuntru şi pe dinafară cu coniac sau cu rom.
Cel mai frecvent păsările se prepară ca friptura la cuptor sau înăbuşite, de preferinţă în
unt. Pentru friptura la cuptor, acesta trebuie să fie bine încins pentru ca vânatul să se
rumenească repede, altfel sucurile se scurg din carne.
Se prepară câte două prepeliţe de persoană.

• Marinată (baiţ) pentru macerarea rapidă a cărnii de prepeliţă.

Pentru 2-3 kg de carne de prepeliţă, componentele pentru macerarea rapidă sunt

urmatoarele: 2-3 cepe, ţelină, 1 morcov, câteva boabe de piper, linguriţă de piper pisat, 1 -2
foi de dafin, câteva boabe de ienibahar, 1 ramură de cimbru, 100ml vin negru sau roşu şi
sare. Carnea se sărează, se pune întrun vas, se adaugă toate componentele, se amestecă, se

20
 acoperă şi se lasă la macerat 2-3 ore sau se ţine la frigider 2-3 zile. Când se scoate de la
macerat, carnea se scurge bine de zeama ce s-a format. Pentru friptură, carnea se
împănează cu slănină şi cu usturoi. Zeama de la macerat se strecoară şi se adaugă la
mâncare când aceasta este aproape gata. împreună se mai fierb 5-6 min.
• Marinată pentru marinată rapidă (3-4 ore)

Un pahar de vin roşu, un pahar de vin alb sec, un morcov, o ţelină mică, 3 cepe, toate
tăiate rondele subţiri, sare, piper boabe, o frunză mică de dafin, cimbru pisat, ienibahar.Se
amestecă toate ingredientele, apoi marinata se toarnă peste carne. în timpul marinării se
amestecă din când în când, întorcând carnea de câteva ori.
Notă: Cantitatea de ingrediente se va adapta volumului păsărilor supuse marinării, dar
proporţia ingredientelor rămâne acceaşi.
• Marinată pentru păsări

Două pahare de apă, un pahar de vin, un morcov, o ceapă, o ţelină mică, o rădăcină de
pătrunjel, o frunză mică de dafin, cimbru, sare, usturoi, un păhărel de oţet. Zarzavatul tăiat
rondele se pune la fiert împreună cu restul ingredientelor întrun vas acoperit; se lasă să
fiarbă 15-20 minute, apoi se ia de pe foc, se lasă să se răcească puţin şi marinata se toarnă
peste carne. Vasul cu carne şi marinata se acoperă bine şi se păstrează la loc răcoros având
grijă să se întoarcă zilnic carnea. Dacă marinata nu acoperă pasărea în întregime aceasta se
va întoarce zilnic de 3-4 ori.
• Marinată fiartă (baiţ) pentru carnea de prepeliţă

Componentele sunt următoarele: 200 ml apa, 100 ml oţet, l vin negru sau roşu, 1 ceapă, 1
ţelină, 1 rădăcină de pătrunjel (legumele se taie cât mai subţire), 1 -2 foi de dafin, 1
ramură de cimbru, câteva boabe de piper şi de ienibahar, sare; se mai pot adăuga câteva
cuişoare, boabe de ienupăr şi coajă de lămâie. Totul se pune la fiert întrun vas acoperit, se
fierbe 5-6 minute, după care se ia vasul de pe foc şi se ţine tot acoperit până se răceşte. In
cazul în care carnea se pregăteşte în acceaşi zi, marinata se toarnă caldă peste carne. Dacă
prepeliţele se pregătesc după câteva zile, compoziţia de marinată mai întâi se răceşte şi
apoi se introduce carnea în ea, procedându-se la fel ca şi în reţeta precedentă.
• Prepeliţe la frigare sau la grătar

Pentru 6 porţii: 3 sau 6 prepeliţe, tot atâtea felii de slănină proaspată, 30 g unt, piper pisat,
sare, 6 felii de franzelă pentru crutoane. Prepeliţele se prepară proaspete. Se jumulesc, se

21
 pârlesc la o flacără, se şterg, se scot intestinele şi plămânii care se aruncă, oprindu-se
numai ficatul care se introduce în prepeliţa curăţată. Se sărează şi se piperează puţin, apoi
se înveleşte fiecare prepeliţă mai întâi în frunză de viţă unsă cu unt, şi apoi peste aceasta
cu o felie de slănină tăiată foarte subţire şi lată (evetual bătută puţin), care să cuprindă în
întregime prepeliţa. Se leagă cu aţă sau se fixează cu scobitori, se înfig pe frigare şi se frig
pe grătar încins sau pe jar de cărbuni, rotindu-se în timpul frigerii. După ce sunt fripte, se
scot de pe frigare, se înlătură apoi aţa, slănina şi frunza, iar prepeliţele se aşează pe
crutoane de pâine prăjite în unt sau pe grătar. In lipsă de slănină şi de frunză de viţă,
prepeliţele pot fi învelite cu hârtie pergament unsă.
• Prepeliţe la tavă

3 prepeliţe, 50 g unt, foi de viţă, 3 felii de slănină, 1 pahar de vin sau supă de oase, 1
lingură de coniac, sare. Curăţatul prepeliţelor şi pregătirea lor se fac la fel ca la reţeta
precedentă. Prepeliţele astfel pregătite se aşează întro tavă unsă cu unt şi se introduc în
cuptorul încins. Se frig 20-25 min. şi, între timp, din când în când se stropesc cu sosul din
tavă, care se lasă din ele. Când sunt aproape gata, se sting cu vin, cu o lingură de coniac şi
cu un pahar de supă de oase. Când sunt gata, prepeliţele se scot din tavă, iar sosul se lasă
să scadă până rămân cam 5-6 linguri (dacă este prea mult sos, aceasta nu are gust bun). Se
servesc pe un platou rotund, cu garnitură de pilaf de orez, aşezat la mijloc ca o piramidă în
jurul căruia se aranjează prepeliţele (fără slănină), cu piepţii în sus, iar pe deasupra se
toarnă sosul.
• Prepeliţe înăbuşite

Se prepară la fel ca în reţeta precedentă, numai că prepeliţele nu se frig la cuptor ci se

înăbuşă întro cratiţă cu capac. Trebuie avut grijă ca să se mişte cratiţa din când în când şi
dacă zeama scade se mai adaugă câte puţină supă de oase sau apă caldă. La sfârşit se sting
cu vin şi cu o lingură de coniac. Se servesc la fel ca în reţeta precedentă.

• Prepeliţe cu smântână

3 prepeliţe, 100 g unt, 1 lămâie, 1 lingură de făină, 1 lingură de muştar, câteva boabe de
piper, 1 gălbenuş de ou, sare, 200 g smântână. După ce prepeliţele au fost curăţate ca în
reţetele precedente, se taie în două, în lung, se sărează puţin, se pun întro cratiţă cu unt şi
se înăbuşă
/V

22
 sub capac până se rumenesc puţin. Intre timp se mişcă cratiţa, întorcându-se şi bucăţile de
carne. Se adaugă apoi făina, piperul boabe, zeama de lămâie, se stinge sosul cu un pahar
de supă de oase sau cu puţină apă călduăţ şi se mai firbe 10 min. După aceea se adaugă
smântâna amestecată cu muştar şi gălbenuş de ou şi se ia de pe foc.
• Prepeliţe cu ciuperci şi cu smântână

Se prepară la fel ca în reţeta precedentă, numai că la urmă se adaugă ciupercile sote,

pregătite separat, astfel: ciupercile se curăţă şi se spală de câteva ori în apă multă, ca să se
îndepărteze nisipul de pe ele, după care se taie în felii subţiri şi se pun la prăjit într -o
cratiţă cu unt, în care, în prealabil, s-a călit ceapa tăiată mărunt. Se adaugă sare, piper pisat
şi se înăbuşă până scade zeama lăsată de ciuperci, după care se adaugă la prepeliţele cu
sosul de smântână şi se mai lasă să fiarbă împreună 5-6 min.

• Pilaf de prepeliţe

Pentru 6 porţii: 3 prepeliţe, 250 g orez, 100 g unt, 1 ceapă, 1 foaie de dafin, câteva boabe
de piper. Prepeliţele se curăţă ca în reţetele anterioare, se sărează, se introduc înăuntru, se
leagă cu aţă, se aşează într-o cratiţă cu unt, se acoperă şi se înăbuşă până capătă o culoare
aurie. Între timp se mişcă cratiţa întorcând şi prepeliţele. Apoi se scot în alt vas, iar în
untul rămas se prăjeşte ceapa tăiată mărunt şi se adaugă orezul ales, spălat şi bine scurs de
apă. Se stinge orezul (dupa ce sa prăjit împreună cu ceapa 5-6 min.) cu de două ori şi
jumătate mai multă apă clocotită decât cantitatea de orez. Se adaugă foaia de dafin,
boabele de piper, se potriveşte de sare şi se dă în fiert 5-6 minute, după care se amestecă şi
peste orez se aşează prepeliţele (fără aţă) tăiate în două sau în patru. Se acoperă şi se
introduc în cuptorul încălzit cu uşa deschisă, unde se ţin 20-25 min.
• Prepeliţe cu mazăre verde

1 kg prepeliţe, 600 g mazăre verde boabe, 100 g unt, câteva roşii, mărar, sare, zahăr, 2-3
cepe, 500 g făină, 30 g bulion.
Prepeliţele curăţate, spălate şi bine zvântate se sărează şi se înăbuşă într - o cratiţă cu unt
sau cu ulei. Se adaugă ceapa tăiată mărunt şi se mai călesc împreună până ce ceapa se va
prăji puţin. Se adaugă făina, bulionul, se stinge cu apă caldă şi se mai lasă să fiarbă până
carnea este 3 prepeliţe, 100 g unt, 100 g făină, 1 ceapă, 1 morcov, ţelină, sare, piper, 50 g
unt pentru stropit. Prepeliţele se jumulesc, dar fără a se opări. Li se scot intestinele, apoi se
spală şi se pun la fiert împreună cu legumele, sare şi câteva boabe de piper. Se fierb lent

23
timp de 30-40 min şi dacă sunt mai bătrâne, se fierb mai mult timp. După ce prepeliţele
sunt fierte, se scot în alt vas cu apă şi puţină sare (pentru ca să nu se usuce carnea la
servire). Din zeama de la fiertul lor se prepară ciulamaua, astfel: într-o cratiţă se topeşte
untul, se adaugă făina şi se căleşte amestecând des timp de 5-6 minute, după care se stinge
sosul obţinut cu zeama de la fiert strecurată. Se adaugă sare şi se mai lasă să fiarbă până ce
sosul se va îngroşa. Se serveşte cu mămăliguţă, cu sos turnat peste prepeliţe şi stropite cu
unt pe deasupra.

24