Sunteți pe pagina 1din 52

LUCRARE DE LICENŢĂ

Fondurile de investiţii - produse dinamice ce valorifică potenţialul


pieţei financiare

Rm. Vâlcea
2012
Cuprins

Introducere………………………………………………………….. 3
Capitolul I. Fondurile de investiţii. Privire evolutivă
1.1. Fondul de investiţie. Concept şi apariţie………………………….5
1.2. Premisele apariţiei şi dezvoltării fondurilor de investiţii………..11
1.3. Rolul fondurilor de investiţii…………………………………….14
1.4. Plasamentele fondurilor mutuale...................................................16

Capitolul II. Fondurile de investiţii în România


2.1 Istoricul fondurilor mutuale din România....................................19
2.2 Evoluţia fondurilor de investiţii....................................................22
2.3. Cinci mituri despre fondurile mutuale din România…………...29
2.4. Tipuri de fonduri mutuale ……………………………………...31

Capitolul III. Analiză comparativă între BCR Monetar şi BCR


Expert..................................................................................................35

Concluzii ………………………………………….............................48

Bibliografie…………………………………………………………..50

2
Introducere

La ora actuală, omenirea este tot mai preocupată de modul cum să ducă o
viaţă mai bună, să ocupe un anumit rang în societate, să economisească timp şi
bani, să aibă o cultură cât mai bogată, cu alte cuvinte să fie remarcaţi şi renumiţi
în societate.Toate aceste lucruri nu pot deveni reale, decât în momentul în care
ştim să ne folosim eficient banii şi capacitatea de raţiune pe care o deţinem.
Deci, dacă obiectivul principal al fiecărui individ este acela de a obţine profit, cu
cât mai mult doresc acest lucru şi agenţii economici.

Fondurile mutuale reprezintă unul din fenomenele financiare cele mai


spectaculoase ale secolului XX, cu o evoluţie foarte dinamică în cea de-a doua
jumătate a secolului şi îndeosebi în anii recenţi.
Fondurile de investiţii sunt entităţi care acumulează bani de la mai multe
persoane (investitorii în fonduri) bani pe care administratorul fondului îi
investeşte, conform politicii de investiţii declarate a fondului, în: instrumente ale
pieţei monetare, obligaţiuni municipale şi/sau corporatiste, acţiuni tranzacţionate
pe piaţa bursieră, precum şi în alte valori mobiliare permise de autoritatea de
reglementare (CNVM). Profiturile realizate astfel se redistribuie prin
răscumpărarea unităţilor de fond, aceloraşi investitori.
Problema cu care se confruntă un investitor este alegerea modalităţii
optime de investire, care să corespundă cel mai bine scopurilor şi aşteptărilor
celui ce investeşte. Pentru aceasta vom asocia fiecărui tip de investiţie (sau
plasament) două noţiuni: rentabilitate şi risc. Prin rentabilitate înţelegem nivelul
câştigului asigurat de către o investiţie. Spre exemplu, rentabilitatea unui depozit
bancar este chiar nivelul dobânzii acordată de banca deponentului.
Fondurile mutuale funcţionează după reguli clare, bine-stabilite şi cunosc
o reglementare strictă de către autorităţi ale statului. Gradul de transparenţă atins
de majoritatea fondurilor în ceea ce priveşte structura plasamentelor, gradul de
risc şi evoluţia activului net unitar permite oricărei persoane interesate să
aprecieze atractivitatea acestor instrumente şi să se orienteze spre fondul pe care

3
îl consideră adecvat scopurilor sale.
În condiţiile în care rentabilitatea investiţiei în acţiunile cotate la Bursa de
Valori sau pe piaţa extrabursieră a fost oscilantă în ultimii ani, fondurile mutuale
reprezintă o alternativă serioasă pentru economii.
Fondurile de investiţii au dus la dezvoltarea rapidă a pieţei de capital din
zonele dezvoltate şi judeţe industrializate, deoarece sistemul bancar existent a
devenit o frână în dezvoltarea în continuare a relaţiilor de piaţă.
Fondul de investiţii este forma instituţională prin care se realizează o
concentrare a disponibilităţilor financiare ale investitorilor individuali şi care
printr-o activitate investiţionala pe piaţa financiară, condusă de experţi în
domeniu, reuşeşte consolidarea capitalului investit cu beneficii importante
pentru participanţi.

4
Capitolul I. Fondurile de investiţii. Privire evolutivă

Fondurile mutuale reprezintă unul din fenomenele financiare cele mai


spectaculoase ale secolului XX, cu o evoluţie foarte dinamică în cea de-a doua
jumătate a secolului şi îndeosebi în anii recenţi. Spectaculozitatea fenomenului
se remarcă în primul rând prin evoluţia deosebită a numărului fondurilor şi a
activelor gestionate, dar şi din diversificarea gamei de produse oferite şi
îmbunătăţirea performanţelor obţinute în raport cu alte instrumente de investiţie.
1.1 Fondul de investiţie. Concept şi apariţie
Primul fond de investiţii (Unit Trust) bazat pe unităţi investiţionale a fost
creat la Londra în 1868 şi se numea “ The Foreign and Colonial Government
Trust”. Obiectivul său era de “ a furniza investitorului care dispune de mijloace
moderate aceleaşi avantaje ca şi mărilor deţinători de capital în privinţa
diminuării riscurilor asupra acţiunilor străine ori naţionale prin ‘împraştierea
investiţiilor’ pe mai multe feluri de acţiuni ”. În SUA au apărut astfel de
instituţii după cel de-al doilea război mondial.
Industria fondurilor mutuale a crescut foarte mult în a doua jumătate a
secolului XX. Dezvoltarea rapidă la nivel mondial se traduce prin suma activelor
gestionate. Cifrele referitoare la evoluţia activelor gestionate în SUA sunt
grăitoare în acest sens: acestea au crescut de la 450 milioane USD la sfârşitul
anului 1940, la 134 miliarde USD în 1979 şi la 6400 de miliarde în 20011.
În orice societate “ economiile au jucat un rol important, atât la nivel
macroeconomic cât şi la nivelul fiecărei persoane sau agent economic. Există un
ansamblu de factori care influenţează deciziile fiecărei persoane sau agent
economic de a renunţa la un câştig sau avantaj (determinat de utilizarea unor
fonduri disponibile în prezent) în favoarea unui avantaj viitor (determinat de
economisirea sau investirea acestor fonduri, pentru a fi utilizate în viitor.
Economisirea presupune “păstrarea” în siguranţă a sumelor deţinute, în
timp ce prin investirea aceloraşi sume se aşteaptă o “multiplicare” a acestora.
1
Investment Company Institute. " Mutual Fund Fact Book". SUA. ediţiile 2002. 2001. 2000

5
Investiţiile reprezintă achiziţii de bunuri de capital ce vor fi utilizate
pentru producerea altor bunuri şi servicii. Prin intermediul investiţiilor stocul de
capital al unei economii va creşte cu investiţiile nete (investiţiile brute minus
deprecierea capitalului).2
Într-un sens foarte larg subliniază I. Românu a învesti înseamnă a
încorpora într-un obiect sau acţiune eforturi umane şi mijloace materiale cu
scopul de a obţine un anumit rezultat.3
Conform definiţiei din Legea nr. 297/2004 privind piaţa de capital un fond
de investiţii este un organism de plasament colectiv fără personalitate juridică
ceea ce înseamnă că un fond de investiţii adună bani de la mai mulţi investitori
şi îi investeşte în mai multe tipuri de instrumente financiare cele mai folosite
fiind acţiunile, instrumentele cu venit fix (obligaţiuni) depozite.4
Fondurile de investiţii (cunoscute şi sub denumirea de fonduri mutuale)
sunt de mai multe tipuri, fiecare tip de fond mutual investind preponderent într-o
anumită clasă de instrumente financiare dintre cele specificate mai sus. Acest
lucru înseamnă că nu toate tipurile de fonduri de investiţii investesc în acţiuni, ci
doar fondurile de acţiuni, şi într-o proporţie mai mică, fondurile diversificate.
Fondurile de obligaţiuni sau cele monetare nu investesc în acţiuni.
Fondurile mutuale nu au personalitate juridică, motiv pentru care trebuie
ca o întreprindere distinctă să le administreze (firma care se numeşte societate de
administrare) şi, respectiv, trebuie păstrate (depozite) la o altă întreprindere
(numită societate depozitară) şi care este întotdeauna o bancă.
Preţul de cumpărare şi răscumpărare pentru titlurile pe care fondul le
emite se stabileşte pe baza valorii unui titlu.
Comisionul perceput de fondul mutual este diferenţiat şi invers
proporţional cu durata investiţiei (timpul de păstrare a titlurilor emise de fond).
Astfel comisionul scade pentru perioade mari de deţinere a titlurilor fondului şi
creşte pentru intervale scurte. Deci comisionul reţinut asupra preţului de
2
Eugen Ţiganescu, Ion Dobre, .Mihai Roman, ”Macroeconomie - Decizii strategice “, Editura ASE Bucureşti,
pag 21
3
Românu I., “Eficienţa economică a investiţiilor”, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti,1982,pag 8
4
http://www.wall-street.ro/articol/Money/85027/Aproape-totul-despre-fondurile-de-investitii.html#Scene_1

6
răscumpărare are rolul să orienteze investitorii către deţinerea titlurilor pe
intervale cât mai lungi de timp.

Figura nr.1
Funcţionarea fondurilor mutuale

Societatea de administrare
Societatea de depozit

Fond mutual (fără personalitate juridică)

Ieşiri (vânzarea) de titluri


Fonduri de acţiuni equity proprii ,care au denumiri
funds) diverse şi valori mici

Fonduri diversificate
(balanced funds)
Intrări (achiziţionarea) de Intrări de resurse baneşti
titluri de valoare ale firmelor
Fonduri decotate
instrumente cu
venit fix(fixed income funds)
Ieşiri resurse baneşti
Sursă: Marius Gust,” Management bancar”
Câştigurile investiţiei în fondurile mutuale sunt formate numai din
diferenţa de preţ. Dividendele şi dobânzile colectate de fond nu se distribuie, ca
în cazul societăţilor de investiţii cu capital variabil, către investitorii, ci cu
valoarea lor se majorează activul fondului şi pe această bază, constituindu-se
într-o componentă a câştigului deci, dividendele şi dobânzile sunt colectate de
fond şi cu valoare lor se majorează activul acestuia şi, prin intermediul valorii
unui titlu, şi preţul de răscumpărare.5
Persoanele care investesc la fondurile mutuale obţin un câştig atunci
5
Marius Gust,” Management bancar”, Editura Independenta Economica, Pitesti 2009, pag 35

7
valoarea investiţiilor efectuate de fond se majorează. Acest lucru se întâmplă
atunci când fondul încasează dividende sau dobânzi pentru plasamentele
efectuate şi când valoarea acţiunilor achiziţionate creşte. Pe de altă parte, este
posibil ca portofoliul să înregistreze scăderi, astfel ca investitorii pot pierde banii
investii.6
Fondurile mutuale oferă forme de participare şi strategii apte de a
răspunde tuturor obiectivelor de randament şi nivelurilor de risc preferate de
toate categoriile de investitori.7
Fondurile se împart în două mari categorii:
1. Fonduri deschise de investţii sau fonduri ” open end funds”. În legislaţia
denumirea este OPCVM ( Organisme de Plasament Colectiv a Valorilor
Mobiliare)
2. Fonduri închise de investiţii sau fonduri ” close end funds”. În legislaţia
termenul este AOPC ( Alte Organisme de Plasament Colectiv)
Fondurile deschise de investiţii permit emisiunea şi răscumpărarea
continuă de unităţi de fond, în timp ce în cazul fondurilor închise de investiţii,
emisiunea şi răscumpărarea de unităţi de fond este discontinuă, adică există
anumite perioade când se poate înveşti în aceste fonduri sau când se poate
răscumpăra.
Tabel nr.1
Diferenţe între fondurile deschise de investiţii si fondurile închise de investiţii
Fonduri deschise de Fonduri închise de
investiţii investiţii
Emisiunea unitaţilor de Continuă, se pot derula Discontinuă,
fond operaţiuni de adeziune şi administratorul stabilind
răcumparare in orice zi în prospect perioadele
( limitate) în care
operaţiunile de adeziune
şi răscumparare sunt

6
http://www.conso.ro/ghid/investitii-in-fonduri-mutuale/ce-este-un-fond-mutual
7
Marin Frâncu “Piaţa de Capital “Editura Tribuna Economică, Bucureşti, 1998, pag 233

8
posibile
Limite investiţionale Stricte, în conformitate Mai permisive, existând
cu prevederile legale limite-cadru definite de
pentru categoria din care lege, pe care
face parte fondul administratorul le
defineşte in prospectul
conform strategiei de
investiţii a fondului
Listarea fondului Mai dificilă, cu multe Listarea este posibilă,
conditii de îndeplinit. În fiind o varianta la care
acest moment, în apelează mulţi
România nu există administratori. În acest
fonduri deschise listate moment, în România
există 4 fonduri închise
listate la Bursa de Valori
Bucureşti
Clasificare În funcţie de strategia de Există două mari
investiţii a fondului, şi de categorii de fonduri
instrumentele închise:
investiţionale către care 1. Fonduri închise care
se orientează, există 4 atrag în mod privat
mari categorii: resurse financiare – au
1. Fonduri de acţiuni – pana la 500 de investitori
trebuie sa investească 2. Fonduri închise care
minimum 85% din atrag în mod public
portofoliul lor în acţiuni resurse financiare – au
– în această categorie se peste 500 de investitori
încadreaza fondul XT în cadrul acestor două
Index variante, se pot construi
2. Fonduri de obligaţiuni fonduri ce pot fi
– trebuie să investească încadrate într-una din

9
minimum 90% din categoriile de mai jos:
portofoliul lor în 1.AOPC destinate
instrumente cu venit fix, investitorilor calificaţi –
iar restul portofoliului nu acestea atrag doar in mod
poate fi investit în acţiuni privat resurse financiare,
– în această categorie se şi nu pot avea mai mult
încadreaza fondul de 100 investitori –
Orizont fondul Properties RO
3.Fonduri monetare: 2. AOPC cu politica de
a. standard – modified investiţii permisivă-
duration*<1 - în această fondul Leader şi fondul
categorie se încadrează Everest
fondul Tezaur 3. AOPC cu politica de
b. de trezorerie scurtă – investiţii devesificată
maturitatea medie a 4. AOPC cu politica de
plasamentelor < 60 zile; investiţii restrictivă
4.Fonduri diversificate: 5. AOPC cu politica de
a. Defensive – portofoliul investiţii moderată
lor este investit în mai 6. AOPC specializate în
multe tipuri de investiii in acţiuni
instrumente financiare, 7. AOPC specializate în
însă maximum 35% în investiţii în obligaţiuni
acţiuni – în această 8. AOPC specializate în
categorie se incadrează investiţii monetare
fondul Capital Plus 9. AOPC specializate în
b. Echilibrate – investiţii în instrumente
portofoliul lor este financiare derivate –
investit în mai multe acestea atrag doar în mod
tipuri de instrumente privat resurse financiare
financiare, ci o proporţie 10. AOPC specializate în

10
între 35% si 65% investit titluri de participare ale
în acţiuni OPCVM şi/sau OPC
c. Dinamice – portofoliul (practic investesc în alte
lor este investit în mai fonduri de investiţii) –
multe tipuri de acestea atrag doar în mod
instrumente financiare, privat resurse financiare
cu o pondere a 11. Aopc specializate în
investiţiilor în acţiuni de investiţii în instrumente
peste 65% - în această ipotecare.
categorie se încadrează
fondul Intercapital
d. Flexibile – portofoliul
lor este investit în mai
multe tipuri de
instrumente, cu ponderi
şi durată variabile,
investiţiile în acţiuni
putând varia în intervalul
0%- 100%.
Sursa: www.despreinvestiţii.ro

1.2. Premisele apariţiei şi dezvoltării fondurilor de investiţii


Fenomenele care au stat la baza apariţiei gestiunii colective sunt:
diversificarea, dezintermedierea şi globalizarea.
De-a lungul timpului investitorii şi-au manifestat interesul pentru
plasamente de capital tot mai diverse, în căutarea unor randamente sporite. În
timp ce acţiunile s-au dovedit a fi plasamentul cel mai performant, net superior
obligaţiunilor şi aurului. Cu cât durata de deţinere a unui plasament este mai
lungă, cu atât volatilitatea cursurilor se diminuează şi converge către un grad de
fluctuaţie incompresibil. Prin urmare, activele financiare ale pieţei de capital s-

11
au dovedit mai performante, dar şi mai riscante prin volatilitatea lor.Volatilitatea
indică oscilaţia valorii unitare a activului (VUAN). De obicei, această oscilaţie
este utilizată ca o măsură a riscului. Cu cât este mai mare volatilitatea, cu atât
mai mare a fost riscul (=oscilaţiile) cu care fondul a înregistrat acel profit. 8
Interesul investitorilor pentru îmbunătăţirea cuplului rentabilitate-risc a dus la
diversificarea oportunităţilor de plasament, complexitatea crescândă a pieţelor
de capital din ultimii ani aducând cu sine un grad înalt de sofisticare a
instrumentelor de plasare a banilor. Aşadar, odată cu diversificarea produselor
de fructificare a capitalurilor în vederea obţinerii unor randamente maxime în
condiţii minime de risc, fondurile de investiţii au apărut ca instrumente noi care
permiteau democratizarea plasamentelor pieţelor de capital.
Alături de diversificare, dezintermedierea bancară constituie o premisă a
apariţiei şi dezvoltării fondurilor.În procesul de dezintermediere băncile îşi
diminuează rolul de intermediari unici în tranzacţii economice şi financiar,
cedând locul instituţiilor de managemnet de portofoliu care prezintă aproape
acelaşi grad de siguranţă.9 În ultimele decenii s-a înregistrat la nivelul populaţiei
din ţările dezvoltate o tendinţă accentuată de schimbare a structurii
plasamentelor financiare. Astfel populaţia şi-a redus drastic ponderea activelor
deţinute în bănci şi s-a reorientat către pieţele de capital fie prin deţinerea directă
de titluri ale pieţei de capital, renunţând să mai plătească costul intermedierii, fie
prin îndreptarea către serviciile oferite de profesioniştii specializaţi în
gestionarea portofoliilor de valori mobiliare. Astfel procesul dezintermedierii a
avut efecte asupra structurii pieţelor financiare, ca urmare a reorientării
populaţiei spre active mai atractive prin profitabilitatea şi comoditatea oferită.
Rolul băncilor în atragerea economiilor populaţiei şi redistribuirea lor către
agenţii economici pentru realizarea de investiţii s-a redus drastic, lăsând astfel
loc altor instrumente printre care şi fondurile mutuale, a căror putere a devenit
semnificativă.
Cea de a treia premisă, globalizarea financiară a stat la baza apariţiei dar
8
http://www.erste-am.ro/
9
Adrian Nitu.,”Piete de capital” pag. 69

12
şi a difuzării gestiuni colective la nivel internaţional. Fenomenul globalizării
financiare, manifestat în principal prin trei procese majore: liberalismul
financiar, dereglementarea şi inovaţia tehnologică, este unul din fenomenele
majore ale ultimilor ani, care a dus la răspândirea şi difuzarea unor fenomene la
nivel mondial, printre care se număra şi internaţionalizarea pieţei financiare,
diversificarea instrumentelor de plasament de capital, multiplicarea tehnicilor de
gestionare a portofoliilor de valori mobiliare.
Odată cu acest fenomen, fluxurile internaţionale de capital au crescut mult
în anii 1990. Activele gestionate de investitorii instituţionali ai ţărilor dezvoltate,
au ajuns la peste 30 mii de miliarde USD în 2001, aproape la acelaşi nivel cu
PIB-ul mondial. Prin liberalizarea fluxurilor de capital şi câştigarea credibilităţii
pieţelor titluri de valoare, aceste fonduri au dus la schimbarea oportunităţilor şi
riscurilor într-o serie de ţări şi regiuni.
Titlurile de valoare servesc scopului procurării de capital care nu trebuie
să fie rambursat-asemanator cu a procura un împrumut perpetuu.10
Consecinţă a sistemului financiar internaţional global a fost şi dezvoltarea
în economiile avansate a unui pool de resurse din economisire în căutarea
rentabilităţii şi diversificării riscului. Astfel, creşterea veniturilor şi îmbătrânirea
populaţiei a dus la liberalizarea mişcărilor de capital în multe părţi ale lumii,
incitând investiţiile transfrontaliere. dar şi la crearea unor instrumente noi de
gestiune a acestor resurse cum sunt şi fondurile de investiţii.
Disponibilitatea acestor pool-uri de economii este însă privită din două
puncte de vedere. Pe de o parte, fluxurile de capital promovează o alocare
eficientă a economisirii globale către cei mai eficienţi utilizatori, permiţând
ţărilor în dezvoltare accesul la un zăcământ de capital internaţional, care să
completeze resursele lor naţionale, dar pe de altă parte, fluxurile de capital sunt
foarte sensibile la evoluţia rentabilităţii şi a riscului fiind deci înclinate către
oscilaţii substanţiale, pieţele financiare ale ţărilor cele mai dezvoltate fiind
afectate din cauza efectului contagios al crizelor care se propagă pe o piaţa

10
Stoica Victor., “Rate de capital şi produse bursiere”, Editura Universitară, Bucureşti., pag. 88

13
globalizată.
1.3. Rolul fondurilor de investiţii
Rolul fondurilor mutuale este de a face investiţiile simple şi mai ieftine.
Un avantaj extrem de important este banii sunt administraţi în mod profesionist.
O echipă specializată ia decizia de cumpărare şi vânzare, în baza unor analize
amănunţite. În plus, pe măsură ce condiţiile pieţei se modifică, managementul
fondului restructurează portofoliul, astfel încât obiectivele financiare să fie
atinse. Alternativa ar fi de a lua singur aceste decizii, ceea ce presupune
cunoştinţe aprofundate de finanţe.
Diversificarea portofoliul este un alt beneficiu pe care îl oferă fondurile
mutuale. Acestea fac plasamente din diverse titluri, iar fiecare investitor al
fondului deţine un procent din toate aceste plasamente, în funcţie numărul de
unităţi de fond deţinute. Diversificarea plasamentelor este una din regulile de
bază ale investiţiilor deoarece conduce la diminuarea riscului. De exemplu, un
fond investeşte aceeaşi sumă în două acţiuni, care au evoluţii diferite : una scade
cu 10% şi cealaltă creşte cu 10%. Diversificarea portofoliul determină ca fondul
să nu piardă nimic. În schimb, dacă ar fi investit doar în prima acţiune ar fi
pierdut 10%. Pe de altă parte, dacă ar fi investit numai în cea de-a două acţiune,
ar fi câştigat 10%, însă riscul asumat ar fi fost mai mare.
De asemenea, un avantaj important al plasamentelor la fondurile mutuale
îl reprezintă posibilitatea de a retrage oricând banii. Fondurile mutuale sunt
obligate prin lege să accepte oricând răscumpărarea tilturilor emise. În acest caz,
se plăteşte un comision de retragere, care depinde de perioada scursă din
momentul cumpărării unităţilor de fond. Dacă acest interval este de câteva luni,
comisionul de retragere poate ajunge până la 10%. Ulterior, valoarea sa scade,
iar după 12 luni, multe fonduri nu percep nici un fel de comision. Prin această
politică, societăţile de administrare încurajează investiţiile pe termen mediu şi
lung.
Fondurile mutuale sunt administrate conform normelor în vigoare de o
societate de administrare cu obiect unic de activitate. Prin această colectare de

14
fonduri sub administrare unică, investitorul individual beneficiază de
următoarele avantaje:

· diversificare largă a portofoliului de investiţii: fondurile importante


disponibile permit o largă diversificare a instrumentelor investiţionale reducând
astfel (dar nu eliminând) riscurile aferente unor anumite categorii de investiţii
(acţiuni, depozite bancare etc.);

· lichiditate maximă a investiţiei individuale: investitorii individuali îşi


pot lichida oricând, parţial său integral, investiţia transformând-o în bani la
valoarea curentă a titlurilor, spre deosebire de alte instrumente care pot fi
vândute mai greu sau cu cost mai mare;

· administrarea profesionistă a portofoliului: societatea de administrare


a unui fond cuprinde investitori profesionişti sprijiniţi de analişti financiari care
studiază şi monitorizează pieţele financiare şi companiile în mod individual şi pe
ramuri. Administrarea profesionistă portofoliului de investiţii este în general
accesibilă persoanelor ce dispun de fonduri importante, dar fondu mutual face
aceste servicii accesibile oricărei investitor la un cost rezonabil.

Prin aceste caracteristici fondurile mutuale sunt instrumente de investiţii


potrivite atât unei strategii de investiţie pe termen mediu şi lung (în special
fondurile care investesc în acţiuni) cât şi pe termen scurt (fondurile care
investesc în instrumente bancare, obligaţiuni de stat şi efecte comerciale).

Fondului mutual îi sunt interzise investiţiile cu grad ridicat de risc, tocmai


pentru a elimina posibilitatea de pierdere a banilor în tranzacţii riscante cu titluri
financiare.11

Un avantaj important al investiţiilor în fondurile mutuale este limita


minimă de investiţie foarte mică, de multe ori mai redusă decât limita necesară
constituirii unui depozit la bancă. Un alt avantaj îl reprezintă acela că, spre
deosebire de depozitele făcute la băncile comerciale, plasarea banilor se poate

11
Stoica Victor., Galiceanu Mihaela., Ionescu Eduard, “Rate de capital şi burse de valori”, Editura Economică,
Bucureşti, 2001, pag 23

15
face succesiv şi astfel după fiecare depunere, noul şold existent beneficiază de
performanţa de creştere a fondului, fapt care în cazul depozitelor la termen nu
este posibil decât după expirarea termenului. Dacă dorim să retragem o sumă
oarecare din investiţia făcută, acest lucru nu afectează cu nimic creşterea de care
beneficiază în continuare suma rămasă la fond. În cazul unui depozit la termen
făcut la o bancă, retragerea parţială sau totală înainte de scadenţă aduce
prejudicii celui care retrage banii (pierderea dobânzii).

1.4. Plasamentele fondurilor mutuale

Sumele de bani atrase de către fondurile mutuale de la investitori sunt


plasate într-o diversitate de instrumente şi active ale pieţei financiare, în funcţie
de strategia de investiţii a fiecărui fond. Există mai multe tipuri de instrumente
de plasament a acestor sume de bani, tipuri care se diferenţiază prin gradul de
risc asociat; principalele plasamente sunt prezentate în continuare:

- disponibilităţi aflate în conturi curente la bănci. Este importantă menţinerea


unui anumit nivel al acestor disponibilităţi pentru ca fondul să poată satisface în
mod operativ cererile de răscumpărare ale persoanelor care doresc retragerea de
sume. Dacă există un nivel însemnat al cererilor de răscumpărare, dar un nivel
redus al acestor disponibilităţi, resursele fondului fiind “imobilizate” în active
puţin lichide (care pot fi transformate mai greu în bani), atunci fondul poate fi
pus în imposibilitatea de a-şi onora plăţile;

- titlul de stat – bonuri de tezaur şi certificate de trezorerie. Acestea sunt emise


de către Ministerul de Finanţe prin intermediul Băncii Naţionale a României, în
scopul finanţării deficitului bugetar (a diferenţei dintre cheltuielile şi veniturile
statului). La aceste emisiuni nu au acces persoanele fizice, pentru acestea
existând emisiuni speciale, mai rare, şi cu randamente mai reduse;

- depozite bancare şi certificate de depozit. Depozitele bancare în sume foarte


mari permit fondului să negocieze cu băncile obţinerea unor dobânzi superioare
celor acordate în mod curent persoanelor fizice şi juridice. O altă caracteristică
a acestor depozite o reprezintă faptul că pot fi constituite pe termene foarte

16
scurte (o săptămână, câteva zile, o singură zi – overnight), permiţând menţinerea
unei lichidităţi crescute a fondului;

- obligaţiuni municipale şi corporative. Acestea sunt instrumente de credit emise


de firme sau de municipalităţi pentru finanţarea unor proiecte de investiţii.
Obligaţiunile plătesc dobânzi mai mari decât depozitele bancare, având în
acelaşi timp riscuri destul de mici, şi reprezintă un instrument foarte eficient
pentru fonduri;

- acţiuni listate la Bursa de Valori Bucureşti. Aceste plasamente, deşi se


caracterizează printr-un risc mai ridicat, pot aduce rentabilităţi crescute prin
plasamente inspirate pe piaţa de capital. Valoarea de contabilizare a acţiunilor în
activul fondului este valoarea de piaţă a acţiunilor.

Bursa de Valori Bucureşti, componentă de bază a pieţei secundare de


capital din România şi-a reînceput activitatea în 1995, ca piaţă de lictaţie, după o
întrerupere de aproape 50 de ani, ca un organism de autoreglementare sub
supravegherea CNVM.12

Trebuie menţionat faptul că în clasificarea de mai sus, pe măsura creşterii


gradului de risc scade gradul de lichiditate.

Lichiditatea, ceea ce înseamnă că pe piaţa respectivă trebuie să fie o


abundenţă de fonduri disponibile şi de active financiare.13

Lichiditatea este capacitatea unui active de a fi transformat în bani. Astfel,


un activ este cu atât mai lichid cu cât poate fi mai uşor şi mai repede transformat
în bani: depozitele bancare sunt active lichide pentru că pot fi cu uşurinţă
transformate în bani, în timp ce acţiunile la societăţi necotate pot fi mai greu
transformate în bani, deci sunt mai puţin lichide. Din acest motiv CNVM
stabileşte anumite reguli de diversificare a activelor, pentru reducerea riscului
asociat fiecărui fond.

12
Ioana Mihaela Pocan ., “Politicile monetare si piaţa de capital din România”, Editura Economică, 2005, pag
14
13
Popescu Dan., “Macroeconomie” , Editura Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu, Editura Continent, Editura
Alma Mater, 2000.pag. 56

17
Alegerea fondului mutual trebuie să se realizeze în urma analizei atente a
structurii activelor şi a performanţelor acestuia, a informării cu privire la
societatea de administrare, de depozitare şi de distribuţie a fondului, astfel încât
investiţia în fond să asigure raportul optim între rentabilitate şi risc, conform
aşteptărilor investitorului. 14

Capitolul II Fondurile de investiţii în România

Industria fondurilor mutuale de investiţii din România şi-a adăugat în


primul trimestru al acestui an 7 noi vehicule de investiţii, 702 milioane de lei la
activul net, şi 3134 de noi participanţi. Valoarea totală a activelor la nivel de
14
www.kmarket.ro/documentare/ghidinvestitor.pdf

18
industrie a ajuns, la finele primului trimestru la nivelul de 8,6 miliarde lei. 15
2.1 Istoricul fondurilor mutuale în România
Primul fond deschis de investiţii din România apare la puţin timp după
intrarea în vigoare a ordonanţei nr. 24/1993 emisă de Guvernul României pe
data de 25 august care reglementează constituirea şi funcţionarea fondurilor
deschise de investiţii precum şi societăţile de investiţii ca instituţii de
intermediere financiară: în noiembrie 1993 se ia fiinţă Fondul Mutual al
Oamenilor de Afaceri administrat de Societatea de Asistenţă Financiară şi
Investiţii (SAFI), depozitar: Banca Dacia Felix.
Doar o lună mai târziu acest fond şi-a început funcţionarea şi a lansat pe
piaţa Certificatul de Investitor tip A FMOA, cu o valoare nominală de 50.000 lei.
Deşi funcţionau în baza unei legi, fondurile nu erau supravegheate îndeaproape
vis a vis de politica lor de investiţii, întrucât legiuitorul a lăsat la latitudinea
fiecărui administrator de fond libertatea de alegere a modalităţii de calcul
conform prospectului de emisiune. Astfel nu exista clar stipulată vreo instituţie
care să stabilească în mod clar calculul valorii activului net unitar şi să
controleze activitatea fondurilor. Singura autoritate care avea atribuţii apropiate
în acest sens era Agenţia de Valori Mobiliare care aparţinea de Ministerul
Finanţelor.
În lipsa unei legislaţii clare vis a vis de modalitatea de calcul a valorii
activului net unitar, creşterile raportate de fondurile de investiţii erau cu mult
peste valoarea creşterii reale ale activului lor net.Astfel o practică des uzitata în
următorii ani a fost iniţiată de SAFI Invest şi anume de a înregistra în valoarea
actuală unitara a activului net veniturile viitoare înregistrate de diversele active
în care fondul investea. Drept urmare a rentabilităţilor sporite ce s-au obţinut,
poate nu în totalitate cu o bază reală, sume din ce în ce mai mari au fost atrase în
circuitul fondurilor, concurenţa sporind în acest domeniu, aparent foarte
profitabil.Astfel anul 1995 este anul în care au luat fiinţă o mare parte a
fondurilor de investiţii, apărând pe rând : Fondul Naţional de Investiţii Ardaf,

15
http://www.adevarul.ro/financiar/romani-devenit-investitori-fonduri-trimestru_0_679732395.html#

19
Armonia, Octogon, Fondul Mutual Transilvania, multe dintre ele rezistând până
în prezent. Fondul Dacia Felix îşi schimbă denumirea în Fondul Roman de
Investiii.În acest moment în piaţa fondurilor mutuale depozitarul avea un rol
minor, neexistând practic implicarea care exista în acest moment. Astfel
societăţile de administrare îşi calculau practic valorile activului net unitar şi nu
depozitarul. Anul 1996, începe relativ fără turbulente pe piaţa fondurilor, alte trei
noi fonduri deschise de investiţii luând fiinţa: Investor, Fondul de Comerţ
Exterior (FCEx) şi Solidaritatea.
Pe 8 martie 1996 societăţile de administrare ale fondurilor mutuale: FRI,
Credit Fond, Ardaf, Armonia, FNI, Octogon, Investor, Solidaritatea, FCEx şi
FMT înfiinţează Uniunea Naţională a Organismelor de Plasament Colectiv
(UNOPC), organ de reprezentare a fondurilor de investiţii.
La sfârşitul lunii martie, piaţa fondurilor mutuale era în expansiune,
activele nete totale a celor 12 fonduri mutuale existente tinzând către 1.000
miliarde lei. Din păcate anul 1996 a adus prima criză a fondurilor mutuale
româneşti. Anul 1997 aduce o redresare în viaţa fondurilor de investiţii, acestea
reluându-şi creşterile aşa cum era şi normal pentru managerii profesionişti care
le gestionau. Însă neîncrederea în aceste modalităţi de investiţie persista iar
evoluţiile slabe ale Bursei de Valori Bucureşti fac ca investitorii să se orienteze
spre alte mijloace de plasament atractive în acea perioadă cum ar fi certificatele
de trezorerie şi depozitele bancare. Publicitatea care a apărut în piaţă (în special
vis-à-vis de FNI) a făcut ca în anul 1998 piaţa fondurilor de investiţii să
redevină atractivă pentru investitori atraşi de rentabilităţile sporite pe care aceste
instrumente de investire tocmai începuseră să le înregistreze.
Noi fonduri de investiţii încep să apară: FIDE, Stabilo, familia de fonduri
Active, FNA; altele îşi schimbă denumirea: fi Fondul Roman de Investiţii devine
Fortuna, iar Credit devine Fond Capital Plus.
Apare primul fond monetar: Stabilo, caracterizat prin plasamente
exclusiv monetare, operativitate ridicată şi comisioane minime. Practic piaţa
fondurilor se structurează în fonduri monetare şi fondurile de venit, diversificate

20
(fondurile "clasice").

În ianuarie 2000 se înfiinţează Fondul Valutar Gelsor (FVG), ce are ca


societate de administrare: Gelsor Asset management şi ca depozitar: Banca
Română de Scont, autorizat de CNVM pe 19 ianuarie şi având o valoare
nominală a unităţii de fond de 50 USD. Încă de la înfiinţarea acestui fond au
existat neclarităţi cu privire la funcţionarea sa, în legătură cu necesitatea
autorizării Băncii Naţionale a României pentru efectuarea operaţiunilor valutare.
În februarie 2001 Quadrant Asset Management preia spre administrare
activele FNA (44,087 mld lei), încercând să reabiliteze acest fond cu o imagine
deteriorată, sub noul nume de Integro.
În mai se autorizează de către CNVM şi primul fond aparţinând unei
ramuri a unui grup bancar: BRD, denumit Simfonia 1, având ca societate de
administrare: SG Asset Management - BRD SA, activele sale fiind plasate în
totalitate în instrumente monetare.
În septembrie se înregistrează o nouă premieră în piaţa fondurilor
mutuale, apărând primul fond cu investiţii preponderente în acţiuni listate:
Fondul Deschis de Investiţii Napoca administrat de Globinvest.16
Administratorii fondurilor deschise de investiţii s-au aşteptat ca 2005 să
fie anul revenirii.Scăderea dobânzilor bancare până la niveluri real negative,
fluctuaţii mari ale pieţei de capital şi lipsa altor instrumente investittionale sunt
numai câteva dintre argumentele care susţin optimismul în industria fondurilor.17

2.2 Evoluţia fondurilor de investiţii


La noi în ţară, primii ani de dezvoltare a acestei “industrii” a fondurilor
mutuale (1993-1996) au fost marcaţi de anumite dificultăţi, datorită insuficienţei
reglementări în domeniu, a lipsei oportunităţilor de investiţie oferite de piaţa
financiară în acea perioadă, precum şi a politicilor de investire neadecvate a
primelor fonduri. Este bine cunoscut opiniei publice cazul SAFI-FMOA, care a
adus mari prejudicii investitorilor prin imposibilitatea onorării cererilor de
16
http://www.kmarket.ro/documentare/arhiva/evolutie.html
17
http://www.sfin.ro/articol_1880/fondurile_de_investitii_inca_mai_urca_golgota_fni.html

21
răscumpărare. Fondul a fost transformat în fond închis de investiţii cu numele
Fondul Oamenilor de Afaceri (având acelaşi administrator – SAFI Invest).
Trebuie amintită şi criza Fondului Naţional de Investiţii şi a Fondului
Naţional de Acumulare. Acestea, prin reclama agresivă şi raportarea unor
performanţe neadecvate şi fără legătură cu realitatea economică au reuşit
atragerea a sute de mii de investitori ce au depus mii de miliarde de lei în cele
două fonduri. În final, cele două fonduri s-au dovedit a fi un paravan pentru un
furt organizat, în prezent existând şanse foarte reduse pentru recuperarea
sumelor investite. Pierderile cauzate de căderea fondurilor ar fi putut fi evitate în
parte prin respectarea unui alt principiu – diversificarea plasamentelor.
Diversificarea este politica de management de portofoliu prin care riscul este
limitat prin includerea în portofoliu al unui număr cât mai mare de titluri, în
asemenea măsură încât fondul să nu fie supus decât riscului general de piaţă. 18
Revenind la fondurile cu o funcţionare corectă, în ultimii ani investiţia în
aceste fonduri a asigurat o rentabilitate superioară celei de depozite bancare, în
condiţiile unor riscuri relative reduse. Fondurile mutuale funcţionează după
reguli clare, bine stabilite şi cunosc o reglementare strictă de către autorităţi ale
statului şi un nivel ridicat de control din partea băncilor depozitare. Gradul de
transparenţă atins de majoritatea fondurilor în ceea ce priveşte structura
plasamentelor, gradul de risc şi evoluţia activului net unitar permite oricărei
persoane interesate să aprecieze atractivitatea acestor instrumente şi să se
orienteze spre fondul pe care îl consideră adecvat scopurilor sale.
În primul rând, este foarte important de ştiut că investiţia în fondurile
mutuale – indiferent de categoria din care fac parte – ca şi investiţia pe bursă,
presupune asumarea unui orizont de timp mai lung – cel puţin 3-5 ani.
În general, cu cât este mai mare perioadă investiţională, cu atât procentul
de acţiuni din fondul din care se va face investiţia ar trebui să fie mai mare. Prin
risc se poate înţelege probabilitatea ca venitul realizat dintr-o investiţie să fie
diferit de aşteptări. Aceasta include posibilitatea de a pierde o parte sau chiar
18
Adrian Nitu., “Piete de capital, Piata financiara.Instrumente financiare.Institutii financiare.” curs pentru
studentii de la Finante Banci. 2008, pag 69

22
toată suma investita iniţial.
Unităţile de fond pot fi deobicei vândute la preţul de răscumpărare.
În cazuri speciale, răscumpărarea poate fi suspendată temporar până când
activele fondului sunt vândute. Riscul investiţiei în unităţi de fond depinde de
politica de investiţii a fondului şi de evoluţia pieţelor în care fondul efectuează
investiţii. În ciuda diversificării prudentiale, pierderile nu pot fi evitate mereu
sau în totalitate.

Aşadar, cu cât riscul este mai mare, cu atât şi câştigul obţinut poate fi mai
mare.19

Figura nr.2

Sursă: Erste Asset Management

În consecinţă, analiştii recomandă o investiţie actuală în fondurile de


acţiuni, însă numai în cazul în care nu se aşteaptă un randament satisfăcător
imediat. Acest lucru se datorează faptului că nu se poate estima cu exactitate
momentul finalizării crizei financiare care caracterizează economia mondială în
această perioadă.

Evoluţia industriei fondurilor mutuale este afectată de stadiul încă


incipient de educaţie financiară în rândul populaţiei, mediul inflaţionist din
România şi gradul relativ redus de dezvoltare a întregii pieţe financiare. Datorită
educaţiei financiare destul de slabe, la nivelul populaţiei predomina plasarea
economiilor în depozite bancare de până la trei luni, în detrimentul

19
http://fondurile1x1.efolder.ro/

23
componentelor investiţionale multianuale.20
Neîncrederea investitorilor în fondurile mutuale după cazul FNI, slabă
cultura financiară sau randamentele reale negative pentru plasamentele cu riscuri
mai mici sunt numai câteva dintre cauzele care au ţinut industria fondurilor
locale de investiţii mult sub nivelul statelor europene. La sfârşitul primului
trimestru, valoarea activelor fondurilor mutuale locale ajungea la 1,5 miliarde de
euro. Cu această valoare România rămâne în coada clasamentului european,
reuşind să depăşească numai Bulgaria

20
http://www.fin.ro/articol_62451/suntem-penultimii-in-europa-la-capitolul-fonduri-de-investitii.html

24
Tabel nr. 2

Valoarea activelor fondurilor de investiţii în statele Europei la 31.03.2011

25
SuSursă: EFMA

Perspectivele pozitive privind creşterea economică au stimulat, în luna


aprilie 2011, investitorii europeni să-şi plaseze banii, cu precădere, în fonduri de
investiţii cu plasamente în acţiuni sau în fonduri diversificate, în timp ce
îngrijorările privind criza datoriilor suverane şi presiunile inflaţioniste au
influenţat negativ subscrierile la nivelul fondurilor de obligaţiuni şi al celor
monetare. Pentru investitorii locali, preferinţa de plasamente este total diferită de
tendinţa întâlnită la nivel european. Astfel, s-a remarcat înclinaţia investitorilor
romani de a-şi plasa banii, cu precădere, în fonduri monetare şi de obligaţiuni,
ocolindu-le pe cele de acţiuni şi pe cele diversificate. În pofida faptului că piaţa
autohtonă a fondurilor mutuale a cunoscut o evoluţie ascendenta în ultima
perioadă, aceasta rămâne un segment foarte restrâns comparativ cu industria
europeană.

Fondurile deschise de investiţii au reuşit, în 2009-2010, să atragă


investitori mult peste media pieţei de capital. Totalul activelor fondurilor
mutuale a urcat până la 5,48 miliarde lei (circa 1,3 miliarde euro), în creştere cu
63,4% faţă de 2009. Cea mai mare creştere a fost înregistrată al fondurile
monetare (cu plasamente în instrumente purtătoare de dobândă, precum
depozitele bancare), de 71%, valoare acestor fonduri ajungând până la 3,05
miliarde lei, conform datelor Asociaţiei Administratorilor de Fonduri din
România.
Numărul total de investitori ai fondurilor deschise a ajuns la aproape
222.000, la care se adaugă cei 92.000 de la fondurile închise (numărul de
investitori „unici” nu este atât de mare, unii dintre investitori având deţineri la
mai multe fonduri – chiar şi aşa însă, un număr de cel puţin 110.000 investitori
înseamnă mult mai mult decât cei de pe piaţa de capital, unde totalul este de
70.000 – 80.000, iar numărul celor activi de circa 10.000.)
Raiffeisen Asset Management a reuşit o creştere a activelor peste cea a
pieţei, valoarea activelor administrate fiind dublă la finele anului trecut faţă de
2009. Compania a încheiat anul trecut cu active de 2,194 miliarde lei (peste 0,5

26
miliarde euro), în creştere cu 105% faţă de anul anterior. Cota de piaţă de 38,2%
o plasează pe locul secund în piaţă, imediat în urma Erste Asset Management, cu
o cotă de circa 40%.
Ritmul de creştere ridicat al volumelor plasate în fondurile de investiţii
din România din ultimii doi ani corespunde începutului unui trend de
diversificare a plasamentelor românilor dincolo de instrumentele de economisire
clasice. Analizând alocarea activelor financiare ale familiilor din ţara noastră
comparativ cu alte ţări ale Europei Centrale şi de Est, este uşor de înţeles că
dimensiunea actuală a pieţei fondurilor are potenţialul de a se multiplica de
câteva ori în viitorii ani.
În prezent, doar 2% din averea financiară a românilor este plasată în
fonduri de investiţii, o pondere de câteva ori mai mică decât cea din statele din
ECE.
Fondurile cu investiţii în acţiuni au început cel mai bine anul 2011, prima
lună fiind încheiată cu creşteri de aproape 10% pentru BCR Expert, OTP
AvantisRO sau BT Maxim. Expunerea pe acţiunile Fondului Proprietatea au
ajutat fondurile să crească, listarea acestui permiţând evaluarea la cotaţia
stabilită de piaţă. BCR Expert are în portofoliu două milioane de acţiuni FP, iar
OTP Avantis are 1,29 milioane.
Institutul Naţional de Statistică a anunţat o inflaţie la sfârşitul lunii martie
2012 de doar 2,4%, aferent ultimelor 12 luni, confirmând astfel procesul
accentuat de reducere a inflaţie prin care trecem.. Investiţiile în fonduri de
obligaţiuni şi fonduri monetare s-au dovedit a fi alegeri foarte bune şi au adus
câştiguri mult superioare ratei inflaţiei.

Figura nr. 3
Randamentul in ultimele 12 luni

27
Sursă: www.fondinvestii.ro
Practic, majoritatea fondurilor monetare sau de obligaţiuni mari din piaţa
au oferit în ultimele 12 luni un randament de peste 7% (peste 5,88% după
deducerea impozitului de 16 din câştig). În acest context observăm un
randament pozitiv peste inflaţie de peste 3,5 puncte procentuale. Mai mult, chiar
dacă este posibil ca acest randament să scadă în 2012, este absolut sigur că
randamentul fondurilor monetare şi de obligaţiuni va fi aproape dublu
comparativ cu rata inflaţiei.21
În aprilie, investitorii au plasat în fondurile mutuale o sumă netă, calculată
ca diferenţă dintre subscrieri şi răscumpărări, de 191 milioane de lei. Cea mai
mare parte din sumă, respectiv 111,8 milioane de lei, a fost atrasă de fondurile
monetare. Două fonduri, BCR Monetar şi Raiffeisen Ron Plus, au atras cele mai
mari sume: 45 milioane de lei, respectiv 37 milioane de lei.Fondurile de
obligaţiuni au raportat intrări nete de 57,1 milioane de lei, în timp ce fondurile
cu profil conservator denominate în euro au atras 36,3 milioane de lei. Din
fondurile de acţiuni şi din cele diversificate, investitorii au retras bani în luna
aprilie. Mai exact, retragerile nete din cele două categorii de fonduri au fost în
valoare totală de 14,1 milioane de lei. În luna aprilie, principalii indici ai Bursei
de la Bucureşti au înregistrat corecţii.

21
http://www.fondinvestitii.ro/fondurile-monetare-si-obligatiuni-aduc-randamente-net-superioare-inflatiei/

28
Structura intrărilor nete din luna aprilie semnalizează că în continuare
investitorii locali nu sunt dispuşi să îşi asume riscuri şi preferă să îşi plaseze
disponibilităţile băneşti în fonduri care nu deţin acţiuni în portofoliu. În ultimii
patru ani de la prăbuşirea bursei din toamna anului 2008 investitorii au ocolit
fondurile de acţiuni ale căror active au rămas la niveluri coborâte. Cel mai mare
fond local de acţiuni este BT Maxim cu active de 44,4 mil. lei la finele lunii
aprilie, în timp ce Raiffeisen Ron Plus este cel mai mare fond monetar cu active
de 1,63 mld. lei.
Numărul de investitori în fonduri a avansat uşor în luna aprilie până la un
total de 238.158, mai mult cu 2.000 de clienţi faţă de finalul lunii martie, potrivit
AAF.
Topul celor mai performante fonduri mutuale în ultimele 12 luni este
condus de fondul Raiffeisen Confort cu un randament de 8,15%, urmat de
fondul BCR Obligaţiuni cu un randament de 7,64% şi de Carpatica Global, fond
diversificat cu un randament de 7,36%. La extrema opusă a clasamentului se
situează fondurile de acţiuni Active Dinamic cu o pierdere de 31,18% în
ultimele 12 luni, Omninvest cu un randament negativ de 24,35% şi BT Maxim
cu un minus de 22,26%.22

2.3. Cinci mituri despre fondurile mutuale

Miturile sunt adevăruri fundamentale cu care oamenii fac ordine în haos.


Când vine vorba însă de investiţii, miturile sunt de cele mai multe ori false. Cu
toate acestea, mulţi dintre investitori aleg să îşi atârne decizia de investiţie în
cuiul presupunerilor şi al adevărurilor pe jumătate "adevărate", adică al
miturilor. În cazul fondurilor mutuale, miturile false s-au hrănit din teorii şi legi
care, din păcate, nu sunt întotdeauna imbatabile.

Investiţiile pe termen lung dau întotdeauna randament.

Numeroşi sunt profeţii investiţiilor pe termen lung, şi de cele mai multe


ori aceştia au dreptate. Cu precizarea însă ca investiţiile să fie făcute în fondul

22
http://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/fondurile-mutuale-conservatoare-tin-piata-pe-crestere-9613293

29
potrivit. O investiţie prost făcută rămâne neschimbată un an şi peste zece ani.
Investitorii care au plasat în fondurile de acţiuni acum doi ani pentru că
randamentele erau de două cifre şi care acum înregistrează pierderi de două cifre
se pot simţi vizaţi. O creştere poarta în ea potenţialul unei descreşteri, astfel ca
investiţiile în fonduri nu trebuie ghidate doar după randament, cât după
anduranţa la risc şi pierderi, profilul investiţional al clientului, obiectivele
acestuia şi modul în care acestea corespund cu cele ale fondului.

Investiţiile în fondurile mutuale sunt plicitisitoare

Investitorii în acţiuni sunt de cele mai multe ori dependenţi de adrenalină


"bursieră" şi nu investesc în fonduri mutuale cu aceleaşi entuziasm şi fervoare.
Cine ar înveşti într-un fond mutual care creşte probabil de două ori mai încet
decât o acţiune de pe Bursă? Poate că fondurile mutuale nu "accelerează"
investiţiile clientului, dar pe bună dreptate că vor şti să frâneze mai bine atunci
când SIF-urile pierd aproape 18% din valoare într-o zi. Atunci când piaţa pierde
mai mult de 40% într-un semestru, iar pierderea cea mai mare a unui fond
mutual este sub scăderea Bursei, cel mai probabil că investitorii se pot lipsi de
adrenalină bursieră.

Fondurile mutuale sunt prea diversificate

Fondurile mutuale investesc în prea multe titluri pentru a aduce avantaje


investitorului. De cele mai multe ori diversificarea s-a dovedit a fi cel mai bun
antidot al riscului, şi exista nenumărate cazuri în care a dat roade. În primul
semestru indicele BET, al celor mai lichide zece companii listate la Bursă, a
încheiat primul semestru cu o depreciere de 33,8%, iar BET-C, indicele care
include toţi emitenţii bursieri, a scăzut cu 30,4 %, indicele celor cinci SIF-uri a
pierdut peste 41% din valoare. Investica Altius, cel mai performant fond de
acţiuni, a raportat în acelaşi interval o pierdere de 19,3%, investind într-un
portofoliu de peste 20 de acţiuni.

Fondurile mutuale sunt prea scumpe

Fondurile mutuale nu sunt ieftine. Comisioanele de administrare pentru

30
un fond diversificat sau de acţiuni variază în medie între 0,25% şi 1% pe lună
din valoarea activului. Nu trebuie neglijat însă ca un administrator de fond îşi
foloseşte timpul şi expertiza în beneficiul investitorilor. Mai mult, dacă
investiţiile în fonduri au o "vârstă" mai mare de un an, ele sunt impozitate cu
1%, în timp ce plasamentele la Bursă, indiferent de durată, sunt "taxate" cu 16%.

Fondul cel mai ieftin este şi cel mai bun

Atunci când un investitor compara doua fonduri mutuale, tentaţia este de


a alege pe cel care are preţul cel mai mic, mai exact unitatea de fond cea mai
ieftină. Preţul unităţii de fond, în termeni investitionali- valoarea activului net
unitar VUAN, depinde de durata de funcţionare a fondului şi de performanţă
acestuia. Să luăm de exemplu doua fonduri: A şi B. VUAN-ul fondului A este 50
de lei, iar cel al fondului B este de 20 de lei. Să presupunem că investim câte
5.000 de lei în ambele fonduri, vom primi astfel 100 de unităţi şi 250 de unităţi
în schimb. Presupunând în continuare ca fondul A aduce un randament de 20%,
în timp ce fondul B un randament de 10%, astfel unitatea de fond A creşte până
la 60 de lei, iar cea fondului B până la 22 de lei. Plasamentul în fondul A urca
până la 6.000 de lei, iar plasamentul în B urca până la 5.500 de lei. Astfel,
fondul A, care l-am considerat mai scump, a dus un profit mai mare.23

2.4 Tipuri de fonduri mutuale

Fondurile mutuale sunt clasificate conform Comisiei Naţională a Valorilor


Mobiliare (CNVM), autoritatea de supraveghere şi reglementare a fondurilor
mutuale, în funcţie de categoria de instrumente financiar-bancare în care
investesc.

Figura nr. 4

Tipuri de fonduri mutuale

23
ttp://www.zf.ro/prima-pagina/investitii-cinci-mituri-despre-fondurile-mutuale-3180330/

31
Fonduri
Monetare
(money-market
funds
Fonduri de Fonduri de Fonduri de
acţiuni equity acţiuni equity acţiuni equity
funds) funds) funds)

Fonduri Fonduri Fonduri


Fonduri diversificate diversificate diversificate
Monetare (balanced funds) (balanced funds) (balanced funds)
(money-market
funds)
Fonduri de Fonduri de Fonduri de
instrumente cu instrumente cu instrumente cu
Sursă: www.kmarket.ro
venit fix(fixed venit fix(fixed venit fix(fixed
income funds) income funds) income funds)
Ieşiri resurse Ieşiri resurse Ieşiri resurse
Fonduri Monetare (money-market funds)
baneşti baneşti baneşti
Acestea sunt fonduri care investesc peste 90% din active în instrumente
monetare – titluri de stat, depozite bancare şi certificate de depozit. Fondurile
monetare sunt fonduri pe termen scurt şi reprezintă, practice, instrumente de
cash management.
Un asemenea instrument se adresează, spre exemplu, societăţilor
comerciale care dispun de anumite lichidităţi pe termene scurte. Păstrarea
acestora în conturi curente la bănci oferă câştiguri nesemnificative, în timp ce
păstrarea în depozite bancare trebuie să se facă pe termene fixe, predeterminate.
Fondul monetar îmbină avantajele ambelor variante, oferind câştiguri
comparabile cu dobânzile depozitelor bancare, însă un acces imediat la bani în
orice moment, fără pierderea câştigurilor acumulate până la acel moment.
Fondurile monetare sunt un instrument bun şi pentru investitorii în acţiuni,
pentru perioadele în care aceştia dispun de lichidităţi între două investiţii pe
piaţa de capital.
Comisioanele de retragere ale fondurilor monetare sunt în general foarte
mici (pot fi zero), accesul la sumele investite se face în termen operativ (1-2 zile
lucrătoare), iar riscurile sunt foarte reduse. Singurul fond deschis de investiţii
încadrat de UNOPC la categoria fonduri monetare este Simfonia 1.

32
Fonduri de instrumente cu venit fix (fixed income funds)
Acestea extind conceptul de fond monetar şi includ obligaţiuni
(corporative şi municipale) în active. Criteriul principal pentru încadrarea în
această categorie îl reprezintă o deţinere de peste 90% din activ în instrumente
ale pieţei monetare şi obligaţiuni. Întrucât toate investiţiile unui asemenea fond
sunt în instrumente cu venit fix, teoretic valoarea unităţii de investiţie creşte în
continuu (pot apărea şi excepţii legate de anumite situaţii investiţionale, însă
acestea sunt izolate).
Fondurile de instrumente cu venit fix sunt instrumente pe termen mai lung
decât fondurile monetare şi oferă investitorilor posibilitatea unei investiţii
indirecte în obligaţiuni. Acest lucru este avantajos pentru investitori, ţinând cont
de faptul că dobânzile la obligaţiuni sunt mai mari decât dobânzile la depozitele
bancare, iar investitorii nu pot avea acces la emisiunile de obligaţiuni în orice
moment, ci doar la momentul emisiunii iniţiale a acestora (tranzacţiile cu
obligaţiuni la bursă sunt încă foarte reduse).
Fondurile de instrumente cu venit fix se caracterizează prin riscuri reduse
şi sunt adresate investitorilor cu toleranţă redusă la risc (în general investitori
începători pe piaţa de capital, obişnuiţi cu plasamentele bancare şi monetare),
dar şi investitorilor în acţiuni care vizează o echilibrare a portofoliului de acţiuni
şi de reducere a riscurilor acestuia.
Fonduri diversificate (balanced funds)
Sunt fonduri care plasează sume atât în instrumente cu venit fix (titluri de
stat, depozite, obligaţiuni) cât şi în acţiuni, abordând o strategie echilibrată,
pentru a obţine randamente mai mari, dar menţinând un nivel de risc mediu.
Fondurile de investiţii diversificate sunt instrumente pe termen mediu şi lung.
Fondurile diversificate reprezintă tipul de fond „clasic” ce oferă
investitorilor un portofoliu echilibrat de investiţii şi reprezintă un instrument de
bază al pieţei de capital. Fondul de investiţii diversificat se caracterizează prin
investiţii în acţiuni într-un procent între 10% şi 45% din active, restul banilor
fiind plasaţi în instrumente cu venit fix. Ţinând cont de structura portofoliului,

33
valoarea unităţii de investiţie a fondului are în general un trend constant
crescător, deşi pe termene scurte pot exista şi variaţii negative.
Fondul diversificat se adresează investitorului “tradiţional” în fonduri,
care îşi doreşte performante semnificativ peste dobânzile bancare, fără a depăşi
un nivel de risc mediu.
Fonduri de acţiuni (equity funds)
Sunt fonduri a căror strategie se bazează în principal pe investiţiile în
acţiuni listate. Aceste fonduri reprezintă un instrument foarte puternic pentru
investitori, oferind un acces indirect la creşterile bursei de valori. Cu alte
cuvinte, un investitor care vrea să beneficieze de creşterile acţiunilor poate
înveşti într-un fond de acţiuni, variantă ce presupune eforturi, sume şi riscuri
mai mici decât o investiţie directă în acţiuni. Termenul unei investiţii într-un
asemenea fond este lung şi foarte lung, performanţa pe piaţa de capital neputând
fi obţinută pe perioade de câteva luni.
Ţinând cont de creşterile bursei din ultimii ani din ţara noastră, fondurile
de acţiuni au oferit randamente foarte bune în ultimii ani, randamente ce
depăşesc de câteva ori dobânzile bancare. Nivelul de risc este ridicat, iar
valoarea unităţii de investiţie poate înregistra şi scăderi pe perioade mai scurte
sau mai lungi de timp, în cazul în care evoluţia acţiunilor din portofoliul
fondului este negativă. În aceste condiţii, priceperea şi experienţa
administratorului sunt esenţiale în obţinerea de performanţe.
Criteriul de încadrare a unui fond în această categorie este o investiţie de
minim 45% din active în acţiuni. La acest moment fondurile care se încadrează
în această categorie sunt: Fondul Oportunităţii Naţionale, Intercapital, Napoca şi
Omninvest.
Fondurile pe acţiuni sunt un instrument ideal pentru investitorii care
doresc să beneficieze de creşterea acţiunilor listate, dar care nu au timpul,
resursele sau toleranţa la risc necesară pentru o investiţie directă la bursă. Aceste
fonduri pot reprezenta şi un pas intermediar înaintea unei investiţii directe, pas
ce poate familiariza un investitor cu mecanismele bursiere.

34
Analiza unui fond de investiţii şi decizia de investire trebuie efectuate
numai în cunoştinţă de cauză, încadrând fondul respectiv în categoria din care
acesta face parte. Astfel, spre exemplu, nu se pot compara performanţele unui
fond monetar cu cele ale unui fond diversificat, sau nivelul de risc al unui fond
de instrumente cu venit fix de cel al unui fond de acţiuni. Strategia, obiectivele
şi modul de operare al fiecărui fond depind de categoria în care acesta se
încadrează.
Clasele diferite de fonduri mai oferă o posibilitate interesantă: alcătuirea
unui portofoliu de fonduri de investiţii. Spre exemplu, un investitor cu toleranţa
redusă la risc, dar care vrea totuşi o creştere puţin mai mare decât cea oferită de
instrumentele cu venit fix, poate crea un portofoliu format dintr-un fond de
instrumente cu venit fix (75% din suma disponibilă pentru investiţie, spre
exemplu) şi un fond de acţiuni (25% din sumă). O asemenea abordare este foarte
simplă în cazul în care se alege un administrator de fonduri care administrează
mai multe fonduri din clase diferite; în acest caz investitorul va putea înveşti în
acelaşi timp şi în mai multe fonduri din clase diferite.24

Capitolul III

Studiu comparativ între BCR Monetar şi BCR Expert

BCR Monetar

Fondul Deschis de Investiţii BCR Monetar administrat de SAI ERSTE


Asset Management, denumit în continuare Fondul, este autorizat de C.N.V.M.
prin Decizia nr. 1869/09.10.2007 şi este înregistrat la nr. CSC06FDIR/400041 în
Registrul Public al C.N.V.M. Durata de existenţa a Fondului este nelimitată.
În conformitate cu standardul European Fund and Asset Management

24
www.kmarket.ro

35
Association – EFAMA, unde şi Asociaţia Administratorilor de Fonduri este
membră, în funcţie de politica de investiţii anunţată în prezentul prospect de
emisiune, Fondul BCR Monetar este un fond monetar, de tip standard, cu o
valoare a indicatorului „Modified Duration” subunitara.
Fondul se adresează tuturor persoanelor fizice şi juridice, care corespund
noţiunilor de risc, oportunităţilor şi duratei recomandate de investire menţionate
în prezentul prospect. Având în vedere obiectivele şi politica de investiţii a
Fondului, acesta se adresează persoanelor care sunt dispuse să îşi asume un grad
de risc scăzut.
Comisionul de administrare are valoarea limita maximala de 0,16%/lună
calculat la valoarea medie a activului total administrat în luna respectivă. La
data autorizării documentelor Fondului, valoarea comisionului de administrare
este de 0,0833%/lună calculat la valoarea medie a activului total administrat în
luna respectivă.
Comisionul de depozitare are valoarea limita maximala de 0.03% /lună
aplicat la valoarea medie a activului net mediu lunar pentru calcul comisioane
(ANCC) definit astfel:
ANCC = Valoarea actualizată a activelor totale – Răscumpărări de plată –
Cheltuieli de audit financiar – Cheltuieli estimate, menţionate în Prospectul de
emisiune aprobat de CNVM – Cheltuieli luni precedente (comision depozitare şi
custodie, comision administrare, impozit pe venit) – Comisioane de subscriere
(dacă este cazul).
Trecerea de la o treaptă de comision la alta se va face începând cu luna
următoare celei în care activul net mediu lunar pentru calcul comisioane al
Fondului a atins limitele stabilite prin Contract.
Comisioanele de custodie se percep pentru următoarele activităţi :
1. Comisioane maximale aferente serviciilor de custodie pentru
instrumente financiare tranzacţionate pe pieţe reglementate din România:
a. păstrarea în siguranţă a instrumentelor financiare: 0,1% anual aplicat la
valoarea medie a portofoliului de valori mobiliare aflat în custodie;

36
b. decontare fonduri în cazul tranzacţiilor cu instrumente financiare aflate
în custodia BCR; Comisioanele percepute de Depozitarul Central pentru
serviciile de compensare şi decontare a tranzacţiilor cu instrumente cu venit fix,
atât pe baza netă cât şi pe baza brută, conform listei de tarife şi comisioane
datorate de participanţii la sistemul de compensare decontare şi registru, agenţii
costode şi participanţii compensatori din Codul Depozitarului Central +
Comisionul fix pe tranşe valorice (maxim 8 RON).
c. procesare transferuri în cazul tranzacţiilor cu instrumente financiare
aflate în custodia BCR, maxim 15 RON;
d. servicii de corporate action: 15 RON/ notificare/colectare
2. Comisioanele maximale aferente serviciilor de custodie pentru
instrumente financiare emise pe pieţe externe se percep pentru următoarele
activităţi:
a. păstrarea în siguranţă a instrumentelor financiare:
- maxim 0.3% anual, aplicat la valoarea medie lunară a portofoliului de
instrumente financiare aflate în custodie;
- comision minim pentru un simbol 4,00 EUR p.a.
- comision minim pentru un cont de custodie 16,00 EUR p.a.
b. decontarea tranzacţiilor cu valori mobiliare ale emitenţilor din alte
state:
- maxim 201 EUR/tranzacţie.
Distribuirea unităţilor de fond ale BCR Monetar se poate face direct de
către societatea de administrare, prin intermediul unor societăţi comerciale şi/sau
agenţi independenţi, autorizate respectiv autorizaţi să presteze activităţi de
distribuţie în conformitate cu prevederile normelor CNVM în vigoare, în baza
contractelor de distribuire pe care aceastia le încheie cu societatea de
administrare.
Scopul constituirii Fondului consta în mobilizarea economiilor băneşti
printr-o ofertă publică continua de unităţi de fond şi investirea resurselor atrase
preponderent în instrumentele pieţei monetare şi cu venit fix.

37
Obiectivul investiţional al Fondului consta în mobilizarea de resurse
financiare în vederea efectuării de plasamente pe pieţele monetare şi de capital
în condiţiile unui grad redus de risc asumat.
Fondul va efectua plasamente preponderent în depozite, certificate de
trezorerie şi alte instrumente ale pieţei monetare, dar şi în obligaţiuni sau alte
instrumente cu venit fix sau variabil.
Politica de investiţii a Fondului va urmări menţinerea unui nivel scăzut al
riscului prin plasarea în condiţii optime de diversificare a resurselor atrase în
instrumente ale pieţei monetare, certificate de trezorerie şi depozite bancare la
cele mai importante bănci locale, în obligaţiuni supranaţionale, de stat şi
municipale, dar şi în obligaţiuni sau alte instrumente cu venit fix ale unor
emitenţi corporativi cu grad de risc scăzut.
Administratorul recomanda membrilor Fondului plasarea resurselor
financiare pe termen de 3-12 luni.
Fondul nu plăteşte impozite pe creşterile realizate din investiţii.
În cazul persoanelor fizice, pentru câştigul obţinut ca urmare a
răscumpărării unităţilor de fond la un preţ mai mare decât preţul de cumpărare
se aplică reglementările în vigoare respectiv Legea nr.571/2003 (Codul Fiscal),
cu modificările şi completările ulterioare şi reglementările C.N.V.M. aplicabile.
Pentru investitorii persoane juridice câştigul determinat că diferenţa dintre
preţul de răscumpărare şi preţul de cumpărare este venit financiar şi intră sub
incidenţa prevederilor aceleiaşi legi respectiv, Legea nr. 571/2003 cu
modificările şi completările ulterioare.
Persoanele fizice autorizate – PFA – sunt considerate investitori persoane
fizice dacă nu prezintă un document care certifica investiţia în unităţi de fond ca
făcând parte din obiectul de activitate.
În cazul existenţei unor alte taxe şi/sau impozite datorate de Fond, taxe
sau impozite reglementate prin dispoziţii legale adoptate ulterior aprobării
prezentului prospect de emisiune, acestea se vor plăti conform legilor.
Investitorii plătesc un comision de subscriere, a cărui valoare limita

38
maximala este de 1%/valoarea subscrierii. La momentul autorizării
documentelor Fondului, valoarea comisionului de subscriere este 0%/valoarea
subscrierii.
Fondul nu percepe comision de răscumpărare.
Obligaţiile Fondului sunt constituite din:
· cheltuieli privind plata comisioanelor datorate depozitarului;
· cheltuieli privind plata comisioanelor datorate societăŃii de administrare a
investiţiilor;
· cheltuieli cu comisioanele datorate intermediarilor;
· cheltuieli cu comisioanele de rulaj şi alte servicii bancare;
· cheltuieli cu dobânzi, în cazul contractării de către Fond a împrumuturilor, în
condiţiile impuse de regulamentele C.N.V.M. în vigoare;
· cheltuieli cu comisioanele şi tarifele datorate C.N.V.M.;cheltuieli de emisiune
cu documentele Fondului; (cheltuieli legate de publicarea în presă a oricăror
anunţuri şi rapoarte solicitate de reglementările legale în vigoare, precum şi
de realizarea şi de transmiterea către investitori a documentelor care certifica
subscrierile şi răscumpărările de unităţi de fond);
· cheltuieli cu auditul financiar pentru Fond.
· cheltuieli legate de realizarea şi transmiterea către investitori a documentelor
necesare calculului impozitului pe venit.
BCR Monetar îşi propune randamente mai mari decât media dobânzilor
la depozitele bancare.Termenele recomandate sunt de trei până la 12 luni.
Dobânzile cele mai bune le obţin cei care au capacitate mai mare de
negociere, respectiv sume mai mari de împrumutat băncilor şi statului, la
termene cât mai variate.În iunie 2011, BCR Monetar a ajunssa administreze de
peste 1.49 miliarde de lei (conform datelor publicate pe www.aaf.ro).

Figura nr. 5

39
Sursă: http://www.erste-am.ro/
În acest grafic privind structura de portofoliu al BCR Monetar cea mai
mare pondere o au depozitele bancare cu un procent de 32.37%, urmate de
obligaţiunile corporatiste cu un procent de 28.37%, pe locul 3 se afla
certificatele de trezorerie cu un procent de 20.68%, pe ultimul loc se afla
obligaţiunile supranaţionale având un procent de 0.47%

Evoluţia fondului BCR Monetar

Sursă: http://www.erste-am.ro/

40
Se observă o creştere continuă din prima lună (09.10.2007) de când a fost
lansat fondul până în prezent.
Figura nr. 6
Evoluţia lunară a numărului de investitori în FDI BCR Monetar

Sursă: http://www.erste-am.ro/

În această perioadă numărul de investitori a scăzut cu 3.041 de la 65.347


la 31.12.2010, la 62.306 la 30.12.2011. Dintre aceştia 1.906 sunt persoane
juridice.

Figura nr.7

41
Evoluţia lunară a subscrierilor şi a răscumpărărilor
pentru FDI BCR Monetar

Sursă: http://www.erste-am.ro/

În anul 2011, volumul subscrierilor în fondul BCR Monetar a fost de 711


mil RON, s-au răscumpărat unităţi de fond în valoare de 751 mil RON, fondul
înregistrând astfel pe parcursul anului un şold negativ de 39,98 mil RON.
La data de 03.04.2011 investeşte în fondul BCR Monetar suma de 1438
RON.Cum la acea dată, valoarea unităţii de fond era de 14.38 RON, acea
persoană a achiziţionat 100 de unităţi de fond (=1438/14.38).
După câteva luni, pe data de 03.09.2011, a decis să mai investească în
acelaşi fond, de data aceasta , suma de 900 RON.Cum la data de 03.09.2011,
valoarea unităţii de fond era de 14.80, acea persoană a mai achiziţionat 60 de
unităţi de fond (=900/14.80).Astfel, acea persoană avea 160(=100+60)de unităţi
de fond BCR Monetar.
Pe data de 12.04.2012 acea persoană a avut nevoie de nişte bani, şi a decis
să răscumpere 30 de unităţi de fond. Cum la data de 12.04.2012, unitatea de

42
fond BCR Monetar avea valoarea de 15.43RON, dumnealui a răscumpărat 46.29
RON (=30*15.43), marcând un profit de 7,3% (=15.43/14.38-1)*100).
Acum persoana respective mai are 130 (=160-30) de unităţi de fond BCR
Monetar.
BCR Expert

Fondul deschis de investiţii BCR Expert, denumit în continuare Fondul,


este autorizat de C.N.V.M. prin Decizia nr. 3215/2005 şi este înregistrat la nr.
CSC 06 FDIR / 400024 în Registrul Public al CNVM. Durata de existenţa a
Fondului este nelimitată.
În conformitate cu standardul European Fund and Asset Management
Association –EFAMA, unde şi Asociaţia Administratorilor de Fonduri este
membră, în funcţie de politica de investiţii anunţată în prezentul prospect de
emisiune, Fondul BCR Expert este un fond de acţiuni, care poate înveşti minim
85% din active în acţiuni. Fondul se adresează tuturor persoanelor fizice şi
juridice, care corespund noţiunilor de risc, oportunităţilor şi duratei recomandate
de investire menţionate în prezentul prospect. Având în vedere obiectivele şi
politica de investiţii a Fondului, acesta se adresează persoanelor care sunt
dispuse să îşi asume un grad de risc ridicat.
Comisionul de administrare are valoarea limita maximala 0,33%/lună
calculat la valoarea medie a activului total administrat în luna respectivă. La
data autorizării documentelor Fondului, valoarea comisionului de administrare
este de 0,25%/lună calculat la valoarea medie a activului total administrat în
luna respectivă.
Scopul constituirii Fondului este mobilizarea economiilor băneşti printr-o
ofertă publică continua de unităţi de fond şi investirea resurselor atrase
preponderent în valori mobiliare. Obiectivul investiţional al Fondului consta în
mobilizarea de resurse financiare în vederea efectuării de plasamente pe pieţele
de capital în condiţiile unui grad ridicat de risc asumat.
Fondul va efectua plasamente în acţiuni cu o pondere de cel puţin 85%

43
din portofoliu, în scopul obţinerii unor randamente superioare unui benchmark
care reflectă alocarea strategică a Fondului.
Politica de investiţii a Fondului Deschis de Investiţii BCR Expert va
urmări diversificarea portofoliului în vederea dispersiei riscului şi menţinerea
unui grad optim de lichiditate, cu respectarea condiţiilor legale impuse de
C.N.V.M. Pe piaţa bursieră, Fondul va înveşti cu precădere în acţiuni emise de
companiile blue-chips, iar pentru realizarea obiectivului investiţional sau pentru
acoperirea riscurilor, Fondul poate folosi şi instrumente financiare derivate.
Administratorul recomanda membrilor Fondului plasarea resurselor
financiare pe termen de 5-7 ani. Structura ţinta a portofoliului Fondului este:
90% acţiuni sau fonduri de acţiuni, locale sau internaţionale; 10% depozite
bancare, titluri de stat sau certificate de depozit.
Investitorii plătesc un comision de subscriere, a cărui valoare limita
maximala este de 5%/valoarea subscrierii. La momentul autorizării
documentelor Fondului, valoarea comisionului de subscriere este 2%/valoarea
subscrierii. În condiţiile în care investiţia în Fond este menţinută timp de cel
puţin 365 de zile de la data alocării unităţilor de fond, comisionul de subscriere
poate fi negociat. Negocierea se materializează prin semnarea unui Acord de
Investire în acest sens. În cazul în care investitorul realizează răscumpărarea
unităţilor de fond în cadrul termenului de 365 de zile, încălcând astfel condiţia
menţionată mai sus, acesta acceptă faptul că va suporta bonificaţia de comision
acordată la momentul subscrierii.
Obligaţiile Fondului sunt constituite din:
· cheltuieli privind plata comisionului de administrare;
· cheltuieli privind plata comisionelor datorate depozitarului;
· cheltuieli cu comisioanele datorate intermediarilor;
· cheltuieli cu comisioanele de rulaj şi alte servicii bancare;
· cheltuieli cu dobânzi, în cazul contractării de către Fond a împrumuturilor,
în condiŃiile impuse de regulamentele CNVM în vigoare;
· cheltuieli cu comisioanele şi tarifele datorate CNVM;

44
· cheltuieli de emisiune cu documentele Fondului (cheltuieli legate de
publicarea în presă a oricăror anunţuri şi rapoarte solicitate de
reglementările legale în vigoare, precum şi de realizarea şi de transmiterea
către investitori a documentelor care certifica subscrierile şi răscumpărările
de unităţi de fond);
· cheltuieli cu auditul financiar pentru Fond;
· cheltuieli legate de realizarea şi transmiterea către investitori a
documentelor necesare calculului impozitului pe venit. Cheltuielile de
înfiinŃtre, de distribuire şi de publicitate ale Fondului sunt suportate de
către societatea de administrare a investiţiilor.
BCR Expert este un fond de acţiuni, fonduri de acţiuni sunt cele mai
riscante, de aceea şi randamentele lor pot fi cele mai mari.

Figura nr. 8

Sursă: http://www.erste-am.ro/

În acest grafic privind structura de portofoliu al BCR Expert ponderea cea


mai mare o deţin acţiunile cotate cu un procent de 89%

45
Figura nr. 9
Evoluţia lunară a subscrierilor şi a răscumpărărilor
pentru FDI BCR Expert

Sursă: http://www.erste-am.ro/

Volumul subscrierilor în fondul BCR Expert a fost 3,7 mil RON, s-au
răscumpărat unităţi de fond în valoare de 5,6 mil RON, fondul înregistrând astfel
un şold negativ de 1,8 mil RON.

Evoluţia fondului BCR Expert

Sursă: http://www.erste-am.ro/

În acest grafic se observă o scădere în primele 3 luni urmând o creştere


vizibilă în următoarele luni, iar după 3 ani o scădere de la 43.11% la -17.41%.

46
Figura nr. 10
Evoluţia lunară a numărului de investitori în BCR Expert

Sursă: http://www.erste-am.ro/

Numărul de investitori a crescut cu 251, de la 821 la finele anului 2010, la


1 072 în anul 2011.
În exemplul de mai jos am luat în considerare 2 fonduri BCR Monetar şi
BCR Expert pentru a vedea la ce câştiguri mă pot aştepta dacă investesc în
fiecare lună o sumă mică de bani .

Tabel nr. 3
Dată Valoarea Valoarea Suma Nr de Nr de
unităţii de unităţii de investita unităţi de unităţi de
fond BCR fond BCR (RON) fond BCR fond BCR
Monetar Expert Monetar Expert
16.03.2011 14.3452 67.7596 100 6.97 1.48
16.04.2011 14.4252 71.5196 100 6.92 1.40
16.05.2011 14.5064 68.0093 100 6.89 1.47
16.06.2011 14.5919 66.8027 100 6.85 1.50

47
16.07.2011 14.6989 65.7003 100 6.80 1.52
16.08.2011 14.7579 57.6998 100 6.78 1.73
16.09.2011 14.8444 56.75431 100 6.74 1.76
16.10.2011 14.9252 53.6971 100 6.70 1.86
16.11.2011 14.9976 58.8032 100 6.67 1.70
16.12.2011 15.0841 55.7022 100 6.63 1.80
16.01.2012 15.1743 56.9408 100 6.59 1.76
16.02.2012 15.2670 64.9468 100 6.55 1.54
16.03.2012 15.3683 64.4340 1200 78.08 18.62
BCR Monetar BCR Expert

Suma deţinută la data de 16.03.2012 1199.95 1199.76


Creştere obţinută (%) -0.004 -0.02
Sursă: Erste Asset Management

Suma deţinută = valoarea unităţii de fond * nr de unităţi de fond


Creştere = (Suma deţinută/suma investita) – 1) *100
În ambele cazuri s-a înregistrat un trend descrescător.În cazul investiţiei în
fondul BCR Monetar, suma investita este de 1200 RON în urma investirii a 100
RON lunar, şi vom avea pe data de 16.03. 2012 suma de 1199.95 RON, ceea ce
reprezintă o scădere de 0,004%. În cazul investiţiei în fondul BCR Expert, suma
investita este de 1200 RON în urma investirii a 100 RON lunar şi vom avea pe
data de 16.03.2012 suma de 1199.76 RON, ceea ce reprezintă o scădere de
0.02%
Indiferent de modalitatea de investire aleasă , atunci când se alege
investiţia într-un fond, trebuie să ţinem cont de perioada recomandată de
investire.

Concluzii

48
Investiţiile în fondurile mutuale asigura un echilibru optim între
rentabilitate şi risc. Nu trebuie uitat că fondul mutual are o istorie lungă şi
solidă în economiile dezvoltate. Tari precum SUA, Anglia sau Franţa cunosc o
adevărată explozie a acestor instrumente, datorită avantajelor clare în comparaţie
cu alte forme de economisire şi investiţii (depozite bancare, acţiuni la bursă,
etc). În Statele Unite, spre exemplu, investiţiile în fonduri se ridică la sute de
miliarde de dolari.
La noi în ţară, primii ani de dezvoltare a acestei "industrii" a fondurilor
mutuale au fost marcaţi de anumite dificultăţi şi scandaluri, datorită insuficientei
reglementări în domeniu, a lipsei oportunităţilor de investiţie oferite de piaţa
financiară în acea perioadă, precum şi a politicilor de investiţie neadecvate a
primele fonduri. Pierderile cauzate de căderea fondurilor ar fi putut fi evitate în
parte prin respectarea unui alt principiu -diversificarea plasamentelor.
Revenind la fondurile cu o funcţionare corectă, investiţia în aceste
fonduri poate asigura o rentabilitate superioară celei oferite de depozitele
bancare, în condiţiile unor riscuri relativ reduse. În prezent fondurile mutuale
funcţionează după reguli clare, bine stabilite şi cunosc o reglementare strictă de
către autorităţi ale statului şi un nivel ridicat de control din partea băncilor
depozitare.
Gradul de transparentă atins de majoritatea fondurilor în ceea ce priveşte
structura plasamentelor, gradul de risc şi evoluţia activului net unitar permite
oricărei persoane interesate să aprecieze atractivitatea acestor instrumente şi să
se orienteze spre fondul pe care îl considera adecvat scopurilor sale.
În condiţiile în care rentabilitatea investiţiei în acţiunile cotate la Bursa
de Valori sau pe piaţa extrabursieră a fost oscilantă în ultimii ani, fondurile
mutuale reprezintă o alternativă serioasă pentru economii.
Obiectivele urmările prin efectuarea de investiţii pot fi: esconomisirea

49
pentru o viitoare achiziţie, cum ar fi un apartament; economisirea pe termen
lung, pentru a avea suficiente resurse financiare la pensionare; sporirea generală
a averii; finanţarea studiilor copiilor; crearea unei reserve suplimentare de bani,
pentru evenimente viitoare neprevăzute etc. De asemenea, câştigurile care se pot
obţine la sfârşitul investiţiei sunt importante.În principiu, toate obiectivele
enumerate mai sus pot fi atinse printr-o investiţie într-un fond de investiţii, dar
trebuie luată în considerare în special disponibilitatea şi, mai ales capacitatea de
a ne asuma riscuri, precum şi durata preconizată a investiţiei.
Fondurile monetare şi de obligaţiuni au fost singurele care au atras bani
noi de la investitori în luna aprilie, în acest an fiind principalele motoare de
creştere ale pieţei de fonduri mutuale.
În concluzie, recomand investiţiile în fonduri monetare sau de acţiuni,
inclusiv persoanelor care până în prezent utilizează doar depozitele ca şi formă
de economisire, întrucât riscurile asociate investiţiei sunt foarte mici (practic
zero), iar clienţii beneficiază de flexibilitate sporită în administrarea sumelor.

50
Bibliografie

1. Anghelache G., “Pieţe de Capital si tranzacţii bursiere“, Editura EDP,


Bucureşti 1997.
2. Dănoiu L., “Managementul pieţei de capital“, Editura Independenţa
Economică, 2008.
3. Fătu S., “Piaţa Românească de Capital – privită din interior“, Vox,
1998.
4. Frâncu M., “Piaţa de capital”, Editura Tribuna Economică”, Bucureşti,
1998.
5. Gheorghe L., “Fondurile mutuale străine au liber pentru România”,
Capital nr. 20, mai 2004.
6. Gust M., Vechiu C., Bugoi D., “Managementul bancar”, Independenţa
Economică, 2009.
7. Ledeman Jeffrey M., “Guide to Mutual Funds”, Mc Grou Hill, Inc,
1994. 8. Românu I., “Eficienţa Economică a investiţiilor”, Editura Didactica şi
Pedagogică, Bucureşti, 1982.
9. Pocan I., “Politicile monetare si piaţa de capital din România”,
Editura Economică, 2005
10. Popescu D., “Macroeconomie” , Editura Universităţii „Lucian Blaga”
din Sibiu, Editura Continent, Editura Alma Mater, 2000.
11. Popescu V., Dumitrescu A., “Dicţionar de termeni bursieri si expresii
utilizate in tranzacţiile de bursă”, Editura Voreep Ex Im, Bucureşti 1994.
12. Stoica V., Galiceanu M., Ionescu Eduard, “Rate de capital şi burse de
valori”, Editura Economică, Bucureşti, 2001.
13. Stoica V., “Rate de capital şi produse bursiere”, Editura Universitară,
Bucureşti.
14. Ţiganescu E., Dobre I, Roman M., ”Macroeconomie - Decizii
strategice “, Editura ASE Bucureşti.
15.***www.bcr.ro

51
16. ***www.conso.ro
17.***www.erste-am.ro
18.***www.fondinvestiţii.ro
19.***www.fin.ro
20.***www.investitor.com
21.***www.investiţii-azi.ro
22. ***www.kmarket.ro
23. ***www.zf.ro

52