PROIECT MASINI UNELTE An III Sem.

II

CUPRINS

1. TEMA PROIECTULUI 2
Memoriu tehnic de prezentare 3
Construcţia mecanismelor cu roţi dinţate baladoare 5
Ungerea transmisiilor şi a maşinilor unelte 6
2. MEMORIU JUSTIFICATIV DE CALCUL 7
Schema cinematică şi reţeaua structurală 8
Diagrame de abateri relative ale turaţiilor 11
Diagrama turaţiilor 12
Determinarea numărului de dinţi pentru gurpurile de angrenaje ale cutiei 14
de viteze
Calculul momentelor de tosriune pe arbori 16
Calculul modulelor angrenajelor 18
Calculul distanţelor axiale 19
Calculul lementelor geometrice ale roţilor dinţate 20
Calculul transmisiei prin curele 22
Dimensionarea arborilor 24
3. BIBLIOGRAFIE 26

Inginerie industriala Pag. 1 Bodonyi Stefan

 PROIECT MASINI UNELTE An III Sem.II

1. TEMA PROIECTULUI

Să se proiecteze lanţul cinematic al unui variator de turaţie (cutie de viteză).

Date iniţiale:
- puterea motorului: P = 2 KW
- numărul treptelor de turaţie: Z=6
- raţia seriei geometrice a turaţiilor:  = 1,25
- turaţia minimă a arborelui principal: nmin = 120 rot/min.

1.1. MEMORIU TEHNIC DE PREZENTARE

Inginerie industriala Pag. 2 Bodonyi Stefan

 PROIECT MASINI UNELTE An III Sem.II

Introducerea progresului tehnic în industrie face să se producă din ce în ce mai

rapid, mai eficient în condiţiile ridicării calităţii în toate domeniile. Necesitatea
obiectivă de a produce cât mai rapid, cu o productivitate cât mai ridicată, a condus la o
evoluţie vertiginoasă a concepţiei actuale de realizare structurală a maşinilor-unelte,
care depinde în cea mai mare măsură de specificul tehnologic al diferitelor repere ce
trebuie prelucrate şi de volumul producţiei acestora. Pentru reperele care se produc în
unicate sau serie mică, ultimii 15-20 ani au marcat înlocuirea maşinilor-unelte
universale cu maşini-unelte cu comandă numerică şi centre de prelucrare.
Maşini unelte se defineşte ca fiind o maşină de lucru având ca scop formarea
pieselor, pe procese bazate pe îndepărtarea adaosului de prelucrare sub formă de
aşchii sau particule în anumite condiţii economice, precizie dimensională şi de formă
şi calitate a suprafeţei. Maşina –în sensul larg al cuvântului - este construcţia care
transformă forma energiei din mecanică în altă formă sau, în sens invers, din altă
formă în energie mecanică.
Proiectarea unei maşini-unelte noi impune o bună cunoaştere a caracteristicilor
şi performanţelor utilajelor similare în exploatare, a soluţiilor cinematice şi
constructive, a realizărilor celor mai bune, a tendinţelor pe plan mondial.
Maşina unealtă trebuie să răspundă integral prescripţiilor cerute prin tema de
proiectare şi anume:
- prelucrarea pieselor de formă, dimensiunile şi din materialele
prevăzute;
- să asigure precizia şi calitatea corespunzătoare a suprafeţelor prelucrate;
- să realizeze productivităţi ridicate prin alegerea unui regim de aşchiere
optim;
- acordarea unei atenţii sporite automatizării pentru reducerea timpilor
auxiliari, eliminarea subiectivităţii muncitorului şi solicitării fizice şi
psihice;

Inginerie industriala Pag. 3 Bodonyi Stefan

 PROIECT MASINI UNELTE An III Sem.II

- realizarea unui preţ de cost redus prin economisirea materialelor,

reducerea greutăţii;
- asigurarea unei fiabilităţi cât mai ridicate, utilajul trebuind să se
menţină timp îndelungat caracteristicile tehnice şi economice iniţiale.
Proiectul va conţine elemente care să asigure protecţia eficientă la
eventualele suprasolicitări, comenzi greşite etc.;
- utilizarea pe scară largă a elementelor normalizate şi standardizate
reducându-se timpul şi costul proiectării şi execuţiei;
- asigurarea tehnologicităţii pieselor evitându-se construcţiile dificile şi
cu consum mare de energie, uşor de executat;
- facilităţi privind transportul, aşezarea şi prinderea pe fundaţie a maşinii-
unelte;
- existenţa unei estetici s maşinii-unelte pentru realizarea unui climat de
muncă plăcut.
Lanţul cinematic principal face parte, împreună cu lanţul cinematic de avans,
din categoria lanţurilor cinematice de lucru. Se defineşte ca lanţ cinematic generator
care asigură realizarea vitezei principale de aşchiere pe o traiectorie circulară, dacă
mişcarea principală este de rotaţie, respectiv pe o traiectorie rectilinie în cazul mişcării
principale rectilinii alternative.
Caracteristica principală a lanţului cinematic principal este viteza liniară ce
trebuie să fie egală cu viteza optimă de aşchiere şi să se situeze în intervalul (V min,
Vmax).
În structura lanţului cinematic principal trebuie să existe subansamble de
reglare care să permită obţinerea gamei de reglare a vitezei, respectiv a turaţiilor.
Realizarea gamei de reglare a vitezei şi a turaţiei se poate face prin reglare
continuă cu variatori mecanici sau prin reglare în trepte (discontinuă) prin intermediul
cutiilor de viteze, a lirelor cu roţi de schimb sau a electromoatoarelor cu turaţii
multiple.

Inginerie industriala Pag. 4 Bodonyi Stefan

 PROIECT MASINI UNELTE An III Sem.II

În cazul reglării în trepte a turaţiilor s-a constatat că reglajul maşinii unelte este
optim dacă cele z trepte de turaţie realizate la elementul final (n1, n2, n3,...,nz)
formează o progresie geometrică cu raţia f. În acest caz, pierderea relativă maximă de
productivitate ideală este constantă pe toate treptele şirului de turaţii.

1.2. Construcţia mecanismelor cu roţi dinţate baladoare

Variatorul de viteză este un mecanism de reglare in trepte a miscării, format din

unul sau mai multe mecanisme elementare, legate printre ele prin diferite moduri.
Mecanismele cu roţi baladoare deplasabile sunt mai simple constructiv si tehnologic
decât cele cu cuplaje. Au avantajul că sunt rigide si pot realiza un număr mare de
transmitere. Mecanismele cu roţi baladoare se compun din doi arbori, indiferent pe
care, fiind roţi fixe. Cele cu roţi deplasabile pot fi montate în grup sau îndepărtate
unele de altele. De modul de grupare depinde gabaritul mecanismului. Mecanismele
cu două roţi baladoaresunt cele mai simple si în acelai timp cele mai raspândite, fiind
folosite de preferinţă connstrucţia cu balador interior datorită gabaritului mai mic
B>4L (B, fiind lăţimea). Raportul de transmitere partial este raportul între o pereche
de roţi, iar raportul de transmitere total este produsul raportului de transmitere parţial
de la motor până la elementul final (axul principal) Raportul de transmitere este
raportul turaţiilor, raportul diametrelor:
nk D
ik   p1 în care:
nk 1 D p 2

-nk-1- este turaţia arborelui conducător

-nk - este turaţia arborelui condus
-Dp1- este diametrul primitiv al arborelui condus
Turaţiile tipizate ale axelor conducatore fac parte dintr-o serie r cu raţia  ,
rapoartele de transmitere se stabilesc in funcţie de raţie şi serie.

Inginerie industriala Pag. 5 Bodonyi Stefan

 PROIECT MASINI UNELTE An III Sem.II

Mecanismele cu trei roţi baladoare se construiesc de asemenea în trei variante : cu

balador interior sau exterior cu acelasi avantaj din punct de vedere al gabaritului
pentru varianta cu balador interior B>7L.
În cazul acestor baladoare apare problema referitor la posibilitatea constructiva de
deplasare a baladorului interior condiţionat de posibilitatea trecerii rotilor z 1 , z3 peste
z2. Respectarea acestor condiţii conduce în unele cazuri la modoficarea
caracteristicilor cinematice ale variatoarelor de viteze.
Mecanismele cu patru roţi baladoare se construiesc rar cu roţile în bloc ,ele se
realizează fragmentat în două grupuri a două roţi baladoare din cauza gabaritului mare
Mecanismele baladoare cu mai mult de patru roţi se construiesc rar şi numai în
grupuri de două sau trei roţi baladoare, din considerente constructiv tehnologice de
realizare a blocurilor baladoare cu mai mult de trei rapoarte de transmitere.

1.3. Ungerea transmisiilor şi a maşinilor unelte

Ungerea suprafeţelor în fiecare are ca scop reducerea de frecarea şi a pierderilor de

putere, reducerea uzurii şi a încălzirii, asigurarea unei funcţionări line şi fără zgomot
şi ăn general o ameliorare a randamentului mecanic şi menţinerea îndelungată a
preciziei iniţiale de funcţionare a mecanismelor. Condiţiile pe care trebuie să le
satisfacă un lubrifiant, pentru a realiza o ungere cât mai eficace sunt: caracteristica de
ungere a lubrifiantului, reprezentată prin viscovitatea lui,precum şi aderenţa,trebuie să
fie astfel alese încăt ungerea între suprafeţele în fiecare să fie completă; acesta
înseamnă că pelicula de ulei dintre suprafeţele de frecare să nu prezinte discontinuităţi
prin efectul presiunii sau al turaţie mari a arborelui. Lubrifiantul trebuie să-şi menţină
cît mai mult timp calităţile de ungere normală şi să nu se altereze sub acţiunea aerului
sau a metelelor cu care este în contact. De asemenea nu trebuie să se altereze la
temperaturi rezultate di frecările ce au loc între suprafeţele pieselor în mişcare.
Să nu conţină substanţe care să atace metalele cu care vine în contact şi mai ales
să nu conţină acizi.

Inginerie industriala Pag. 6 Bodonyi Stefan

 PROIECT MASINI UNELTE An III Sem.II

Lubrifianţii utilizaţi la ungerea transmisiilor şi a maşinilor unelte sunt uleiuri.

Uleiurile sunt cel mai des utilizate. Uleiurile minerale îndeplinesc în cea mai mare
măsură condiţiile impuse pentru realizarea unei ungeri bune a transmisiilor maşinilor.
Cele mai împortante proprietăţi fizico-chimice ale lubrifianţilor sunt:
viscuozitatea, aderenţa şi chimică şi termică. Uzinele constructoare de maşini unelte
indică în cărţile tehnice a maşinilor atât schema instalaţiei cu locurile de ungere cât şi
tipul lubrifianţilor pentru diferitele părţi ale maşinilor.

2. MEMORIU JUSTIFICATIV DE CALCUL

2.1. Alegerea numarului si valoarea grupelor de angrenaje

În acest proiect numărul treptelor de turaţii va fi: NT = 6
a1  1 
 
6 = 1x6 = 6x1 = 2x3 = 3x2  a2  2  numarul axelor = 3
a  3 
 3 

2.2. SCHEMA CINEMATICA ŞI REŢEAUA STRUCTURALĂ

Inginerie industriala Pag. 7 Bodonyi Stefan

 PROIECT MASINI UNELTE An III Sem.II

M.E.
D1

D2 Z1 Z3

Z2 Z5 Z7
Z9
Z4

Z6
Z8

Z10

Construcţia diagramelor structurale contribuie la individualizarea mecanismului

deoarece precizează salturile pe fiecare arbore şi ordinea de cuplare a grupurilor
baladoare pentru realizarea turaţiilor finale în succesiunea lor finală. Diagramele

Inginerie industriala Pag. 8 Bodonyi Stefan

 PROIECT MASINI UNELTE An III Sem.II

structurale sunt construcţii simetrice, realizate pe un caroiaj semilogaritmic şi servesc

la trasarea diagramelor de turaţii, contribuind prin vizibilitate la aprecierea variantei
optime.
Reţeaua structurală are legătură şi cu succesiunea rapoartelor de transmitere şi a
turaţiei unui mecanism. Deoarece în reţeaua structurală turaţiile obţinute prin diferite
rapoarte de transmitere nu au valori numerice definite, reţeaua structurală are
întotdeauna formă simetrică şi ne dă indicaţii asupra salturilor dintre diferite turaţii ale
axelor şi asupra modului în care se pot realiza rapoartele de transmitere totale.
Reaţeaua structurală constituie o reprezntare grafică a structurii variatoarei de
viteze în trepte şi dă indicaţii despre:
- numărul arborilor cutiei de viteze
- numărul angrenajelor din cadrul fiecărei grupe
- numărul treptelor turaţiilor pentru fiecare arbore inclusiv cele finale
- valorile salturilor parţiale şi totale

M.E
I II III
. a=2 a=3
I23=Z9/Z10 n6=nmax

i12=Z3 /Z4
n5

n4
nm
i22=Z7/Z8
n3
i11=Z1/Z2
n2
i21=Z5/Z
n1=nmin
Cunoscând nmin = 120 rot/min,6 numărul treptelor şi raţia seriei geometrice
 = 1,25 putem calcula turaţiile pentru fiecare treaptă de ieşire.
n1 = nmin = 120 rot/min
n2 = n1 ·  = 120·1,25 = 150 rot/min

Inginerie industriala Pag. 9 Bodonyi Stefan

 PROIECT MASINI UNELTE An III Sem.II

n3 = n2 · = n1 ·  2 = 150 · 1,25 = 187,5 rot/min

n4 = n3 ·  = n1·  3 = 187,5·1,25 = 234,37 rot/min
n5 = n4· = n1· 4 = 234,37·1,25 = 292,96 rot/min
n6 = n5·  = n1·  5 = 292,96 ·1,25 = 366,21 rot/min
Salturile unui grup de antrenare reprezintă raportul între două rapoarte
succesive, adică raţia seriei geometrice ale rapoartelor parţiale de transfer din cadrul
grupului de angrenaje. Pentru determinarea valorii soluţiilor se alege mai întâi grupul
de angreanje pentru care S =  .
Grupul de angrenare secundar este de ordinul I, II, III, un variator de turaţii
poate avea mai multe grrupuri de angrenare secundare, al cărui număr se alege de
către solicitantul schemei cinematice.
Trasarea reţelelor structurale se face în trei variante:
a. Cu salt crescător în care grupurile de angrenaje ale variatorului sunt
înseriate astfel încât grupul de bază să se afle la intrare urmat de
grupurile secundare în ordine crescătoare.
b. Cu salt descrescător în care, la intrare este grupul secundar de ordinul
cel mai mare, scăzând până la ieşire la grupul de bază (nu se foloseşte).
c. Cu salt mixt în care se utilizează ambele variante cu alegerea arbitrară
a grupurilor secundare şi a celor de bază.
Determinarea analitică a ecuaţiilor structurale se face astfel:
- determinarea numărului de grupe de ecuaţii prin permutări
- determinarea subgrupelor, aplicând regula indicilor pe rând, la fiecare
grupă realizând toate variantele structurale.
Dimensionarea cinematică stabileşte rapoartele de transmitere parţiale şi finale
astfel încât să se asigure la ultimul arbore o serie geometrică continuă de turaţii care
să fie termen al aceleaşi serii.
Salturile vor avea expresiile:

Inginerie industriala Pag. 10 Bodonyi Stefan

 PROIECT MASINI UNELTE An III Sem.II

z1
i11 z
S1 = i = z2 =  1 = 1,25
12 3

z4
Z5 z7
i21 i22 Z z
S2 = i =i = Z 6 = z8 =  2 = 1,26
22 23 7 9

Z 8 z10

Forma generală:
Sn =  a1·a2·a3...an ; Smax  8
Turaţiile normalizate aferente unei raţii  = 1,12 începând cu turaţia minimă
sunt:
n1 = 120; n2 = 150; n3 = 190; n4 = 235; n5 = 295; n6 = 365

2.3. DIAGRAME DE ABATERI RELATIVE ALE TURAŢIILOR

La proiectarea cutiilor de viteze, este obligatoriu să se verifice încadrarea

turaţiilor în limitele toleranţei cinematice. Această toleranţă se datorează dificultăţilor
de a realiza, prin angrenare, raporturile de transmitere teoretice. În acest scop, se
trasează diagrama erorilor cinematice ale turaţiilor.Mărimile procentuală ale erorilor
cinematice ale fiecărei turaţii se determină cu expresia:
ncal  nSTAS
n = ·100 [%]
nSTAS

Valorile efective în sarcină ale turaţiilor pot diferi in limitele -2%...+4%.

120  120
 n1 = 100  0 %
120
150  150
 n2 = 100  0 %
150
187,5  190
 n3 = 100  -1,31
190
234,37  235
 n4 = 100  -0,26
235

Inginerie industriala Pag. 11 Bodonyi Stefan

 PROIECT MASINI UNELTE An III Sem.II

292,96  295
 n5 = 100  - 0,69
295
366,21  365
 n6 = 100  0,33
365

Diagrama trasată cu valorile calculate ale abaterilor relative ale turaţiilor reale
faţă de cele standardizate, permite să se constate că turaţiile reale au anumite abateri.
Analizând rapoartele parţiale de transfer ce intervin în relaţiile turaţiilor se poate
interveni la rapoartele de transfer parţiale pentru a schimba valoarea turaţiilor ce nu se
încadrează.

2.4. DIAGRAMA TURAŢIILOR

Diagrama turaţiilor oglindeşte in mod exact unele dintre valorile cinematice

care iau parte la desfăşurarea procesului de antrenare a maşinii – unelte şi indică
valorile efective ale rapoartelor de transmitere parţiale şi totale , turaţiile arborilor
intermediari si turaţiile finale pe arborele principal al maşinii.
Trasarea diagramelor de turaţii are la bază informaţiile calitative oferite de
reţeaua structurală.

Inginerie industriala Pag. 12 Bodonyi Stefan

 PROIECT MASINI UNELTE An III Sem.II

Elementele iniţiale ale trasării diagramei de turaţii sunt:

- reţeaua structurală optimă;
- valoarea raţiei;
- valoarea turaţiei finale.
Diagramele de turaţii se deduc din reţeaua structurală introducându-se
scara logaritmică la valoarea numerică a turaţiilor. Spre desebire de reţeaua
structurală reţeaua de turaţii dă indicaţii asupra poziţiei reciproce a turaţiilor,
valorile absolute ale lor si alte caracteristici cinematice.
Dacă turaţia maximă (sau minimă) de ieşire este cunoscută, în schimb turaţia
motorului trebuie adoptată.
Pentru acţionarea maşinilor unelte se utilizează în general motoare asincronie
trifazate cu rotorul în scurt circuit de uz general sau motoare derivate. De regulă,
turaţia motorului electric se alege astfel încât să fie de valoare cât mai apropiată de
turaţia de ieşire maximă.
Antrenarea se va face cu un motor asincron tip AT 132S-8 având următoarele
caracteristici: P=2,2 kW şi n = 710 rot/min.
De la motorul electric mişcarea se transmite la axul de intrare a cutiei de viteze
printr-o transmisie cu curele trapezoidale.

M.E. a =2 a=3
S=φ S = φ2

Inginerie industriala Pag. 13 Bodonyi Stefan

 PROIECT MASINI UNELTE An III Sem.II

I II III

n6=365
nm= 710 I23=Z9/Z10
n5= 295
i12=Z3 /Z4
n4=235

i22=Z7/Z8
n3= 190
i11=Z1/Z2
n2= 150
i21=Z5/Z6
n1=120

Grup de angrenare Grup de angrenare

de baza secundara de ord.II

Repartiţia rapoartelor de transmitere parţiale:

Pentru transmisii demultiplicatoare:
D2 ncond . nm 710
M.E. ÷ I iTC = D  n  
n4 235
 3.02
1 condus

Z1
 1
Arb. I ÷ II i11 Z2

Z3 1 1
    0.8
i12 Z 4  1.25

Z5  2
   1.56
Arb. II ÷ III i21 Z6 1

Z7
 1
i22 Z8

Z9 1
  2  0.64
i23 Z10 

2.5. DETERMINAREA NUMĂRULUI DE DINŢI PENTRU GRUPURILE DE

ANGRENAJE ALE CUTIEI DE VITEZE

Inginerie industriala Pag. 14 Bodonyi Stefan

 PROIECT MASINI UNELTE An III Sem.II

Dimensiunile unei cutii de viteze depind în mare măsură de dimensiunile

angrenajelor pe care le conţine. Din acest motiv se preferă utilizarea unor angrenaje cu
suma numerelor de dinţi ale roţilor dinţate cât mai mică.

Experimental, pentru maşini-unelte s-a stabilit limita:  Z < 120 dinäi.

Pe de altă parte, realizarea exactă a rapoartelor de transfer teoretice este rareori
posibilă, ceea ce impune determinarea unei sume a numerelor de dinţi care, pe lângă
gabraite reduse, să permită obţinerea unor turaţii finale cu abateri minime faţă de cele
normalizate.
2.5.1. Arbore I –Arbore II
Z1
i11= Z  1
2

a11 b11
Z1 = q · Km · a  b Z2 = q · Km · a  b
11 11 11 11

- ai,bi – sunt numere prime prin care se aproximează raportul de transmisie.

- Km – cel mai mic multiplu comun all sumelor (a1+b1).
- q – factor de amplificare ales de proiectant, astfel ca numărul rezultant de
dinţi să fie peste 17 (recomandat 20).
z1
i11= z  1 a1= 1 b1= 1
2

z3 1 4
i12= z  1,25  5 a2 =4 b2 = 5
4

a2 b2
z3 = q·Km a  b z4 =q·Km a  b
2 2 2 2

a1 + b1 = 2
a2 + b2 = 9
c.m.m.m.c. = 18
1
z1 = q·18 · =q·9 q=6 z1 = 54
2
1
z2 = q·18· = q ·9 z2 = 54
2

Inginerie industriala Pag. 15 Bodonyi Stefan

 PROIECT MASINI UNELTE An III Sem.II

4
z3 = q·18· = q·8 z3 = 48
9
5
z4 = q·18· = q·10 z4 = 60
9

Arborele II-III
z7 6
i21= z = a=6 b=4 a + b = 10
8 4

z9
i22 = z = 1 a=1 b=1 a+b=2
10

z5 4
i23 = z = a=4 b=6 a + b = 10
6 6

c.m.m.m.c. = 10
4
z5 = q ·10· = q·4 q=8 z5 = 32
10
6
z6 = q · 10 · = q· 6 z6 = 48
10
6
z7 = q·10· = q·6 z7 = 48
10
4
z8 = q · 10· = q·4 z8 = 32
10
1
z9 = q · 10· = q ·5 z9 = 40
10
1
z10 = q · 10· = q ·5 z10 = 40
2

2.6. CALCULUL MOMENTELOR DE TORSIUNE PE ARBORI

P
Momentul de torsiune se calculează cu formula generală: Mt = 9550
n
P1
Mt1 = 9550 · P1 = Pmotor · tc
 tc = 0,96
n
P1 = 2 ·0,96 = 1,92 kW
1,92
Mt1 = 9550 · = 78,025 kN · mm
235

Inginerie industriala Pag. 16 Bodonyi Stefan

 PROIECT MASINI UNELTE An III Sem.II

- Mt1 – momentul la arborele de intrare

-  = 0,96 – randamentul de transmisii prin curele
tc

P2
Mt2 = 9550 · P2 = P1 ·  rul r .d .
n
 rul = 0,98  r . d . = 0,95

P2 = 1,92 ·0,98 · 0,95 = 1,78

1,78
Mt2 = 9550 · = 89,46 kN · mm
190

- Mt2 – momentul la arborele intermediar

- = 0,98 – randamentul de transmisii prin rulmenţi
rul

- r .d . = 0,95 – randamentul de transmisie prin roţile dinţate

P3
Mt3 = 9550 · P3 = P 2 ·    rul r .d .
n
P3 = 1,78 · 0,98 · 0,95 = 1,657
1,657
Mt3 = 9550 · = 131,86 kN · mm
120

- Mt3 – momentul la arborele de ieşire

-  = 0,98 – randamentul de transmisie prin rulmenţi
rul

-  r .d . = 0,95 – randamentul de transmisie prin roţile dinţate

Mt1 = 78,025 kN · mm ; Mt12 = 89,46 kN · mm ; Mt13 = 131,86 kN · mm

2.7. CALCULUL MODULELOR ANGRENAJELOR

Calculul modulelor se face pe baza solicitării la presiune de contact în cazurile

cele mai defavorabile, şi anume la turaţia minimă a arborilor.
Toate angrenajele cutiei de viteze sunt angrenaje cilindirce cu dantură dreaptă.
Relaţia utilizată:
M t  C f  K C2  K M2 i  1
M= 3 
Z p2  m   Ha2 i

Inginerie industriala Pag. 17 Bodonyi Stefan

 PROIECT MASINI UNELTE An III Sem.II

unde:
- Mt – momentul de torsiune la arborele conducător;
- Cf = 1,653 – coeficient de sarcină
- KC = 1,7 – factorul punctului de rostogolire;
- KM = 85,7 – factorul de material;
-  = 5 – coeficientul de lăţime al dinţilor;
m

-  Ha = 50 daN/mm2 – tensiunea admisibilă de contact pentru pinion fiind

confecţionat din OLC 45, căruia i se aplică un tratament termic de
îmbunătăţire la o duritate de 240 – 270 HB.
- i – raportul de transmitere

2.7.1. Calculul modulelor (Arbore I – Arbore II)

Z2 54
Z1 = Z2 = 54 ; i = Z  54  1
1

78025 1,653 1,7 2  85,7 2 2

m= 3  = 2,46
54 2  5  50 2 1
Z4 60
Z3 = 48 Z4 = 60 i = Z  48  1,25
3

273740014 2,25
m= 3  = 475,27  1,8 = 2,57
3

482  5  50 2 1,25

mSTAS = 2,5

2.7.2. Calculul modulelor (Arbore II – Arbore III)

Z7 - Z8 = 16 i = 1,56
8946  1,653 1,7 2  85,7 2 2,56
m= 3  = 2,61
48 2  5  50 2 1,56

Z9 – Z10 i=1 Z9 = 40

Inginerie industriala Pag. 18 Bodonyi Stefan

 PROIECT MASINI UNELTE An III Sem.II

313878258,3 2
m= 3  = 3,15
402  5  50 2 1

Z5 – Z6 32
313878258,3 2
m= 3  = 3,15
32 2  5  50 2 1,56

m = 3,5
2.7.3. Calcului distanţelor axiale

m1 ( Z1  Z 2 ) 2,5(54  54)
A12 = = = 135
2 2
m1 ( Z 3  Z 4 ) 2,5(48  60)
A34 = = = 135
2 2
m2 ( Z 7  Z 8 ) 3,5(48  32)
A78 = = = 140
2 2
m2 ( Z 9  Z10 ) 3,5(40  40)
A910 =  = 140
2 2
m2 ( Z 5  Z 6 ) 3,5(32  48)
A56 =  = 140
2 2

2.8. CALCULUL ELEMENTELOR GEOMETRICE ALE ROŢILOR

DINŢATE
2.8.1. Angrenajul Z1/Z2
Elemente cunoscute:
- numerele de dinţi: Z1 = Z2 = 54
- distanţa axială: A12 = 135
- modulul: m1 = 2,5
- tipul angrenajului: cilindric cu dinţi drepţi
- profilul cremalierei generatoare se defineşte prin următorii parametrii:
- unghiul de angrenare de referinţă:  = 200
- coeficientul jocului de referinţă la piciorul dintelui: c* = 0,25
Inginerie industriala Pag. 19 Bodonyi Stefan
 PROIECT MASINI UNELTE An III Sem.II

Elemente calculate:
- diametrele de divizare:
d1 = d2 = m1·Z1 = 2,5 ·54 = 135 mm
- diametrele cercurilor de picior:

df1 = df2 = d1 – 2m1 (h +c  ) = 135 - 2·2,5·1,25 = 128,75 mm
a

- înălţimea dinţilor:
h1 = h2 = 2,25·2,5 = 5,625
- diametrele de corp:
de1 = de2 = m1 (Z1 +2) = 2,5 ·56 = 140
- lăţimea roţii:
b =  · m1 = 5 · 2,5 = 12,5
m

2.8.2. Angrenajul Z3/Z4

Elemente cunoscute:
- numerele de dinţi: Z3 = 32 Z4 = 40
- distanţa axială: A34 = 135 mm
- modulul: m1 = 2,5 mm
Elemente calculate:
- diametrele de divizare:
d3 = m1 · Z3 = 2,5 · 32 = 80 mm
d4 = m1 · Z4 = 2,5 · 40 = 100 mm
- diametrele cercurilor de picior:

df3 = d3 – 2m1(h + c  ) = 80 - 2·2,5 · 1,25 = 73,75 mm
a


df4 = d4 – 2m1(h + c  ) = 100 - 2·2,5 · 1,25 = 93,75 mm
a

- înălţimea dinţilor:
h3 = h4 = 2,25 · 2,5 = 5,625 mm
- diametrele exterioare:
de3 = m1 · (Z3+2) = 2,5 · 34 = 85 mm

Inginerie industriala Pag. 20 Bodonyi Stefan

 PROIECT MASINI UNELTE An III Sem.II

de4 = m1 · (Z4+2) = 2,5 · 42 = 105 mm

- lăţimea roţii:
b =  · m1 = 5 ·2,5 = 12,5 mm
m

2.8.3 Angrenajul Z5/Z6 (Z7/Z8)

Elemente cunoscute:
- numerele de dinţi: Z7 = Z6 = 48 Z5 = Z8 = 32 Z9 = Z10 = 40
- distanţa axială: A56 = A78 = 140 mm
- modulul: m2 = 3,5 mm
Elemente calculate:
- diametrele de divizare:
d7 = d6 = m2 · Z6 = 3,5 · 48 = 168
d5 = d8 = m2 · Z5 = 3,5 · 32 = 112
d9 = d10 = m2 · Z9 = 3,5 · 40 = 140
- diametrele cercurilor de picior:

df7 = df6 = d7 - 2· m2 ( h + c  ) = 168 – 2 · 3,5 · 1,25 = 159,25 mm
a


df5 = df8 = d5 - 2· m2 (h + c  ) = 112 – 10,5 = 101,5 mm
a


df9 = df10 = d9 - 2· m2 (h + c  ) = 140- 10,5 = 129,5 mm
a

- înălţimea dinţilor:
h7 = h6 = h5 = h8 = h9 = h10 = 3,5 · 2,25 = 7,875 mm
- diametrele exterioare:
de7 = de6 = m2 · Z7 + 2 = 3,5 · 50 = 170 mm
de5 = de8 = m2 · Z5 + 2 = 3,5 · 34 = 119 mm
de9 = de10 = m2 · Z9 + 2 = 3,5 · 42 = 147 mm
- lăţimea roţii:
b =  · m2 = 5 · 3,5 = 17,5 mm
m

2.9. Calculul transmisiei prin curele

Elemente cunoscute:
- puterea la arborele conducător:

Inginerie industriala Pag. 21 Bodonyi Stefan

 PROIECT MASINI UNELTE An III Sem.II

Pm = 2 kW

- turaţia arborelui conducător:

nm = 710 rot/min
- raportul de trasnmitere:
D2 nm 710
iTC = D = n = = 3,02
1 4235

- turaţia arborelui condus:

n4 = 235 rot/min
Elemente calculate:
- tipul curelei: SPZ STAS – 7192 – 76
- diametrul primitiv al roţii conducător:
Se alege constructiv Dp1 = 80 mm
- diametrul primitiv al roţii conduse:
Dp2 = 80 · 3,02 = 240 mm
- diametrul primitiv mediu al roţilor de curea:
D p1  D p 2 80  240
Dpm = = = 160 mm
2 2

- distanţa dintre axe (calcul preliminar):

0,75 (Dp1+Dp2)  A  2(Dp1+Dp2)
0,75 · 320  A  2 · 340
240  A  720
Vom utiliza: A = 500 mm
- lungimea primitivă a curelei:
( D p 2  D p1 ) 2
Lp = 2 A +  Dm + =2 · 500 + 3,14· 160 + 12,8 = 1515 mm
4A
În urma calculelor făcute vom folosi cureaua de transmisie:

Lp = 1600 mm

Inginerie industriala Pag. 22 Bodonyi Stefan

 PROIECT MASINI UNELTE An III Sem.II

- distanţa dintre axe (calcul definitiv):

A = 0,25 [(Lp -  Dm) + ( ( L  D )  2( D  D ) ]
p m
2
p2 p1
2

A = 0,25 [ (1600 – 3,14 · 160) + 1204725,76  51200 ] = 554 mm

- viteza periferică a curelei:
  D p1  n1   80  710
v= = = 2,97 m/s
600  1000 600  1000

- coeficientul dinamic: cd = 1,2

- coeficientul de lungime: cL = 1
- coeficientul de înfăşurare: c  = 0,7
- puterea nominală transmisă de o curea: Po = 1 kW
- numărul de curele al transmisie (preliminar):
cd  Pm 1,2  2 2, 4
Z0 = c  c  P = 1  0,96  1
= 0,96
= 2,5
L  0

- coeficientul numărului de curele: cz = 0,95

- numărul de curele (definitiv):
Z0
z = 0,95 = 2,63 Se adoptă z = 3

- forţa periferică transmisă:

P 2
F = 103 · = 103 · = 673 N
 2,97

- forţa de întindere a curelei:

Sa = ( 1,5 ... 2)· F = 2 · 673 = 1350 N
- cote de modificare a distanţei dintre axe:
X  0,03 Lp X  0,03 · 1600  48 mm
Y  0,015 Lp Y  24 mm

2.10 Dimensionarea arborilor

Inginerie industriala Pag. 23 Bodonyi Stefan

 PROIECT MASINI UNELTE An III Sem.II

La predimensionare se consideră că arborele preia numai un moment de

torsiune Mt. Se neglijează meomentul încovoietor şi se determină diametrul minim al
arborelui cu formula:
16  M t
d= 3
   at

Arborele fiind confecţionat din OLC 45 cu rezistenţa admisibilă la torsiune

 at = 160 ... 170 N/mm2:

- arborele de intrare având: Mt1 = 78,02 kN · mm

16  78025 1248400
d1 = 3
3,14  160
= 3
502,4
= 13,54

def = 14 mm
- arborele intermediare având: Mt2 = 89,460 kN · mm
16  89460
d2 = 3
502,4
= 2849 = 14,17
3

def = 15 mm
- arborele de ieşire având: Mt3 = 131,860 kN · mm
16  131860
d3 = 3

502,4
= 4199 = 16,13
3

def = 17 mm
Constructiv vom alege diametrele cu valori superioare pentru executarea
montării, respectiv a demontării rulmenţilor, manşetelor de rotaţie sau a capacelor de
carcasă.

Inginerie industriala Pag. 24 Bodonyi Stefan

 PROIECT MASINI UNELTE An III Sem.II

BIBLIOGRAFIE

1. M.Mehedinţeanu, D.Hollanda, I.Sporea– Tehnologie mecanică şi

maşini unelte – Ed.Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1982;
2. Gh.Rădulescu, Gh.Miloiu, N.Gheorghiu – Îndrumar de proiectare
în construcţia de maşini - Editura Tehnică, Bucurşti, 1986;
3. Boangiu Gh., ş.a. – Maşini unelte şi Agregate – Editura Didactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1978;
4. Vaida A. ş.a., Proiectarea Maşinilor-Unelte – EdituraDidactică şi
Pedagogică, Bucureşti, 1980;
5. Creţu A. – Rezistenţa materialelor – Editura Medimira, Cluj-Napoca,
2005;
6. *** - Catalog de rulmenţi –Bucureşti, M.I.C.M., 1976.

Inginerie industriala Pag. 25 Bodonyi Stefan