Sunteți pe pagina 1din 131

Facultatea de Inginerie Tehnologică și Management Industrial

Programul de studiu Inginerie Economică Industrială

Catrina CHIVU

BAZELE PRELUCRĂRII DATELOR

Brașov, 2014
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

Introducere

Cursul de Bazele Prelucrării Datelor este orientat pe aspecte legate de trei tipuri de
date importante pentru un Inginer Economist: datele booleene, utilizate mult în programare și
în statistică pentru luarea deciziilor (de exemplu, comanda și controlul oricărui tip de motor);
datele de tip text (prezentul curs detaliază lucrul în programul Microsoft Word) și date de tip
numeric (Microsoft Excel).
Cursul este dedicat studenților anului I de la programul de studiu Inginerie Economică
Industrială, reprezentând, în planul de învățământ al acestui program, primul contact cu
calculatorul.

Obiectivele cursului
Prezentul curs are ca prim obiectiv prezentarea aspectelor generale legate
de datele booleene și justificarea studierii acestora, prin exemplificarea domeniilor
de utilizare.
Modulul 2 încearcă schimbarea mentalității, învechite, dar prezente încă, pe
baza căreia calculatorul este utilizat ca o simplă mașină de scris sau un calculator
de buzunar. Astfel, se vor prezenta metode de lucru care permit crearea unor
documente complexe, utilizând Microsoft Word.
Modulul 3 vine în ajutorul studenților cu unul dintre cele mai des utilizate
programe de prelucrare de date numerice și reprezentări grafice: Microsoft Excel.

Competenţe conferite
Competențele conferite sunt diferite pe fiecare modul ce formează
prezentul curs, dar, global, după parcurgerea și înțelegerea prezentului material
studenții vor fi capabili să:
– definească o dată de tip boolean;
– definească o poartă logică și să construiască porți logice;
– prelucreze datele de tip text;
– creeze documente tipizate;
– prelucreze date de tip numeric;
– creeze prelucrări grafice ale unor date.

1
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

Resurse şi mijloace de lucru


Pentru parcurgerea primului modul al prezentului curs sunt necesare
mijloace clasice de învățare (hârtie și creion), modulele 2 și 3, însă, parcurse în
fața calculatorului, softurile necesare fiind Microsoft Word și, respectiv, Microsoft
Excel.

Structura cursului
Cursul de Bazele Prelucrării Datelor are, în Planul de Învățământ al
programului de studiu Inginerie Economică Industrială, 5 credite. Echivalând 1
credit cu 25–30 de ore de studiu (activități didactice și studiu individual), rezultă
un număr total de ore ce trebuie alocate prezentului curs de 125–150. În același
timp, prezentului curs îi sunt alocate 28 de ore de Studiu Individual și 28 de ore de
Activități Asistate, rezultând un număr total de 56 ore.
Prezentul material de studiu acoperă numărul total de ore de studiu aferente
disciplinei, fiind structurat pe 3 module. Fiecare Unitate de învățare cuprinsă în
prezentul material de studiu poate fi parcursă (teorie și aplicații), în 2–3 ore.
1. Modulul 1. Algebră booleană și porți logice este alcătuit din 2 Unități de
învățare.
2. Modulul 2. Editarea datelor de tip text. Microsoft Word este alcătuit din 5
Unități de învățare.
3. Editarea datelor numerice. Microsoft Excel este alcătuit din 3 Unități de
învățare.
Fiecare Unitate de învățare conține elemente de fixare și testare a
cunoștințelor de tip TO DO, Să ne reamintim și, respectiv, Teste de evaluare și
Teste de autoevaluare.
Unele dintre testele întâlnite în cadrul materialului de curs (fie sub formă
de TO DO, fie sub formă de Test de evaluare) vor fi rezolvate de către student
acasă şi vor alcătui un Dosar de Teste ce va fi predat cadrului didactic înainte cu
două săptămâni de data examenului. Fiecare element de tip TO DO și, respectiv
Test de evaluare care trebuie inclus în acest dosar, va fi marcat prin mențiunea
Temă. Dosarul va conține o parte clasică, pe hârtie, pentru primul modul al
cursului și o serie de fișiere de tip .doc, respectiv .xls pentru modulele 2 și 3. Acest
dosar va fi evaluat de către cadrul didactic şi va avea o pondere de 40% din nota
finală, fiind considerat test pe parcursul semestrului.

2
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

Cerinţe preliminare
Întrucât Planul de Învățământ al programului de studiu Inginerie
Economică Industrială nu conține condiționări legate de parcurgerea unui anumit
curs, pentru cerințele preliminare pot fi considerate doar niște recomandări.
Astfel, pentru o mai bună înțelegere a materialului sunt necesare cunoștințe
minimale legate de utilizarea calculatorului (crearea de fișiere, dosare, crearea
unei structuri arboricole de documente, salvarea și editarea unor documente).

Discipline deservite
Disciplina Bazele Prelucrării Datelor prin structura sa, oferă noțiunile
primare ce vor fi utilizate la disciplinele ce implică programarea calculatoarelor,
acționări electrice, baze de date și, în general, sisteme informatice (Programarea
calculatoarelor și limbaje de programare, Acționări electrice, Baze de date,
Comanda numerică a mașinilor-unelte, Sisteme informatice de management).

Durata medie de studiu individual


Fiecare unitate de învățare poate fi parcursă, teoretic și cu rezolvarea
aplicațiilor, în 2–3 ore. Prezentul curs oferă material de studiu, teoretic și aplicativ,
care să acopere un număr total de ore de studiu (activități didactice și studiu
individual) de 125–150 ore, număr de ore corelat cu numărul de credite al
disciplinei.

Evaluarea
Nota finală va fi compusă din:
– o notă la examenul final, compusă din trei note, câte un set de subiecte
pentru fiecare modul al cursului – 40% din nota finală;
– o notă pentru activitatea de laborator – 20% din nota finală;
– o notă pentru Dosarul de Teste – 40% din nota finală.

3
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

Cuprins

Introducere ............................................................................................................................................ 1
Obiectivele cursului ............................................................................................................................ 1
Competenţe conferite .......................................................................................................................... 1
Resurse şi mijloace de lucru................................................................................................................ 2
Structura cursului ................................................................................................................................ 2
Cerinţe preliminare ............................................................................................................................. 3
Discipline deservite ............................................................................................................................. 3
Durata medie de studiu individual ...................................................................................................... 3
Evaluarea............................................................................................................................................. 3
Cuprins ................................................................................................................................................... 4
Chestionar evaluare prerechizite ......................................................................................................... 7
Modulul I. Algebră booleană și porți logice ........................................................................................ 8
Introducere .......................................................................................................................................... 8
Competenţe ......................................................................................................................................... 8
Unitatea de învăţare I.1. Sisteme de enumerație ..................................................................................... 9
I.1.1. Introducere ................................................................................................................................. 9
I.1.2. Competenţele unităţii de învăţare .............................................................................................. 9
I.1.3. Sistemul zecimal ...................................................................................................................... 10
I.1.4. Sistemul binar .......................................................................................................................... 11
I.1.5. Conversia între sistemele binar şi zecimal ............................................................................... 12
I.1.6. Sistemul hexazecimal .............................................................................................................. 15
I.1.7. Operații matematice primare ................................................................................................... 16
Rezumat ............................................................................................................................................ 17
Test de autoevaluare a cunoştinţelor ................................................................................................. 17
Test de evaluare a cunoştinţelor ........................................................................................................ 18
Unitatea de învăţare I.2. Algebră booleană și porți logice .................................................................... 19
I.2.1. Introducere ............................................................................................................................... 19
I.2.2. Competenţele unităţii de învăţare ............................................................................................ 19
I.2.3. Algebră booleană ..................................................................................................................... 19
I.2.4. Porți logice ............................................................................................................................... 22
I.2.5. Circuite combinaţionale ........................................................................................................... 25
I.2.5.1. Implementarea funcţiilor booleene ................................................................................... 25
I.2.5.2. Simplificarea Algebrică .................................................................................................... 27
Rezumat ............................................................................................................................................ 28
Test de autoevaluare a cunoştinţelor ................................................................................................. 31
Test de evaluare a cunoştinţelor ........................................................................................................ 33
Modulul II. Editarea datelor de tip text. Microsoft Word .............................................................. 34
Introducere ........................................................................................................................................ 35
Competenţe ....................................................................................................................................... 35
Unitatea de învăţare II.1. Noțiuni introductive Microsoft Word ........................................................... 36
II.1.1. Introducere ............................................................................................................................. 36
II.1.2. Competenţele unităţii de învăţare ........................................................................................... 36
II.1.3. Prezentarea programului Microsoft Word .............................................................................. 36
II.1.3.1. Etapele necesare creării unui document Word ................................................................ 36
II.1.3.2. Pornirea programului Word ............................................................................................ 38
II.1.3.3 Fereastra programului Word ............................................................................................ 38
II.1.3.4. Introducerea şi editarea textului ...................................................................................... 40
Rezumat ............................................................................................................................................ 43
Unitatea de învăţare II.2. Formatarea paginii ........................................................................................ 44
II.2.1. Introducere ............................................................................................................................. 44
II.2.2. Competenţele unităţii de învăţare ........................................................................................... 44
II.2.3. Modificarea dimensiunii şi a orientării paginii ...................................................................... 44

4
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

II.2.4. Modificarea marginilor........................................................................................................... 45


II.2.5. Configurarea antetului şi a subsolului .................................................................................... 46
II.2.6. Crearea mai multor secţiuni ................................................................................................... 47
II.2.7. Configurarea mai multor coloane ........................................................................................... 49
II.2.8. Crearea chenarelor paginilor și introducerea unui fundal pe pagină ...................................... 52
II.2.9. Numerotarea paginilor ............................................................................................................ 54
Rezumat ............................................................................................................................................ 55
Test de autoevaluare a cunoştinţelor ................................................................................................. 55
Unitatea de învăţare II.3. Formatarea primară a textului....................................................................... 58
II.3.1. Introducere ............................................................................................................................. 58
II.3.2. Competenţele unităţii de învăţare ........................................................................................... 58
II.3.3. Modificarea fontului şi a dimensiunii acestuia ....................................................................... 59
II.3.4. Caractere aldine, cursive şi subliniate .................................................................................... 60
II.3.5. Extinderea şi restrângerea spaţierii caracterelor ..................................................................... 60
II.3.6. Modificarea tipului de literă din text ...................................................................................... 62
II.3.7. Selectarea paragrafelor ........................................................................................................... 63
II.3.8. Alinierea paragrafelor............................................................................................................. 63
II.3.8.1. Utilizarea riglei pentru a alinia paragrafele ..................................................................... 63
II.3.8.2. Stabilirea unei alinieri diferite pentru prima linie ........................................................... 64
II.3.8.3. Alinierea cu ajutorul casetei de dialog Paragraph.......................................................... 65
II.3.9. Spaţierea dublă a paragrafelor ................................................................................................ 66
II.3.10. Centrarea & alinierea dreapta–stânga a paragrafelor ........................................................... 67
Rezumat ............................................................................................................................................ 68
Test de evaluare a cunoştinţelor ........................................................................................................ 68
Unitatea de învăţare II.4. Formatări speciale ale textului ...................................................................... 70
II.4.1. Introducere ............................................................................................................................. 70
II.4.2. Competenţele unităţii de învăţare ........................................................................................... 70
II.4.3. Configurarea tabulatorilor ...................................................................................................... 71
II.4.4. Marcarea paragrafelor ............................................................................................................ 72
II.4.4.1. Adăugarea marcajelor în paragraf ................................................................................... 72
II.4.4.2. Numerotarea paragrafelor ............................................................................................... 73
II.4.5. Stiluri ...................................................................................................................................... 75
II.4.5.1. Alegerea unui stil de text ................................................................................................ 75
II.4.5.2. Crearea unui stil de paragraf ........................................................................................... 76
II.4.5.2. Modificarea unui stil de paragraf .................................................................................... 77
Rezumat ............................................................................................................................................ 78
Test de autoevaluare a cunoştinţelor ................................................................................................. 79
Unitatea de învăţare II.5. Tabele și ecuații ............................................................................................ 83
II.5.1. Introducere ............................................................................................................................. 83
II.5.2. Competenţele unităţii de învăţare ........................................................................................... 83
II.5.3. Crearea tabelelor..................................................................................................................... 84
II.5.3.1. Începerea unui tabel ........................................................................................................ 84
II.5.3.2. Desenarea unui tabel ....................................................................................................... 85
II.5.3.3. Trasarea unui tabel complex ........................................................................................... 86
II.5.3.4. Introducerea datelor în tabel ........................................................................................... 87
II.5.3.5. Alinierea datelor în tabel ................................................................................................. 88
II.5.3.6. Totalizarea datelor numerice ........................................................................................... 89
II.5.3.7. Ștergerea datelor dintr-un tabel ....................................................................................... 90
II.5.3.8. Inserarea rândurilor și a coloanelor ................................................................................. 90
II.5.3.9. Unirea celulelor ............................................................................................................... 92
II.5.3.10. Activarea chenarelor și a umbrelor ............................................................................... 92
II.5.3.11. Transformarea textului în tabel ..................................................................................... 93
II.5.4. Inserarea și formatarea ecuațiilor ........................................................................................... 94
Rezumat ............................................................................................................................................ 96
Test de evaluare a cunoştinţelor ........................................................................................................ 96

5
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

Modulul III. Prelucrarea datelor numerice utilizând Microsoft Excel .......................................... 98


Introducere ........................................................................................................................................ 99
Competenţe ....................................................................................................................................... 99
Unitatea de învăţare III.1. Noțiuni introductive Microsoft Excel ........................................................ 100
III.1.1. Introducere .......................................................................................................................... 100
III.1.2. Competenţele unităţii de învăţare........................................................................................ 100
III.1.3. Etapele pentru crearea unei foi de lucru Excel .................................................................... 101
III.1.4. Fereastra programului Excel ............................................................................................... 101
III.1.5. Un nou registru de lucru...................................................................................................... 103
III.1.6. Introducerea datelor ............................................................................................................ 104
III.1.6.1. Poziționarea în cadrul unei foi de lucru ....................................................................... 104
III.1.6.2. Scrierea datelor în celule ............................................................................................. 104
III.1.6.3. Editarea celulelor ......................................................................................................... 105
III.1.6.4. Completarea unui domeniu de intrare .......................................................................... 105
III.1.6.5. Completarea unui domeniu de intrare cu opțiunea AutoFill ........................................ 106
III.1.7. Formatarea foii de lucru ...................................................................................................... 107
III.1.7.1. Lărgirea rândurilor și a coloanelor .............................................................................. 107
III.1.7.2. Inserarea rândurilor și a coloanelor ............................................................................. 108
III.1.7.3. Inserarea și ștergerea celulelor..................................................................................... 109
III.1.7.4. Mutarea și copierea datelor .......................................................................................... 110
Rezumat .......................................................................................................................................... 111
Test de autoevaluare a cunoştinţelor ............................................................................................... 111
Unitatea de învăţare III.2. Introducerea de formule ............................................................................ 112
III.2.1. Introducere .......................................................................................................................... 112
III.2.2. Competenţele unităţii de învăţare........................................................................................ 112
III.2.3. Efectuarea calculelor simple ............................................................................................... 112
III.2.3.1. Construirea unor formule simple ................................................................................. 113
III.2.3.2. Copierea formulelor în celule adiacente ...................................................................... 114
III.2.3.3. Introducerea formulelor ............................................................................................... 115
III.2.3.4. Construirea unor formule prin inserarea unor funcții .................................................. 117
Rezumat .......................................................................................................................................... 117
Test de autoevaluare a cunoştinţelor ............................................................................................... 118
Test de evaluare a cunoştinţelor ...................................................................................................... 118
Unitatea de învăţare III.3.Diagrame și baze de date ............................................................................ 120
III.3.1. Introducere .......................................................................................................................... 120
III.3.2. Competenţele unităţii de învăţare........................................................................................ 120
III.3.3. Utilizarea diagramelor......................................................................................................... 121
III.3.3.1. Crearea unei diagrame prestabilite .............................................................................. 121
III.3.3.2. Crearea unei diagrame cu utilitarul de asistenţă Chart Wizard.................................... 122
III.3.3.3. Modificarea unei diagrame .......................................................................................... 122
III.3.4. Tehnici pentru bazele de date Excel .................................................................................... 124
Rezumat .......................................................................................................................................... 127
Test de evaluare a cunoştinţelor ...................................................................................................... 128

6
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

Chestionar evaluare prerechizite

1. Definiți noțiunea de sistem de enumerație.


2. Definiți noțiunea de boolean.
3. Transformați din baza 10 în baza 2 numărul: 14592.
4. Numerotați automat paragrafele următoare și creați un cuprins manual (cu
introducerea manuală a paginației) și un cuprins automat (generare prin apelare funcții
din meniuri):
Modulul 1. Algebră booleană și porți logice
U1.1. Sisteme de enumerație
Modulul 2. Editarea datelor de tip text. Microsoft Word
U2.1. Introducerea textului
U2.2. Lucru cu stiluri
U2.2.1. Generarea unui stil nou
Modulul 3. Editarea datelor numerice. Microsoft Excel
U3.1. Generarea graficelor
5. Creați, utilizând mediul Microsoft Excel graficul funcției trigonometrice sin.

7
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

Modulul I. Algebră booleană și porți logice

Cuprins
Modulul I. Algebră booleană și porți logice .............................................................................. 8
Introducere ............................................................................................................................. 8
Competenţe............................................................................................................................. 8
Unitatea de învăţare I.1. Sisteme de enumerație ........................................................................ 9
I.1.1. Introducere .................................................................................................................... 9
I.1.2. Competenţele unităţii de învăţare ................................................................................. 9
I.1.3. Sistemul zecimal ......................................................................................................... 10
I.1.4. Sistemul binar ............................................................................................................. 11
I.1.5. Conversia între sistemele binar şi zecimal .................................................................. 12
I.1.6. Sistemul hexazecimal.................................................................................................. 15
I.1.7. Operații matematice primare....................................................................................... 16
Rezumat ................................................................................................................................ 17
Test de autoevaluare a cunoştinţelor .................................................................................... 17
Test de evaluare a cunoştinţelor ........................................................................................... 18
Unitatea de învăţare I.2. Algebră booleană și porți logice ....................................................... 19
I.2.1. Introducere .................................................................................................................. 19
I.2.2. Competenţele unităţii de învăţare ............................................................................... 19
I.2.3. Algebră booleană ........................................................................................................ 19
I.2.4. Porți logice .................................................................................................................. 22
I.2.5. Circuite combinaţionale .............................................................................................. 25
I.2.5.1. Implementarea funcţiilor booleene ...................................................................... 25
I.2.5.2. Simplificarea Algebrică ....................................................................................... 27
Rezumat ................................................................................................................................ 28
Test de autoevaluare a cunoştinţelor .................................................................................... 31
Test de evaluare a cunoştinţelor ........................................................................................... 33

Introducere
Funcţionarea calculatoarelor electronice şi a computerelor are ca principiu
de bază stocarea şi procesarea datelor binare (date cu două stări, adevărat şi fals).
Acest lucru presupune existenţa unor elemente de stocare ce se pot afla într-una
dintre cele două stări binare stabile, şi a unor circuite controlate de semnale de
intrare, care pot opera asupra datelor binare, implementând diferite funcţii binare.
În acest modul se va prezenta modul în care aceste circuite şi elemente de
stocare pot fi implementate în logica digitală, în circuitele combinaţionale şi
secvenţiale, este introdusă noţiunea de poartă logică şi sunt descrise câteva circuite
secvenţiale şi combinaţionale compuse din porţi logice.

Competenţe
La sfârșitul prezentului modul studenții vor fi capabili să:
– definească un sistem de enumerație;
– efectueze conversii între baze;
– aplice operații matematice primare în diverse tipuri de sisteme de enumerație;
– creeze tabele de adevăr pentru diverse tipuri de expresii logice;
– definească și descrie o poartă logică;
– creeze circuite logice pornind de la expresii logice.

8
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

Unitatea de învăţare I.1. Sisteme de enumerație

Cuprins
Unitatea de învăţare I.1. Sisteme de enumerație ........................................................................ 9
I.1.1. Introducere .................................................................................................................... 9
I.1.2. Competenţele unităţii de învăţare ................................................................................. 9
I.1.3. Sistemul zecimal ......................................................................................................... 10
I.1.4. Sistemul binar ............................................................................................................. 11
I.1.5. Conversia între sistemele binar şi zecimal .................................................................. 12
I.1.6. Sistemul hexazecimal.................................................................................................. 15
I.1.7. Operații matematice primare....................................................................................... 16
Rezumat ................................................................................................................................ 17
Test de autoevaluare a cunoştinţelor .................................................................................... 17
Test de evaluare a cunoştinţelor ........................................................................................... 18

I.1.1. Introducere
Cunoașterea elementelor legate de sistemele de enumerație este utilă în
înțelegerea funcționării calculatorului și în proiectarea circuitelor bazate pe porți
logice. Din acest motiv, prima unitate de învățare a modulului vine să introducă
elementele de sistem de enumerație și conversia între acestea.
Unitatea de învățare curentă stă la baza UI.2.

I.1.2. Competenţele unităţii de învăţare


După parcurgerea prezentei unități de învățare, atât din punct de vedere
teoretic cât și practic, studenții vor fi capabili să:
– definească noțiunea de sistem de enumerație;
– enumere principalele sisteme de enumerație;
– facă conversia între diferitele tipuri de sisteme de enumerație;
– aplice operații matematice primare pentru diferite sisteme de enumerație.

Durata medie de parcurgere a primei unităţi de învăţare este de 2 ore.

Definiție Un sistem de numeraţie este un sistem lingvistic şi un mod de notaţie matematică


pentru reprezentarea numerelor folosind în mod coerent un set de simboluri. În
funcţie de tipul sistemului, notaţia „11” poate fi interpretată ca doi (într-un sistem
unar), trei (într-un sistem binar), unsprezece (într-un sistem zecimal) sau altă
valoare într-un sistem cu o anumită bază.
[http://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_de_numera%C5%A3ie]

9
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

În mod ideal, un sistem de numeraţie ar trebui:


• să poată reprezenta numerele uzuale, întregi sau fracţionare;
• să reprezinte un număr într-un mod unic;
• să reflecte structura aritmetică şi algebrică a numerelor.

I.1.3. Sistemul zecimal


În viaţa de zi cu zi, pentru a reprezenta numerele, omul este obişnuit să folosească
sistemul zecimal, bazat pe cifrele 0, 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9.

Exemple
Astfel, dacă se consideră numărul 83 acesta poate fi scris:
83 = (8 × 10) + 3
Numărul 4728 înseamnă patru mii, şapte sute, două zeci, plus opt:
4728 = (4 × 1000) + (7 × 100) + (2 × 10) + 8

Conform teoriei reprezentării numerelor, sistemul zecimal este sistemul care are
baza 10. Acest lucru înseamnă că fiecare cifră a numărului este multiplicată cu zece la o
putere corespunzătoare cu poziţia acelei cifre.

Exemple
83 = (8 × 101 ) + (3 × 10 0 )

4728 = (4 × 10 3 ) + (7 × 10 2 ) + (2 × 101 ) + (8 × 10 0 )

Acelaşi principiu este valabil şi pentru reprezentarea numerelor cu virgulă, doar că


sunt utilizate puteri negative ale lui zece.

Exemplu
Numărul zecimal 0.256 reprezintă două zecimi, plus cinci sutimi, plus
şase miimi:
0.256 = (2 × 10 −1 ) + (5 × 10 −2 ) + (6 × 10 −3 )

Un număr care are atât parte întreagă cât şi parte fracţionară va avea cifre
multiplicate cu zece la puteri pozitive, precum şi cu zece la puteri negative

Exemplu
472,256 = (4 × 10 2 ) + (7 × 101 ) + (2 × 10 0 ) + (2 × 10 −1 ) + (5 × 10 −2 ) + (6 × 10 −3 )

10
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

În general, pentru reprezentarea zecimală a lui X = {... d 2 , d 1 , d 0 , d −1 , d − 2 , d −3 ...} ,


valoare lui X este:
X = ∑ d i × 10 i
i

Să ne reamintim...
Sistemul zecimal este un sistem de numeraţie poziţional, având baza 10.
Este cel mai utilizat sistem de numeraţie, motivul presupus fiind că oamenii au
zece degete la cele două mâini. Termenul „zecimal” provine din latină decimal
(după zece) [http://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_zecimal].

Scrieți sub formă de puteri ale lui 10 următoarele numere:


159 24,897 -256,78

I.1.4. Sistemul binar


În sistemul zecimal sunt folosite zece cifre diferite pentru a reprezenta numerele în
baza zece. În sistemul binar se folosesc doar două cifre, 1 şi 0, cifre care reprezintă
sistemul binar.
Baza sistemului binar este 2. În unele situaţii, pentru a evita confuzia, se va specifica
baza de reprezentare a unui număr cu ajutorul unui indice. De exemplu, 8310 şi 472810 sunt
numere reprezentate cu notaţia zecimală sau, pe scurt, sunt numere zecimale. Cifrele 0 şi 1, în
notaţia binară au aceiaşi valoare şi în notaţia zecimală:
0 2 = 010

12 = 110
Pentru reprezentarea numerelor mai mari, ca şi în notaţia zecimală, fiecare cifră din
numărul binar are o valoare care depinde de poziţia cifrei.

Exemple
10 2 = (1 × 21 ) + (0 × 2 0 ) = 210

112 = (1 × 21 ) + (1 × 2 0 ) = 310

100 2 = (1 × 2 2 ) + (0 × 21 ) + (0 × 2 0 ) = 410

Similar cu sistemul zecimal, valorile fracţionare sunt reprezentate utilizând valori


negative pentru puterile bazei.

11
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

Exemplu
1001.101 = 2 3 + 2 0 + 2 −1 + 2 −3 = 9.62510

În general, reprezentarea binară a lui Y = {... b2 , b1 , b0 , b−1 , b− 2 , b−3 , ...} , valoarea lui Y
este:
Y = ∑ bi × 2 i
i

Să ne reamintim...
În sistemul (de numeraţie) binar există doar două cifre posibile, 0 şi 1.
Conform definiţiei lui Claude Shannon, o cifră binară conţine cantitatea de
informaţie de 1 bit. Sistemul binar este în acelaşi timp cel mai natural mod de
stocare a informaţiei în calculatoare, deoarece 1 bit găzduieşte unitatea
elementară de informaţie: valoarea bitului, 0 sau 1
[http://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_binar].

Scrieți sub formă de puteri ale lui 2 următoarele numere:


10 11 1101 101101

I.1.5. Conversia între sistemele binar şi zecimal


Conversia unui număr din sistemul binar în sistemul zecimal este o problemă relativ
simplă. Trebuie înmulţită fiecare cifră binară cu puterea potrivită a lui doi şi însumarea
rezultatelor.
Pentru conversia din zecimal în binar, trebuie tratate separat cele două părţi, partea
întreagă şi partea fracţionară.
Întregi
Pentru partea întreagă, un întreg reprezentat prin
bm −1bm−2 ...b2 b1b0 pentru bi = 0 sau 1

are valoarea (bm −1 × 2 m −1 ) + (bm −2 × 2 m − 2 ) + ... + (b1 × 21 ) + b0


Se presupune că trebuie convertit N, întreg zecimal, în formă binară. Dacă se împarte
N la 2, în sistemul zecimal, şi se obţine cât N 1 şi rest R0 , se poate scrie:

N = 2 × N 1 + R0 unde R0 = 0 sau 1

Apoi se împarte câtul N 1 la 2 şi se obţine noul cât N 2 şi noul rest R1 .


N 1 = 2 × N 2 + R1 unde R1 = 0 sau 1

12
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

astfel că
N = 2(2 N 2 + R1 ) + R0 = ( N 2 × 2 2 ) + ( R1 × 21 ) + R0 .

Dacă N 2 = 2 N 3 + R2

Avem N = ( N 3 × 2 3 ) + ( R2 × 2 2 ) + ( R1 × 21 ) + R0

Deoarece N > N 1 > N 2 ... , continuând această secvenţă, se va ajunge al un cât N m −1 = 1 şi un

rest Rm − 2 care este 0 sau 1. Atunci

N = (1 × 2 m −1 ) + ( Rm − 2 × 2 m − 2 ) + ... + ( R2 × 2 2 ) + ( R1 × 21 ) + R0
este forma binară a lui N. Deci conversia din baza zece în baza doi se face prin împărţiri
repetate la doi. Resturile şi câtul final 1, dau, în ordinea crescătoare a importanţei, cifrele
binare ale lui N.

Exemple
Conversia numerelor 11 și 21 din baza zece, B10, în baza 2, B2.
11
= 5 rest 1↑
2
5
= 2 rest 1↑
2 ⇒ 10112 = 1110
2
= 1 rest 0↑
2
1
= 0 rest 1↑
2

21
= 10 rest 1↑
2
10
= 5 rest 0↑
2
5
= 2 rest 1 ↑ ⇒ 101012 = 2110
2
2
= 1 rest 0↑
2
1
= 0 rest 1↑
2
Fracţiile
În reprezentarea binară, partea fracţionară (un număr între 0 şi 1) este reprezentată
prin: 0.b−1b− 2 b−3 ... unde bi = 0 sau 1

şi are valoarea (b−1 × 2 −1 ) + (b− 2 × 2 −2 ) + (b−3 × 2 −3 ) + ...


Aceasta poate fi rescrisă ca

13
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

2 −1 × (b−1 + 2 −1 × (b− 2 + 2 −1 × (b−3 + ...


Această expresie sugerează o tehnică de conversie. Se propune conversia numărului
F (0 < F < 1) din zecimal în binar. Se ştie că F poate fi exprimat sub forma

F = 2 −2 × (b−1 + 2 −2 × (b− 2 + 2 −2 × (b−3 + ...


Dacă se multiplică F cu 2 se obţine:
2 × F = b−1 + 2 −1 × (b− 2 + 2 −1 × (b−3 + ...

Din această ecuaţie se poate observa că partea întreagă a lui (2 × F ) , care trebuie să
fie 0 sau 1, este chiar b−1 . Aşa că se poate considera (2 × F ) = b−1 + F1 , unde 0 < F1 < 1 şi

unde F1 = 2 −2 × (b− 2 + 2 −2 × (b−3 + 2 −2 × (b− 4 + ...

Pentru a calcula b− 2 , se repetă operaţia. Astfel algoritmul de conversie se rezumă la


înmulţiri repetate cu 2. La fiecare pas, partea fracţionară a numărului de la pasul anterior este
înmulţită cu 2. Cifra din stânga punctului zecimal al produsului va fi 0 sau 1 şi reprezintă o
parte din reprezentarea binară, începând cu cea mai semnificativă cifră. Partea fracţionară a
produsului va fi folosită pentru multiplicare în pasul următor.

Exemple
Exemple de conversie din zecimal în binar pentru numere fracţionare.
0.8110 = 0.1100112 (aproximativ)

Pr odusul Partea int reaga


0.81x 2 = 1.62 1 ↓
0.62 x 2 = 1.24 1 ↓
0.24 x 2 = 0.48 0 ↓ ⇒ 0.1100112 ≅ 0.8110
0.48 x 2 = 0.96 0 ↓
0.96 x 2 = 1.92 1 ↓
0.92 x 2 = 1.84 1 ↓

0.2510 = 0.012 (exact)

Pr odusul Partea int reaga


0.25 x 2 = 0.5 0 ↓ ⇒ 0.012 = 0.2510
0.5 x 2 = 1.00 1 ↓
Acest proces nu este neapărat unul exact deoarece o valoare fracţionară cu un număr
finit de cifre poate necesita un număr infinit de cifre pentru reprezentarea binară. În astfel de
cazuri algoritmul de conversie este întrerupt după un număr prestabilit de paşi, în funcţie de
precizia dorită.

14
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

I.1.6. Sistemul hexazecimal


Toate formele de date cu care procesează calculatoarele sunt reprezentate în diverse
coduri binare. Deoarece codul binar, atât de potrivit pentru calculatoare, este incomod de
interpretat pentru om, care în general preferă o reprezentare mai compactă. O reprezentare
mai compactă ar fi codul zecimal, dar conversia din zecimal în binar este oarecum incomodă.
S-a adoptat în consecinţă codul hexazecimal. Cifrele binare sunt grupate în seturi de câte
patru. Fiecare combinaţie de patru cifre binare are corespondentă o cifră hexazecimală:
val 2 = val16 val 2 = val16
0000 = 0 1000 = 8
0001 = 1 1001 = 9
0010 = 2 1010 = A
0011 = 3 1011 = B
0100 = 4 1100 = C
0101 = 5 1101 = D
0110 = 6 1110 = E
0111 = 7 1111 = F
Deoarece se folosesc 16 simboluri, sistemul se numeşte hexazecimal, şi cele 16
simboluri reprezintă cifrele sistemului hexazecimal.
O secvenţă de cifre hexazecimale pot reprezenta un întreg în baza 16. Astfel,
2C16 = ( 216 × 161 ) + ( C16 × 16 0 ) =
= ( 210 × 161 ) + ( 1210 × 16 0 ) = 4410
Sistemul hexazecimal nu este folosit doar pentru reprezentarea întregilor. El este
folosit de asemenea pentru reprezentarea concisă a oricărei secvenţe de date binare, indiferent
de semnificaţia acesteia, text, numere, sau alte tipuri de date. Motivele pentru care este utilizat
sistemul hexazecimal sunt următoarele:
- Acesta este mult mai compact decât reprezentarea binară.
- În majoritatea calculatoarelor, datele binare ocupă un multiplu de patru
cifre binare (care pot fi reprezentate hexazecimal).
- Este extrem de uşor de convertit între binar şi hexazecimal.
Exemplu
Ca un exemplu de conversie rapidă, se consideră secvenţa binară
110111100001. Aceasta este echivalentă cu:
1101 1110 0001 = DE116
D E 1
Acest proces este rapid şi natural, aşa că un programator experimentat
poate face conversia mentală a datelor binare sau hexazecimale.

15
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

Să ne reamintim...
Sistemul hexazecimal (numit şi sistemul hexadecimal) este sistemul de
numeraţie în baza 16, scris de obicei cu ajutorul simbolurilor (cifrelor
hexazecimale) 0-9 şi A-F. Sistemul este întâlnit mai ales în domeniul informatic,
unde este folosit intens deoarece un octet cuprinde exact două cifre
hexazecimale [http://ro.wikipedia.org/wiki/Sistem_hexazecimal].

Transformați din baza 2 în baza 16, numărul:


1011001011100111

I.1.7. Operații matematice primare


Operațiile matematice primare (adunarea, scăderea, înmulțirea și împărțirea) sunt
realizate identic în orice bază, singura atenționare este legată de valoarea bazei și, deci, a
momentului în care se incrementează/decrementează unitatea imediat superioară/inferioară.

Exemple
Adunarea
1 1 1 0 0 1 02 +
1 1 0 0 1 0 12
1 1 0 1 0 1 1 12

A 5 0 1 2 3 416 +
9 5 D 4 B C16
A E 5 E 6 F 016

Scăderea
1 1 1 0 0 1 02 -
1 1 0 0 1 0 12
0 0 0 1 1 0 12

A 5 0 1 2 3 416 -
9 5 D 4 B C16
9 B A 3 D 7 816

Înmulţirea cu baza
1 1 1 0 0 1 02 *
1 02
1 1 1 0 0 1 0 02

Împărţirea cu baza
1 1 1 0 0 1 02 /
1 02
1 1 1 0 0 12

16
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

Înmulţirea a două numere în baza 2


1 1 1 0 0 1 02 *
1 0 12
1 1 1 0 0 1 0
0 0 0 0 0 0 0
1 1 1 0 0 1 0
1 0 0 0 1 1 1 0 1 0

Rezumat
Conversiile se realizează prin împărţiri întregi succesive ale numărului din
baza 10 la baza destinaţie şi notarea tuturor resturilor. Acelaşi număr reprezentat în
baza destinaţie se compune scriind în ordine inversă toate resturile rezultate în urma
împărţirilor.
Polinomul de conversie din baza 2 în baza 10 este următorul:
an ⋅ 2 n + an −1 ⋅ 2 n −1 + L + a1 ⋅ 21 + a0 ⋅ 20
unde an an −1an − 2 K a1a0 este numărul în baza 2.
Definiţie: Bitul an se numeşte bitul cel mai semnificativ sau most significant bit,
prescurtat msb, deoarece este coeficientul puterii celei mai mari a lui 2. Bitul a0 se
numeşte bitul cel mai puţin semnificativ sau less significant bit, prescurtat lsb,
deoarece este coeficientul celei mai mici puteri a lui 2.
Polinomul de conversie din baza 8 în baza 10 este următorul:
bn ⋅ 8 n + bn −1 ⋅ 8 n −1 + L + b1 ⋅ 81 + b0 ⋅ 8 0
unde bn bn −1bn − 2 K b1b0 este numărul în baza 8.
Polinomul de conversie din baza 16 în baza 10 este următorul:
cn ⋅ 16n + cn −1 ⋅ 16 n −1 + L + c1 ⋅ 161 + c0 ⋅ 160
unde cn cn −1cn − 2 Kc1c0 este numărul în baza 16.

Test de autoevaluare a cunoştinţelor


1. Să se transforme din baza 2 în baza 10 numărul 1102.
2. Să se transforme din baza 8 în baza 10 numărul 12568.
3. Să se transforme din baza 16 în baza 10 numărul AF3516.
4. Să se transforme din baza 10 în baza 2 numărul 20210.
5. Să se transforme din baza 10 în baza 16 numărul 4485310.

Răspunsuri:
1. 1 ⋅ 2 2 + 1 ⋅ 21 + 0 ⋅ 2 0 = 6
2. 1 ⋅ 83 + 2 ⋅ 82 + 5 ⋅ 81 + 6 ⋅ 80 = 686
A ⋅163 + F ⋅ 16 2 + 3 ⋅161 + 5 ⋅160 =
3.
= 10 ⋅163 + 15 ⋅ 16 2 + 3 ⋅161 + 5 ⋅160 = 44853

17
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

4.
202 : 2 = 101 rest 0
101 : 2 = 50 rest 1
50 : 2 = 25 rest 0
25 : 2 = 12 rest 1
12 : 2 = 6 rest 0
6:2=3 rest 0
3:2=1 rest 1
1:2=0 rest 1
5.
44853 : 16 = 2803 rest 5
2803 : 16 = 175 rest 3
175 : 16 = 10 rest F
10 : 16 = 0 rest A

Test de evaluare a cunoştinţelor


Testul trebuie inclus în Dosarul de Teste
1. Să se reprezinte valoarea 173690810 în bazele 2, 8 şi 16.
Temă
2. Să se reprezinte valoarea A56FD80E16 în bazele 2, 8 şi 10.
3. Să se reprezinte valorile 28910 şi 78910 în baza 2, iar valorile obţinute să
se adune, să se scadă şi să se înmulţească între ele; să se facă verificarea
în baza 10.
4. Să se precizeze care sunt valorile maxime (în baza 10) ce pot fi
reprezentate pe 5 digits în bazele 2, 8, 10 şi 16.
5. Să se împartă numărul A56FD80E16 la bază.

18
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

Unitatea de învăţare I.2. Algebră booleană și porți logice

Cuprins
Unitatea de învăţare I.2. Algebră booleană și porți logice ....................................................... 19
I.2.1. Introducere .................................................................................................................. 19
I.2.2. Competenţele unităţii de învăţare ............................................................................... 19
I.2.3. Algebră booleană ........................................................................................................ 19
I.2.4. Porți logice .................................................................................................................. 22
I.2.5. Circuite combinaţionale .............................................................................................. 25
I.2.5.1. Implementarea funcţiilor booleene ...................................................................... 25
I.2.5.2. Simplificarea Algebrică ....................................................................................... 27
Rezumat ................................................................................................................................ 28
Test de autoevaluare a cunoştinţelor .................................................................................... 31
Test de evaluare a cunoştinţelor ........................................................................................... 33

I.2.1. Introducere
Cunoștințele furnizate în Unitatea de învățare 1, permit dezvoltarea
subiectului legat de logica, respectiv algebra booleană care stă, în fapt, la baza
structurii generale a calculatorului. În plus, lucru cu porți logice și proiectarea unei
scheme utilizând aceste elemente este similară proiectării unui circuit electronic.
Prelucrarea datelor de tip boolean este utilă în înțelegerea funcționării
calculatorului, în programarea de orice nivel și utilizând orice limbaj de
programare.

I.2.2. Competenţele unităţii de învăţare


După parcurgerea prezentei unități de învățare, atât din punct de vedere
teoretic cât și practic, studenții vor fi capabili să:
– definească noțiunile de algebră booleană și poartă logică;
– recunoască principalii operanzi booleeni;
– creeze tabel de adevăr;
– creeze o schemă logică pe bază de porți logice;

Durata medie de parcurgere a unităţii a doua de învăţare este de 3 ore.

I.2.3. Algebră booleană


Funcţionarea calculatoarelor electronice şi a computerelor are ca principiu de bază
stocarea şi procesarea datelor binare (date cu două stări, adevărat şi fals). Acest lucru
presupune existenţa unor elemente de stocare ce se pot afla într-una dintre cele două stări
binare stabile, şi a unor circuite controlate de semnale de intrare, care pot opera asupra datelor
binare, implementând diferite funcţii binare.

19
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

Circuitele digitale ale calculatoarelor şi a altor sisteme sunt proiectate, şi


comportamentul lor este analizat, cu ajutorul unei discipline a matematicii numită Algebra
Booleană. Numele acestei discipline a fost ales în onoarea matematicianului englez George
Boole, care a conceput principiile de bază ale acestei discipline în 1854, în tratatul său “An
Investigation of the Laws of Thought on Which to Found the Mathematical Theories of Logic
and Probabilities”. În 1938, Claude Shannon, un asistent cercetător al centrului de cercetare
al Departamentului de Inginerie Electrică de la M.I.T. a sugerat că algebra booleană poate fi
folosită pentru rezolvarea de probleme în proiectarea circuitelor de comutaţie cu relee.
Tehnicile lui Shannon au fost utilizate, mai apoi, în analiza şi proiectarea circuitelor digitale
electronice. Algebra booleană devine o unealtă eficientă atât în analiză, ca un mod eficient şi
economic de descriere a funcţiei unui circuit digital, cât şi în proiectare, ca modalitate de
descriere a funcţiei dorite, algebra booleană putând fi utilizată şi pentru dezvoltarea unei
implementări simplificate a acestei funcţii.
Ca în orice algebră, algebra booleană foloseşte variabile şi operatori. În acest caz,
variabilele şi operatorii sunt logici. Astfel o variabilă poate lua valoarea 1 (ADEVĂRAT =
TRUE) sau 0 (FALS = FALSE). Operatorii logici de bază sunt ŞI (AND) /CONJUNCȚIE,
SAU (OR)/ DISJUNCȚIE şi NU (NOT)/ NEGAȚIE, care sunt reprezentaţi simbolic cu punct,
semnul plus şi, respectiv, bară deasupra:
A AND B = A ⋅ B A OR B = A + B NOT A = A

De reținut...
AND rezultă TRUE (1 binar) dacă şi numai dacă ambii operanzi ai săi sunt TRUE.
OR rezultă TRUE dacă unul dintre operanzi sau ambii operanzi sunt TRUE
NOT inversează valoarea operandului său.

Exemplu
D = A + (B ⋅ C) Rezultatul acestei operaţii va fi D = 1 dacă A = 1 sau sunt
îndeplinite condiţiile B = 0 şi C = 1 . Altfel D = 0

De reținut...
În absenţa parantezelor, operatorul AND are prioritate faţă de operatorul
OR. De asemenea, în situaţiile în care nu apar ambiguităţi se poate folosi în loc
de operatorul AND (punct) doar simpla concatenare:
A + B ⋅ C = A + ( B ⋅ C ) = A + BC

20
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

În tabelul 2.1 sunt definiţi operatorii logici de bază, într-o formă numită tabel de
adevăr, în care sunt pur şi simplu prezentate rezultatele operaţiei pentru toate combinaţiile de
valori ale operanzilor acesteia. De asemenea, tabelul defineşte alţi trei operatori utili: XOR,
NAND şi NOR.
Tabelul 2.1 Operatori booleeni
P Q NOT P P AND Q P OR Q P XOR Q P NAND Q P NOR Q
0 0 1 0 0 0 1 1
0 1 1 0 1 1 1 0
1 0 0 0 1 1 1 0
1 1 0 1 1 0 0 0

De reținut...
SAU EXCLUSIV (EXCLUSIVE-OR / XOR) rezultă 1 dacă şi numai dacă un
singur operand este 1.
NAND rezultă complementul funcţiei AND (adică NOT AND).
A NAND B = NOT ( A AND B) = AB
NOR rezultă complementul funcţiei OR (adică NOT OR).
A NOR B = NOT ( A OR B) = A + B
Aceşti trei operatori noi pot fi utili în implementarea unor circuite digitale.

În tabelul 2.2 sunt prezentate identităţile cheie ale algebrei booleene. Ecuaţiile sunt
aranjate pe două coloane pentru a evidenţia complementaritatea sau natura duală a operatorilor
AND şi OR. Sunt prezentate două categorii de identităţi: reguli de bază (sau postulate) care sunt
considerate adevărate fără demonstraţie, şi alte identităţi care pot fi obţinute pe baza
postulatelor. Postulatele definesc modul în care sunt interpretate expresiile booleene.
Tabelul 2.2 Identităţi de bază ale algebrei booleene.
Postulatele de bază
A⋅ B = B ⋅ A A+ B = B + A Comutativitatea
A ⋅ ( B + C ) = ( A ⋅ B) + ( A ⋅ C ) A + ( B ⋅ C ) = ( A + B) ⋅ ( A + C ) Distributivitatea
1⋅ A = A 0+ A = A Elementul identitate
A⋅ A = 0 A+ A =1 Elementul invers
Alte identităţi
0⋅ A = 0 1+ A = 1
A⋅ A = A A+ A = A
A ⋅ ( B ⋅ C ) = ( A ⋅ B) ⋅ C A + ( B + C ) = ( A + B) + C Asociativitatea
A⋅ B = A + B A + B = A⋅ B Teorema lui DeMorgan

Definiţie: Se va numi minterm acea propoziţie care se scrie ca o conjuncţie de una sau mai
multe propoziţii. Exemplu de mintermi : a, a and b, a and b and c, a and b and c
and … and q.

21
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

Definiţie: Se va numi maxterm acea propoziţie care se scrie ca o disjuncţie de una sau mai
multe propoziţii. Exemplu de maxtermi : a, a or b, a or b or c, a or b or c or … or q.
O funcţie de transfer poate fi scrisă ca o conjuncţie de maxtermi sau ca o disjuncţie de
mintermi.

Exemplu
Să se scrie tabela de adevăr pentru expresia logică: (a and (not b)) or c.
Rezolvare: Expresia se mai poate scrie: a ⋅ b + c
a b c not b ( b ) a ⋅b a⋅b + c
1 1 1 0 0 1
1 1 0 0 0 0
1 0 1 1 1 1
1 0 0 1 1 1
0 0 1 1 0 1
0 1 0 0 0 0
0 1 1 0 0 1
0 0 0 1 0 0

Testul trebuie inclus în Dosarul de Teste


Să se scrie tabela de adevăr pentru expresia logică:
(a or (not b)) and (b or (not c)).
Temă

I.2.4. Porți logice


Din punct de vedere constructiv, modulul fundamental al tuturor circuitelor logice este
poarta logică. Funcţiile logice sunt implementate prin interconectarea porţilor logice.
O poartă logică este un circuit electronic care produce un semnal de ieşire, semnal care
reprezintă rezultatul unei operaţii booleene asupra semnalelor de intrare. Porţile de bază
folosite în logica digitală sunt AND, OR, NOT, NAND şi NOR. Tabelul 2.3 prezintă cele
cinci porţi logice în trei moduri: simbolul grafic, notaţia algebrică şi tabelul de adevăr.
Operaţia de inversie este indicată cu ajutorul unui cerculeţ.
Tabelul 2.3 Porţi logice de bază.
Nume Simbol grafic Funcţia algebrică Tabelul de adevăr
A B F
0 0 0
F = A⋅ B
AND sau 0 1 0
F = AB 1 0 0
1 1 1

22
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

Nume Simbol grafic Funcţia algebrică Tabelul de adevăr


A B F
0 0 0
OR F = A+ B 0 1 1
1 0 1
1 1 1
A F
NOT F=A 01
10
A B F
0 0 1
NAND F = ( A ⋅ B) 0 1 1
1 0 1
1 1 0
A B F
0 0 1
NOR F = ( A + B) 0 1 0
1 0 0
1 1 0

Fiecare poartă are una sau două intrări şi o ieşire. Când valorile intrărilor se schimbă,
ieşirea este reactualizată aproape instantaneu (apare o mica întârziere cauzată de timpul de
propagare a semnalului prin poartă, denumită întârzierea porţii).
Suplimentar, faţă de porţile prezentate în tabelul 2.3, pot fi utilizate porţi cu trei, patru,
sau mai multe intrări. Astfel X + Y + Z poate fi implementat cu o singură poartă OR cu trei
intrări.
De obicei, în implementare, nu sunt folosite toate tipurile de porţi. Dacă sunt utilizate
doar unul sau două tipuri de porţi atunci se uşurează procesele de proiectare şi fabricare.
Pentru aceasta este importantă identificarea seturilor complet funcţionale de porţi. Aceasta
înseamnă că prin folosirea porţilor din setul respectiv poate fi implementată orice funcţie
booleană. Seturile complet funcţionale sunt următoarele:
AND, OR, NOT
AND, NOT
OR, NOT
NAND
NOR

23
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

Trebuie specificat faptul că porţile AND, OR şi NOT constituie un set complet


funcţional, deoarece ele reprezintă cei trei operatori ai algebrei booleene.
Pentru ca porţile AND şi NOT să poată forma un set complet funcţional trebuie ca
operaţia OR să fie obţinută prin sinteza operaţiilor AND şi NOT. Acest lucru este posibil prin
aplicarea teoremei lui DeMorgan:

A + B = A⋅ B
A OR B = NOT((NOT A) AND (NOT B))
Similar, Operaţiile OR şi NOT sunt complete funcţional deoarece, prin sinteza lor, se
poate obţine operaţia AND.
În figura 2.1 se prezintă modul în care operaţiile AND, OR şi NOT pot fi
implementate doar cu ajutorul porţilor NAND, iar în figura 2.2 se prezintă modul în care
operaţiile AND, OR şi NOT pot fi implementate doar cu ajutorul porţilor NOR.

.
Figura 2.1 Utilizarea porţilor NAND Figura 2.2 Utilizarea porţilor NOR.

Din acest motiv, circuitele digitale sunt implementate, adesea, doar pe baza uneia
dintre porţile NAND sau NOR.
Cu ajutorul porţilor logice a fost atins cel mai primitiv nivel al ştiinţei şi ingineriei
calculatoarelor. Un studiu asupra combinaţiilor de tranzistoare utilizate la implementarea
porţilor s-ar depărta de sfera algebrei booleene şi ar tinde către domeniul electronicii. Scopul
propus este acela de a analiza modul în care pot fi utilizate porţile logice, ca module
funcţionale elementare, în implementarea circuitelor logice esenţiale în funcţionarea unui
calculator.

Să se scrie tabela de adevăr și să se reprezinte prin porți logice următorii


operanzi: AND, OR, NOT

24
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

I.2.5. Circuite combinaţionale


Un circuit combinaţional reprezintă un set de porţi logice interconectate, a căror
ieşire, la un moment dat, reprezintă o funcţie doar de intrări, la acel moment. Ieşirea apare
aproape instantaneu de la ultima modificare a uneia dintre intrări (este întârziată doar de
timpul de propagare al semnalului prin circuit).
În termeni generali, un circuit combinaţional constă într-un modul cu n intrări binare şi
m ieşiri binare. Ca şi la porţile logice, un circuit combinaţional poate fi definit în trei moduri
diferite:
Tabel de adevăr – Pentru fiecare 2 n combinaţii posibile ale semnalelor de intrare se
specifică valorile binare ale tuturor celor m semnale de ieşire.
Simboluri grafice – Se schiţează schema circuitului pe baza simbolurilor porţilor
logice şi a interconexiunilor dintre acestea.
Expresii booleene – Fiecare semnal de ieşire este exprimat ca o funcţie booleană pe
baza semnalelor de intrare.

I.2.5.1. Implementarea funcţiilor booleene


Orice funcţie booleană poate fi implementată în formă electronică sub forma unei
reţele de porţi logice. Pentru orice funcţie dată, există un număr de implementări alternative.
Se propune funcţia booleană reprezentată în tabelul de adevăr din tabelul 2.4.
Tabelul 2.4 Funcţie booleană de trei variabile.
A B C F
0 0 0 0
0 0 1 0
0 1 0 1
0 1 1 1
1 0 0 0
1 0 1 0
1 1 0 1
1 1 1 0

Această funcţie se poate exprima ca expresie booleană prin simpla disjuncţie (OR
logic) a combinaţiilor de valori ale lui A, B şi C care determină ieşirea F să fie 1.
F = ABC + ABC + ABC
Există trei combinaţii ale valorilor de intrare care determină F să fie 1, şi, dintre
acestea, dacă apare una singură, rezultatul devine 1. Această formă de expresie, din
motive evidente, este cunoscută ca sumă de produse eng.sum of products sau formă

25
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

(SOP). În figura 2.3 este prezentată implementarea simplă a acestei funcţii, pe bază de
simboluri grafice (porţi logice) AND, OR şi NOT.

Figura 2.3 Implementarea sub formă de Figura 2.4 Implementarea sub


sumă de produse. formă de produs de sume.
O altă formă poate fi derivată din tabelul de adevăr. Forma SOP exprimă faptul că
ieşirea este 1 dacă oricare dintre combinaţiile de intrări care produc 1 este adevărată.
Se poate afirma, de asemenea, că ieşirea este 1 dacă nici una dintre combinaţiile care
produc 0 nu este adevărată.

Astfel: F = ( ABC ) ⋅ ( ABC ) ⋅ ( ABC ) ⋅ ( ABC ) ⋅ ( ABC )


Aceasta poate fi rescrisă folosind o generalizare a teoremei lui DeMorgans:
( X ⋅Y ⋅ Z ) = X + Y + Z

Astfel: F = ( A + B + C) ⋅ ( A + B + C) ⋅ ( A + B + C) ⋅ ( A + B + C) ⋅ ( A + B + C)

F = ( A + B + C) ⋅ ( A + B + C) ⋅ ( A + B + C) ⋅ ( A + B + C) ⋅ ( A + B + C)
Aceasta este forma produs de sume eng.profuct of sums (POS), care este
reprezentată în figura 2.4. Pentru claritate, nu au mai fost reprezentate porţile NOT. Mai
simplu, se presupun disponibile atât semnalele de intrare cât şi complementele acestora.
Aceasta simplifică, aparent, diagrama logică, făcând intrările mai vizibile.
Astfel, o funcţie booleană poate fi realizată fie în forma SOP fie în forma POS. La
acest moment, se pare că alegerea modului de implementare ar depinde de conţinutul tabelului
de adevăr, ca număr de funcţii de ieşire de 1 sau de 0: forma SOP are câte un termen pentru
fiecare 1, şi forma POS are câte un termen pentru fiecare 0. Oricum, se mai iau în calcul şi
alte considerente.
- În general, pe baza tabelului de adevăr, este posibilă derivarea unei expresii
booleene mai simple în una dintre formele SOP sau POS, decât în cealaltă.

26
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

- Poate fi preferabilă implementarea unei funcţii cu un singur tip de poartă


(NAND sau NOR)
Importanţa primului punct este aceea că, pentru o expresie booleană mai simplă, vor fi
necesare mai puţine porţi pentru implementarea funcţiei. Pentru simplificare sunt disponibile
trei metode:
- Simplificarea algebrică,
- Hărţile Karnaugh,
- Tabelele Quine-McKluskez
I.2.5.2. Simplificarea Algebrică
Simplificarea algebrică implică aplicarea identităţilor din tabelul 2.2 pentru reducerea
expresiei booleene la una cu mai puţine elemente. De exemplu, daca se consideră ecuaţia
F = ABC + ABC + ABC ,
după o scurtă analiză se ajunge la concluzia că expresia echivalentă este:
F = AB + BC ,
sau chiar mai simplă:
F = B( A + C )
Această expresie poate fi implementată sub forma din figura 2.5. Simplificarea
ecuaţiei a fost făcută pe baza unei observaţii. Pentru expresii mai complexe sunt necesare
observaţii sistematice.

Figura 2.5 Implementarea simplificată a funcţiei din tabelului 2.2.

Exemplu Sinteza circuitului logic XOR prin disjuncţie de mintermi


Etapa 1: Se adaugă la tabela de adevăr coloanele corespunzătoare intrărilor
negate.
a not a b not b a xor b
0 1 0 1 0
0 1 1 0 1
1 0 0 1 1
1 0 1 0 0

Se desenează circuitul care generează cele patru intrări a, not a, b, not b.

27
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

Etapa 2: Se tratează pe rând cazurile pentru care rezultatul a xor b este 1, care
sunt două (doi mintermi):
a not a b not b a xor b
0 1 1 0 1
1 0 0 1 1

Primul minterm este ((not a) and b) deoarece conjuncţia a două variabile


este adevărata doar atunci când cele două variabile sunt adevărate şi deci am ales
din table variabilele (not a) şi (b).
Putem astfel desena:

Al doilea minterm este (a and (not b)), pe acelaşi criteriu.


Putem astfel desena:

Etapa 3: Avem cei doi mintermi şi facem disjuncţia acestora: ((not a) and b) or (a
and (not b))
Putem astfel desena:

Rezumat
Notând propozițiile logice cu a, b, c, d, ... p, q se pot defini operațiile
următoare.
Echivalenţa logică: Propoziţiile p şi q sunt echivalente logic dacă şi
numai dacă p şi q sunt adevărate sau sunt false simultan şi se notează p = q .
Negaţia: Negaţia unei propoziţii p este propoziţia care este falsă când p
este adevărată şi este adevărată când p este falsă. Notaţiile următoare sunt

28
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

echivalente: not p, non p, ¯p, ‫ך‬p.


Tabela de adevăr pentru negaţie este:
p not p
1 0
0 1
Conjuncţia: Conjuncţia a două propoziţii p şi q este propoziţia care este
adevărată dacă şi numai dacă fiecare propoziţie p şi q este adevărată. Notaţiile
următoare sunt echivalente: p and q, p şi q, p·q, pΛq.
Tabela de adevăr pentru conjuncţie este:
p q p and q
1 1 1
1 0 0
0 1 0
0 0 0
Disjuncţia: Disjuncţia a două propoziţii p şi q este propoziţia care este
adevărară dacă şi numai dacă cel puţin una dintre propoziţiile p şi q este
adevărată. Notaţiile următoare sunt echivalente: p or q, p sau q, p+q, pVq.
Tabela de adevăr pentru disjuncţie este:
p q p or q
1 1 1
1 0 1
0 1 1
0 0 0
Minterm este acea propoziţie care se scrie ca o conjuncţie de una sau mai
multe propoziţii. Exemplu de mintermi : a, a and b, a and b and c, a and b and c
and … and q.
Maxterm este acea propoziţie care se scrie ca o disjuncţie de una sau mai
multe propoziţii. Exemplu de maxtermi : a, a or b, a or b or c, a or b or c or … or
q.
Un circuit logic este un dispozitiv care are asociate în mod convenţional
un număr oarecare de intrări logice, un număr oarecare de ieşiri logice şi o
funcţie de transfer care asociază fiecărei combinaţii de intrări câte o combinaţie
de ieşiri. Circuitele logice pot fi implementate folosind circuite hidraulice,
pneumatice, electrice şi electronice în funcţie de destinaţia acestora.
Circuitul logic XOR: Se defineşte ca fiind circuitul cu două intrări a şi b
şi o ieşire q, pentru care ieşirea q este adevărată dacă şi numai dacă cele două
intrări a şi b au valori de adevăr diferite. Tabela de adevăr pentru funcţia XOR
este:

29
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

a b a xor b
1 1 0
1 0 1
0 1 1
0 0 0
Circuitul logic XNOR: Se defineşte ca fiind circuitul cu două intrări a şi
b şi o ieşire q, pentru care ieşirea q este adevărată dacă şi numai dacă cele două
intrări a şi b au valori de adevăr echivalente. Tabela de adevăr pentru funcţia
XNOR este:
a b a xnor b
1 1 1
1 0 0
0 1 0
0 0 1
Circuitul logic sumator pe doi bits fără carry in: Se defineşte ca fiind
circuitul cu două intrări a şi b şi două ieşiri p şi q, pentru care ieşirea p este
echivalentă cu ( a xor b ) şi ieşirea q este echivalentă cu ( a and b ). Ieşirea p
reprezintă suma celor două intrări şi ieşirea q reprezintă depăşirea sau carry out.
Tabela de adevăr pentru funcţia circuitului logic sumator fără carry in este:
a b p q
1 1 0 1
1 0 1 0
0 1 1 0
0 0 0 0
În baza 10 ca şi în baza 2 avem 0+0=0, 1+0=1, 0+1=1 dar 12+12=102, ca şi
cum am zice că 510+510=1010, adică rezultatul sumei va fi reprezentat pe doi
digits, cel de al doilea reprezintă suma propriu zisă în timp ce primul reprezintă
depăşirea, deci 12+12=102 sau 510+710=1210.
Matematic scriem: a+b=p+q*2
Circuitul logic sumator pe doi bits cu carry in: Se defineşte ca fiind
circuitul cu trei intrări a, b şi c şi două ieşiri p şi q, pentru care putem scrie:
a+b+c=p+q*2. Tabela de adevăr pentru funcţia circuitului logic sumator cu carry in
este:
a b c p q
0 0 0 0 0
0 0 1 1 0
0 1 0 1 0
0 1 1 0 1
1 0 0 1 0
1 0 1 0 1
1 1 0 0 1

30
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

1 1 1 1 1
Într-un lanţ de sumatoare pe doi bits cu carry in, intrarea c (carry in) a
unui sumator oarecare coincide cu ieşirea q (carry out) a sumatorului anterior. Cu
ajutorul unui lanţ de n sumatoare cu carry in se poate calcula suma în baza doi a
două numere reprezentate pe n bits.
Multiplexorul pe doi bits: Este circuitul cu trei intrări a, b, c (două de
date a şi b şi una de comandă c) şi o ieşire q care conform funcţiei de transfer este
echivalentă cu intrarea de date a dacă intrarea de comandă c este falsă şi este
echivalentă cu intrarea de date b dacă intrarea de comandă c este adevărată.
Tabela de adevăr pentru funcţia circuitului logic multiplexor este:
c a b q
0 0 0 0
0 0 1 0
0 1 0 1
0 1 1 1
1 0 0 0
1 0 1 1
1 1 0 0
1 1 1 1

Test de autoevaluare a cunoştinţelor


1. Să se reducă funcţia de transfer:
c or ( c and b ) or ( c and a ) or (c and a and b ).
2. Demonstraţi că:
c and ( c or a) and ( c or b ) = c or ( c and b ) or ( c and a ) or (c and a and b ) = c.
3. Să se realizez sinteza circuitului logic XOR prin conjuncţie de maxtermi.

Răspunsuri:
1. Expresia se mai poate scrie: c + (c ⋅ b ) + (c ⋅ a ) + (c ⋅ a ⋅ b )
Utilizând proprietăţile din tabelul 2.2, rezultă:
c + (c ⋅ b ) + (c ⋅ a ) + (c ⋅ a ⋅ b ) = c ⋅ (1 + b + a + a ⋅ b ) =
= c ⋅ ((1 + b ) + a ⋅ (1 + b )) = c ⋅ (1 + b ) ⋅ (1 + a )
Dacă se scrie tabela de adevăr pentru 1+b:
b 1 b or 1
0 1 1
1 1 1
se observă că, indiferent de valoarea de adevăr a operatorului b, valoarea de
adevăr a funcţiei este 1. Ţinând cont de acest lucru funcţia devine:
c ⋅ (1 + b ) ⋅ (1 + a ) = c

31
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

2. Expresia se mai poate scrie și:


c ⋅ (c + a ) ⋅ (c + b ) = c + (c ⋅ b ) + (c ⋅ a ) + (c ⋅ a ⋅ b ) = c (1)
Se desfac parantezele pentru partea stângă a ecuației:
c ⋅ (c + a ) ⋅ (c + b ) = (c ⋅ c + c ⋅ a ) ⋅ (c + b ) (2)
În rezolvare se va ține cont de următoarele:
e⋅e = e e ⋅1 = e
e⋅e = 0 e+e =e e +1 = 1
Astfel, expresia (2) devine
c ⋅ (c + a ) ⋅ (c + b ) = (c ⋅ c + c ⋅ a ) ⋅ (c + b ) = (c + c ⋅ a ) ⋅ (c + b ) =
(3)
= c⋅c + c ⋅b + c ⋅c ⋅a + c ⋅a ⋅b = c + c ⋅b + c ⋅a + c ⋅a ⋅b
Dacă se compară rezultatul ecuației (3) și membrul median al ecuației (1)
se poate remarca identitatea. Rezultă că, pentru rezolvarea problemei este
necesară demonstrarea faptului că ecuația (3) este egală cu c. Astfel:
c + c ⋅ b + c ⋅ a + c ⋅ a ⋅ b = c ⋅ (1 + b ) + c ⋅ a ⋅ (1 + b ) = c + c ⋅ a = c ⋅ (1 + a ) = c

3. Sinteza circuitului logic XOR prin conjuncţie de maxtermi


Etapa 1: Se adaugă la tabela de adevăr coloanele corespunzătoare intrărilor
negate.
a not a b not b a xor b
0 1 0 1 0
0 1 1 0 1
1 0 0 1 1
1 0 1 0 0
Se desenează circuitul care generează cele patru intrări a, not a, b, not b.

Etapa 2: Se tratează pe rând cazurile pentru care rezultatul a xor b este 0, care
sunt două (doi maxtermi):
a not a b not b a xor b
0 1 0 1 0
1 0 1 0 0
Primul maxterm este (a or b) deoarece disjuncţia a două variabile este
falsă doar atunci când cele două variabile sunt false şi deci am ales din table
variabilele (a) şi (b).
Putem astfel desena:

32
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

Al doilea maxterm este ((not a) or (not b)), pe acelaşi criteriu.


Putem astfel desena:

Etapa 3: Avem cei doi maxtermi şi facem conjuncţia acestora: (a or b) and ((not
a) or (not b))
Putem astfel desena:

Cele două circuite, chiar dacă sunt diferite, au aceiaşi funcţie de transfer,
adică pentru intrări echivalente generează ieşiri echivalente.

Test de evaluare a cunoştinţelor


Testul trebuie inclus în Dosarul de Teste
1. Scrieţi tabelul de adevăr care descrie următoarea funcţie de transfer:
Temă
a and (b or c).
2. Scrieţi tabelul de adevăr care descrie următoarea funcţie de transfer:
(not a) or (b and c).
3. Să se reducă funcţia de transfer:
(c and a and b) or (c and a and (not b)) or (c and (not a) and b) or (c and (not a)
and (not b)).
4. Demonstraţi că:
c and (c or a) and (c or b) = c or (c and b) or ( c and a ) or (c and a and b ) = c.

33
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

Modulul II. Editarea datelor de tip text. Microsoft Word

Cuprins
Modulul II. Editarea datelor de tip text. Microsoft Word ........................................................ 34
Introducere ........................................................................................................................... 35
Competenţe........................................................................................................................... 35
Unitatea de învăţare II.1. Noțiuni introductive Microsoft Word .............................................. 36
II.1.1. Introducere ................................................................................................................. 36
II.1.2. Competenţele unităţii de învăţare .............................................................................. 36
II.1.3. Prezentarea programului Microsoft Word ................................................................. 36
II.1.3.1. Etapele necesare creării unui document Word ................................................... 36
II.1.3.2. Pornirea programului Word ................................................................................ 38
II.1.3.3 Fereastra programului Word ................................................................................ 38
II.1.3.4. Introducerea şi editarea textului ......................................................................... 40
Rezumat ................................................................................................................................ 43
Unitatea de învăţare II.2. Formatarea paginii ........................................................................... 44
II.2.1. Introducere ................................................................................................................. 44
II.2.2. Competenţele unităţii de învăţare .............................................................................. 44
II.2.3. Modificarea dimensiunii şi a orientării paginii.......................................................... 44
II.2.4. Modificarea marginilor .............................................................................................. 45
II.2.5. Configurarea antetului şi a subsolului ....................................................................... 46
II.2.6. Crearea mai multor secţiuni ....................................................................................... 47
II.2.7. Configurarea mai multor coloane .............................................................................. 49
II.2.8. Crearea chenarelor paginilor și introducerea unui fundal pe pagină ......................... 52
II.2.9. Numerotarea paginilor ............................................................................................... 54
Rezumat ................................................................................................................................ 55
Test de autoevaluare a cunoştinţelor .................................................................................... 55
Unitatea de învăţare II.3. Formatarea primară a textului ......................................................... 58
II.3.1. Introducere ................................................................................................................. 58
II.3.2. Competenţele unităţii de învăţare .............................................................................. 58
II.3.3. Modificarea fontului şi a dimensiunii acestuia .......................................................... 59
II.3.4. Caractere aldine, cursive şi subliniate ....................................................................... 60
II.3.5. Extinderea şi restrângerea spaţierii caracterelor ........................................................ 60
II.3.6. Modificarea tipului de literă din text ......................................................................... 62
II.3.7. Selectarea paragrafelor .............................................................................................. 63
II.3.8. Alinierea paragrafelor ................................................................................................ 63
II.3.8.1. Utilizarea riglei pentru a alinia paragrafele ........................................................ 63
II.3.8.2. Stabilirea unei alinieri diferite pentru prima linie .............................................. 64
II.3.8.3. Alinierea cu ajutorul casetei de dialog Paragraph ............................................. 65
II.3.9. Spaţierea dublă a paragrafelor ................................................................................... 66
II.3.10. Centrarea & alinierea dreapta–stânga a paragrafelor .............................................. 67
Rezumat ................................................................................................................................ 68
Test de evaluare a cunoştinţelor ........................................................................................... 68
Unitatea de învăţare II.4. Formatări speciale ale textului ........................................................ 70
II.4.1. Introducere ................................................................................................................. 70
II.4.2. Competenţele unităţii de învăţare .............................................................................. 70
II.4.3. Configurarea tabulatorilor ......................................................................................... 71
II.4.4. Marcarea paragrafelor................................................................................................ 72
II.4.4.1. Adăugarea marcajelor în paragraf ...................................................................... 72

34
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

II.4.4.2. Numerotarea paragrafelor ................................................................................... 73


II.4.5. Stiluri ......................................................................................................................... 75
II.4.5.1. Alegerea unui stil de text .................................................................................... 75
II.4.5.2. Crearea unui stil de paragraf ............................................................................... 76
II.4.5.2. Modificarea unui stil de paragraf........................................................................ 77
Rezumat ................................................................................................................................ 78
Test de autoevaluare a cunoştinţelor .................................................................................... 79
Unitatea de învăţare II.5. Tabele și ecuații ............................................................................... 83
II.5.1. Introducere ................................................................................................................. 83
II.5.2. Competenţele unităţii de învăţare .............................................................................. 83
II.5.3. Crearea tabelelor ........................................................................................................ 84
II.5.3.1. Începerea unui tabel ............................................................................................ 84
II.5.3.2. Desenarea unui tabel ........................................................................................... 85
II.5.3.3. Trasarea unui tabel complex ............................................................................... 86
II.5.3.4. Introducerea datelor în tabel ............................................................................... 87
II.5.3.5. Alinierea datelor în tabel .................................................................................... 88
II.5.3.6. Totalizarea datelor numerice .............................................................................. 89
II.5.3.7. Ștergerea datelor dintr-un tabel .......................................................................... 90
II.5.3.8. Inserarea rândurilor și a coloanelor .................................................................... 90
II.5.3.9. Unirea celulelor .................................................................................................. 92
II.5.3.10. Activarea chenarelor și a umbrelor ................................................................... 92
II.5.3.11. Transformarea textului în tabel......................................................................... 93
II.5.4. Inserarea și formatarea ecuațiilor .............................................................................. 94
Rezumat ................................................................................................................................ 96
Test de evaluare a cunoştinţelor ........................................................................................... 96

Introducere
Microsoft Word este cel mai răspândit program de editare de text. Chiar
dacă cu ajutorul acestui program se realizează tehnoredactarea unui document se
poate afirma, fără dubii, că se prelucrează date: date de tip caractere.
Prezentul Modul oferă studenților informații legate de modul în care se
tehnoredactează un document. Modulul are 5 Unități de învățare, cea destinată
creării de documente șablon este opțională și intră în categoria material
suplimentar de studiu.

Competenţe
La sfârșitul prezentului modul studenții vor fi capabili să:
– creeze un document Word;
– formateze un document text;
– lucreze și să creeze stiluri noi în Mircosoft Word;
– creeze tabele;
– creeze un cuprins manual și unul automat;
– introducă imagini în text;
– creeze șabloane.

35
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

Unitatea de învăţare II.1. Noțiuni introductive Microsoft Word

Cuprins
Unitatea de învăţare II.1. Noțiuni introductive Microsoft Word .............................................. 36
II.1.1. Introducere ................................................................................................................. 36
II.1.2. Competenţele unităţii de învăţare .............................................................................. 36
II.1.3. Prezentarea programului Microsoft Word ................................................................. 36
II.1.3.1. Etapele necesare creării unui document Word ................................................... 36
II.1.3.2. Pornirea programului Word ................................................................................ 38
II.1.3.3 Fereastra programului Word ................................................................................ 38
II.1.3.4. Introducerea şi editarea textului ......................................................................... 40
Rezumat ................................................................................................................................ 43

II.1.1. Introducere
Prezenta unitate de învățare este destinată în special celor care nu au
experiență în lucrul cu editorul de text. Informațiile oferite aici reprezintă baza de
plecare pentru orice document text creat utilizând editorul Microsoft Word.

II.1.2. Competenţele unităţii de învăţare


După parcurgerea prezentei unități de învățare, atât din punct de vedere
teoretic cât și practic, studenții vor fi capabili să:
– identifice elementele vizuale ale ferestrei de editare;
– creeze un document text;
– creeze, selecteze un text.

Durata medie de parcurgere a unităţii trei de învăţare este de 1,5 ore.

II.1.3. Prezentarea programului Microsoft Word


II.1.3.1. Etapele necesare creării unui document Word
ƒ Introducerea şi editarea textului. Începeţi un nou document şi introduceţi textul dorit.
Nu acordaţi atenţie formatărilor. Vă veţi ocupa de acestea mai târziu, atunci când veţi utiliza
stiluri sau formatarea manuală a caracterelor şi a paragrafelor.
ƒ Formatarea caracterelor. Selectaţi cuvintele sau paragrafele ale căror caractere necesită
un aspect special (un font diferit, o altă dimensiune a fontului, caractere aldine, cursive,
subliniate, culori sau efecte speciale ale fonturilor) şi „formataţi-le prin fonturi”. Dacă aţi
creat stiluri care conţin formatările de fonturi, aplicaţi-le.

36
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

ƒ Formatarea paragrafelor. Selectaţi paragrafele care necesită un aspect diferit şi aplicaţi-


le formatările de paragrafe. Puteţi modifica alinierea (identarea), spaţierea rândurilor,
centrarea şi valorile tabulatorilor. De asemenea, puteţi adăuga marcaje de listă şi numere.
Dacă aţi creat stiluri care conţin combinaţii prestabilite de opţiuni de formatare a paragrafelor,
folosiţi-le.
ƒ Formatarea paginilor. O dată ce textul are aspectul dorit, puteţi începe să efectuaţi
modificările generale ale paginilor. Puteţi modifica dimensiunea hârtiei, forma şi marginile
acesteia, puteţi împărţi textul în mai multe coloane şi repagina documentul. De asemenea,
puteţi configura elementele care vor apărea pe toate paginile, cum ar fi anteturile, subsolurile
şi numerele de pagină.
ƒ Adăugarea tabelelor şi a elementelor grafice sau a obiectelor din alte aplicaţii.
Instrumentele pentru crearea tabelelor din programul Word permit ca realizarea de tabele cu
text sau numere să fie rapidă şi uşoară. Dacă tabelul reprezintă un domeniu de numere din
programul Excel, puteţi pur şi simplu trage domeniul respectiv din Excel în documentul
dumneavoastră. Domeniul apare în programul Word cu toate datele şi formatările aplicate în
Excel. Puteţi îmbunătăţi calitatea documentului prin adăugarea graficelor create chiar în
cadrul documentului sau aduse din alte programe.
ƒ Corectarea documentului. Caracteristica AutoCorect din programul Word şi
verificatorul său ortografic şi gramatical permit detectarea pe loc a multor erori, însă este bine
să verificaţi documentul, pentru a vă asigura că aţi remediat toate greşelile.
ƒ Tipărirea sau expedierea documentului prin e-mail sau publicarea sa în reţeaua
Web. Înainte de a tipări documentul, puteţi vizualiza pe ecran aspectul său înainte de tipărire,
pentru a detecta erorile de formatare evidente. Sau puteţi ataşa documentul la un mesaj e-mail
sau îl puteţi publica într-un site Web.
ƒ Alte caracteristici. Uneori, va fi necesar să efectuaţi o sarcină mai specializată, cum ar fi
tipărirea plicurilor, crearea scrisorilor tip şi utilizarea şabloanelor pentru crearea unor
documente practic automate.
De reținut...
Ca reguli generale de tehnoredactare trebuie aminte:
1. Semnele de punctuație (virgulă, punct, semnele de întrebare, exclamare,
etc.) și parantezele se poziționează imediat după text, iar după acestea se
lasă spațiu.
2. Se recomandă alinierea stânga-dreapta (justify) a textului.

37
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

3. Pentru alinierea paragrafelor NU se utilizează tasta spațiu (SPACE) ci,


fie tasta TAB, fie rigla ajutătoare.
4. Selectați limba documentului ca fiind limba în care este scris textul.
5. Textul trebuie să utilizeze diacriticele specifice limbii în care este scris.
6. Utilizarea tipului de ghilimele trebuie să fie corelată cu limba în care se
scrie documentul.

II.1.3.2. Pornirea programului Word


Programul de configurare a
pachetului Microsoft Office creează o
intrare pentru Microsoft Word în meniul
start din Windows, astfel încât este uşor să
rulaţi programul Word.
ƒ Pentru a porni programul Word:
™ Din meniul Start, selectaţi Programs
şi apoi alegeţi Microsoft Word
(figura 3.1)
9 Sugestie
ƒ Dacă în bara de acţiuni este afişat un
buton cu pictograma Microsoft Word,
puteţi să executaţi clic pe acesta,
pentru a deschide Word.
Figura 3.1 Opţiunea Microsoft Word
din meniul Start

II.1.3.3 Fereastra programului Word


1. Marcajul de sfârşit de fişier. Este o linie orizontală care indică sfârşitul fişierului curent.
Atunci când deschideţi un nou document, marcajul de sfârşit de fişier apare în partea de sus a
ecranului.
2. Butonul de aliniere Tab. Înainte de a stabili un tabulator, executaţi clic pe aceste buton,
pentru a selecta un tip de tabulare.
3. Bara de titlu. Afişează numele documentului. Pentru a muta fereastra trageţi bara de titlu.
4. Bara de meniu. Executaţi clic pe orice instrument din bara de meniu pentru a derula un
meniu.
5. Bara de instrumente Standard. Conţine butoane pe care le puteţi utiliza pentru comenzile
de gestionare standard a fişierelor, editare a textului şi corectare.
6. Bara de instrumente Formating (formatare). Conţine butoane pe care le puteţi utiliza
pentru a formata caractere şi paragrafe.

38
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

7. Rigla (ruler). Indică lăţimea paginii şi poziţionarea tabulatoarelor, alinierilor şi a


coloanelor.
8. Butonul de vizualizare Outline (schiţă). Executaţi clic pe acest buton pentru a vizualiza
schiţa documentului, astfel încât să puteţi construi structura acestuia.
9. Butonul de vizualizare PrintLayout (macheta de tipărire). Executaţi clic pe acest buton
pentru a comuta la vederea Print Layout, care arată chenarele paginii, marginile, anteturile şi
subsolurile, ca şi alte elemente, exact aşa cum vor apărea la tipărire.
10. Butonul de vizualizarea Web Layout (macheta Web). În cazul în care creaţi o pagină
Web, executaţi clic pe acest buton pentru a vedea cum va arăta pagina on-line.
11. Butonul de vizualizare Normal. Executaţi clic pe acest buton pentru a comuta la o vedere
normală asupra documentului.
12. Bara de stare (Status). Indică numărul paginii curente şi poziţia punctului de inserţie în
cadrul documentului.
13. Indicatorii de mod. Aceştia arată condiţiile speciale care au efect în momentul respectiv,
cum ar fi înregistrarea unei macro-comenzi, urmărirea modificărilor din document, extinderea
unei selecţii sau suprascrierea.

Figura 3.2 Fereastra Microsoft Word

39
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

II.1.3.4. Introducerea şi editarea textului


Puteţi formata textul pe măsură ce scrieţi sau puteţi efectua toate formatările într-o
etapă separată. Dacă optaţi pentru amânarea efectuării formatărilor, puteţi să acordaţi
prioritate substanţei faţă de stil, concentrându-vă asupra a ceea ce spuneţi, nu asupra
aspectului paginii. În acest capitol veţi afla cum se introduce textul, cum se efectuează
corecturile.
a) Începerea unui nou document
Atunci când este lansat programul Word, se deschide documentul Document 1. Până
când le salvaţi cu alt nume, noile documente sunt numerotare secvenţial (Document 2,
Document 3 etc.).
Butonul New Blank Document

ƒ Pentru a începe un nou document


™ În bara de instrumente Standard
Figura 3.3. Butonul New Blank Document
executaţi clic pe butonul New Blank
Document (nou document gol) (fig.3.3).
Sau Apăsaţi tastele Ctrl + N.

ƒ Pentru a începe un nou document


din bara de meniuri
1. Din meniul File (fişier) selectaţi
opţiunea New (nou) (figura 3.4).
2. În fereastra New faceţi clic pe
tipul de document pe care doriţi să-l
Figura 3.4 Meniul File deschideţi (figura 3.5)
9 Sugestie
3.Dacă alegeţi din fereastra New
opţiunea Blank Web Page, Word va salva
automat documentul ca pagină HTML.

Figura 3.5. Fereastra New

b) Introducerea textului
În programul Word, scrierea se realizează la fel ca la o maşină de scris, cu excepţia
faptului că nu se apasă tasta Enter la sfârşitul fiecărei linii. Atunci când punctul de inserţie

40
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

ajunge la marginea din dreapta el se deplasează automat pe linia următoare. Tasta Enter se
apasă numai pentru a începe un nou paragraf.
9 Sugestie
ƒ Programul Word foloseşte o linie de subliniere ondulată de culoare roşie pentru a indica
un cuvânt care este posibil să fie ortografiat greşit şi o linie de subliniere ondulată de
culoare verde pentru a indica o posibilă problemă gramaticală. Programul Word
corectează automat multe dintre greşelile de ortografie uzuale.

c) Activarea marcajelor de paragraf


Dacă marcajele de paragraf ( ¶ ) sunt activate, veţi observa câte un asemenea marcaj
ori de câte ori apăsaţi tasta Enter la sfârşitul unui paragraf, câte un punct ( · ) pentru fiecare
apăsare a tastei Spacebar (bara de spaţiu) şi alte simboluri care indică diverse caractere din
document care nu vor fi tipărite. Aceste marcaje vă pot ajuta la înţelegerea formatării
documentului (figura 3.6). În tabelul 3.1. sunt enumerate aceste caractere care nu apar la
tipărire.
Tab Enter
Spaţiu

Figura 3.6. Caracterele care nu apar la tipărire şi tastele corespunzătoare

Tabelul 3.1.
Caracterele care nu apar la tipărire
Simbol Caracterul care nu apare la tipărire (apăsarea pe tastă)
¶ Sfârşit de paragraf (tasta Enter)
· Spaţiu (tasta Spacebar)
→ Tabulator (tasta Tab)
↵ Linie nouă, în acelaşi paragraf (Shift + Enter)

Pentru a activa marcajele de paragraf


™ În bara de instrumente Standard executaţi clic pe butonul Show/Hide ¶
(afişare/ascundere ¶) (figura 3.7)
Butonul Show/Hide ¶

Figura 3.7 Butonul Show/ Hide

41
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

9 Sugestie:
ƒ Pentru a dezactiva marcajele de paragraf puteţi executa din nou clic pe butonul
Show/Hide ¶ sau puteţi apăsa tastele Ctrl + Shift + 8.

d) Editarea textului
Utilizarea programului Word pentru a pregăti un document, oferă libertatea de a edita
cu uşurinţă textul din acesta.
ƒ Pentru a insera un nou text
¾ Poziţionaţi punctul de inserţie acolo unde doriţi să apară textul şi scrieţi.
Scrierea unui text se poate Scrierea unui text se poate
face după ce se inserează face după ce se inserează
cursorul ac⎜ cursorul acolo unde se
doreşte a fi scris textul⎜
Scrierea unui text se poate
face după ce se inserează Scrierea unui text se poate
cursorul acolo unde se face după ce se inserează
doreşte a fi scris textul⎜ cursorul ac⎜
Figura 3.8 Inserarea de text Figura 3.9 Ştergerea cu tasta Backspace

ƒ Pentru a şterge un text


ƒ Apăsaţi tasta Backspace pentru a şterge caracterele aflate la stânga punctului de inserţie
(figura 3.9).
Sau Apăsaţi tasta Delete pentru a şterge caracterele aflate în dreapta punctului de inserţie
(figura 3.10).
Scrierea unui text se poate Scrierea unui text se poate
face după ce se inserează face după ce se inserează
cursorul acolo unde se
cursorul acolo⎜ unde se
doreşte a fi scris textul.
doreşte a fi scris textul
Scrierea unui text se poate
Scrierea unui text se poate face după ce se inserează
face după ce se inserează cursorul în locul⎜ unde se
cursorul acolo doreşte a fi scris textul.
Figura 3.10 Ştergerea textului cu tasta Delete Figura 3.11 Înlocuirea unui text existent

ƒ Pentru a înlocui un text existent


1. Selectaţi textul respectiv.
2. Scrieţi noul text în locul acestuia (figura 3.11).
9 Sugestie:
ƒ Executaţi dublu-clic pentru a selecta un cuvânt, respectiv triplu-clic pentru a selecta un
întreg paragraf.

42
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

1. Deschideţi programul Microsoft Word.


2. Scrieţi textul de mai jos şi formataţi-l exact aşa cum apare el pe foaie:
„În programul Word, scrierea se realizează la fel ca la o maşină de scris,
cu excepţia faptului că nu se apasă tasta Enter la sfârşitul fiecărei linii. Tasta
Enter se apasă numai pentru a începe un nou paragraf”.
3. Activaţi marcajele de paragraf.
4. Inseraţi în textul de mai sus, între cele două fraze, fraza de mai jos:
„Atunci când punctul de inserţie ajunge la marginea din dreapta el se
deplasează automat pe linia următoare”.
În fraza de mai sus înlocuiţi textul „din dreapta ” cu textul „dreaptă a
paginii.”
5. Scrieţi textul de mai jos:
„Într-un document Word puteţi modifica atât aspectul caracterelor din
text, cât şi al paragrafelor. Cele mai obişnuite modificări ale formatării
paragrafelor constau în identare, spaţiere dublă, centrare, aliniere dreapta-stânga,
numerotare şi adăugarea de marcaje de listă.”.

Rezumat
Unitatea de învățare curentă oferă informații primare despre modul de
deschidere și inițiere a unui document Word.

43
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

Unitatea de învăţare II.2. Formatarea paginii

Cuprins
Unitatea de învăţare II.2. Formatarea paginii ........................................................................... 44
II.2.1. Introducere ................................................................................................................. 44
II.2.2. Competenţele unităţii de învăţare .............................................................................. 44
II.2.3. Modificarea dimensiunii şi a orientării paginii.......................................................... 44
II.2.4. Modificarea marginilor .............................................................................................. 45
II.2.5. Configurarea antetului şi a subsolului ....................................................................... 46
II.2.6. Crearea mai multor secţiuni ....................................................................................... 47
II.2.7. Configurarea mai multor coloane .............................................................................. 49
II.2.8. Crearea chenarelor paginilor și introducerea unui fundal pe pagină ......................... 52
II.2.9. Numerotarea paginilor ............................................................................................... 54
Rezumat ................................................................................................................................ 55
Test de autoevaluare a cunoştinţelor .................................................................................... 55

II.2.1. Introducere
Utilizarea unui mediu electronic de tehnoredactare permite scrierea pe
pagini de diferite dimensiuni și cu aspecte diferite, singurele restricții venind din
modul de tipărire al documentului (tipul de imprimantă restricționează de foarte
multe ori scrierea pe anumite dimensiuni de pagină). Unitatea curentă de învățare
reprezintă prima etapă a redactării computerizate a unui text.

II.2.2. Competenţele unităţii de învăţare


După parcurgerea prezentei unități de învățare, atât din punct de vedere
teoretic cât și practic, studenții vor fi capabili să:
– modifice formatul și dimensiunea paginii;
– modifice marginile paginii, astfel că vor fi capabilă să-și definească zona
activă a paginii de lucru;
– creeze antete și subsoluri pentru document;
– creeze pagini cu formatări speciale;
– creeze secțiuni cu dimensiuni și orientări de pagină diferite.

Durata medie de parcurgere a unităţii de învăţare patru este de 2,5 ore.

II.2.3. Modificarea dimensiunii şi a orientării paginii


Puteţi alege dintr-un număr prestabilit de dimensiuni uzuale ale paginii sau puteţi
stabili propriile dvs. dimensiuni, fie în orientarea portret (verticală), fie în orientarea peisaj
(orizontală).

44
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

ƒ Pentru a modifica dimensiunea şi forma paginii


1. Din meniul File alegeţi opţiunea PageSetup (figura 4.1).
2. În tabulatorul Paper din caseta de dialog PageSetup alegeţi din lista autoderulantă
Paper Size (dimensiunea hârtiei) una dintre dimensiunile standard ale hârtiei (fig. 4.2).
Sau Introduceţi dimensiunea nouă a paginii în casetele de text Width (lăţime) şi Height
(înălţime).

Executaţi clic pentru a deschide lista autoderulantă

Figura 4.2 Tabulatorul Paper


Figura 4.1 Opţiunea PageSetup din caseta de dialog Page Setup
din meniul File
9 Sugestie
ƒ Alegerea pe care o faceţi pentru dimensiunea hârtiei se aplică numai documentului
curent. Noile documente vor reveni la setările prestabilite.

II.2.4. Modificarea marginilor


Marginile reprezintă spaţiile libere pe laturile de sus,
jos, stânga şi dreapta ale unei pagini. Pentru a lăsa un
spaţiu suplimentar pentru legare sau îndosariere, de
exemplu, puteţi mări marginea din stânga.
ƒ Pentru a modifica marginile
1. Din meniul File alegeţi opţiunea Page Setup
2. În tabulatorul Margins din casete de dialog Page
Setup modificaţi setările Top (sus), Bottom (jos), Left
Figura 4.3 Tabulatorul Margins (stânga) şi Right (dreapta) (fig.4.3).
din caseta de dialog Page Setup

45
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

3. Modificaţi setarea Gutter dacă doriţi să schimbaţi spaţiul dintre mai multe coloane
aflate pe aceeaşi pagină.
9 Sugestie
ƒ Pentru a tipări o carte cu textul scris pe ambele feţe ale paginii, alegeţi opţiunea Mirror
Margins (margini în oglindă) din lista autoderulantă Multiple Pages (pagini multiple),
aflată în tabulatorul Margins.

Să ne reamintim...
Formatarea paginilor poate fi primul sau ultimul pas din crearea unui
document. Formatarea paginilor presupune stabilirea dimensiunii şi a formei
paginii, precum şi a marginilor acesteia.

1. Deschideţi un document Word şi formataţi pagina astfel:


9Tipul hârtiei: A4;
9Marginile: Top–1,5cm; Bottom–1,5cm; Left–2,5cm; Right–1,5cm
9Orientarea: portrait.

II.2.5. Configurarea antetului şi a subsolului


ƒ Pentru a configura un antet şi un subsol
1. Din meniul View alegeţi opţiunea
Header and Footer (antet şi subsol) (figura 4.4).
Programul Word va trece la vederea Print
Layout, va poziţiona punctul de inserţie în spaţiul
liber din antet şi va deschide bara de instrumente
Header and Footer (figura 4.5).
2. Pentru a edita subsolul, executaţi clic pe
butonul Switch Between Header and Footer
(comutarea între antet şi subsol), din bara de
Figura 4.4 Opţiunea Header and Footer
din meniul View instrumente Header and Footer.
3. Scrieţi textul în partea din stânga a antetului sau a subsolului (fig 4.6).
4. Dacă doriţi ca textul să apară în centrul antetului sau al subsolului, apăsaţi din nou
tasta Tab şi scrieţi textul.

46
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

5. Dacă doriţi ca textul să apară în partea din dreapta a antetului sau a subsolului, apăsaţi
din nou tasta Tab şi scrieţi textul (figura 4.7).
6. Executaţi clic pe butonul Close din bara de instrumente Header and Footer pentru a
încheia editarea antetului sau a subsolului şi reveniţi la vederea anterioară.
9 Sugestii
ƒ Puteţi stabili proprietatea Zoom a antetului sau a subsolului, astfel încât acestea să apară
mai clar.
ƒ În loc de a scrie un text puteţi introduce în antet sau în subsol numărul paginii, data sau
ora, prin executarea unui clic pe butoanele corespunzătoare din bara de instrumente
Header and Footer.
Date
(data)

Time Switch between Header and Footer


Page Numbers (timpul) (comutare între antet şi subsol)
(numerele paginilor)

Figura 4.5 Bara de instrumente Header and Footer

Figura 4.6 Scrieţi textul în partea din stânga a antetului sau a subsolului

Figura 4.7 Apăsaţi de două ori tasta Tab pentru a trece în extremitatea din dreapta a
antetului sau a subsolului

1. Scrieţi în antet: Bazele prelucrării datelor.


2. Scrieţi în subsol: Anul I – Inginerie Economică Industrială

II.2.6. Crearea mai multor secţiuni


Un document poate conţine mai multe secţiuni, fiecare având atribute de configurare a
paginii diferite: margini, numerotări, anteturi şi subsoluri. Un document nou conţine o singură

47
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

secţiune, până în momentul în care inseraţi un salt la o nouă secţiune. Apoi puteţi aplica
independent formatările de pagină în noua secţiune.

ƒ Pentru a crea o nouă secţiune


1. Poziţionaţi punctul de inserţie
acolo unde doriţi să înceapă
noua secţiune (figura 4.8).
Figura 4.8 Plasaţi puntul de inserţie acolo unde doriţi să 2. Din meniul Insert alegeţi
apară un salt la o nouă secţiune opţiunea Break (întrerupere).
3. Din caseta de dialog Break
alegeţi una dintre opţiunile Section Breaks (figura 4.9).
Programul Word inserează o linie punctată dublă, etichetată Section Break (fig. 4.10).

Figura 4.10 Un salt la o nouă secţiune

Figura 4.9 Caseta Break

9 Sugestii
ƒ Atunci când tipăriţi paginile documentului (atât cele din stânga, cât şi cele din dreapta)
pe care le-aţi numerotat începând cu o pagină din dreapta (pagina 1), dar doriţi ca fiecare
secţiune să înceapă pe o pagină din dreapta, chiar dacă aceasta înseamnă că o pagină din
stânga va fi liberă, trebuie să inseraţi un salt la o nouă secţiune de tip Odd Page (pagină
impară).
Tabelul 4.1
Salturi la o Nouă Secţiune
Întrerupere Acţiune
Next Page Începe o secţiune în partea de sus a paginii următoare.
Continuous Începe o secţiune, fără a muta textul pe o pagină nouă.
Începe o secţiune pe următoarea pagină pară, lăsând o pagină impară
Even Page
liberă, dacă este cazul.
Începe o secţiune pe următoarea pagină impară, lăsând o pagină pară
Odd Page
liberă, dacă este cazul.

48
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

De reținut…
Pentru a insera manual un salt la o nouă pagină
1. Poziţionaţi punctul de inserţie pe linia care doriţi să apară pe o pagină
nouă (figura 4.8).
2. Apăsaţi tastele Ctrl + Enter.
Sau Din meniul Insert alegeţi opţiunea Break
3. Verificaţi să fie selectată opţiunea Page Break.

II.2.7. Configurarea mai multor coloane


Puteţi stabili numărul de coloane pentru fiecare secţiune din document şi puteţi ajusta
spaţiul dintre acestea.
ƒ Pentru a stabili numărul de coloane
1. Executaţi clic pe butonul Columns din
bara de instrumente Standard şi apoi selectaţi
numărul de coloane dorit (fig.4.11).
2. Ajustaţi lăţimile coloanelor în rigla
Figura 4.11 Butonul Columns
orizontală.
Sau
1. Din meniul Format alegeţi opţiunea Columns.
2. În caseta de dialog Columns executaţi
clic pe una dintre opţiunile
prestabilite Presets sau introduceţi
numărul de coloane în caseta Number
of Columns (număr de coloane) (fig
4.12).
3. Pentru a adăuga o linie verticală între
coloane executaţi clic pe caseta de
validare Line Between (linie între).
Figura 4.12 Caseta de dialog Columns

9 Sugestii
ƒ Pentru a varia lăţimea coloanelor ştergeţi semnul de validare Equal Column Width
(lăţime egală a coloanelor) a casetei de dialog Columns şi apoi utilizaţi controalele
Width şi Spacing pentru a modifica lăţimea şi apţierea pentru fiecare coloană.

49
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

ƒ Numărul maxim de coloane de pe o pagină este de 12.


ƒ Lăţimea rigolei din tabulatorul Margins al caseteti de dialog Page Setup determină
spaţiul dintre coloanele egale.

Exemplu
Fie următorul text cu formatările de pagină din figură

1. Să se scrie pe pagină de tip Letter, cu margini egale de 3,5. După formatarea,


fereastra corespunzătoare setărilor de pagină va fi:

iar pagina cu textul va fi:

50
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

2. Să se scrie textul pe trei coloane egale cu distanța între coloane de 1


Fereastra de formatare a coloanelor va fi

iar textul va arăta conform figurii:

3. Să se modifice numărul de coloane în 2, egale, cu distanța între ele de 1


Textul va arăta:

4. Să se rupă coloanele astfel încât prima să conțină textul cuprins între


cuvintele „Magaziile….depozite de ambalaje”, iar cea de-a doua coloană
restul de text.
Pentru executarea acestei setări se va poziționa cursorul la începutul

51
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

paragrafului După rolul lor….. și se va aplica o ruptură de coloană (Insert –>


Break –> Column Break). Textul va arăta:

II.2.8. Crearea chenarelor paginilor și introducerea unui fundal pe pagină


ƒ Crearea chenarelor paginii
1. Din meniul Format alegeți opțiunea Borders and Shading, tabulatorul Page Border
(Figura 4.13)

Figura 4.13. Pagina de crearea a marginilor paginii


2. După cum se poate observa din figură se poate selecta culoarea, grosimea liniei și
tipul/forma liniei, precum și marginea pe care să fie trasat chenar.

52
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

ƒ Introducerea unui fundal (Watermark)


Această facilitate permite introducerea unui text sau a unei imagini, ca fundal al
paginii. Este utilă în crearea documentelor de tip MODEL sau a celor personalizate cu sigla
unei anumite firme.
1. Din meniul Format, opțiunea Background și apoi Printed Watermark. Se deschide
fereastra din figura 4.14
2. Pentru a introduce un text, se selectează opțiunea Text watermark (Figura 4.15) și se
introduce textul dorit.
3. Pentru a introduce o poză/figură se selectează opțiunea Picture watermark (Figura
4.16.) și se selectează figura/poza existentă în calculator.

Figura 4.14. Fereastra de Watermark Figura 4.15. Fereastra de text Watermark

Figura 4.16. Fereastra de figură Watermark

53
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

II.2.9. Numerotarea paginilor


Puteţi introduce numerotarea paginilor tot la fel
cum creaţi antetul sau subsolul unui document. Dar
există şi o altă posibilitate, mai directă, care oferă
posibilitatea de a alege un format al numerelor şi un
număr de plecare: inserarea directă a numerelor de
pagină.

ƒ Pentru a insera numerotarea paginilor


1. Din meniul Insert alegeţi opţiunea Page
Numbers (numerele paginilor) (figura 4.17).
Figura 4.17 Opţiunea Page Number 2. Din caseta de dialog Page Numbers alegeţi din lista
din meniul Insert
autoderulantă opţiunea Top of Page (partea de sus
a paginii) sau Bottom of Page (partea de jos a
paginii) (fig 4.18).
3. Alegeţi o aliniere din lista autoderulantă
Alignament.
Figura 4.18 Caseta Page Numbers 4. Executaţi clic pe butonul Format.
5. În caseta de dialog Page Number Format
(formatul numerele de pagină), alegeţi un stil de numerotare din lista autoderulantă Number
Format (formatul numerelor) (fig. 4.19).
6. Confirmaţi setările prin apăsarea butonului
OK.

9 Sugestie
ƒ În timp ce este deschisă caseta de dialog
Page Number Format puteţi introduce un număr
în caseta de text Start At (pornire de la), dacă
doriţi ca numerotarea să nu înceapă de la 1.

Figura 4.19 Caseta Page Number Format

54
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

Rezumat
Unitatea de învățare curentă este orientată pe una dintre primele etape ce
trebuie parcurse în realizarea unui document tehnoredactat: formatările de
pagină. Astfel, sunt sintetizate elemente legate de formatarea dimensiunii
paginii, inserării rupturilor de pagină/paragraf, introducerea antetului și
subsolului într-un document precum și scrierea pe coloane.

Test de autoevaluare a cunoştinţelor


1. Să se genereze un document Word care are chenar vizibil doar pe
marginile laterale, fără să cuprindă Header-ul și Footer-ul.
2. Să se genereze un document Word care are inscripționat, pe fundal,
cuvântul MODEL, poziționat pe diagonala paginii.
3. Să se genereze un document Word care are ca fundal o figură.
Răspunsuri:
Pentru toate exercițiile se pleacă de la un document Word inițial de tipul:

1. Fereastra de stabilire a chenarului trebuie particularizată conform


figurii:

55
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

Pagina rezultată va fi:

2. Fereastra inserare a textul va fi particularizată astfel:

După particularizare foaia de lucru va arăta astfel:

56
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

3. Fereastra inserare a figurii va fi particularizată astfel:

După particularizare, pagina de lucru va fi.

57
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

Unitatea de învăţare II.3. Formatarea primară a textului

Cuprins
Unitatea de învăţare II.3. Formatarea primară a textului ......................................................... 58
II.3.1. Introducere ................................................................................................................. 58
II.3.2. Competenţele unităţii de învăţare .............................................................................. 58
II.3.3. Modificarea fontului şi a dimensiunii acestuia .......................................................... 59
II.3.4. Caractere aldine, cursive şi subliniate ....................................................................... 60
II.3.5. Extinderea şi restrângerea spaţierii caracterelor ........................................................ 60
II.3.6. Modificarea tipului de literă din text ......................................................................... 62
II.3.7. Selectarea paragrafelor .............................................................................................. 63
II.3.8. Alinierea paragrafelor ................................................................................................ 63
II.3.8.1. Utilizarea riglei pentru a alinia paragrafele ........................................................ 63
II.3.8.2. Stabilirea unei alinieri diferite pentru prima linie .............................................. 64
II.3.8.3. Alinierea cu ajutorul casetei de dialog Paragraph ............................................. 65
II.3.9. Spaţierea dublă a paragrafelor ................................................................................... 66
II.3.10. Centrarea & alinierea dreapta–stânga a paragrafelor .............................................. 67
Rezumat ................................................................................................................................ 68
Test de evaluare a cunoştinţelor ........................................................................................... 68

II.3.1. Introducere
Utilizarea calculatorului și, implicit, a unui mediu electronic de
tehnoredactare a unui document permite realizarea unor texte foarte variate din
punct de vedere al tipului de scris, alinieri, numerotări, etc. Microsoft Word
permite „automatizarea” anumitor instrucțiuni, cum ar fi numerotarea de paragrafe,
generarea de cuprinsuri automate, etc. Unitatea de învățare curentă este orientată
pe formatarea primară a textului unui document.

II.3.2. Competenţele unităţii de învăţare


După parcurgerea prezentei unități de învățare, atât din punct de vedere
teoretic cât și practic, studenții vor fi capabili să:
– modifice formatul și dimensiunea scrisului dintr-un text;
– selecteze un text;
– modifice alinierea textului;
– schimbe anumite proprietăți pentru o anumită literă/cuvânt/text;

Durata medie de parcurgere a unităţii cinci de învăţare este de 3 ore.

Într-un document Word puteţi modifica atât aspectul caracterelor din text, cât şi al
paragrafelor. Cele mai obişnuite modificări ale formatării paragrafelor constau în aliniere,
spaţiere dublă, centrare, aliniere dreapta-stânga, numerotare şi adăugarea de marcaje de listă.

58
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

II.3.3. Modificarea fontului şi a dimensiunii acestuia


1. Selectaţi textul care trebuie formatat.
2. Executaţi clic pe butonul cu săgeată aflat lângă lista Font din bara de instrumente
Formatting (formatare) şi selectaţi un nume de font din lista autoderulantă (figura 5.1).
3. Executaţi clic pe butonul cu săgeată aflat lângă lista FontSize (dimensiunea fontului),
din bara de instrumente Formatting şi alegeţi o altă dimensiune.
Sau Executaţi clic pe dimensiunea curentă a fontului din bara de instrumente Formatting şi
scrieţi o altă dimensiune (figura 5.2.)
Sau Din meniul Format, selectaţi font şi apoi, în tabulatorul Font din caseta de dialog Font,
selectaţi un font din lista Font şi o dimensiune a acestuia din lista Size (figura 5.3).
9 Sugestii
ƒ Pentru a readuce textul selectat la fontul şi dimensiunea standard din paragraful respectiv,
selectaţi din nou textul şi apăsaţi tastele Crtl + Spacebar sau Ctrl + Shift + Z.
ƒ Pentru a mări dimensiunea fontului textului selectat, apăsaţi tastele Ctrl + Shift + >.
Pentru a micşora dimensiunea fontului a textului selectat, apăsaţi tastele Ctrl + Shift + <.

Figura 5.1 Lista autoderulantă de Figura 5.2 Lista


Figura 5.3 Caseta de dialog Font
fonturi Font Size

De reținut...
Tipurile de fonturi aflate la dispoziția utilizatorului țin de varianta de
Microsoft Office instalată, de tipul de imprimantă, etc. În această situație,
utilizarea unui font mai special poate avea câteva efecte negative, dintre care:
1. Inexistența diacriticelor;
2. Imposibilitatea păstrării fontului la trecerea pe un alt calculator care nu are
instalat fontul respectiv.

59
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

II.3.4. Caractere aldine, cursive şi subliniate


1. Selectaţi textul care trebuie formatat.
2. În bara de instrumente Formatting executaşi clic pe butonul Bold (aldin), Italic
(cursiv) sau Underline (subliniere) (figura 5.4).
Sau Din meniul Format, alegeţi Font şi apoi, în caseta de dialog Font, selectaţi un stil din
lista FontStyle. Pentru a modifica modul de subliniere, executaţi clic pe butonul cu
săgeată aflat lângă caseta de text Under-line şi apoi alegeţi o opţiune de subliniere din
listă (fig 5.5).
Sau Utilizaţi una dintre scurtăturile de la tastatură prezentate în Tabelul 5.1.

Figura 5.4 Butoanele Bold, Italic şi


Figura 5.5 Caseta de dialog Font
Underline
Tabelul 5.1
Scurtăturile de la Tastatură
Scurtătură de la tastatură Efect
Ctrl + B Aldin
Ctrl + I Cursiv
Ctrl + U Subliniere

De reținut...
Butoanele Bold, Italic şi Underline precum şi scurtăturile de la tastatură sunt
basculante. Utilizaţi-le o dată pentru a activa formatarea, iar a doua oară pentru a
o dezactiva.

II.3.5. Extinderea şi restrângerea spaţierii caracterelor


Spaţierea caracterelor se referă la spaţiul cuprins între literele din cadrul cuvintelor.
Puteţi mări sau micşora uniform acest spaţiu, pentru a extinde sau pentru a comprima textul.

60
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

ƒ Pentru a extinde sau restrânge spaţierea caracterelor:


1. Selectaţi textul care trebuie formatat
2. Din meniul Format, selectaţi Font
3. În tabulatorul Character Spacing
(spaţierea caractere-lor) din caseta de dialog
Font executaţi clic pe săgeata în sus sau în
jos, aflată lângă caseta de text By (cu),
pentru a extinde sau restrânge spaţierea
caracterelor (fig 5.6).

Figura 5.6. Caseta de dialog Font –


Tabulatorul Character Spacing
De reținut...
ƒ Un eşantion aflat în caseta Preview (previzualizare), din partea de jos a
tabulatorului arată spaţierea aleasă pentru caractere.
ƒ Pentru a readuce repede la normal textul extins sau comprimat, selectaţi-l
şi apoi apăsaţi tastele Ctrl + Spacebar sau Ctrl + Shift + Z.

Scrieţi textul de mai jos:


„Într-un document Word puteţi modifica atât aspectul caracterelor din
text, cât şi al paragrafelor. Cele mai obişnuite modificări ale formatării
paragrafelor constau în identare, spaţiere dublă, centrare, aliniere dreapta-stânga,
numerotare şi adăugarea de marcaje de listă.”
Formataţi textul astfel:
9 Fontul: Arial Narrow;
9 Mărimea fontului: 14;
9 Tipul caracterelor: Aldine şi cursive.
9 Spaţierea paragrafului: 1,5 linii.

61
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

II.3.6. Modificarea tipului de literă din text


Tipul de literă din text se referă la faptul că toate caracterele pot fi majuscule,
minuscule sau o combinaţie a acestora.
1. Selectaţi textul care trebuie formatat.
2. Apăsaţi tastele Shift + F3, pentru a bascula între opţiunile privind tipul de literă,
Sau Din meniul Format, alegeţi Change Case (modificarea tipului de literă) (figura 5.7).
Selectaţi o opţiune din caseta de dialog Change case (Figura 5.8).
Sau Din meniul Format selectaţi Font. În tabulatorul Font din caseta de dialog Font bifaţi
casetele de validare Small Caps (majuscule mici)sau All Caps (numai majuscule).
Executaţi clic pe oricare dintre ele pentru a o anula.

Figura 5.7 Opţiunea Change Case


Figura 5.8 Fereastra Change Case
din meniul Format

De reținut...
Pentru formatarea literei se pot utiliza și scurtăturile de la tastatură:
Scurtăturile de la Tastatură
Scurtătură de la tastatură Efect
Shift + F3 Parcurge ciclic opţiunile pentru tipul de literă
Ctrl + Shift + K Aplică opţiunea Small Caps
Ctrl + Shift + B Aplică opţiunea ALL CAPS
Ctrl + Spacebar Înlătură opţiunea Small Caps sau All Caps
anterior aplicată prin folosirea scurtăturilor de
la tastatură

62
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

II.3.7. Selectarea paragrafelor


Pentru a aplica formatări paragrafelor este necesar ca mai întâi să le selectaţi.
ƒ Pentru a selecta un paragraf pentru formatare
™ Executaţi clic oriunde în paragraf spre a-l desemna pentru formatare. Nu este necesar
să selectaţi întregul paragraf.
ƒ Pentru a selecta mai multe paragrafe pentru formatare
1. Executaţi clic oriunde în primul paragraf care trebuie formatat.
2. Ţineţi apăsat butonul mouse-ului şi trageţi până la ultimul paragraf care trebuie
formatat. Nu este necesar să selectaţi tot textul din paragrafe. Dacă selecţia ajunge
oriunde în cadrul unui paragraf, acesta va fi formatat.

De reținut...
Pentru a selecta repede mai multe paragrafe ţineţi apăsat butonul mouse-ului şi
trageţi în jos pe marginea din stânga paragrafelor.

II.3.8. Alinierea paragrafelor

II.3.8.1. Utilizarea riglei pentru a alinia paragrafele


Cea mai uşoară şi directă modalitate de a modifica alinierea paragrafelor constă în
tragerea marcajelor de aliniere din riglă.

Exemple
1. Executaţi clic sau selectaţi paragraful sau paragrafele care trebuie
formatate.

2. Trageţi marcajul de aliniere la stânga, pentru a stabili alinierea la stânga a


tuturor liniilor din cadrul paragrafului respectiv, cu excepţia primei linii.

Sau Trageţi simultan butonul dreptunghiular aflat dedesubtul marcajului de

63
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

aliniere la stânga, pentru a muta marcajul de aliniere a primei linii şi marcajul de


aliniere la stânga, păstrând poziţiile lor relative.
Marcajul de identare al primei linii
Marcajul de identare la stânga
Mutarea identării şi primei linii la stânga

3. Trageţi marcajul de aliniere la dreapta, pentru a stabili alinierea la


dreapta.

De reținut...
ƒ Executaţi clic într-un paragraf şi apoi analizaţi marcajele de aliniere din
riglă pentru a verifica setările de aliniere corespunzătoare acestuia.
ƒ Executaţi clic pe butonul Increase Indent (mărirea alinierii), din bara de
instrumente Formatting, pentru a mări alinierea din stânga cu jumătate de
inch:
Decrease Indent

Increase Indent

ƒ Executaţi clic pe butonul Decrease Indent pentru a micşora alinierea


stânga cu jumătate de inch.

II.3.8.2. Stabilirea unei alinieri diferite pentru prima linie


Puteţi stabili o aliniere specială pentru prima linie de paragraf. Această caracteristică
permite fie crearea unei prime linii aliniate, fie o aliniere „agăţată”, în care prima linie începe
mai la stânga faţă de celelalte linii de paragraf.

64
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

Exemple
ƒ Pentru a modifica alinierea primei linii
1. Executaţi clic într-un paragraf sau selectaţi-l pentru a fi formatat:

2. Trageţi marcajul de aliniere al primei linii la dreapta pentru a modifica


doar alinierea acesteia.

De reținut...
ƒ Trageţi marcajul de aliniere a primei linii la stânga faţă de marcajul de
aliniere la stânga, pentru a crea o aliniere „agăţată”.

II.3.8.3. Alinierea cu ajutorul casetei de dialog Paragraph


Exemple
ƒ Pentru a preciza alinierile folosind caseta de dialog Paragraph
1. Selectaţi paragraful sau paragrafele care trebuie formatate.
2. Din meniul Format alegeţi opţiunea Paragraph.

3. În tabulatorul Idents and Spacing (identări şi spaţieri) din caseta de

65
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

dialog Paragraph modificaţi setările pentru alinierea Left (stânga) şi


Right (dreapta), executând clic pe săgeţi sau dublu-clic pe setările
curente şi scriind o valoare de înlocuire.

4. Dacă doriţi alinierea primei linii sau o aliniere „agăţată”, selectaţi


opţiunea First Line sau Hanging din lista auto-derulantă Special. Apoi
puteţi stabili valoarea alinierii în caseta By.

Să ne reamintim...
Alinierile sunt măsurate faţă de marginea din stânga, respectiv din dreapta.

II.3.9. Spaţierea dublă a paragrafelor

Să ne reamintim...
Implicit, paragrafele sunt spaţiate la un rând.

ƒ Pentru a spaţia paragrafele la două rânduri


1. Selectaţi paragraful sau paragrafele care trebuie formatate.
2. Apăsaţi tastele Ctrl +2 (figura 5.9).

66
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

Sau Din meniul Format alegeţi Paragraph şi apoi selectaţi opţiunea Double din lista
autoderulantă Line Spacing (spaţierea liniilor) (figura
5.10).
9 Sugestii
ƒ Apăsaţi tastele Ctrl + 1 pentru a reduce un paragraf
selectat la formatul cu spaţiere la un rând.
ƒ Din lista autoderulantă Line Spacing din caseta
Paragraph puteţi alege spaţierea şi la 1.5 linii sau
puteţi stabili spaţierea exactă în puncte, prin
alegerea opţiunii Exactly. În caseta intitulată At (la)
executaţi clic pe săgeţi pentru a modifica numărul
Figura 5.10 Lista Line Spacing de puncte din spaţiere sau introduceţi o valoare
nouă.

II.3.10. Centrarea & alinierea dreapta–stânga a paragrafelor


Paragrafele pot fi centrare orizontal faţă de marginea din stânga şi cea din dreapta a
paginii (figura 5.10).
Exemple
ƒ Pentru a centra sau a alinia stânga-dreapta paragrafele
1. Selectaţi paragraful sau paragrafele care trebuie formatate.
2. Din meniul Format, alegeţi Paragraphs şi apoi executaţi clic pe opţiunea
Justify (stânga-dreapta) din lista autoderulantă Alignament (aliniere).
Sau Executaţi clic pe butonul Center din bara de instrumente Formatting.

67
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

De reținut...
ƒ Apăsaţi tastele Ctrl +E pentru a centra, respectiv Ctrl + J pentru a alinia
stânga-dreapta paragrafele.
ƒ Pentru a reduce un paragraf la alinierea standard la stânga (aliniere după
marginea din stânga şi franjurat la dreapta), executaţi clic pe butonul Align
Left din bara de instrumente Formatting sau apăsaţi tastele Ctrl +L.
ƒ Paragrafele care sunt identate nu vor fi centrate adecvat aşa că nu uitaţi să
eliminaţi identările înainte de a încerca să eliminaţi paragrafele.
ƒ Pentru a linia paragrafele faţă de marginea din dreapta, executaţi clic pe
butonul Align Right (aliniere la dreapta) sau apăsaţi tastele Ctrl +R.

Rezumat
Unitatea curentă de învățare oferă informații legate de modul de stabilire
a tipului de scris, a dimensiunii acestuia, a modului de aliniere a scrisului pe
pagina activă de lucru. Prezenta unitate, ca de altfel toate celelalte orientate pe
mediul Microsoft Word, este structurată astfel încât informația să parvină prin
exemple concrete, modul de furnizare al informațiilor fiind unul orientat pe
imagini ale ferestrelor ce trebuie modificate.

Test de evaluare a cunoştinţelor


Testul trebuie inclus în Dosarul de Teste
Pentru toate cerințele de mai jos textul este următorul:
Temă
„ Vol. al II-lea Tehnologii şi echipamente neconvenţionale
II. 1.Sisteme de comandă ale maşinilor de prelucrat
electrochimic
II.1.1. Echipamente neconvenţionale
II.1.1.1 Maşini prelucrătoare
II.1.2. Consideraţii generale
După cum s-a văzut în capitolele precedente, metalul este
dizolvat din piesa de lucru, în timpul trecerii prin electrolit a unui
curent electric de intensitate mare. Curgerea de electrolit din
interstiţiu înlătură produsele rezultate în urma dizolvării anodice
precum şi hidrogenul rezultat din reacţiile chimice.
Catodul, care are forma apropiată de cea de prelucrare, produce
o imagine în oglindă în anodul care reprezintă piesa de prelucrat.
Curgerea electrolitului, în şi afară din cuva de lucru, este realizată la
viteze mari, specifice regimului de curgere turbulent.
Un sistem tipic de prelucrare prin eroziune electrochimică este

68
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

compus din trei subsisteme importante: maşina propriu-zisă, sursa de


alimentare cu energie electrică, şi sistemul de circulare al
electrolitului.
Rezolvarea acestei probleme (de extrem) în toată amploarea sa
este în realitate foarte dificilă, datorită numărului mare de
componente ale vectorilor implicaţi şi multiplelor interacţiuni dintre
ele, unele incomplet cunoscute, necesitând utilizarea calculatoarelor
analogice şi numerice.”

Prelucrați textul de mai sus conform cerințelor:


1. Setări generale ale paginii: A4, cu margini de: Top:2.5; Bottom: 2.5; Left:
3; Right: 3
2. Dacă nu se precizează o altă setare pentru aliniatul principal, acesta va fi
făcut, pentru toate paragrafele, la 1.5 faţă de marginea din stânga a paginii.
3. Paragraful 1: „vol. al II-lea...” Arial, 16, B, I, , uppercase, centrat, extins la
3
4. Paragraful 2: „II.1...” Arial, 14, B, I, title case, centrat
5. Paragraful 3: „II.1.1...” Arial, 12, B, sentence case, aliniat la 2.6, restrâns la
1.4
6. Paragraful 4: „II.1.1.1. maşini …” Arial, 12, I, sentence case, aliniat la 3.2,
cu un spaţiu înainte de paragraf de 6pt, iar după paragraf de 9 pt.
7. Paragraful 5:„II.1.2. consideraţii…” Arial, 11, subliniat cu două linii,
centrat
8. Paragraful 6: „După cum... chimice” Arial, 11, I, la 1.5 linii, paragraf
aliniat faţă de marginile din stânga şi dreapta ale paginii la 2.6.
9. Paragraful 7: „Catodul, ... turbulent” Times New Roman, 12, scris la o
distanţă între linii, multiplu de 2.3.
10. Paragraful 8: „Un sistem...electrolitului” Times New Roman, 14, gravat cu
negru, având prima linie aliniată la 3.2, alinierea la stânga a paragrafului
fiind făcută la 2.1.
11. Paragraful 9: „Rezolvarea...numerice” Arial, 14, expresia de extrem să fie
poziţionată mai sus decât restul liniei cu 4 pt.

69
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

Unitatea de învăţare II.4. Formatări speciale ale textului

Cuprins
Unitatea de învăţare II.4. Formatări speciale ale textului ........................................................ 70
II.4.1. Introducere ................................................................................................................. 70
II.4.2. Competenţele unităţii de învăţare .............................................................................. 70
II.4.3. Configurarea tabulatorilor ......................................................................................... 71
II.4.4. Marcarea paragrafelor................................................................................................ 72
II.4.4.1. Adăugarea marcajelor în paragraf ...................................................................... 72
II.4.4.2. Numerotarea paragrafelor ................................................................................... 73
II.4.5. Stiluri ......................................................................................................................... 75
II.4.5.1. Alegerea unui stil de text .................................................................................... 75
II.4.5.2. Crearea unui stil de paragraf ............................................................................... 76
II.4.5.2. Modificarea unui stil de paragraf........................................................................ 77
Rezumat ................................................................................................................................ 78
Test de autoevaluare a cunoştinţelor .................................................................................... 79

II.4.1. Introducere
Foarte multe dintre documentele ce necesită a fi realizate conțin elemente
de marcare, de poziționare specială sau un cuprins.
Microsoft Word oferă posibilitatea marcării unor paragrafe prin simboluri/
semne grafice sau numerotare. În cazul scrierii unor documentații tehnice existența
unor ecuații va necesita, pe lângă scrierea acestora, poziționarea acestora în
paragraf. O modalitatea facilă de realizare a acestui lucru este utilizarea
tabulatorilor. Orice proiect, lucrare implică crearea unui cuprins. Acest lucru poate
fi realizat manual, prin scrierea fiecărui titlul ce compune respectivul cuprins, sau
automat. Pentru a genera orice fel de scriere automată sau cuprins automat este
necesară utilizarea stilurilor.
Elementele prezentate mai sus sunt incluse în prezenta unitate de învățare,
formând un capitol distinct numit „formatări speciale”.

II.4.2. Competenţele unităţii de învăţare


După parcurgerea prezentei unități de învățare, atât din punct de vedere
teoretic cât și practic, studenții vor fi capabili să:
– marcheze grafic/numeric un paragraf;
– lucreze cu elementele de tip tabulator;
– utilizeze și creeze noi tipuri de stiluri.

Durata medie de parcurgere a unităţii șase de învăţare este de 3 ore.

70
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

II.4.3. Configurarea tabulatorilor


Puteţi utiliza tabulatoarele pentru a alinia estetic textul şi numerele pe coloane. Etapele
ce trebuie parcurse sunt prezentate mai jos.
1. Selectaţi paragraful sau paragrafele în care doriţi să adăugaţi tabulatoare.
2. Executaţi clic pe butonul de aliniere a tabulatoarelor, dacă doriţi să modificaţi tipul de
tabulator (figura 6.1). În tabelul 6.1 sunt prezentate setările de aliniere a tabulatoarelor.
3. Executaţi clic pe riglă pentru a fixa un tabulator de tipul afişat pe butonul de aliniere a
tabulatoarelor (figura 6.2).
4. Executaţi clic din nou într-un loc diferit din riglă pentru a fixa un alt tabulator de
acelaşi tip.
Sau Executaţi clic pe butonul de aliniere a tabulatoarelor pentru a selecta un alt tip de
tabulator, înainte de a executa clic pe riglă, pentru a fixa tabulatorul.
Butonul de aliniere a tabulatoarelor

Figura 6.1 Marcajul de aliniere indică tipul de tabulator


pe care-l puteţi adăuga prin executarea unui clic pe riglă

Figura 6.2 Executaţi clic pe riglă, pentru a fixa un tabulator

Tabelul 6.1
Configuraţiile de aliniere a tabulatoarelor
Simbol Aliniere

Tabulatorul de aliniere la stânga

Tabulatorul de aliniere pe centru

Tabulatorul de aliniere la dreapta

Tabulatorul de aliniere zecimală

Tabulatorul bară

71
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

De reținut...
ƒ Tabulatorul prestabilit este aliniat la stânga.
ƒ Pentru a şterge un tabulator trageţi-l în sus în afara riglei.
ƒ Pentru a modifica setările tabulatoarelor, selectaţi paragrafele relevante şi
apoi trageţi marcajele de tabulare la stânga sau la dreapta de-a lungul riglei.

II.4.4. Marcarea paragrafelor

II.4.4.1. Adăugarea marcajelor în paragraf


Prin adăugarea marcajelor în paragraf puteţi evidenţia propoziţii sau crea o listă de
articole fără nici o ordine anumită. Pentru a ordona articolele evidenţiate, puteţi atribui
paragrafelor numere.
ƒ Pentru a adăuga paragrafelor marcaje prestabilite
1. Selectaţi paragraful sau paragrafele care trebuie formatate.
2. Executaţi clic pe butonul Bullets (marcaje) din bara Formatting, pentru a aplica
paragrafelor marcaje prestabilite (figurile 6.3 şi 6.4).
Butonul Bullets

Butonul Numbering

Figura 6.3 Butoanele


Figura 6.4 Paragrafe cu marcaje
Bullets şi Numbering

ƒ Pentru a alege o altă formă a marcajului


1. Selectaţi paragraful sau paragrafele care
trebuie formatate.
2. Din meniul Format alegeţi opţiunea Bullets
and Numbering (marcaje şi numerotare).
3. În tabulatorul Bulleted din caseta de dialog
Bullets and Numbering, executaţi clic pe
unul dintre panourile mari pentru a alege o
Figura 6.5 Tabulatorul Bullets formă de marcaj (figura 6.5).

72
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

De reținut...
ƒ Pentru a elimina marcajele, selectaţi paragrafele cu marcaje şi apoi
executaţi clic din nou pe butonul Bullets.
ƒ Pentru a fixa dimensiunea marcajelor, distanţa lor faţă de text şi alte
opţiuni, executaţi clic pe butonul Customize din tabulatorul Bulleted aflat în
caseta de dialog Bullets and Numbering şi introduceţi informaţiile dorite.

II.4.4.2. Numerotarea paragrafelor


Pentru a crea o listă ordonată puteţi atribui paragrafelor numere.
ƒ Pentru a numerota paragrafele
1. Selectaţi paragraful sau paragrafele care trebuie formatate.
2. Executaţi clic pe butonul Numbering (numerotare) din bara Formatting, pentru a
numerota paragrafele (figurile 6.6. şi 6.7).
ƒ Pentru a specifica un alt stil de numerotare
1. Selectaţi paragraful sau paragrafele care trebuie formatate.
2. Din meniul Format alegeţi opţiunea Bullets and Numbering.
3. În tabulatorul Numbered din caseta de dialog Bullets and Numbering, executaţi clic pe
unul dintre panourile mari pentru a alege un stil de numerotare (fig. 6.7).

Figura 6.6. Paragrafe numerotate Figura 6.7. Tabulatorul Numbering

De reținut...
ƒ Pentru a elimina numerele, selectaţi paragrafele numerotate şi apoi executaţi
clic din nou pe butonul Numbering sau alegeţi opţiunea Bullets and
Numbering din meniul Format şi executaţi clic pe panoul None (nici unul)
din tabulatorul Numbered al casetei de dialog Bullets and Numbering.

73
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

ƒ Pentru a stabili stilul de numerotare, distanţa faţă de text şi alte opţiuni


executaţi clic pe butonul Customize din tabulatorul Numbered al casetei de
dialog Bullets and Numbering şi modificaţi setările existente.

Exemplu
Să se numeroteze paragrafele:
Schema bloc generală a sistemului de comandă şi reglare a deplasării
electrodului sculă, conceput în concordanţă cu principiile prezentate anterior,
este redată în figura 3.3, în care putem pune în evidenţă două subsisteme:
subsistemul mecanic şi subsistemul electronic de comandă şi reglare.
Mecanismul de deplasare a electrodului sculă este alcătuit din: MEPP -
motor electric pas cu pas; RM - reductor melcat; SB - şurub cu bile; PA -
pinolă pentru deplasarea electrodului sculă ES.
Dispozitivul de simulare a prelucrării electrochimice se compune din
următoarele elemente: ES - electrodul sculă; P - piesa de prelucrat; CC - caseta
de contrapresiune; K - camă excentric; MR - motoreductor.

1. Se selectează textul
2. Se apasă butonul de numerotare (figura 6.3)
3. Se selectează tipul de numerotare
4. OK (rezultatul fiind):

Scrieţi textul de mai jos:


„Tehnologii şi echipamente neconvenţionale
Sisteme de comandă ale maşinilor de prelucrat electrochimic
Echipamente neconvenţionale
Maşini prelucrătoare
Consideraţii generale”
Realizați numerotarea paragrafelor astfel încât, la final, textul să arate
conform figurii:

74
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

II.4.5. Stiluri
Prin crearea unui stil, puteţi specifica o combinaţie prestabilită de opţiuni de
formatarea pentru text, cum ar fi fonturi, identările paragrafelor şi caracterele aldine. De
exemplu, în stilul numit Heading (titlu) puteţi specifica informaţiile despre formatarea
paragrafelor care doriţi să apară ca titlu.
Pentru a formata un paragraf ca titlu, pur şi
simplu selectaţi şi alegeţi stilul Heading
din lista de stiluri pe care aţi creat-o pentru
documentul respectiv (figura 6.8).

Stilurile de paragraf, care sunt


atribuite întregului paragraf, aplică atât
formatarea fonturilor, cât şi a paragrafelor.

Figura 6.8 Lista de stiluri disponibile


pentru documentul curent

II.4.5.1. Alegerea unui stil de text


Implicit, paragrafele sunt formatate folosind setările din stilul normal, dar dvs. puteţi
aplica orice alt stil din lista Style. Dacă stilul dorit nu este disponibil pe listă, atunci puteţi crea
unul nou.
Exemplu
ƒ Pentru a alege un stil din lista Style
1. Selectaţi caracterele sau paragrafele care trebuie paragrafele (fig. 6.9).
Puteţi fie să evidenţiaţi caracterele, fie să executaţi pur şi simplu clic în
para-graful pe care doriţi să-l formataţi, pentru poziţio-narea punctului de
inserţie.

Figura 6.9 Selectaţi caracterele sau paragrafele care trebuie formatate

75
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

2. În bara de instrumente Formatting executaţi clic pe butonul cu săgeată


aflat lângă caseta Style, pentru a derula lista de stiluri (figura 6.8).
3. Alegeţi un nume de stil din listă. Textul selectat este formatat automat în
concordanţă cu stilul specificat (6.10).

Figura 6.10 Textul selectat a fost formatat cu un nou stil de text

De reținut...
ƒ Stilurile de paragraf sunt indicate printr-un semn de paragraf aflat în
panoul din dreapta numelui stilului; caracterele sunt indicat printr-un a.
ƒ Pentru a vizualiza lista de stiluri în panoul Task Panel, derulaţi lista de
stiluri şi executaţi clic pe opţiunea More, aflată în partea de jos a listei
(figura 6.11).

Figura 6.11 Panoul Task Panel cu lista de stiluri

II.4.5.2. Crearea unui stil de paragraf


Fiecare document Word începe cu un set de stiluri de bază. Pentru a atribui
paragrafelor alte formatări, puteţi crea stiluri personalizate.
Exemplu
1. Aplicaţi formatarea fonturilor şi paragrafelor într-un paragraf şi apoi

76
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

lăsaţi paragraful selectat (sau lăsaţi punctul de inserţie în paragraf)


(figura 6.12).
Fiecare document Word începe cu un set de stiluri de bază. Pentru a atribui
paragrafelor alte formatări, puteţi crea stiluri personalizate.
Figura 6.12 Paragraf formatat şi selectat

2. În lista Style din bara de instrumente Formatting, executaţi clic pe


numele stilului curent, pentru a-l evidenţia (figura 6.13).

Figura 6.13 Selectarea stilului curent al paragrafului

3. Scrieţi peste numele de stil curent pentru a-l înlocui cu un nou nume de
stil şi apăsaţi tasta Enter (figura 6.14).

Figura 6.14 Schimbarea numelui stilului existent

De reținut...
ƒ Puteţi crea un stil şi folosind comanda Style din meniul Format.
ƒ Stilurile pe care le creaţi sunt păstrate în document atunci când salvaţi
fişierul.

II.4.5.2. Modificarea unui stil de paragraf


Atunci când revizuiţi formatarea dintr-un stil de paragraf, fiecare paragraf în care a
fost aplicat stilul respectiv preia formatarea modificată.
Exemplu
1. Efectuaţi clic pe butonul Styles and Formatting (stiluri şi formatări) din bara
Formatting pentru a deschide panoul Task Panel (figura 6.11).
2. Executaţi clic pe butonul drept al mouse-ului în dreptul stilului din panoul
Task Panel pe care doriţi să-l modificaţi şi efectuaţi clic pe opţiunea Modify
(modificare) (fig 6.15).
3. În caseta de dialog Modify Style stabiliţi noile atribute ale stilului (figura

77
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

6.16).

Figura 6.15 Cu butonul dreapta al Figura 6.16 Caseta de dialog Modify


mouse-ului se poate modifica un Style
stil

De reținut...
ƒ Nu puteţi utiliza această tehnică pentru a redefini stilul normal.
ƒ Dar puteţi deschide panoul Task Panel prin alegerea opţiunii Styles and
Formatting din meniul Format.

Rezumat
Definiție: Tabulatorii sunt instrumente de control al alinierii pe orizontală a
textului dintr-un document. În mod normal, la apăsarea tastei TAB
cursorul se deplasează din 1,27 cm în 1,27 cm. Cu ajutorul
tabulatorilor se poate modifica poziția de salt a tastei TAB.
Definiție (http://office.microsoft.com/ro-ro/word/HP051895631048.aspx): Un
stil este un set de caracteristici de formatare care se pot aplica unui
text, unor tabele sau unor liste din document pentru a le modifica
rapid aparențelor. Când aplicați un stil, aplicați un grup întreg de
formate printr-o singură acțiune simplă. De exemplu, în loc să
formatați titlul prin trei acțiuni separate, pentru font Arial de 16 pt,
aliniat la centru, ajungeți la același rezultat printr-o singură acțiune,
aplicând stilul Titlu.
Tipuri de stiluri pe care aveți posibilitatea de a le crea și aplica:

78
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

– Stilul de paragraf controlează toate aspectele formei paragrafului,


cum ar fi alinierea textului, tabulatorii, spațierea liniilor, bordurile și
poate include formatarea caracterelor.
– Stilul de caracter afectează textul selecta din cadrul paragrafului,
cum ar fi fontul sau dimensiunea textului și formatele aldine sau
cursive.
– Stilul de tabel furnizează un aspect consistent bordurilor, umbririlor,
alinierii și fonturilor din tabele.
– Stilul de listă aplică alinieri, numerotări sau marcatori fonturi
similare unor liste.

Test de autoevaluare a cunoştinţelor


1. Utilizând textul de mai jos creați un cuprins manual, având textul aliniat
estetic, iar în dreapta aliniată numerotarea paginilor. Textul titlurilor și
paginația trebuie să fie separate de linie punctată.
2. Plecând de la textul de mai jos, modificați-l astfel încât fiecare paragraf
să reprezinte un stil (cu numerotare). Generați un cuprins automat.
„ Vol. al II-lea Tehnologii şi echipamente neconvenţionale
II. 1.Sisteme de comandă ale maşinilor de prelucrat
electrochimic
II.1.1. Echipamente neconvenţionale
II.1.1.1 Maşini prelucrătoare
II.1.2. Consideraţii generale”
Rezolvare
1.
a. Se selectează textul
b. Se alege din setul de tabulatori, cel de dreapta și se poziționează la
limita dreaptă a paginii active de lucru:

c. Se face dublu-click pe tabulator și, în fereastra deschisă se


particularizează zona de leader cu linie punctată și apoi se
confirmă instrucțiunea prin Set

79
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

d. Se apasă tasta TAB la fiecare sfârșit de rând și se trece paginația.

2.
a. Se șterge numerotarea paragrafelor
b. Se deschide fereastra de stiluri și se începe particularizarea
stilurilor de tip Heading

c. Se inserează numerotarea pentru fiecare paragraf, pornind de la


primul pentru care trebuie să existe și cuvântul Volumul al….-lea

80
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

Se poate observa că, aplicarea numerotării asociată stilurilor Heading determină


numerotarea imediată a tuturor paragrafelor. Rezultatul va fi:

d. Din mediul Insert se alege opțiunea References…, iar apoi Table


of Contents. Fereastra care se deschide permite selectarea
nivelului titlurilor ce se doresc incluse în cuprins, modul de
afișare, marcarea distanței între text și numărul paginii.

81
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

În final se ajunge la un cuprins automat care are avantajul link-ului între linia din
cuprins și titlul din document (link realizat prin Crtl+click stânga).

82
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

Unitatea de învăţare II.5. Tabele și ecuații

Cuprins
Unitatea de învăţare II.5. Tabele și ecuații ............................... Error! Bookmark not defined.
II.5.1. Introducere ................................................................. Error! Bookmark not defined.
II.5.2. Competenţele unităţii de învăţare .............................. Error! Bookmark not defined.
II.5.3. Crearea tabelelor ........................................................ Error! Bookmark not defined.
II.5.3.1. Începerea unui tabel ............................................ Error! Bookmark not defined.
II.5.3.2. Desenarea unui tabel ........................................... Error! Bookmark not defined.
II.5.3.3. Trasarea unui tabel complex ............................... Error! Bookmark not defined.
II.5.3.4. Introducerea datelor în tabel ............................... Error! Bookmark not defined.
II.5.3.5. Alinierea datelor în tabel .................................... Error! Bookmark not defined.
II.5.3.6. Totalizarea datelor numerice .............................. Error! Bookmark not defined.
II.5.3.7. Ștergerea datelor dintr-un tabel .......................... Error! Bookmark not defined.
II.5.3.8. Inserarea rândurilor și a coloanelor .................... Error! Bookmark not defined.
II.5.3.9. Unirea celulelor .................................................. Error! Bookmark not defined.
II.5.3.10. Activarea chenarelor și a umbrelor ................... Error! Bookmark not defined.
II.5.3.11. Transformarea textului în tabel......................... Error! Bookmark not defined.
II.5.4. Inserarea și formatarea ecuațiilor .............................. Error! Bookmark not defined.
Rezumat ................................................................................ Error! Bookmark not defined.
Test de evaluare a cunoştinţelor ........................................... Error! Bookmark not defined.

II.5.1. Introducere
Scrierea textelor tehnice implică crearea unor tabele și inserarea ecuațiilor
în text. Microsoft Word oferă o gamă largă de șabloane de tabele ce pot fi incluse
în text, dar în același timp, lasă liber utilizatorul să-și particularizeze singur
tabelul.
Scrierea ecuațiilor implică existența Editorului de ecuații, care, în mod
normal, se instalează automat odată cu instalarea pachetului Office și care permite
setări legate de tipul fontului și dimensiunea acestuia, astfel încât ecuațiile să se
încadreze estetic în contextul întregului document.

II.5.2. Competenţele unităţii de învăţare


După parcurgerea prezentei unități de învățare, atât din punct de vedere
teoretic cât și practic, studenții vor fi capabili să:
– creeze, modifice și șteargă tabele;
– insereze și să particularizeze ecuații

Durata medie de parcurgere a unităţii șapte de învăţare este de 2 ore.

83
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

II.5.3. Crearea tabelelor


II.5.3.1. Începerea unui tabel
Puteţi crea structura tabelului înainte de a introduce text sau puteţi transforma în tabel
textul deja scris. Există o modalitate de a crea structura unui tabel simplu şi alta pentru a crea
un tabel complex. Etapele creării unei structuri simple de tabel sunt prezentate mai jos.
1. Poziţionaţi punctul de inserţie unde doriţi să apară tabelul.
2. Executaţi clic pe butonul Insert Table din bara Standard (figura 7.1).
Butonul Insert Table

Figura 7.1. Butonul Insert Table din bara Standard


3. Trageţi spre dreapta pentru a stabili numărul de coloane şi în jos pentru numărul de
rânduri pe care doriţi să le aibă tabelul (fig.7.2). Va apărea un tabel neformatat (fig.7.3).

Figura 7.3 Noul tabel neformatat


Figura 7.2 Dimensiunile tabelului

Sau
1. Poziţionaţi punctul de inserţie unde doriţi să
apară tabelul.
2. Din meniul Table alegeţi Insert.
3. În caseta de dialog Insert specificaţi numărul
de coloane şi de rânduri (fig. 7.4).

Figura 7.4 Caseta Insert Table

De reținut...
ƒ Puteţi aplica tabelului opţiunea AutoFormat, pe care o puteţi modifica
oricând prin executarea unui clic oriunde în cadrul tabelului şi alegerea
opţiunii TableAutoFormat din meniul Table.

84
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

II.5.3.2. Desenarea unui tabel


De asemenea, puteţi desena un tabel, pentru a crea repede o structură complexă a
acestuia. Pașii ce trebuie parcurși pentru desenarea unui tabel sunt prezentați mai jos.
1. Din meniul Table alegeţi opţiunea Draw table (desenare tabel).
Va apărea caseta de dialog Tables and Borders (tabele şi chenare) (figura 7.5).
2. Executaţi clic pe butonul Draw Table din bara de instrumente şi trageţi schiţa de tabel
în document, ţinând apăsat butonul mouse-ului până unde doriţi să fie unul dintre
colţuri, apoi deplasaţi indicatorul mouse-ului şi trageţi în diagonală spre colţul opus,
după care eliberaţi tasta mouse-ului (figura 7.6).
3. Continuaţi să utilizaţi instrumentul Draw Table pentru a trasa chenarele (marginile)
celulelor (fig. 7.7).

Figura 7.5 Bara de instrumente Tables and Borders

Figura 7.6 Trasarea limitelor unui tabel

Figura 7.7 Trasarea limitei unei coloane

De reținut...
ƒ Pentru a şterge o margine a unei celule, executaţi clic pe instrumentul
Erase (gumă) şi trageţi de-a lungul liniei pe care doriţi să o ştergeţi (figura
7.8).

85
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

Figura 7.8 Ştergerea unei linii


ƒ Pentru a trasa linii colorate, alegeţi opţiunea BorderColor (culoarea
chenarului).
ƒ Puteţi trasa tabele în interiorul altor tabele folosind instrumentul Draw
Table.

II.5.3.3. Trasarea unui tabel complex


Crearea tabelelor complexe implică modificarea elementelor implicite generate fie
prin inserare de tabel (v. § II.5.3), fie prin desenarea acestuia (v. § II.5.3). Facilitățile de
modificare sunt prezentate mai jos prin câteva exemple.
Exemple
ƒ Pentru a muta o linie. Executaţi clic pe linia respectivă şi trageţi-o în
noua poziţie (fig. 7.9).

Figura 7.9 Mutarea unei linii


ƒ Pentru a egaliza înălţimile sau lăţimile coloanelor
1. Executaţi clic în afara tabelului pentru a elibera selecţia instrumentului.
2. Executaţi clic şi selectaţi celulele pe care doriţi să le modificaţi (ţineţi
apăsată tasta Ctrl pe măsură ce executaţi clic pe celule, pentru a le
selecta pe cele care nu sunt adiacente).
3. Executaţi clic fie pe butonul Distribute Rows Evenly (distribuirea egală
a rândurilor), fie pe butonul Distribute Columns Evently (distribuirea

86
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

egală a coloanelor), din bara de instrumente Tables and Borders


(figura 7.10).

Figura 7.10 Distribuirea egală a rândurilor


ƒ Pentru a stabili exact înălţimea rândurilor sau lăţimea coloanelor
1. Selectaţi celulele pe care doriţi să le modificaţi (figura 7.11).
2. Din meniul Table selectaţi opţiunea Table Properties. În caseta de
dialog Table Properties introduceţi în casetele de text din tabulatorul
Row, Column sau Cell (rând, coloană sau celulă) valorile pe care doriţi
să le utilizaţi – sau folosiţi săgeţile pentru a alege valori predefinite
(figura 7.12).

Figura 7.11 Modificarea celulelor


Figura 7.12 Tabulatorul Column
selectate

II.5.3.4. Introducerea datelor în tabel


1. Executaţi clic într-o celulă şi apoi scrieţi pentru a insera datele.
Pe măsură ce scrieţi, punctul de inserţie se deplasează în cadrul celulei, iar rândul va
deveni mai înalt, dacă trebuie să cuprindă mai multe linii de text.
2. Apăsaţi tasta Tab pentru a trece la celula din dreapta şi scrieţi textul în celulă.

87
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

3. Continuaţi să apăsaţi tasta Tab după ce terminaţi cu fiecare celulă.


4. Atunci când terminaţi introducerea textului în ultima celulă din tabel, apăsaţi tasta Tab
pentru a crea un nou rând în tabel.
De reținut...
ƒ Atunci când ajungeţi la celula aflată în extremitatea din dreapta, prin
apăsarea tastei Tab se mută punctul de inserţie pe rândul următor.
ƒ Apăsaţi tastele Shift + Tab pentru a vă muta înapoi cu o celulă.
ƒ Dacă o celulă conţine deja text, prin apăsarea tastei Tab pentru a trece la
celula respectivă, se selectează şi textul.

II.5.3.5. Alinierea datelor în tabel


Într-un tabel datele pot fi aliniate atât orizontal cât și vertical, alinierile realizându-se,
în principiu, similar cu cele de paragraf. În plus, se poate schimba orientarea textului dintr-un
tabel. În continuare sunt prezentate câteva exemple care evidențiază modul concret de aplicare
a acestor facilități.
Exemple
ƒ Pentru a alinia datele vertical sau orizontal în cadrul celulelor
1. Selectaţi celulele pe care doriţi să le aliniaţi.
2. Executaţi clic pe alinierea adecvată din lista derulantă Alignament din
bara de instrumente Tables and Borders (figura 7.13).

Figura 7.13 Butonul Align Center (aliniere centrată)

ƒ Pentru a schimba orientarea datelor din cadrul celulelor


1. Selectaţi celulele pe care doriţi să le orientaţi.
2. Executaţi clic pe instrumentul Change Text Directiojn (modificarea
direcţiei textului, din bara de instrumente Tables and Borders) (fig.
7.14).

88
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

Figura 7.14 Modificarea direcţiei textului

De reținut...
ƒ Pentru a comuta între cele trei direcţii posibile ale textului executaţi clic pe
instrumentul Change Text Direction.

II.5.3.6. Totalizarea datelor numerice


ƒ Pentru a totaliza automat datele dintr-o coloană
1. Executaţi clic în celula aflată
sub numerele care trebuie
însumate.
2. Executaţi clic pe butonul
AutoSum din bara de instrumente
Figura 7.15 Utilizarea instrumentului AutoSum Tables and Borders (fig. 7.15).

De reținut...
ƒ Programul Word însumează întreaga coloană. Pentru a efectua o sumă
parţială a datelor dintr-o coloană inseraţi temporar un rând gol.
ƒ Pentru a efectua calcule mai complexe cu valorile dintr-un tabel executaşi
clic într-o celulă goală şi inseraţi o formulă, alegând opţiunea Formula din
meniul Table.

89
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

II.5.3.7. Ștergerea datelor dintr-un tabel


Pentru a şterge date dintr-un tabel puteţi înlătura cuprinsul unei celule prin selectarea
textului şi ştergerea acestuia; de asemenea, puteţi şterge celule, rânduri şi coloane.

ƒ Pentru a şterge celule dintr-un tabel


1. Selectaţi celulele pe care doriţi să le ştergeţi.
2. Din meniul Table alegeţi opţiunea Delete şi apoi Cells din submeniul Delete (figura
7.16).
3. În caseta de dialog Delete Cells (ştergerea celulelor) selectaţi o opţiune pentru a şterge
anumite celule şi a muta celulele rămase în sus sau la stânga – sau optaţi pentru
ştergerea unor rânduri sau coloane întregi (figura 7.17).

Figura 7.17 Caseta


DeleteCells
Figura 7.16 Opţiunea Cells a submeniului Delete

De reținut...
ƒ Pentru a şterge un întreg tabel, selectaţi opţiunea Table din submeniul
Delete (figura 7.18) sau trageţi cursorul peste toate celulele pentru a
selecta întregul tabel. Apoi executaţi clic pe butonul Cut (tăiere) din bara
de instrumente Standard sau selectaţi opţiunea Cut din meniul Edit.

Figura 7.18 Liniile selectate (v. Fig. 7.16) au fost şterse

II.5.3.8. Inserarea rândurilor și a coloanelor


ƒ Pentru a insera un rând
1. Executaţi clic într-o celulă acolo unde doriţi noul rând (figura 7.19).

90
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

2. Din meniul Table selectaţi opţiunea Insert şi apoi alegeţi Rows Below (rânduri dedesubt)
din submeniul Insert (figurile
7.20 şi 7.21).

Figura 7.19 Plasaţi punctul de inserţie pentru


a adăuga un rând

Figura 7.20 Opţiunea Rows Below din submeniul Insert

Figura 7.21 Un rând gol inserat în tabel

ƒ Pentru a insera o coloană


1. Poziţionaţi indicatorul mouse-ului în partea de sus a coloanei unde doriţi noua
coloană. Va apărea o săgeată mare în jos.
2. Executaţi clic în timp ce este vizibilă săgeata în jos, pentru a selecta coloana (fig. 7.22)
3. Din meniul Table alegeţi submeniul Insert şi apoi selectaţi una dintre opţiunile
Columns.

Figura 7.22 Selectarea unei coloane


De reținut...
ƒ Pentru a insera mai multe coloane sau rânduri, înainte de a alege o opţiune
din submeniu, selectaţi un număr de coloane sau rânduri existente egal cu
numărul celor pe care doriţi să le inseraţi. Dacă nu există suficiente coloane
sau rânduri acolo unde doriţi să realizaţi inserarea, efectuaţi mai multe
operaţii Insert.

91
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

II.5.3.9. Unirea celulelor


Puteţi uni două sau mai multe celule adiacente pentru a crea o coloană sau un rând de titlu.
ƒ Pentru a îmbina celulele
1. Selectaţi celulele adiacente care
trebuie îmbinate.
2. Executaţi clic pe butonul Merge Cells
(îmbinare celule) din bara de instrumente
Figura 7.23 Instrumentul Merge Cells din
Tables and Borders (fig. 7.23 şi 7.24).
bara de instrumente Tables and Borders
9 Sugestie
ƒ Pentru a readuce celulele îmbinate la
forma iniţială, executaţi clic pe celula
îmbinată şi apoi pe butonul Split Cells
(divizare celule) din bara de instrumente
Figura 7.24 Celulele selectate sunt îmbinate
Tables and Borders.

II.5.3.10. Activarea chenarelor și a umbrelor


ƒ Pentru a formata automat un tabel cu ajutorul unui şablon
1. Executaţi clic oriunde în tabel.
2. Din meniul Table alegeţi opţiunea Table AutoFormat.
3. În caseta de dialog Table AutoFormat selectaţi unul dintre şabloanele disponibile şi priviţi
în fereastra Preview pentru a vedea dacă aceasta corespunde cerinţelor dvs. (fig. 7.25).
4. Activaţi sau dezactivaţi oricare dintre opţiunile componente, prin executarea unui clic
pe casetele de validare corespunzătoare.

Figura 7.25 Caseta Table AutoFormat

92
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

ƒ Pentru a stabili manual chenarele şi umbrele


1. Selectaţi celulele pentru care doriţi să modificaţi chenarele sau să adăugaţi umbre.
2. În bara de instrumente Tables and Borders selectaţi stilul de linie şi grosimea acesteia
din listele autoderulante.
3. Executaţi clic pe instrumentul Border şi utilizaţi opţiunile din paleta autoderulantă,
pentru a aplica chenare în partea de sus, de jos, la stânga, la dreapta, în interiorul sau în
exteriorul celulelor selectate (fig. 7.26).
4. Pentru a aplica umbre în
celulele selectate, alegeţi o
opţiune de umbrire din lista
autoderulantă Shading
(umbrire) (figura 7.26).
Figura 7.26 Alegeţi chenarele din paleta autoderulantă

II.5.3.11. Transformarea textului în tabel


Atunci când altcineva a creat un tabel într-un document folosind vechile tabulatoare,
puteţi transforma cu uşurinţă textul cu tabulatoare într-un tabel Word, pe care îl puteţi apoi
modifica şi formata.
ƒ Pentru a transforma textul în tabel
1. Selectaţi toate liniile din tabelul cu tabulatoare existent.
2. Executaţi clic pe butonul Insert Table din bara de instrumente Standard.
Sau
1. Selectaţi toate liniile din texul cu
tabulatoare existent.
2. Din Meniul table alegeţi opţiunea Convert
şi apoi Text to Table (text în tabel).
3. În caseta de dialog Convert Text to Table
introduceţi numărul de coloane, selectaţi
AutoFit (potrivire automată) şi separarea
textului (figura 7.27).
4. Executaţi clic pe AutoFormat dacă doriţi
să alegeţi un format al tabelului. După
Figura 7.27 Caseta de dialog
confirmarea formatărilor în cele două ferestre
Convert Text to Table

93
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

tabelul va fi creat.

De reținut...
ƒ Pentru a transforma mai multe paragrafe într-un tabel selectaţi-le, alegeţi
opţiunea Convert (transformare) din meniul Table şi apoi Text to Table,
după care executaţi clic pe opţiunea Paragraphs din caseta Separate Text
At (separarea textului la).

II.5.4. Inserarea și formatarea ecuațiilor


La deschiderea ecuaţiei vă apare o fereastră cu 19 meniuri, grupate pe două linii.
Aceste meniuri conţin diverse simboluri (figura 7.28).

Figura 7.28 Fereastra Equation

ƒ Pentru a scrie o ecuaţie


1. Se selectează meniul în care se găseşte semnul/ instrucţiunea dorită şi se face clic pe aceasta.
Sau Se pot folosi diverse combinaţii de taste pentru a obţine instrucţiunea sau simbolul
dorit.
Tabelul 7.1. Introducerea de la tastatură a simbolurilor
Inserarea de Simboluri
se apasă tastele CTRL + K şi apoi una din tastele de mai jos
Simbolul de inserat Semnificaţia simbolului CTRL + K, +
∞ Infinit I
→ Săgeată A
∂ Derivată parţială D
≤ Mai mic sau egal <
≥ Mai mare sau egal >
× Înmulţire T
∈ Aparţine E
∉ Nu aparţine SHIFT +E
⊂ Inclus în C
⊄ Nu este inclus în SHIFT + C

94
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

Tabelul 7.2. Inserarea de marcaje speciale


Inserarea de Marcaje Speciale
Marcajele se introduc pentru caracterului din stânga punctului de inserţie
Simbolul Semnificaţie Taste folosite
Linie deasupra CTRL + SHIFT + CRATIMĂ (-)
Tilda CTRL + SHIFT + ~
Săgeată (vector) CTRL + ALT + CRATIMĂ (-)

Prim CTRL + ALT + ‘

Secund CTRL + SHIFT + “


Punct deasupra Ctrl + alt + punct (.)

Tabelul 7.3. Inserarea de şabloane


Inserarea de Şabloane
Simbol Semnificaţie Taste folosite
Paranteze rotunde CTRL + 9 sau CTRL + 0
Paranteze drepte CTRL + [ sau CTRL + ]
Acolade CTRL + { sau CTRL + }
Fracţie CTRL + F
Per CTRL + /
Indice superior CTRL + h
Indice inferior CTRL + L
Indice superior şi inferior CTRL + J
Integrală CTRL + I
Modul CTRL + T, |
Radical de ordinul 2 CTRL + R
Radical de ordinul n CTRL +T, N
Sumă CTRL + t, S

Produs CTRL + t, P
Matrice 3x3 CTRL + t, M
Limită CTRL + t, U

ƒ Formatarea ecuaţiilor
Mărimea caracterelor se poate modifica utilizând meniul Size (fig. 7.29). Dacă se
doreşte modificarea valorilor implicite se alege opţiunea Define din meniul Size (figura 7.30)

95
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

Figura 7.29 Meniul Size

Figura 7.30. Fereastra Size

Rezumat
Unitatea de învățare curentă este dedicată creării de tabele și ecuații,
prezentându-se principalele facilități oferite de mediu Microsoft Word

Test de evaluare a cunoştinţelor


Testul trebuie inclus în Dosarul de Teste

Temă 1. Creați tabelul de mai jos

2. Scrieți următoarele ecuații

96
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

97
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

Modulul III. Prelucrarea datelor numerice utilizând Microsoft


Excel

Cuprins
Modulul III. Prelucrarea datelor numerice utilizând Microsoft Excel ..................................... 98
Introducere ........................................................................................................................... 99
Competenţe........................................................................................................................... 99
Unitatea de învăţare III.1. Noțiuni introductive Microsoft Excel ........................................... 100
III.1.1. Introducere ............................................................................................................. 100
III.1.2. Competenţele unităţii de învăţare ........................................................................... 100
III.1.3. Etapele pentru crearea unei foi de lucru Excel ....................................................... 101
III.1.4. Fereastra programului Excel................................................................................... 101
III.1.5. Un nou registru de lucru ......................................................................................... 103
III.1.6. Introducerea datelor................................................................................................ 104
III.1.6.1. Poziționarea în cadrul unei foi de lucru .......................................................... 104
III.1.6.2. Scrierea datelor în celule ................................................................................. 104
III.1.6.3. Editarea celulelor............................................................................................. 105
III.1.6.4. Completarea unui domeniu de intrare ............................................................. 105
III.1.6.5. Completarea unui domeniu de intrare cu opțiunea AutoFill ........................... 106
III.1.7. Formatarea foii de lucru ......................................................................................... 107
III.1.7.1. Lărgirea rândurilor și a coloanelor .................................................................. 107
III.1.7.2. Inserarea rândurilor și a coloanelor ................................................................. 108
III.1.7.3. Inserarea și ștergerea celulelor ........................................................................ 109
III.1.7.4. Mutarea și copierea datelor ............................................................................. 110
Rezumat .............................................................................................................................. 111
Test de autoevaluare a cunoştinţelor .................................................................................. 111
Unitatea de învăţare III.2. Introducerea de formule ............................................................... 112
III.2.1. Introducere ............................................................................................................. 112
III.2.2. Competenţele unităţii de învăţare ........................................................................... 112
III.2.3. Efectuarea calculelor simple .................................................................................. 112
III.2.3.1. Construirea unor formule simple..................................................................... 113
III.2.3.2. Copierea formulelor în celule adiacente.......................................................... 114
III.2.3.3. Introducerea formulelor................................................................................... 115
III.2.3.4. Construirea unor formule prin inserarea unor funcții...................................... 117
Rezumat .............................................................................................................................. 117
Test de autoevaluare a cunoştinţelor .................................................................................. 118
Test de evaluare a cunoştinţelor ......................................................................................... 118
Unitatea de învăţare III.3.Diagrame și baze de date .............................................................. 120
III.3.1. Introducere ............................................................................................................. 120
III.3.2. Competenţele unităţii de învăţare ........................................................................... 120
III.3.3. Utilizarea diagramelor ............................................................................................ 121
III.3.3.1. Crearea unei diagrame prestabilite .................................................................. 121
III.3.3.2. Crearea unei diagrame cu utilitarul de asistenţă Chart Wizard ....................... 122
III.3.3.3. Modificarea unei diagrame.............................................................................. 122
III.3.4. Tehnici pentru bazele de date Excel ....................................................................... 124
Rezumat .............................................................................................................................. 127
Test de evaluare a cunoştinţelor ......................................................................................... 128

98
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

Introducere
Microsoft Excel permite lucru cu date de tip numeric, dar nu numai, în
vederea creării unor documente statistice, de calcul sau reprezentări grafice.
Programul permite crearea chiar și a unor baze de date minimale.
Prezentul Modul prezintă doar elementele specifice programului Microsoft
Excel, elementele comune pachetului Office, cum ar fi copierea, ștergerea, aspecte
legate de formatarea de text, etc. fiind identice cu cele prezentate în modulul
destinat programului Microsoft Word.

Competenţe
La sfârșitul prezentului modul studenții vor fi capabili să:
– insereze date numerice;
– aplice diverse tipuri de formule;
– creeze grafice;
– extragă, sorteze și filtreze o bază de date.

99
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

Unitatea de învăţare III.1. Noțiuni introductive Microsoft Excel

Cuprins
Unitatea de învăţare III.1. Noțiuni introductive Microsoft Excel ........................................... 100
III.1.1. Introducere ............................................................................................................. 100
III.1.2. Competenţele unităţii de învăţare ........................................................................... 100
III.1.3. Etapele pentru crearea unei foi de lucru Excel ....................................................... 101
III.1.4. Fereastra programului Excel................................................................................... 101
III.1.5. Un nou registru de lucru ......................................................................................... 103
III.1.6. Introducerea datelor................................................................................................ 104
III.1.6.1. Poziționarea în cadrul unei foi de lucru .......................................................... 104
III.1.6.2. Scrierea datelor în celule ................................................................................. 104
III.1.6.3. Editarea celulelor............................................................................................. 105
III.1.6.4. Completarea unui domeniu de intrare ............................................................. 105
III.1.6.5. Completarea unui domeniu de intrare cu opțiunea AutoFill ........................... 106
III.1.7. Formatarea foii de lucru ......................................................................................... 107
III.1.7.1. Lărgirea rândurilor și a coloanelor .................................................................. 107
III.1.7.2. Inserarea rândurilor și a coloanelor ................................................................. 108
III.1.7.3. Inserarea și ștergerea celulelor ........................................................................ 109
III.1.7.4. Mutarea și copierea datelor ............................................................................. 110
Rezumat .............................................................................................................................. 111
Test de autoevaluare a cunoştinţelor .................................................................................. 111

III.1.1. Introducere
Interfețele programelor din pachetul Microsoft Office sunt similare, fiind
posibile acțiuni identice acționând aceleași icoane sau aceleași scurtături de taste.
Cu toate acestea există și diferențe specifice fiecărui program din pachetul Office.
Prezenta unitate de învățare este destinată familiarizării cu aceste
particularități specifice programului Microsoft Excel.

III.1.2. Competenţele unităţii de învăţare


După parcurgerea prezentei unități de învățare, atât din punct de vedere
teoretic cât și practic, studenții vor fi capabili să:
– recunoască icoanele de pe pagina de lucru Excel;
– editeze și formateze o celulă;
– introducă date într-o celulă.

Durata medie de parcurgere a unităţii opt de învăţare este de 3 ore.

100
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

III.1.3. Etapele pentru crearea unei foi de lucru Excel


ƒ Completarea celulelor cu titluri de rânduri sau de coloane şi cu date
În grila de celule din foaia de lucru se introduc titluri ale rândurilor şi ale coloanelor şi
numere relevante. Dacă puteţi, folosiţi opţiunea AutoFill, pentru a introduce secvenţe, cum ar
fi numele lunilor.
ƒ Introducerea formulelor
În celulele adiacente datelor se introduc formule pentru a calcula rezultatele necesare.
Însumarea unui rând sau a unei coloane constituie cea mai obişnuită formulă, dar programul
Excel pune la dispoziţie zeci de funcţii speciale, care pot efectua calcule sofisticate.
ƒ Modificarea structurii foii de lucru
O dată ce numerele şi calculele se află la locurile lor, puteţi structura foaia de lucru
astfel încât aceasta să fie uşor de interpretat. Puteţi lărgi o coloană, puteţi fixa titlurile astfel
încât să rămână tot timpul pe ecran sau puteţi diviza foaia în panou, pe care le puteţi utiliza
pentru a vizualiza sau a edita simultan diverse zone ale foii de lucru.
ƒ Formatarea foii de lucru
Prin utilizarea opţiunii AutoFormat se poate îmbunătăţii aspectul foii de lucru, făcând-
o mai prezentabilă sau mai uşor de înţeles. Zeci de opţiuni AutoFormat din programul Excel
fac ca proiectarea foii de lucru să însemne pur şi simplu o alegere din meniu. Pentru a rafina
foaia de lucru, puteţi formata în continuare elementele acesteia. Puteţi să formataţi textul sau
numerele, să adăugaţi chenare şi umbre în celule sau să utilizaţi stiluri, pentru a aplica
automat formatările.
ƒ Alte caracteristici
Programul Excel cuprinde capacităţi sofisticate de creare a diagramelor, a graficelor şi
a bazelor de date, care permit reprezentarea grafică a datelor numerice sau colectarea şi
stocarea unor mari cantităţi de informaţii.

III.1.4. Fereastra programului Excel


ƒ Elementele din fereastra programului Excel
1. Indicatorul celulei
Indicatorul celulei încercuieşte celula selectată în mod curent. Pentru a muta
indicatorul celulei, executaţi clic pe o altă celulă sau apăsaţi tastele săgeţi, Tab, Enter, Shift
+Tab sau Shift+Enter.

101
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

Figura 8.1 Fereastra programului Excel

2. Bara de meniu
Executaţi clic pe orice denumire din bara de meniu, pentru a derula un meniu.
3. Linia de editare
Afişează conţinutul celulei selectate. Puteţi edita conţinutul aici sau în cadrul celulei.
4. Bara de instrumente Standard
Este o bară de instrument cu butoane pentru administrarea standard a fişierelor,
editarea de text şi comenzile de verificare,
5. Bara de instrumente Formatting
Este o bară de instrumente cu butoane pentru formatarea celulelor şi a conţinutului
acestora.
6. Butoanele de titlu pentru coloane
Sunt etichetele coloanelor. Executaţi clic pe butonul corespunzător titlului unei
coloane, pentru a selecta coloana respectivă. Ţineţi apăsat butonul mouse-ului şi deplasaţi-l
peste butoanele de titlu, pentru a selecta mai multe coloane.
7. Butoanele de defilare Tab
Utilizaţi aceste butoane pentru a derula înainte sau înapoi o foaie sau pentru a vă
deplasa la prima sau la ultima foaie.

102
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

8. Butoanele de titlu pentru rânduri


Sunt etichetele rândurilor. Executaţi clic pe butonul corespunzător titlului unui rând,
pentru a selecta rândul respectiv. Ţineţi apăsat butonul mouse-ului şi deplasaţi-l peste
butoanele de titlu, pentru a selecta mai multe rânduri.
9. Tabulatoarele pentru foile de lucru
Executaţi clic pe aceste tabulatoare pentru a comuta de la o foaie la alta. Executaţi
dublu clic pe un tabulator pentru a redenumi foaia.
10. Bara de stare
Oferă informaţii despre foaia sau operaţia curentă.

III.1.5. Un nou registru de lucru


Atunci când porniţi programul Excel, este deschis registrul de lucru Book1 în care
puteţi începe introducerea datelor în celule. Registrele de lucru sunt numerotate secvenţial;
pot fi deschise mai multe simultan.

ƒ Pentru a începe un nou registru de lucru


În bara de instrumente Standard executaţi clic pe
butonul New.
Sau Apăsaţi tastele CTRL + N.
Sau Din meniul File, alegeţi opţiunea New pentru a vizualiza
panoul de acţiuni New Workbook (nou registru de lucru) şi apoi
executaţi clic pe opţiunea Blank Workbook (registru de lucru
gol) (figura 8.2)

Figura 8.2 New Workbook

Să ne reamintim...
ƒ Pentru a muta indicatorul celulei, executaţi clic pe o altă celulă sau apăsaţi
tastele săgeţi, Tab, Enter, Shift +Tab sau Shift+Enter.

103
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

III.1.6. Introducerea datelor


III.1.6.1. Poziționarea în cadrul unei foi de lucru
Pentru a introduce date într-o celulă trebuie ca mai întâi să vă poziţionaţi în aceasta.
ƒ Pentru a plasa indicatorul într-o celulă
™ Executaţi clic în celula respectivă.
Sau Apăsaţi tastele cu săgeţi, pentru a muta indicatorul de celulă în celula respectivă.
Sau Selectaţi adresa celulei curente din caseta Name şi înlocuiţi-o cu adresa celulei în care
doriţi să vă mutaţi.
Să ne reamintim...
ƒ Celula activă este cea evidenţiată de indicatorul de celulă.
ƒ Puteţi utiliza barele de defilare pentru a derula documentul, fără a schimba
celula activă.

III.1.6.2. Scrierea datelor în celule


Puteţi introduce text, un număr sau o formulă în fiecare celulă dintr-un registru de
lucru. Textul se introduce pentru a crea o etichetă, cum ar fi titlul unei coloane. Numerele se
introduc pentru a oferi date cu care se pot efectua calcule, iar formulele se introduc pentru a
putea efectua calcule.

ƒ Pentru a scrie date într-o celulă


1. Selectaţi celula respectivă.
2. Scrieţi textul, numărul sau formula (figura 8.3).
3. Treceţi la celula următoare.

Figura 8.3 Scrierea datelor într-o celulă

De reținut...
ƒ Nu trebuie să apăsaţi tasta Enter după ce scrieţi conţinutul unei celule. Puteţi
trece pur şi simplu la altă celulă.
ƒ Dacă doriţi să adăugaţi o nouă linie în celula curentă, apăsaţi tastele ALT +
ENTER.
ƒ Până la stabilirea unui format diferit în celule, textul este automat aliniat la
stânga, iar numerele la dreapta.

104
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

ƒ Dacă aveţi nevoie de o scriere de denumiri sau de numere consecutive


pentru titlurile rândurilor sau coloanelor (de exemplu numele lunilor), utilizaţi
opţiunea AutoFill pentru a fi introduse automat.

III.1.6.3. Editarea celulelor


Cea mai simplă modalitate de a modifica textul sau numerele dintr-o celulă este de a
executa clic pe celula respectivă şi apoi a scrie peste conţinutul acesteia. Dar dacă aveţi în
celulă o formulă sau text mai mult s-ar putea să preferaţi s modificaţi conţinutul existent
pentru a evita rescrierea întregii intrări.

ƒ Pentru a edita datele dintr-o celulă

1. Executaţi clic pe celula respectivă şi apoi


scrieţi peste conţinutul său (figura 8.4).
2. Sau Executaţi dublu-clic în celulă, pentru a
poziţiona un punct de inserţie în cadrul
Figura 8.4 Editarea unei celule conţinutului acesteia.
3. Editaţi conţinutul exact aşa cum aţi scrie un
text în programul Word.
4. Apăsaţi tasta Enter pentru a introduce în
celulă datele revizuite.
De reținut...
ƒ Atunci când executaţi clic pe o celulă, conţinutul acesteia apare şi în linia de
editare. Puteţi să executaţi clic pe linia de editare şi să scrieţi acolo conţinutul
celulei respective.
ƒ Pentru a renunţa la modificările efectuate, apăsaţi tasta ESC, astfel încât
conţinutul iniţial al celulei să rămână intact şi apoi apăsaţi tasta ENTER pentru
a ieşi din celula respectivă.
ƒ Dacă scrieţi o formulă, toate celulele afectate de modificarea respectivă sunt
recalculate atunci când apăsaţi tasta ENTER.

III.1.6.4. Completarea unui domeniu de intrare


Pentru a introduce mai repede datele într-un domeniul dreptunghiular de celule, creaţi
un domeniu de intrare.

105
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

ƒ Pentru a crea şi a completa un domeniul de intrare


1. Poziţionaţi indicatorul mouse-ului în celula din colţul din stânga sus al domeniului.
2. Executaţi clic şi menţineţi apăsat deplasându-vă spre celula aflată în colţul din dreapta jos
al domeniului (figura 8.5). Celula activă este cea din colţul din stânga sus a domeniului de
intrare.
3. Scrieţi datele în fiecare celulă şi apoi apăsaţi tasta Enter.
Indicatorul mouse-ului se mută automat în jos pe fiecare coloană de la o celulă la alta.
Atunci când ajunge în partea de jos a unei coloane, sare la partea de sus a celei următoare din
cadrul domeniului de intrare (figura 8.6).

Figura 8.6 Completarea domeniului de


Figura 8.5 Selectarea domeniului de intrare
intrare

De reținut...
ƒ Apăsaţi tastele CTRL + ENTER pentru a completa toate celulele din
domeniu cu intrarea scrisă în prima celulă.
ƒ Apăsaţi tastele SHIFT + ENTER pentru a completa celulele în ordine
inversă, de la ultima la prima.

III.1.6.5. Completarea unui domeniu de intrare cu opțiunea AutoFill


Atunci când doriţi să completaţi un domeniu de celule cu numere care urmăresc o
anumită ordine, cu date calendaristice care urmăresc o anumită ordine (cum ar fi fiecare zi de
luni), puteţi utiliza opţiunea AutoFill, ca o metodă rapidă şi convenabilă de introducere
automată a secvenţei respective.

ƒ Pentru a utiliza opţiunea AutoFill într-un domeniu


1. Scrieţi primul număr/ dată calendaristică în prima celulă din domeniu.
2. Într-o celulă adiacentă scrieţi următorul număr sau dată.

106
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

3. Selectaţi cele două celule şi poziţionaţi cu atenţie indicatorul mouse-ului pe reperul de


manevrare Fill (umplere) – pătratul foarte mic din colţul din dreapta jos al chenarului care
cuprinde cele două celule.
4. Trageţi reperul de manevrare Fill, pentru a extinde secvenţa (fig. 8.7).
5. Eliberaţi mouse-ul atunci când secvenţa este completă (fig 8.8).

De reținut...
ƒ Executaţi clic pe butonul AutoFill Options pentru a alege dintr-o listă de opţiuni
ƒ După ce selectaţi primele două celule, puteţi alege din meniul Edit submeniul
Fill şi apoi comanda Series pentru a personaliza modul de umplere (fig. 8.9).
ƒ Puteţi crea o serie personalizată în tabulatorul Custom Lists (liste
personalizate), din caseta de dialog Options a meniului Tools.

Figura 8.7 Reperul Fill Figura 8.8 AutoFill Figura 8.9 Fereastra Series

III.1.7. Formatarea foii de lucru


III.1.7.1. Lărgirea rândurilor și a coloanelor
Deşi programul Excel efectuează un număr limitat de ajustări ale înălţimii rândurilor,
pentru a cuprinde dimensiuni mai mari ale fonturilor, dumneavoastră puteţi modifica cu
uşurinţă lăţimea unei coloane sau înălţimea unui rând - sau puteţi face astfel încât coloana sau
rândul să se modifice automat.
ƒ Pentru a modifica lăţimea unei coloane
1. Poziţionaţi indicatorul mouse-ului pe marginea din dreapta a butonului de culoare gri care
conţine titlul coloanei pe care doriţi s-o modificaţi (Figura 8.10).

107
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

2. Atunci când indicatorul mouse-ului se modifică, luând forma unei săgeţi duble, trageţi la
dreapta sau la stânga.
În timp ce trageţi veţi putea vedea noua lăţime a coloanei, măsurată în pixeli, într-o
casetă ToolTip de culoare galbenă.

ƒ Pentru a modifica înălţimea unui rând


1. Poziţionaţi indicatorul mouse-ului pe marginea de jos a butonului de culoare gri care
conţine titlul rândului a cărui înălţime doriţi s-o modificaţi.
2. Atunci când indicatorul mouse-ului se modifică, luând forma unei săgeţi duble, trageţi în
sus sau în jos.

Figura 8.10 Indicatorul mouse-ului are


Figura 8.11 Submeniul Format Column
forma unei săgeţi duble

De reținut...
ƒ De asemenea, puteţi selecta opţiunea Column sau Row din meniul Format şi
alege apoi din submeniu opţiunea Width, respectiv Height, pentru a deschide
caseta de dialog ColumnWidth (lăţimea coloanei)‚ respectiv Row Height
(înălţimea rândului) (Figura 8.11). In aceste casete de dialog puteţi specifica o
valoare exactă.
ƒ Puteţi alege opţiunea AutoFit (autopotrivire) din submeniul FormatRow sau
FormatColumn pentru a face astfel încât conţinutul celulei să determine lăţimea
coloanei, respectiv înălţimea rândului.

III.1.7.2. Inserarea rândurilor și a coloanelor


Puteţi insera rânduri şi coloane în orice moment, iar programul Excel va modifica
toate formulele astfel încât acestea să le cuprindă. Dacă inseraţi un rând, acesta va apărea
deasupra celulei selectate; dacă inseraţi o coloană, aceasta va apărea la stânga celulei
selectate.

ƒ Pentru a insera un rând sau o coloană:


1. Executaţi clic pe orice celulă unde doriţi să inseraţi noul rând sau noua coloană.

108
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

2. Din meniul Insert, alegeţi opţiunea Rows, pentru a insera un rând, respectiv Columns,
pentru a insera o coloană.
3. Executaţi clic pe butonul Options,
pentru a alege opţiunile de formatare
pentru rândul sau coloana respectivă
(Figura 8.12).

Figura 8.12 Inserarea unui nou rând. Opţiunile


valabile

De reținut...
ƒ Pentru a insera mai multe rânduri sau coloane, selectaţi un număr de celule
egal cu numărul de rânduri sau coloane pe care doriţi să le inseraţi.
ƒ De asemenea, puteţi executa clic pe butonul care conţine titlul unei coloane
sau al unui rând şi apoi alegeţi opţiunea Insert din meniul de scurtătură.

III.1.7.3. Inserarea și ștergerea celulelor


Atunci când îi cereţi programului Excel să insereze sau să şteargă o celulă în cadrul
unui domeniu de date, trebuie să precizaţi şi cum să mute datele din celulele adiacente. Puteţi
specifica preferinţele în caseta de dialog Insert, respectiv Delete.
ƒ Pentru a insera o celulă
1. Executaţi clic pe locul de destinaţie a noii celule.
2. Alegeţi opţiunea Cells (celule) din meniul Insert.
Sau Executaţi clic pe tasta dreaptă a mouse-ului în celulă şi alegeţi opţiunea Insert din
meniul de scurtătură.
3. In caseta de dialog Insert, selectaţi fie ShiftCellsRight (deplasarea celulelor la dreapta), fie
ShiftCellsDown (deplasarea celulelor în jos) (Figura 8.13).
ƒ Pentru a şterge o celulă
1. Executaţi clic pe celula pe care doriţi să o ştergeţi.
2. Alegeţi opţiunea Delete din meniul Edit.
Sau Executaţi clic pe tasta dreaptă a mouse-ului în dreptul celulei şi alegeţi opţiunea Delete
din meniul de scurtătură.
3. In caseta de dialog Delete, selectaţi fie ShiftCellsLeft (deplasarea celule-lor la stânga), fie
ShiftCellsUp (deplasarea celulelor în sus) (Fig. 8.14).

109
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

Figura 8.13 Fereastra Insert Cells Figura 8.14 Fereastra Delete Cells

De reținut...
ƒ Pentru a şterge un rând sau o coloană, selectaţi cel puţin o celulă din acestea,
alegeţi opţiunea Delete din meniul Edit şi, în caseta de dialog Delete, alegeţi
Entire Row (întregul rând), respectiv Entire Column (întreaga coloană).

III.1.7.4. Mutarea și copierea datelor


Tehnica de tragere şi plasare din programul Excel face ca mutarea şi copierea datelor
să fie deosebit de uşoară. De asemenea, puteţi utiliza tehnicile standard de tăiere (cut), copiere
(copy) şi lipire (paste) ‚ pentru a plasa datele în Clipboard, unde vor fi disponibile pentru alte
operaţii de lipire.
ƒ Pentru a muta sau a copia datele:
1. Selectaţi domeniul de celule care trebuie mutate sau copiate
2. Poziţionaţi indicatorul mouse-ului pe marginea domeniului; indicatorul devine o săgeată.
3. Trageţi marginea domeniului pentru a-1 muta într-o nouă locaţie. Va apărea o casetă
ToolTip de culoare galbenă, care vă indică destinaţia.
Sau Pentru a copia celulele ţineţi apăsată
tasta Ctrl în timp ce trageţi marginea
domeniului. Va apărea un mic semn plus
lângă indicatorul mouse-ului pentru a arăta că
efectuaţi o copiere, nu o mutare (Figura 8.15).
4. Eliberaţi tasta mouse-ului, pentru a plasa

Figura 8.15 Mutarea unui domeniu domeniul în noua locaţie.

ƒ Pentru a muta sau a copia prin plasarea datelor în Clipboard:


1. Selectaţi domeniul de celule care trebuie mutate sau copiate.
2. Apăsaţi tastele Ctrl+X pentru a muta sau Ctrl+C pentru a copia celulele.

110
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

3. Executaţi clic în prima celulă din locul de destinaţie şi apăsaţi tastele Ctrl+V.
4. Executaţi clic pe butonul Paste Options (opţiuni de lipire) pentru a alege modul în care
vor fi lipite datele.

Rezumat
Unitatea de învățare curentă este dedicată familiarizării cu interfața programului
Microsoft Excel. De asemenea, unitatea de învățare oferă informațiile primare
referitoare la modul de introducere a datelor într-o celulă, modul de editare al
acesteia.

Test de autoevaluare a cunoştinţelor


1. Plasarea indicatorului într-o celulă se poate face:
a) executând clic pe celula respectivă;
b) apăsând tasta Esc;
c) apăsând tasta Enter.
2. Editarea conţinutului unei celule se poate face:
a) selectând celula şi apăsând tasta Enter;
b) alegând din meniul File submeniul New;
c) selectând celula şi scriind în linia de editare.
3. Completarea unui domeniu utilizând opţiunea AutoFill se poate face:
a) selectând două celule şi se apasă butonul din dreapta al mouse-ului;
b) scriind primul număr/dată şi trăgând reperul de manevrare Fill;
c) scriind primul număr/dată şi apoi apăsând tastele Shift + săgeţi.
4. Pentru a insera o celulă:
a) se selectează locul de destinaţie a noi celule şi se apasă tasta Enter;
b) se selectează locul de destinaţie a noii celule şi se alege opţiunea Cells din
meniul Insert;
c) se selectează locul de destinaţie a noi celule şi se apasă tastele Shift +
săgeţi.
Rezolvare
1. a 2. c 3. b 4. b

111
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

Unitatea de învăţare III.2. Introducerea de formule

Cuprins
Unitatea de învăţare III.2. Introducerea de formule ............................................................... 112
III.2.1. Introducere ............................................................................................................. 112
III.2.2. Competenţele unităţii de învăţare ........................................................................... 112
III.2.3. Efectuarea calculelor simple .................................................................................. 112
III.2.3.1. Construirea unor formule simple..................................................................... 113
III.2.3.2. Copierea formulelor în celule adiacente.......................................................... 114
III.2.3.3. Introducerea formulelor................................................................................... 115
III.2.3.4. Construirea unor formule prin inserarea unor funcții...................................... 117
Rezumat .............................................................................................................................. 117
Test de autoevaluare a cunoştinţelor .................................................................................. 118
Test de evaluare a cunoştinţelor ......................................................................................... 118

III.2.1. Introducere
Programul Microsoft Excel este foarte util în realizarea calculelor pentru
mini-baze de date. Programul permite introducere de formule diverse, începând de
la unele simple, predefinite, până la o combinație între acestea, ajungându-se la
prelucrări de date complexe.
Principiul de lucru cu formule în Microsoft Excel este unul simplu,
rezolvarea unor probleme mai complexe depinzând doar de dexteritatea
utilizatorului și abilitățile acestuia în programare. Nu există exemple, soluții,
pentru orice tip de problemă, recomandarea pentru studenți fiind aceea de a utiliza
elementul de descriere a fiecărei formule, pe care programul o oferă.

III.2.2. Competenţele unităţii de învăţare


După parcurgerea prezentei unități de învățare, atât din punct de vedere
teoretic cât și practic, studenții vor fi capabili să:
– introducă formule simple;
– recunoască erori posibile după aplicarea unei formule.

Durata medie de parcurgere a unităţii nouă de învăţare este de 3 ore.

III.2.3. Efectuarea calculelor simple


Un calcul poate fi simplu (suma unei coloane de numere) sau complex (un calcul
financiar, statistic sau ştiinţific), dar întotdeauna este introdus ca o formulă care începe cu
semnul egal (=). Dacă se modifică vreunul dintre numerele aflate în celulele relevante pentru
formula de calcul, atunci rezultatul calculului se modifică imediat. Scrierea formulelor se face
fie în celula unde se doreşte rezultatul, fie în linia de editare.

112
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

ƒ Pentru a însuma două numere dintr-o celulă


ƒ Scrieţi = număr + număr – de exemplu: = 15 + 12.
ƒ Pentru a însuma conţinutul a două celule
ƒ Scrieţi adresele celulelor în formulă – de exemplu: = A5 + B8.
De reținut...
ƒ Utilizaţi o virgulă pentru a separa adresele celulelor, respectiv două puncte
pentru a indica un domeniu de celule. De exemplu: pentru a include celulele A1,
B3, B8 se va scrie A1, B3, B8; pentru a include toate celulele de la A1 la A9 se
va scrie A1:A9.

III.2.3.1. Construirea unor formule simple


Atunci când puteţi construi o formulă, puteţi scrie valori sau puteţi selecta referinţe la
celulele aflate oriunde în registrul de lucru.

Exemple
ƒ Pentru a construi o formulă simplă
1. Executaţi clic pe celula de destinaţie a formulei şi scrieţi semnul egal
(fig.9.1).
2. Executaţi clic pe prima celulă a cărei adresă doriţi să intre în formulă (fig.9.2).
3. Scrieţi un operator. Prin operator se înţelege semnul + (plus), - (minus), *
(înmulţire) sau / (împărţire).
4. Executaţi clic pe următoarea celulă a cărei adresă trebuie să apară în formulă
(figura 9.3).
5. Scrieţi un alt operator şi continuaţi construirea formulei.
Apăsaţi tasta Enter pentru a valida formula şi pentru a vizualiza rezultatul.

Fig. 9.3 Scrierea unui


Figura 9.1 Scrierea în Figura 9.2 Selectarea
operator şi adăugarea
celula destinaţie unei celule
unei noi celule

113
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

ƒ Pentru a însuma datele unei coloane sau ale unui rând


1. Executaţi clic pe celula aflată sub ultima intrare din coloană sau la dreapta
ultimei intrări din rând (figura 9.4).
2. Executaţi clic pe butonul AutoSum din bara de instrumente Standard.
3. Apăsaţi tasta Enter pentru a introduce formula care a apărut automat în celula
respectivă.

Figura 9.4 Însumarea automată a celulelor de deasupra

De reținut...
ƒ Dacă celulele adiacente necesită o formulă similară, puteţi s-o copiaţi de la o
celulă la alta.
ƒ Puteţi introduce în formule o combinaţie de numere scrise şi adrese de
celule, cum ar fi =A1*2.5 (conţinutul celulei A1 este înmulţit cu 2.5).
ƒ Programul Excel caută domeniul de numere care trebuie însumate deasupra
celulei selectate pentru total. Dacă nu se găseşte un domeniu de numere sau
găseşte text, caută la stânga un domeniu de numere.
ƒ Programul Excel nu va sări peste o celulă goală atunci când caută un
domeniu de celule pentru a le însuma.
ƒ Pentru a obţine rapid sume sub mai multe coloane adiacente, selectaţi
celulele goale aflate în partea de jos a tuturor coloanelor, înainte de a executa
clic pe butonul AutoSum. Programul Excel va insera o sumă în fiecare celulă
selectată.

III.2.3.2. Copierea formulelor în celule adiacente


În loc de a rescrie o formulă în celulele adiacente, puteţi să o copiaţi.
ƒ Pentru a copia o formulă în celule adiacente

114
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

1. Executaţi clic pe celula care conţine formula respectivă.


2. Trageţi reperul de manevrare Fill din colţul din dreapta jos al celulei peste celulele
adiacente în care doriţi să copiaţi formula (figura 9.5).

Figura 9.5 Copierea formulei din celula B5

De reținut...
ƒ Atunci când indicatorul mouse-ului este poziţionat corect pe reperul de
manevrare Fill se transformă într-un mic semn plus. În caz contrar,
indicatorul mouse-ului este un semn plus mare, îngroşat.
ƒ Executaţi clic pe butonul AutoFill Options pentru a alege dintr-o listă de
opţiuni de formatare.
ƒ Puteţi trage în orice direcţie pentru a copia formulele.

III.2.3.3. Introducerea formulelor


Formatul formulelor poate să fie diferit, depinzând de tipul și numărul datelor pentru
care se aplică, modul general de configurare al foii de lucru. În continuare sunt prezentate
câteva exemple de cazuri în care utilizarea formulelor necesită o structură particulară.
Exemple
ƒ Pentru introducerea referințelor absolute și a celor relative
ƒ O adresă absolută este acea parte a referinţei de celulă care nu se
schimbă chiar în cazul în care se copiază sau se mută formula care o
conţine altundeva în foaia de calcul. Prin inserarea în sintaxă a
semnului dolar ($), se poate face ca litera unei coloane ($A1),
numărul unui rând (A$1) sau amândouă ($A$1) să devină absolute,
astfel încât programul Excel să nu poată modifica referinţa.
ƒ O adresă relativă este acea parte a referinţei (fără semnul $ din
faţa ei) care poate fi modificată de program când se mută sau se
copiază formula ce o conţine.
ƒ Formula din celula I37 (figura 9.6) calculează procentajul livrărilor
deteriorate pe Ruta 1, raportate la numărul total de livrări efectuate într-o

115
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

anumită săptămână. Formula este: =G37/G42*100.

Figura 9.6 Referinţe relative şi absolute


ƒ În momentul în care s-a copiat formula din celula I37 în celula de sub ea,
s-a produs o eroare deoarece programul a considerat că trebuie să aplice
formula pentru numerele din celulele G38 şi G43, adică celule obţinute
prin incrementare cu 1 a celor anterioare. Această eroare a apărut tocmai
pentru că celulele iniţiale, G37 şi G42, aveau adrese relative. Pentru a
obţine valoarea corectă trebuie ca celula G37 să aibă adresă relativă, iar
celula G42 adresă absolută ($G$42).

ƒ Pentru a introduce în calcul numere din celule care nu sunt adiacente


1. Executaţi clic pe celula de destinaţie a formulei.
2. Începeţi formula ca de obicei, cu semnul egal şi scrieţi o funcţie - dacă este
necesar - urmată de o paranteză stângă.
3. Executaţi clic pe prima celulă pe care doriţi s-o includeţi şi adăugaţi un
operator.
4. Repetaţi pasul 3, până când aţi inclus toate celulele necesare.
5. Apăsaţi tasta Enter, pentru a introduce formula.
ƒ O formulă poate conţine o combinaţie de celule şi de domenii de
celule, cum ar fi =SUM(B2,B4,B9:B11). Această formulă va totaliza
conţinutul celulelor B2, B4 şi al celulelor de la B9 până la B11.

116
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

III.2.3.4. Construirea unor formule prin inserarea unor funcții


Sum şi Average sunt doar două dintre zecile de funcţii care sunt incluse în programul
Excel. Pentru a găsi şi altele, executaţi clic pe opţiunea More Functions (mai multe funcţii) din
lista autoderulantă AutoSum, din bara de instrumente Standard, atunci când construiţi formula.
Caseta de dialog Function Arguments (argumentele funcţiilor) vă ajută să construiţi formula.
ƒ Pentru a construi o formulă prin inserarea unei funcţii:
1. Executaţi clic pe celula de destinaţie a formulei.
2. Executaţi clic pe opţiunea More Functions din lista autoderulantă AutoSum, aflată în bara
de instrumente Standard.
sau Alegeţi opţiunea Function din meniul Insert.
1. In caseta de dialog Insert Function, alegeţi categoria şi apoi funcţia (Figura 9.7). Clic OK.
2. Utilizaţi caseta de dialog Function Arguments pentru a vă conduce prin etapele de
completare a formulei.

Figura 9.7 Lista de funcţii disponibile în Excel


Rezumat
Unitatea de învățare curentă este dedicată introducerii, formatării și
particularizării elementelor de tip formule în cadrul programului Microsoft
Excel.

117
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

Test de autoevaluare a cunoştinţelor


1. Pentru ca programul Excel să considere datele dintr-o celulă ca fiind o
formulă, primul element al celulei trebuie să fie:
a) semnul $;
b) semnul =
c) cuvântul SUM
2. La copierea unei formule se modifică:
a) adresele absolute ale celulelor din formulă prin incrementarea lor cu o
unitate.
b) funcţia care apare în formulă;
c) adresele relative ale celulelor din formulă prin incrementarea lor cu o
unitate.
3. În Excel o formulă conține date din:
a) celule adiacente;
b) celule care nu sunt adiacente;
c) celule adiacente și neadiacente

Rezolvare
1. b 2. c 3. c

Test de evaluare a cunoştinţelor


Testul trebuie inclus în Dosarul de Teste

Temă 1. Creați tabelul de mai jos

În celulele din domeniul Medie finală trebuie aplicată o formulă care calculează
media finală pe disciplină.

2. Plecând de la lista următoare de nume:

118
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

Să se realizeze:
a) Eliminarea spațiilor inutile rezultate la scriere/introducerea datelor
b) Să se separe Numele, Inițiala tatălui și, respectiv, Prenumele.

3. Să se rezolve următoarea aplicație:

119
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

Unitatea de învăţare III.3.Diagrame și baze de date

Cuprins
Unitatea de învăţare III.3.Diagrame și baze de date .............................................................. 120
III.3.1. Introducere ............................................................................................................. 120
III.3.2. Competenţele unităţii de învăţare ........................................................................... 120
III.3.3. Utilizarea diagramelor ............................................................................................ 121
III.3.3.1. Crearea unei diagrame prestabilite .................................................................. 121
III.3.3.2. Crearea unei diagrame cu utilitarul de asistenţă Chart Wizard ....................... 122
III.3.3.3. Modificarea unei diagrame.............................................................................. 122
III.3.4. Tehnici pentru bazele de date Excel ....................................................................... 124
Rezumat .............................................................................................................................. 127
Test de evaluare a cunoştinţelor ......................................................................................... 128

III.3.1. Introducere
Un atu foarte important al programului Microsoft Excel este crearea
diagramelor pe baza datelor numerice introduse. Varietatea largă de diagrame puse
la dispoziție permite crearea reprezentărilor grafice de tip statistic, trigonometric
sau probabilistic. Grafica acestor diagrame este foarte diversă și poate fi adaptată
oricărui tip de prezentare ulterioară (transpusă pentru tipărire alb-negru sau color,
pentru prezentare PowerPoint, etc.) .
Pachetul Microsoft are inclus programul Acces care permite crearea bazelor
de date profesioniste, dar, în cazul unor baze de date de dimensiuni mai mici,
Excel oferă suficiente unelte de lucru care să permită sortare, filtrare, extragere de
sub-baze de date, lucru cu elemente din baze de date aflate pe foi de lucru distincte
sau chiar în fișiere diferite.

III.3.2. Competenţele unităţii de învăţare


După parcurgerea prezentei unități de învățare, atât din punct de vedere
teoretic cât și practic, studenții vor fi capabili să:
– creeze diagrame;
– editeze și particularizeze diagrame;
– genereze o bază de date și să o sorteze, filtreze.

Durata medie de parcurgere a unităţii zece de învăţare este de 2 ore.

120
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

III.3.3. Utilizarea diagramelor


III.3.3.1. Crearea unei diagrame prestabilite
Puteţi crea o diagramă folosind configurările curente prestabilite, ca apoi s-o
modificaţi - sau puteţi folosi utilitarul de asistenţă Chart Wizard pentru a vă conduce prin
etapele de luare a deciziilor iniţiale.

ƒ Pentru a crea o diagramă folosind configurările prestabilite:


1. Selectaţi datele pentru diagramă (Figura 10.1).
2. Apăsaţi tasta F11 pentru a crea o diagramă cu toate configurările prestabilite. Într-o nouă
foaie de lucru apare o diagramă cu coloane a datelor selectate (Figura 10.2).

Figura 10.1 Selectarea datelor pentru Figura 10.2 Diagrama implicită


diagramă (o nouă foaie de lucru)

ƒ Pentru a ordona datele pe rânduri în loc de coloane:


1. Alegeţi opţiunea Source Data (date sursă) din meniul Chart (diagramă).
2. In caseta de dialog Source Data executaţi clic pe butonul Rows (Figura 10.2).
Sau Executaţi clic pe butonul By Row (pe rânduri), din bara de instrumente Chart.
Diagrama se va roti, prezentând datele organizate pe rânduri.
De reținut...
ƒ Spre a selecta pentru diagramă date care nu sunt adiacente, apăsaţi tasta Ctrl
în timp ce trageţi peste grupurile de celule.
ƒ Puteţi modifica tipul prestabilit de diagramă (pe coloane) în orice alt tip pe
care-l utilizaţi frecvent. Pentru aceasta, executaţi clic pe o diagramă şi alegeţi
opţiunea Chart Type (tipul de diagramă) din meniul Chart. Apoi alegeţi un tip
de diagramă şi executaţi clic pe butonul Set as default Chart (stabilire ca
diagramă prestabilită).

121
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

III.3.3.2. Crearea unei diagrame cu utilitarul de asistenţă Chart Wizard


Utilitarul de asistenţă Chart Wizard vă ajută în luarea deciziilor preliminare de
configurare a diagramei.
ƒ Pentru a crea o diagramă cu utilitarul Chart Wizard:
1. Selectaţi datele pentru diagramă.
2. Executaţi clic pe butonul Chart Wizard, din bara de instrumente Standard
Sau Din meniul Insert, alegeţi opţiunea Chart.
3. Urmaţi etapele din utilitarul Chart Wizard (Figura 10.3) pentru a alege tipul de diagramă,
a confirma datele sursă, a adăuga titlul, a efectua modificări ale liniilor de grilă şi a stabili
amplasarea legendei şi a etichetelor.
4. Specificaţi dacă diagrama să fie înglobată într-o foaie de lucru existentă sau creată într-o
foaie separată.
5. Executaţi clic pe Finish.

De reținut...
ƒ După ce folosiţi utilitarul de asistenţă, sunteţi liber să efectuaţi modificări ca
în orice altă diagramă.

III.3.3.3. Modificarea unei diagrame


Dacă mutaţi încet indicatorul mouse-ului peste diverse zone din diagramă, puteţi
observa casete ToolTip care identifică articolele din care este formată diagrama (Figura 10.4).
Fiecare articol poate fi formatat separat.
ƒ Pentru a modifica o diagramă:
1. Executaţi dublu-clic pe un obiect din diagramă pentru a afişa caseta de dialog de
formatare corespunzătoare acestuia.
Sau Executaţi clic pe tasta dreaptă a mouse-ului în dreptul unui obiect din diagramă şi
alegeţi din meniul de scurtătură caseta de dialog de formatare corespunzătoare.
Sau Executaţi clic pe un obiect din diagramă şi apoi pe butonul Format din bara de
instrumente Chart pentru a afişa caseta de dialog de formatare corespunzătoare.
Sau Executaţi clic pe un obiect din diagramă şi alegeţi opţiunea SelectedChartArea (zona
selectată din diagramă) din meniul Format pentru a afişa caseta de dialog de formatare
corespunzătoare.

122
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

Sau Alegeţi obiectul pe care doriţi să-l modificaţi din lista Chart Objects (obiectele din
diagramă) aflată în bara de instrumente Chart şi executaţi clic pe butonul Format din bara de
instrumente Chart pentru a afişa caseta de dialog.

Figura 10.4. O casetă ToolTip pentru


Legenda diagramei

Figura 10.3 Etapele utilitarului Chart


Figura 10.5 Caseta Chart Options
Wizard

De reținut...
ƒ Pentru a modifica mai multe elemente ale diagramei în acelaşi timp, alegeţi
opţiunea Chart Options din meniul Chart şi folosiţi diversele tabulatoare din
caseta de dialog Chart Options (Figura 10.5).
ƒ Trageţi diagrama pentru a o muta pe foaie - sau trageţi reperele de
manevrare ale ferestrei diagramei, pentru a o redimensiona.
ƒ Formataţi mai întâi elementele generale ale diagramei (cum ar fi suprafaţa
diagramei) şi apoi elementele individuale din cadrul acestei zone (cum ar fi

123
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

denumirile axelor de coordonate).


ƒ Nu vă temeţi să experimentaţi opţiunile pe care nu le înţelegeţi în totalitate;
puteţi anula cu uşurinţă aproape orice modificare, folosind comanda Undo din
meniul Edit sau butonul Undo din bara de instrumente Standard.

III.3.4. Tehnici pentru bazele de date Excel


În afară de cazul în care lucraţi cu baze de date extrem de mari (cu mii şi mii de seturi
de date) sau aveţi nevoie de o structură complexă a bazei de date, programul Excel poate oferi
toate elementele de care aveţi nevoie pentru o bază de date.
În programul Excel datele se introduc pe rânduri. Fiecare rând reprezintă o înregistrare
(un set complet de informaţii). Fiecare celulă din cadrul rândului, numită câmp, conţine un
anumit tip de informaţii din înregistrare.
Exemplu
ƒ Pentru a configura o bază de date:
1. Introduceţi numele câmpurilor în partea de sus a unui grup de coloane
adiacente.
2. Introduceţi datele pe rânduri, dedesubtul numelor câmpurilor (Fig. 10.6).

Figura 10.6 Introducerea datelor

De reținut...
ƒ Apăsaţi tasta Tab atunci când aţi terminat de completat o celulă, pentru a
trece la următoarea celulă din dreapta.
ƒ Apăsaţi tasta Enter atunci când aţi terminat de completat o celulă, pentru a
trece la celula de dedesubt.

Exemplu
Puteţi utiliza un formular pentru a adăuga noi înregistrări, a le modifica sau
şterge pe cele deja existente şi pentru a căuta informaţii.

124
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

ƒ Pentru a crea un formular:


1. Executaţi clic în orice celulă care conţine date (Figura 10.7).
2.Din meniul Data, alegeţi opţiunea Form.
3.In caseta de dialog a foii de lucru pentru formular, executaţi clic pe opţiunea
New şi completaţi câmpurile corespunzătoare unei noi înregistrări.
Sau Utilizaţi butoanele FindPrev (găsirea informaţiei anterioare) şi FindNext
(găsirea informaţiei următoare) din formular, pentru a găsi înregistrările care
trebuie editate (Figura 10.8).
1. Executaţi clic pe Close pentru a îndepărta formularul.

Figura 10.7 Selectarea unei celule din Figura 10.8 Formularul


baza de date corespunzător acestei baze de date

De reținut...
ƒ Apăsaţi tasta Tab, pentru a trece de la un câmp la altul, în cadrul unui
formular.
ƒ Apăsaţi tastele Shift+Tab, pentru a reveni la câmpul precedent dintr-un
formular.

Exemplu
Puteţi sorta datele în ordine alfabetică şi numerică, folosind maxim trei
câmpuri de sortare.
ƒ Pentru a sorta baza de date:
1. Executaţi clic în orice celulă din baza de date.
2. Din meniul Data, alegeţi opţiunea Sort.
3. In caseta de dialog Sort, alegeţi un nume de câmp din lista autoderulantă
Sort By (sortare după) (Figura 10.9).
4. Pentru a sorta în continuare datele după intrările din cel de-al doilea şi al

125
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

treilea câmp, alegeţi şi alte câmpuri din cele două liste autoderulante Then By
aflate în caseta de dialog Sort.
5. Pentru fiecare acţiune Sort By, executaţi clic pe opţiunea Ascending
(ascendent) pentru a efectua sortarea de la cea mai mică la cea mai mare
valoare, de la cea mai veche dată la cea mai nouă şi în ordine alfabetică, de la
A la Z. Pentru a efectua sortarea de la valoarea cea mai mare la cea mai mică,
de la data cea mai recentă la cea mai veche sau în ordine inversă alfabetică, de
la Z la A, executaţi clic pe opţiunea Descending (descendent).

De reținut...
ƒ Puteţi efectua sortarea repede, după orice coloană din baza de date (sau în
orice domeniu din foaia de calcul tabelar) prin executarea unui clic pe butonul
Sort Ascending (sortare as-cendentă) sau Sort Descending (sortare descendentă)
din bara de instrumente Standard (Fig. 10.10).

Figura 10.10 Butoanele


Figura 10.9 Caseta de dialog Sort
Sort Ascending şi Sort Descending

Exemplu
Puteţi utiliza anumite criterii pentru a extrage toate înregistrările care
corespund acestora, ca apoi să folosiţi datele extrase în alte părţi din foaia de
lucru sau în rapoarte.
ƒ Pentru a extrage date din baza de date:
1. Executaţi clic în orice celulă din baza de date (Figura 10.11).
2. Din meniul Data, alegeţi opţiunea Filter (filtrare) şi apoi AutoFilter.

126
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

3. Executaţi clic pe oricare dintre butoanele cu săgeţi, aflate lângă denumirile


câmpurilor, pentru a afişa o listă a intrărilor din câmpul respectiv (Figura
10.12).
4. Alegeţi o intrare din listă pentru a vizualiza numai acele înregistrări care
corespund intrării respective (Figura 10.13).
5. Continuaţi să filtraţi, folosind celelalte butoane cu săgeţi, dacă este
necesar.

De reținut...
ƒ Pentru a opri filtrarea, alegeţi din nou opţiunea AutoFilter, din submeniul
Filter.
ƒ Atunci când baza de date este filtrată, câmpurile după care este filtrată
prezintă un buton cu o săgeată albastră.
ƒ Spre a extrage date pentru o altă locaţie, alegeţi opţiunea Advanced Filter
(filtrare avansată) din submeniul Filter şi apoi alegeţi opţiunea Copy to Another
Location (copiere în altă locaţie) din caseta de dialog Advanced Filter.

Figura 10.11 Selectarea unei celule din baza Figura 10.12 Selectarea unei intrări dintr-o
de date listă autoderulantă

Figura 10.13 apar numai înregistrările care corespund intrării selectate

Rezumat
Unitatea de învățare curentă este dedicată creării, editării, particularizării
diagramelor și a bazelor de date. Sunt prezentate câteva dintre opțiunile puse la

127
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

dispoziție de programul Microsoft Excel. Ca și în cazul formulelor este foarte


dificilă prezentarea tuturor posibilităților disponibile aceste fiind, teoretic,
nelimitate în funcție de aplicația dorită.

Test de evaluare a cunoştinţelor


Testul trebuie inclus în Dosarul de Teste

1. Reprezentați, pe același grafic, funcțiile cosinus și sinus obținute pentru o


variație a unghiului între 0 grade și 360 grade.
2. Să se creeze baza de date de mai jos:

Pentru celulele din câmpul G se va utiliza o formulă de calcul pentru procentaj,


folosind câmpurile E şi F. Pentru celula E9 se calculează numărul total de ore de
vacanţă folosind celulele E2:E7. Pentru câmpul H se va calcula procentul
plecând de la datele din câmpul F şi din celula E9.

OBSERVAŢIE!!!!!
a) Toate calculele se vor efectua scriind formula în prima celulă şi apoi
APLICÂND-O PRIN COPIERE în celelalte celule.
b) Pentru câmpul H se va aplica o formulă cu ADRESĂ ABSOLUTĂ.
c) Sortați baza de date
d) Creați diagramele corespunzătoare coloanelor G și H.

128
Bazele prelucrării datelor – Catrina CHIVU

Bibliografie

[1] Lafore, R. – Data structures and Algorithms in 24 Hours. Editura SAMS, 1999, ISBN 0-
672-31633-1.
[2] Stallings, W. – Computer Organization & Architecture. Design for performance. Editura
Prentice Hall International, 2003, ISBN 0-13-049307-4
[3] Sagman, S. – Microsoft Office XP pentru Windows. Ghid de învăţare rapidă prin imagini.
Editura CORINT, 2003, ISBN 973-653-423-5

129