Sunteți pe pagina 1din 8

Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova

Universitatea de Stat ,,Alecu Russo’’ din Bălţi


Facultatea de Ştiinţe Reale,Economice şi ale Mediului
Catedra de Ştiinţe Economice

Referat

La cursul: Finanțe publice


Cu tema: Cheltuielile publice pentru cultură, artă, religie, activitățile
sportive și pentru tineret în Republica Moldova

A elaborat stundetul:

Lavric Sergiu gr. BA21Z

Specialitatea: Business și administrare


lect. univ. Cazac I.

Bălți, 2017
Cuprins

Cuprins ..................................................................................................................................... 2

Introducere ................................................................................................................................ 3

Cheltuieli publice pentru acțiunile social-culturale .................................................................. 4

Cheltuielile publice pentru cultură, artă, activități sportive și pentru tineret ........................... 5

Cheltuielile publice pentru religie ............................................................................................ 6

Concluzie .................................................................................................................................. 6

Bibliografie ............................................................................................................................... 8
Introducere
O componenta importanta a politicii sociale a statelor o reprezinta satisfacerea nevoilor cu
caracter social care presupune folosirea în mai mare masura a resurselor financiare publice în scopul
îmbunatatirii conditiilor de viata ale populatiei, a calitatii fiecarui individ.
Din datele calculate în anul 2000 s-a constatat ca tarile dezvoltate repartizeaza între 23% si 56%
din P.I.B. pentru finantarea actiunilor social-culturale si peste jumatate din cheltuielile bugetare sunt
destinate actiunilor social-culturale, în timp ce tarile în curs de dezvoltare îndreapta spre aceste destinatii
între 1,3% si 15% din P.I.B. iar ponderea cheltuielilor de aceasta natura în totalul cheltuielilor bugetare
este mica. Analiza retrospectiva a cheltuielilor pentru actiuni social-culturale evidentiaza o crestere
absoluta si relativa fiind consecinta fireasca a dezvoltarii economice a tarilor respective.
Surse de finantare a cheltuielilor pentru cultura, artă, sport, religie și activități pentu tineret sunt:
- surse bugetare;
- acordarea subventiilor de stat;
- donatii;
- surse proprii ale institutiilor date;
- firme, contributii ale populatiei.
Cheltuieli publice pentru acțiunile social-culturale
Politica sociala a statului presupune folosirea pe scara larga a resurselor financiare publice cu
scopul imbunatatirii conditiilor si calitatii vietii fiecarui cetatean.
Cheltuielile publice pentru actiuni social – culturale sunt indreptate spre realizarea de servicii in
mod gratuit cu plata redusa sau sub forma de alocatii bugetare, pensii, ajutoare si indemnizatii. De
prestarile social – culturale beneficiaza anumite categorii sau grupuri sociale.
Întru-o prezentare generală, în categoria cheltuielilor publice pentru acțiuni social-culturale sunt
cuprinse urmatoarele tipuri de cheltuieli:
1. Învatămînt
2. Cultură, artă, acțiuni sportive si pentru tineret
3. Sănătate
4. Securitate socială
Din aceasta ultima categorie fac parte cheltuielile legate de asigurari sociale, asistență socială,
ajutor de somaj.
Suportul financiar pentru asigurarea finantarii acestor categorii de cheltuieli este dat de:
I. Fonduri bugetare alocate prin bugetul federal in cazul statelor federative, statului, regiunilor,
judetelor sau comunităților locale;
In unele tări (Franta, Austria, Elvetia) numai bugetul de stat alocă astfel de sume, dar sunt
si state (Canada, Norvegia, Argentina) unde astfel de sume se asigură la nivel local.
II. Contributți suportate de entități fizice sau juridice care alimentează fluxuri financiare cu
destinație special cum sunt de exemplu: bugetul asigurărilor sociale sau fondurilor pentru șomaj.
III. Fonduri proprii ale societăților comerciale publice sau private utilizate pentru ca finanțarea
cheltuielilor cu pregătirea profesională, a salariailor sau protecția muncii.
IV. Venituri extrabugetare, realizate din diferite activități productive specifice sau servicii
furnizate pentru terti;
V. Taxe de la populație sau chiar achitarea contravalorii unor servicii sau bunuri culturale;
VI. Fonduri provenite de la O.N.G., instituții de caritate, fundații, instituții de cult;
VII. Finanțari externe, rambursabile si nerambursabile prin instituții financiare sau diverse
organisme ca: UNESCO, UNICEF, OMS, Banca Mondială.
Cheltuielile publice pentru cultură, artă, activități sportive și pentru
tineret
Cheltuielile publice pentru cultura, religie si actiuni cu activitatea sportiva si de tineret cunosc
diferente de structura de la o tara la alta. Astfel in unele tari ele apar toate impreuna, iar in altele numai
sub forma cheltuielilor pentru „recreatie, cultura si religie”. Ca urmare si ponderea acestor cheltuieli
publice in PIB variaza foarte mult, ele situandu-se in tarile dezvoltate intre 0,3% in Suedia si 1,7% in
Danemarca la sfarsitul anilor '90. In Romania ele se situeaza in jurul a 0,5 % din PIB.
Finantarea serviciilor culturale, artistice si sportive se poate face fie prin alocarea de fonduri
publice, fie cu plata in cazul in care se acopera valoarea de piata a serviciului respectiv. In aceste cazuri,
institutiile respective pot sa nu realizeze deloc venituri, sau sa incaseze venituri modice, care nu
acopera valoarea serviciilor. Pentru desfasurarea acestor activitatii, acestora sa se acorde subventii din
bugetul statului sau din bugetul local. Institutiile culturale pot fi publice, de importanta nationala sau
locala (biblioteci, institutii artistice, muzee, orchestre) sau pot fi proprietate particulara, apartinand unor
firme sau persoane particulare (teatre, edituri si cluburi sportive).
Institutiile si activitatile cultural-artistice, actiunile sportive si de tineret se finanteaza de
la bugetul statului fie integral, fie partial, prin acordarea de subventii in completarea veniturilor lor
proprii. Bugetul de stat reprezinta sursa cea mai importanta de sustinere din punct de vedere financiar a
acestor institutii si actiuni. In unele tari dezvoltate ca: Franta, Germania, Norvegia, resursele financiare
publice alocate culturii, artei, sportului, reprezinta 9 % - 12 % din totalul cheltuielilor social-culturale si
intre 1 % - 5% din P.I.B. Un aspect caracteristic il reprezinta faptul ca finantarea bugetara a acestor
institutii se realizeaza in proportie de 80%-100% prin intermediul bugetelor colectivitatilor locale. In
totalul cheltuielilor publice pentru cultura preponderente sunt cheltuielile curente (de personal, materiale)
cheltuielile de capital (cumparari de opere artistice pentru muzee, constructii, echipamente) avand o
pondere redusa.
Ca sisteme de finantare a cheltuielilor institutiilor pentru cultura, arta, actiuni sportive sunt
folosite urmatoarele:
- finantarea bugetara, respectiv alocarea integrala de la buget a fondurilor necesare intretinerii si
functionarii institutiei si varsarea la buget a eventualelor venituri realizate, sistem ce se aplica, de
exemplu, in cazul bibliotecilor, inclusiv Biblioteca Nationala.
- finantare din venituri extrabugetare si alocatii din buget, respectiv retinerea veniturilor realizate
pentru a acoperi unele cheltuieli stabilite si primirea in completare a unor subventii de la bugetul de stat
sau de la bugetele locale, in functie de subordonare; asa este cazul caselor de cultura, al muzeelor, al unor
publicatii si carti de interes national, al unor institutii de spectacole si concerte;
- integral din venituri extrabugetare (autofinantare) in cazul institutiilor care au venituri suficiente
pentru a-si acoperi in totalitate cheltuielile, deoarece desfasoara activitati cu caracter economic, cum sunt,
editurile, casele de filme sau alte institutii sau activitati.
Institutiile cultural-artistice catre care sunt indreptate aceste resurse sunt: bibliotecile, muzeele,
teatrele, casele de cultura, presa, editurile, casele de filme etc. Activitatea desfasurata de aceste institutii
se poate concretiza in anumite bunuri materiale (ce au valoare spirituala) cum sunt: cartile, filmele,
discurile, picturile, sculpturile sau se prezinta sub forma unor servicii cultural-artistice printre care:
concertele spectacolele de teatru, opera.
In bugetul de stat pentru anul 2007 cheltuielile pentru cultura, arta, sport si actiuni pentru tineret
constituie 202,7 milioane lei ceea ce constituie 1,67% din cheltuielile bugetare ceea ce se apropie de
nivelul acestor categorii de cheltuieli pe plan international. Din suma indicata mai sus vor beneficia
Ministerul Sanatatii, ministerul Culturii, Compania „Teleradio-Moldova”, Departamentul Tineret si
Sport, alte institutii specializate.
Din punct de vedere economic, cheltuielile pentru cultura, religie si activitate sportiva (prin
constructia si executia bugetelor de stat pe ultimii ani) au fost folosite pentru cheltuieli materiale si
servicii (aproape o treime), pentru subventionarea institutiilor publice care au in obiectiv asemenea
activitati (o treime), transferuri pentru salarizarea personalului de cult etc, unele cheltuieli de capital,
precum si fonduri pentru acoperirea cheltuielilor de personal.

Cheltuielile publice pentru religie


Cultele religioase sunt libere si autonome fata de stat si se bucura de sprijinul acestuia. Din punct
de vedere financiar, unele culte, recunoscute de stat, primesc subvenții bugetare, care sunt utilizate pentru
plata salariilor slujitorilor cultelor, alături de veniturile lor proprii si pentru finanțarea unor investiții.
De asemenea, organizațiile de cult beneficiaza de un puternic sprijin din partea statului sub forma
avantajelor fiscale (sunt scutite de plata impozitului pe profit, sunt subiecți exceptați de la plata TVA
s.a.).

Concluzie
Strategia dezvoltarii culturii include perfectionarea cadrului juridic consolidat, intensificarea
colaborarii cu uniunile de creatie, atragerea resurselor extrabugetare in scopul dezvoltarii artelor,
cinematografiei, modernizarea infrastructurii si crearea noilor locuri de munca, revitalizarea sistemului
national de biblioteci. Realizarea serviciilor cultural-artistice se pot face in mod gratuit sau cu plata, care
nu acopera costul serviciilor prestate, deaceea e nevoie de subventii din bugetul statului. Activitatile
culturale-artistice se finanteaza de la bugetul statului fie integral, fie partial. Bugetul de stat reprezinta
sursa cea mai importanta de sustinere financiara a actiunilor social-culturale. In afara bugetului,
finantarea cheltuielilor publice pentru cultura si arta se mai realizeaza din veniturile proprii ale
institutiilor respective, din donatiile unor intreprinderi, firme, din contributii ale populatiei.
Bibliografie
1. http://www.scrigroup.com/finante/Cheltuielile-publice-pentru-ac24954.php
2. http://www.scrigroup.com/finante/Cheltuielile-publice-pentru-cu51527.php
3. https://prezi.com/mtqvnwidfynm/cheltuieli-publice-pentru-cultura-religie-si-actiuni-cu-act/
4. http://www.stiucum.com/finante/finate-publice/Cheltuieli-publice-pentru-acti15467.php