Sunteți pe pagina 1din 3

Structura organizatorică a firmei

Capitolul I Structura organizatorică – expresie a organizării firmei


”Organizaţia îmbracă un caracter organic ţi unic în sine,
propriu fiecărei întreprideri sau instituţii, iar pentru a fi eficace
şi sănătoasă structura acesteia trebuie să fie urmarea unei strategii.”
P.Drűcker
Organizarea şi funcţionarea firmei este orientată spre realizarea
obiectivelor sale, în sensul că fiecare componentă organizatorică
sau acţiune trebuie să corespundă unor cerinţe clar definite,
rezultate din obiectivele acesteia.
La conturarea cadrului organizaţional al firmei trebuie ţinut seama
de o serie de factori, precum:
- dinamismul cadrului organizaţional, caracteristică esenţială a
întreprinderii moderne;
- strategia dezvoltării firmei;
- dimensiunea (talia) firmei;
- tipul şi complexitatea producţiei;
- dispersia teritorială;
- calitatea resurselor umane ale firmei;
- mediul ambiant al firmei;
- cadrul legislativ – normativ etc.
Elementele care formează cadrul organizaţional sunt decisive
pentru existenţa, funcţionarea şi dezvoltarea firmei.
1.1. Definirea noţiunii şi importanţa structurii organizatorice
Deşi noţiunea de structură organizatorică a fost abordată în
numeroase lucrări, asupra sa nu ajuns la o definire riguros
ştiinţifică, în măsură să întrunească consensul specialităţilor. Cea
mai mare parte din abordările consacrate o definesc de o manieră
destul de generală, ceea ce lasă, mai ales când se trece la analiza
concretă în organizaţii, o uşă larg deschisă impreciziunilor şi
confuziilor. Definiţia propusă este următoare : structura
organizatorică a firmei reprezintă ansamblul persoanelor şi
subdiviziunilor organizatorice în vederea stabilirii şi realizării
obiectivelor previzionate.
În cadrul structurii organizatorice a organizaţiei deosebim două
componente principale : structura managerială şi structura de
producţie.
La rândul său, structura managerială poate fi definită ca ansamblul
managerilor de nivel superior şi al subdiviziunilor organizatorice
prin ale căror decizii şi acţiuni se asigură se asigură condiţiile
manageriale, economice, tehince şi de resurse umane necesare
desfăşurării activităţii compartimentelor de producţie. Structura
managerială este deci alcătuită, în principal, din organismele de
management participativ, managerul general şi adjuncţii săi,
compartimentele funcţionale şi de concepţie constructivă şi
tehnologică
Cea de-a doua componentă, structura de producţie, este alcătuită
din totalitatea sub diviziunilor organizatorice ale firmei, în cadrul
cărora se desfăşoară activităţile operaţionale în principal de
producţie.
Specifică firmelor moderne este creşterea dimensiunii şi rolului
structurii manageriale concomitent cu amplificarea integrării
structurii de producţiei în structura organizatorică de ansamblu,
prin elemente organizatorice, informaţionale, economice ş.a.
Structura organizatorică a organizaţiei este o expresie atât a
resurselor
umane, materiale, financiare şi informaţionale încorporate, cât şi a
caracteristicilor mediului în care acestea îşi desfăşoară activităţile.
Analitic, elementele endogene şi exogene firmei, care-şi pun
amprenta asupra caracteristicilor organizării structurale, pot fi
individualizate sub forma variabilelor organizaţionale.
Variabila organizaţională reprezintă un factor intern sau extern
firmei, care-i condiţionează într-o anumită măsură caracteristicile
organizării, astfel încât modificărea unora dintre parametrii săi
necesită schimbări în structura organizatorică a unităţii respective.
Între principalele variabile organizaţionale privind societatea
comercială sau regia se numără: statutul juridic al firmei;
proprietarii; natura proprietăţii organizaţiei, dimensiunea
organizaţiei, complexitatea producţiei; cultura organizaţiei; situaţia
financiară a fimei; caracteristicile procesului tehnologic; nivelul
dotării tehnice; caracteristicile procesului de producţie; dispersarea
teritorială a sudiviziunilor firmei; gradul de informatizare a
înregistrării, transmiterii şi prelucrării informaţiilor; potenţialul
uman, concepţia managerilor asupra organizării, etc.
Organizarea formală a unei firme este bazată pe acte normative şi
dispoziţii manageriale interne şi cuprinde :