PROIECT DIDACTIC

PROFESOR:
DISCIPLINA: Limba şi literatura română
DATA: 05.04.2013
CLASA: a XI-a
SUBIECTUL: Alexandru Macedonski, Noaptea de decemvrie (prima oră)
TIPUL LECŢIEI: mixtă
DURATA: 1 oră

COMPETENŢA GENERALĂ:
Comprehensiunea şi interpretarea textului, situarea în context a textului studiat prin raportare la
epocă sau la curente culturale / literare
COMPETENŢE SPECIFICE:
La sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:
C1- să prezinte geneza poemului;
C2- să identifice planul epic (denotativ) al poemului;
C3- să prezinte tema şi structura textului;
C4- să identifice semnificaţiile şi simbolurile poemei;
C5- să identifice şi să exemplifice elementele simboliste, romantice şi clasice.
C6- să recepteze cu interes informaţiile noi ;
C7- să-şi exprime, oral şi în scris, opinii, sentimente, atitudini proprii faţă de operă.

METODE ŞI PROCEDEE:lectura expresivă, conversaţia, descoperirea, expunerea;

FORME DE ORGANIZARE A ÎNVĂŢĂRII: activitate frontală şi individuală, lucru pe grupe;
RESURSE: sala de clasă, manualul, creta, fişe de lucru
MATERIAL BIBLIOGRAFIC:
 Adrian Costache, Florin Ioniță, M.N. Lascăr, Adrian Săvoiu, Limba şi literatura
română, manual pentru clasa a XI-a, Ed. Art,
 Eugen Simion (coordonator) Florina Rogalski, Daniel Cristea-Enache, Dan Horia Mazilu,
Limba și literatura română, manual pentru clasa a XI-a, Ed. Corint, 2006;
 Ion Rotaru, Analize literare și stilistice, Ed. Ion Creangă, 1987;
 Ion Rotaru, O istorie a literaturii române, vol II, Ed. Minerva, 1972
Secvenţe Conţinuturi vizate Strategii didactice Probe de evaluare
didactice Itemi
Obiective Forme de Resurse
specifice organizare procedurale

Moment Profesorul verifică prezența, asigură un climat propice Frontal Conversaţia

organizatoric desfășurării lecției

Actualizarea Se va purta cu elevii o scurtă discuție cu privire la Individual Conversația

cunoștințelor simbolism, ca și curent literar.
anterioare Simbolismul este un curent literar apărut în Franţa, în a
doua jumătate a sec. al XIX-lea, ca o reacţie împotriva Ce este simbolismul?
romantismului şi a parnasianismului.
Numele curentului a fost dat de Jean Moréas în
articolul manifest intitulat ,,Le symbolisme” (18 sept.
1886), publicat în suplimentul literar al ziarului Le Cine este inițiatorul
Figaro ; el propune numele curentului simbolist (din curentului?
gr. symbolon, semn).
Charles Baudelaire în volumul de poezii Les Fleurs du
Mal (Florile raului), ce conţinea deja elementele unei
noi sensibilităţi anunţă revoluţia poetică modernă.
Charles Baudelaire se situează la răspântia dintre
romantism şi simbolism, iar simboliştii şi-l revendică
drept precursor.
Reprezentanți de seamă ai simbolismului
Charles Baudelaire, Jean Moréas, Arthur Rimbaud,
 Paul Verlaine, Stéphane Mallarmé; Rainer Maria
Rilke, Alexandru Macedonski, Dimitrie Anghel, Ştefan
Petică, Ion Minulescu, George Bacovia.
Poezia simbolistă este una exclusiv a sensibilităţii
pure; obiectul poeziei simboliste îl constituie stările
sufleteşti nelămurite, fluide, vagi, muzicale, care sunt Numiți trei poeți simboliști.
transmise recurgând la analogie, la sugestie, utilizând
un limbaj poetic inedit; simbolismul respinge
conceptul de mimesis, de imitaţie; ca obiect al artei
este proclamat domeniul impalpabilului şi al
imaginarului, subconştientul; înclinaţia către stări
sufleteşti nedefinite, are ca reprezentări: neliniștea,
nevroza, plictisul, oboseala, angoasa, disperarea,
amărăciunea, macabrul, exotismul;
Atitudinea comună simboliştilor de pretutindeni este Frontal Conversația Care sunt trei dintre
respingerea mediocrităţii, a platitudinii unei societăţi caracteristicile
stăpânite de valorile materiale; simbolismului?
Anunțarea Profesorul enumeră obiectivele lecției;
obiectivelor Vom face azi cunoștință cu textul lui Expunerea
lecției Alexandru Macedonski, teoreticianul simbolismului
românesc, autor al Nopților, după modelul lui Alfred
de Musset, Noaptea de decemvrie

Dirijarea În literatura română, romanticii pașoptiști atât de

învățării cunoscuți și prețuiți de către Macedonski, au scris
meditații nocturne: I. Heliade Rădulescu a scris O
noapte pe ruinurile Târgoviștii, Vasile Cârlova -
Ruinurile Târgoviștei, Grigore Alexandrescu -
Reveria, Miezul nopții, Dimitrie Bolintineanu - O
noapte pe morminte, O noapte pe malul Dunării
Dintre modelele lui Alexandru Macedonski, în centru
și cel mai prețios autor de poezie a Nopții este Alfred
de Musset. Spre deosebire de Musset, care a scris: La
nuit de mai (1835), La nuit de décembre (1835), La
nuit d’août (1836), La nuit d’octombre (1837),
Alexandru Macedonski a scris: Noaptea de Aprilie
(1880), Noaptea de Septembre (1880), Noaptea de
Iunie (1881), ce fac parte din volumul Poezii (1882);
Noaptea de Noiemvrie (1882), Noaptea de Martie
(1882), Noaptea de Ianuarie (1882), Noaptea de
Februarie (1882), Noaptea de Iulie (1882), Noaptea de
Mai (1887), ce au apărut în volumul Excelsior (1895);
Noaptea de Decemvrie (1902), apărută în volumul
Flori sacre (1912), Noaptea de August și Noaptea de
Octomvrie apărute în volumul Din Colecții și
Periodice (1870-1920).

Se va explica pe scurt geneza poemului. Frontal Conversația

In 1890 Macedonski publica in ziarul "Românul"

poemul in proza "Meka si Meka", valorificând o
legenda orientala care va sta la baza poeziei "Noaptea
de decemvrie".
In proza "Meka si Meka", prințul Ali-ben-Mohamet-
ben-Hassan primește cu limba de moarte de la tatăl lui
indemnul de a nu se abate niciodată in viața de la calea
cea dreapta. După moartea tatălui său, printul pleacă in
pelerinaj spre cetatea sfântă musulmana Meka, însoțit
de un alai de servitori, cămile si cai, stapanit de dorinta
de a strabate desertul persan în linie dreapta. In acelasi
timp cu el, pleaca spre Meka si un cersetor numit
Pocitan-ben-Pehlivan, pe care printul il invita sa se
alature alaiului sau. Acesta refuza si parcurge drumul
pe cai ocolite, profitand de umbra si racoare, reusind
astfel sa intre in cetatea sfanta Meka. Drumul drept
parcurs de printul arab este chinuitor, acesta moare
rapus de soarele nemilos al desertului si nu reuseste sa
ajunga la cetatea sfanta Meka. Pilda acestei parabole
este aceea ca omul curajos, care pretuieste indeosebi
demnitatea si integritatea morala nu este apreciat de
societate, fiind invins de impostorul care alege cai
ocolite si triumfa. Pe de alta parte, artistul creator care
traieste in sfera ideilor inalte este victorios din punct
de vedere spiritual si poate accede in lumea abstracta,
superioara, "Meka cereasca".
Legenda in proza "Meka si Meka" este punctul de
plecare al poemului "Noaptea de decemvrie",
simbolizând condiția omului superior care nu poate
admite nici un compromis in calea sa spre atingerea Munca în
idealului absolut. perechi
Profesorul ghidează elevii în lectura expresivă a
textului.
Elevii vor observa structurarea poemului în trei părți
1.imaginea creatorului de artă, poetul înfăţişat într-un
context social mizer şi ostilă dorinţei sale de a crea
(versurile 1-28);
2.motivul inspiraţiei (poetului I se asociază în plan
simbolic imaginea emirului – versurile 29 - 39)
3.drumul emirului prin deşert şi efortul depus pentru
atingerea idealului absolut. (versurile 40-227)
Surprinderea dramei omului de geniu.
 Profesorul avertizează elevii cu privire la maniera lui Expunerea
Macedonski de a ascunde sub înţelesul de suprafaţă al Munca în
cuvintelor, sensuri simbolice. perechi Prezintă imaginea emirului în
Elevii vor lucra în perechi pentru a observa care s-a metamorfozat poetul.
principalele simboluri ale textului:
Emirul- omul superior capabil de a rămâne ferm pe Expunerea
drumul ales spre atingerea idealului Frontal Conversaţia Prezintă antiteza dintre
Meka- cetatea sfântă- idealul Descoperirea drumul ocolit şi drumul
Meka cerească - simbol al absolutului drept.
Meka pământească - simbol al materialului
Drumeţul pocit- omul comun care atinge idealul printr-
un şir întreg de compromisuri care-i pun în evidenţă
inferioritatea, incapacitatea de a se jertfi pentru un
ideal
Drumul ocolit- etica inferioară a omului comun
Drumul drept- conduita omului superior

Reflecţia
Reflecţia Se face pe parcursul orei prin aprecierea răspunsurilor Individual personală
elevilor.

Scrie un scurt eseu în care să

Evaluarea Tema pentru acasă Individual argumentezi ideea că poemul
rezultatelor macedonskian este o sinteză
originală de romantism şi
simbolism, având în vedere
trăsăturile acestor curente
literare.
 Fişă de lucru

Identifică elementele simboliste ale poemului , rezolvând următoarele sarcini:

1. Care crezi că este semnificaţia simbolurilor: emirul, drumețul pocit, Meka, Meka
cerească, Meka pământească, Drumeţul pocit, Drumul ocolit, Drumul drept
2. Identifică în descrierea Bagdadului elemente ce ţin preponderent de estetica
simbolismului
3. Găseşte elementele cromatice din poem şi comentează semnificaţia lor.

Fişă de lucru

Identifică elementele romantice ale poemului , rezolvând următoarele sarcini:

1. Tema poemului este larg cultivată de romantici. Care este aceasta ?
2. Antiteza apare în poem pe multiple planuri. Identifică-le.
3. Ce semnificaţii dobândeşte motivul călătoriei în poem ?

ELEMENTE ROMANTICE:
- tema poemului: conditia vitrega a omului superior intr-o lume dominata de interese meschine,
superficiala si incapabila sa inteleaga idealurile superioare ale acestuia;
- antiteza, ca principal mod de alcatuire a portretului omului de geniu si al omului obisnuit, a
idealului absolut al geniului si a telului omului comun etc.;
- motivele romantice: noaptea, luna, chinurile indurate de emir in calatoria sa prin desert
(imprejurari extraordinare);
Limbajul artistic este metaforic-sugestiv pentru ideile poetice exprimate.
- Metafora ideatica este frecventa pe parcursul intregii poezii, nefiind dificil de interpretat sensul
ei; de exemplu versul "Si flacara spune:
«Aduc inspirarea»..." sugereaza evident sosirea muzei, pe care poetui o astepta pentru
realizarea creatiei sale lirice. Exists insa si metafore stilistice, cum este cea care sugereaza
desertul: "Pustia e-o mare aprinsa de soare", ori metafora vietii fericite : "rozul Bagdad".
- Epitetele sunt, in general, metaforice ("roza idila"), dar intalnim si multe epitete ornante ("vesel
tumult") ori cromatice ("verdele pise").

Calatoria nu s-a desfasurat decat aparent pe orizontala spatiului pustiei, ci a fost una a inaltarii pe
verticala sufletului, prin sacrificiu, eroism si asceza. in drumul sau triumfal, emirul paseste pe
portile Mekai ceresti, lasand-o pe cea pamanteasca insilor ce-si fixeaza idealuri mai accesibile.

ELEMENTE SIMBOLISTE:
- emirul - simbol al poetului, al creatorului de arta, al geniului;
- drumetul pocit - simbol al omului simplu, obisnuit;
- drumul drept - simbol al idealului absolut, la care poate aspira numai omul superior;
- drumul cotit - simbol al telului omului oarecare, pe care acesta il poate atinge prin
compromisuri, subterfugii;
- Bagdadul - simbol al vietii fericite a omului lipsit de patima idealului absolut;
- odaia - simbol al spatiului interior de creatie poetica;
- flacara - simbol al inspiratiei, al arderii interioare, al pasiunii pentru creatie;
- cromatica bogata simbolizeaza starile si atitudinile poetice: albul - lipsa de inspiratie; verdele -
speranta; rosu - viata, chinul, moartea ;
- bogatia materiala a emirului este simbol pentru bogatia sa spirituals superioara;
- Meka cereasca simbolizeaza idealul absolut al omului superior, iar Meka pamanteasca telul
omului comun;

Alb-negrul funebru, rozul si galbenul, rosul incandescent, albul eteric, lumines-cent, sunt culorile
prin care "trece" alegoria poemului macedonskian, pentru a crea o realitate transfigurata, o
simbolica proprie. Asa se face ca textul poate fi considerat "o poveste despre culori, despre
calatoria de la rozul frivol si efemer spre albul sacru, absolut, calatorie initiatica ce trece prin
vamile cumplite ale rosului. O putem considera o parabola a focului, de la flacara roz, jucausa, la
focul incendiator, rosu, apoi la cel alb, al esentelor pure".