Dinamica muncii pe piața muncii actuale

Cuprins

I. Reglementări privind piața forței de muncă

I.1. Carta Socială
I.2. Cartea Verde
I.3. Tratatul de la Amsterdam
II. Europa 2020
III. Piața muncii în România
IV. Măsuri pasive ale politicii de ocupare din România
V. Bibliografie
 I. Reglementări privind piața forței de muncă

I.1. Carta Socială

Acest tratat reflectă preocuparea pentru dimensiunea socială a politicilor comunitare în

contextul construcției pieţei unice europene şi a fost elaborată în urma unui proces de consultare
a părţilor interesate. (Ionescu, curs) Guvernele semnatare, member ale Consiliului Europei,
consideră că obiectivul Consiliului este de a realiza o uniune mai strânsă între membrii săi cu
scopul de a proteja și promova idealurile și principiile care sunt patrimoniul lor comun și de a
favoriza progresul lor economic și social, în special prin apărarea și dezvoltarea drepturilor
omului și libertăților fundamentale1. A fost semnată în decembrie 1989 de către 11 state member
ale Uniunii Europene, singura excepție fiind Marea Britanie, care a semnat în 1998. Carta
Socială Europeană reprezintă un sistem de 5 instrumente juridice2:

1. Carta Socială Europeană care a fost deschisă semnării la Torino îm 1961, care a intrat în
vigoare în 1965 și garantează drepurile fundamentale sociale și economice completând
Convenția europeană a drepturilor omului, asigură protecția drepturilor civile și politice.
2. Protocolul Adițional din 5 mai 1988 a mai adaugat 4 drepturi la cele 15 garantate de
Carta din 1961.
3. Protocolul de Amendare din 21 octombrie 1991, care se referă la mecanismul de control
al Cartei.
4. Protocolul Adițional din 9 mai 1995, intrat în vigoare la 1 iulie 1998 oferă posibilitatea
partenerilor sociali să organizațiilor non-guvernamentale de a efectua plângeri colective.
5. Carta Socială Europeană Revizuită, deschisă semnării la 3 mai 1996, a extins numărul
drepturilor garantate la 31.

Carta Socială a accentuat rolul statul și responsabilităților statelor în direcția aplicării și

respectării drepturilor sociale fundamentale3:

- libera circulaţie a muncitorilor;

1
https://rm.coe.int/168047e170
2
http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/Domenii/Relatii%20bilaterale-
organizatii/prezentare_carta.pdf
3
Valerică Nistor, Drept social european, Editura Fundației Academice ,,Danubius”, Galați, 2004, p. 24
 - angajarea şi salarizarea;
- îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de viaţă;
- protecţia socială;
- libertatea de asociere şi negocierea colectivă;
- formarea profesională;
- tratamentul egal al bărbaţilor şi femeilor;
- protecţia sănătăţii şi siguranţa la locul de muncă;
- protecţia copiilor, adolescenţilor, persoanelor în vârstă şi a persoanelor cu handicap.

Carta Socială Europeană a făcut obiectul unei revizuiri pentru adaptarea Cartei la
evoluţiile sociale şi economice, care a permis lărgirea câmpului său de aplicare la o serie de noi
drepturi sociale şi economice, prin modificarea anumitor dispoziţii şi completarea sa cu o serie
de noi prevederi, dintre care menţionăm4:

- extinderea interzicerii discriminării.

- dreptul la o locuinţă decentă;
- dreptul la protecţie împotriva sărăciei şi a excluderii sociale;
- dreptul lucrătorilor cu responsabilităţi famililale la egalitate de şanse şi de tratament;
- dreptul la protecţie în caz de concediere;
- dreptul lucrătorilor la demnitate;

Drepturile garantate de Carta Socială Europeană pot fi împărţite în două categorii:

4
http://www.sindunipol.ro/pdf/conventii/carta-sociala-europeana.pdf
Condiţii de muncă: Coeziune socială:

• dreptul la muncă, inclusiv dreptul la • dreptul la protecţia sănătăţii, dreptul la

orientare şi formare profesională; securitate socială şi dreptul la asistenţă
socială şi medicală, dreptul de a beneficia de
• protecţia în mediul de muncă: dreptul la
servicii sociale;
condiţii de muncă şi la o salarizare
echitabile, inclusiv dreptul femeilor şi • drepturile copiilor şi adolescenţilor,
bărbaţilor la o salarizare egală pentru muncă mamelor, familiilor, persoanelor
de valoare egală; handicapate, lucrătorilor migranţi şi
familiilor acestora, persoanelor vârstnice;
• dreptul la protecţie în caz de concediere;
• consolidarea dreptului copiilor şi
• dreptul lucrătorilor cu responsabilităţi
adolescenţilor la protecţie socială, juridică şi
famililale la egalitate de şanse şi de
economică;
tratament

România a semnat şi ratificat Carta Socială Europeană Revizuită a Consiliului Europei

(semnată la 14 mai 1997, ratificată prin Legea nr. 74 din 3 mai 1999, publicată în Monitorul
Oficial al României nr. 193 din 4 mai 1999 ). Ca urmare a ratificării sale de către Suedia,
România, Franţa şi Slovenia, Carta Socială Europeană Revizuită a intrat în vigoare la 1 iulie
1999.

Pentru România, ratificarea Cartei Sociale Europene Revizuite are semnificaţia unui
angajament politic de promovare şi asigurare a standardelor sociale, reconfirmându-şi
angajamentul de a-şi adapta mecanismele legale şi instituţionale la standardele şi valorile
specifice democraţiilor europene, obligaţiile rezultate în urma aderării la acest tratat internaţional
impunând continuarea reformelor interne în toate domeniile vieţii sociale, cu scopul de a
contribui la asigurarea unei reale protecţii sociale a cetăţenilor atât în mediul de muncă cât şi în
afara acestuia.
I.2. Cartea Verde

Adoptată în anul 1993, este următorul pas în programarea politicii sociale. Documentul a
lansat procesul de dezbatere asupra viitorului politicii sociale la nivel comunitar. Liniile generale
de discuție ale documentului cu privire la piața muncii privesc:

- prioritățile comune tuturor statelr membre în domeniile pieței muncii, formării

profesionale și protecției sociale;
- îmbunătățirea situației ocupării forței de muncă;
- accelerarea progresului în crearea unui sistem producție bazat pe calitate;
- stimularea solidarității și integrării sociale;
- lupta împotriva sărăciei și excluderii sociale;

Statele membre ale Uniunii Europene au fost de acord să colaboreze pentru dezvoltarea
unei strategii comune în domeniul ocupării forței de muncă bine pregătite profesional și
adaptabile precum și a unei piețe a muncii capabilă să răspundă la nevoile și la schimbările
economice. (Ionescu, curs)

I.3. Tratatul de la Amsterdam

Contextul social al Conferinţei s-a tradus prin inserarea in tratat a douǎ noi titluri: cel
consacrat vizelor, azilului, imigratiei şi altor politici legate de libera circulaţie a persoanelor care
vizeazǎinstituirea pe termen de cinci ani a unui spaţiu de libertate, securitate şi justiţie pe
teritoriuluninunii şi cel privind ocuparea forţei de muncǎ, de asemenea prin aducerea în cadrul
tratatuluia prevederilor Protocolului şi Acordului asupra politicii sociale.5 Este o înțelegere
politică la nivel înalt, a fost semnat pe 2 octombrie 1997 și a intrat în vigoare la 1 mai 1999.

Tratatul de la Amsterdam are patru obiective generale :

a) sǎ plaseze ocuparea forţei de muncǎ şi drepturile cetǎţenilor în centrul atenţiei

UniuniiEuropene;

5
https://www.scribd.com/document/24033445/Tratatul-de-La-Amsterdam
 b) sǎ suprime ultimele obstacole pentru libera circulaţie a persoanelor şi sǎ consolidezesecu
ritatea;
c) sǎ permitǎ Europei sǎ îşi consolideze poziţia pe plan mondial;
d) sǎ eficientizeze arhitectura instituţionala a Uniunii în vederea viitoarei extinderi.

Prin Tratatul de la Amsterdam a fost introdus un capitol referitor la ocuparea forţei

demuncǎ. Aplicarea politicii de ocupare a forţei de munca rǎmâne în mare parte
responsabilitateastatelor membre. Tratatul de la Amsterdam stabileşte un cadru pentru aceste
politici:

* Urmǎrirea obiectivului de nivel crescut de ocupare a forţei de muncǎ este verificat

înimplementarea tuturor celorlalte politici comune.

* Consiliul European examineazǎ situaţia ocupǎrii forţei de muncǎ în Comunitate şi

adoptǎconcluzii pe aceastǎ temǎ, pe baza unui raport anual comun al Consiliului de Miniştri şi
alComisiei.

* Consiliul de Miniştri examineazǎ în detaliu acţiunile intreprinse de Guvernele Statelor

Membre în favoarea ocupǎrii forţei de muncǎ şi, dacǎ este necesar, trimite recomandǎriacestora

În ceea ce privește politica socială a Uniunii Europene, un moment important a avut loc
în anul 2000, atunci când s-a elaborat Strategia de la Lisabona . Strategia elaborată atunci a
stabilit obiectivul pe 10 ani al U.E. și anume ,, de a deveni cea mai competitivă și dinamică
economie din lume bazată pe cunoasștere, capabilă de o creștere economică sustenabilă, cu mai
multe și mai bune locuri de muncă și o mai bună coeziune socială”.

Tot în acest an a fost adoptată şi Agenda Politicii Sociale, ce preia acele obiective
specifice şi elemente ale strategiei ce ţin de politica socială şi le converteşte într-un program de
acţiune pe 5 ani, care constituie cadrul politicii sociale actuale. În 2003 a avut loc evaluarea
intermediară a Agendei Sociale, ce are ca rezultat ajustarea priorităţilor Agendei în funcţie de
progresul înregistrat până în acest moment şi de schimbările politice, economice şi sociale
întregistrate la nivel comunitar.
 II. Europa 2020

Strategia Europa 2020 reprezintă un program pe zece ani (2010 – 2020) prin care
Uniunea Europeană își propune să creeze condiții pentru o creștere economică inteligentă,
durabilă și favorabilă incluziunii.6 Pentru 2020, Comisia propune Uniunii Europene cinci
obiective măsurabile care vor ghida acest proces și vor fi transpuse în obiective naționale:
ocuparea forței de muncă, cercetarea și inovarea, schimbările climatice și energia, educația și
combaterea sărăciei. Acestea vor imprima direcția în care ar trebui să ne îndreptăm și vor
reprezenta mijloacele de măsurare a succesului nostru.

Comisia Europeană a adoptat şapte iniţiative emblematice , care să angajeze atât UE, cât
şi statele membre în acţiuni concrete, menite să impulsioneze creşterea economică şi crearea de
noi locuri de muncă:

1. „O agendă digitală pentru Europa” – inițiativă menită să permită cetățenilor și mediului

de afaceri să beneficieze la maximum de avantajele tehnologiei digitale prin acces sporit
la internet de mare viteză, securitate informatică, servicii de guvernare electronică mai
eficiente etc.
2. “Tineret în mișcare” – program ce urmărește să îmbunătățească performanța sistemului
de educație european, să îi pregătească mai bine pe tinerii din UE pentru piața muncii
prin programe de studii, de învățare și de formare finanțate de UE, precum și prin
platforme menite să îi ajute să își găsească un loc de muncă.
3. „O Uniune a inovării” – scopul acestei inițiative este consolidarea legăturii dintre
cercetare și inovare, pe de o parte, și crearea de locuri de muncă, pe de altă parte. În acest
sens, UE propune orientarea proiectelor de cercetare, dezvoltare și inovare către domenii
cu impact major asupra societății, precum și îmbunătățirea legăturii dintre etapele
procesului de dezvoltare – de la cercetarea fundamentală la comercializare.
4. „O politică industrială integrată pentru era globalizării” – acest program vizează mediul
antreprenorial, în special IMM-urile (întreprinderile mici şi mijlocii), pe care urmărește
să le sprijine în procesul de adaptare la fenomenul de globalizare, simplificând, de

6
http://europedirectbucuresti.ier.ro/wp-content/uploads/brosura_europa_2020_8mb.pdf
 exemplu, procedurile administrative sau facilitându-le accesul la credite. Se are în vedere,
de asemenea, creșterea competitivității și eficienței întreprinderilor europene.
5. „O agendă pentru noi competențe și locuri de muncă” – securitatea și flexibilitatea
mediului de lucru, facilitarea dobândirii de noi competențe care să permită cetățenilor să
se reorienteze profesional și modernizarea piețelor de muncă se numără printre
obiectivele acestei initiative
6. „Platforma europeană împotriva sărăciei și a excluziunii sociale” – această inițiativă are
trei scopuri principale:
(i) realizarea coeziunii economice, sociale și teritoriale la nivelul UE,
(ii) garantarea respectării drepturilor fundamentale ale persoanelor care suferă de pe
urma sărăciei și a excluziunii sociale, asigurându-le totodată un trai demn și un rol
activ în societate
(iii) sprijinirea integrării acestora în comunitate, formarea și inserția profesională,
precum și accesul la protecție socială.
7. „O Europă eficientă din punctul de vedere al utilizării resurselor” – această inițiativă
emblematică îşi are originea în necesitatea de a decupla creșterea economică de utilizarea
resurselor, printr-o tranziție substanțială către o utilizare mai eficientă a resurselor
naturale de către consumatorii și producătorii din toate domeniile relevante.

Aceste șapte inițiative emblematice vor angaja atât UE, cât și statele membre.
Instrumentele UE, în special piața unică, ajutoarele financiare și instrumentele de politică
externă, vor fi mobilizate pentru eliminarea blocajelor și îndeplinirea obiectivelor strategiei
Europa 2020.

Pentru a îndeplini obiectivul de 75 %, este necesară o forță de muncă suplimentară,

reprezentând aproximativ 16 milioane de bărbați și femei. O mare parte dintre tinerii cu nivel
educațional ridicat vor fi disponibili pentru încadrarea în muncă, însă în vederea apropierii de
obiectiv este necesar, de asemenea, accesul la o forță de muncă potențială, constituită în mare
proporție din femei, persoane în vârstă și adulți inactivi până în prezent, inclusiv migranți.
 III. Piața muncii în România

Lipsa locurilor de muncă într-o societate atrage după sine efecte negative în societatea
respectivă, în viața cetățenilor dar și în economia unui stat. În acest sens, se adoptă o politică de
ocupare a forței de muncă care să includă un ansamblu de acorduri și măsuri de ocupare, pentru a
influența cererea și oferta de forță de muncă. Piața muncii se întemeiază, de asemenea, pe
întâlnirea și confruntarea cererii cu oferta. Orice activitate, care se înitiază sau există în societate,
generează nevoia de muncă. Aceasta reprezintă volumul total de muncă necesar activităților
dintr-o țară pe o perioadă dată.

Piaţa muncii poate fi definită ca spaţiul economic în care se întâlnesc, se confruntăşi se

negociază în mod liber cererea de muncă (deţinătorii de capital, în calitate decumpărători) şi
oferta (reprezentată prin posesorii factorului muncă).7

Piaţa muncii poate fi privită într-o dublă ipostază:

- de piaţă derivată- sub aspectul dimensiunii şi structurii ocupaţionale, profesionale,teritoriale

a cererii de muncă şi, prin intermediul acesteia, asupra sistemului deînvăţământ, formare
profesională iniţială şi continuă, pe întreaga durată a vieţii active a individului;

- de piaţă principal din punctul de vedere al formării ofertei de muncă, sub aspect cantitativ şi
structural-calitativ al potenţialului de muncă, al intrărilor-ieşirilor de pe piaţa muncii, a structurii
demografice şi ocupaţional-profesionale şi de calificare.

Cererea de muncă reprezintă nevoia reală de muncă salariată care se formează laun
moment dat într-o economie. Cererea de muncă depinde de ritmul de creştere economică, de
nivelul şi dinamica productivităţii muncii, de structura producţiei şi a ctivităţilor economico-
sociale, de formele de ocupare şi regimul ocupării.

Oferta de munca este formata din munca pe care o pot depune membrii societatii in
conditii salariale. Prin urmare, in oferta de munca nu se include femeile casnice, studentii,
militarii in termen si alti oameni care depun activitati nesalariale. Cererea si oferta de munca nu
trebuie considerate prelungiri simple si directe ale cererii si ofertei de bunuri economice pe o
alta piata, ci ca niste categorii specifice cu un continut care le este propriu.
7
https://www.scribd.com/doc/142510058/PIA%C5%A2A-MUNCII-referat-bun
 IV. Măsuri passive a politicii de ocupare din România

Măsurile pasive ale politicii pieţei forţei de muncă urmăresc să compenseze, într-o
anumită măsură, veniturile deficitare cauzate de şomaj, pentru a uşura consecinţele personale şi
sociale ale acestuia. Cele mai importante măsuri pasive ale politicii ocupării sunt ajutorul de
şomaj, ajutorul de integrare profesională şi alocaţia de sprijin. (Ionescu, curs)

În data de 1 ianuarie 1991, a fost adoptată legea nr.1/1991 privind protecția socială a
șomerilor și reintegrarea lor profesională, act normativ prin care era recunoscută, după mai multe
zeci de ani, existența șomerilor în România. Această lege a fost înlocuită, de la 1 martie 2002, cu
o lege modernă, europeană și modificată mai apoi în anul 2014. Legea 76/2002 pune accentul pe
măsurile active, destiante creșterii gradului de ocupare a forței de muncă, măsuri active ce
stimulează angajatorii să încadreze în muncă persoane din rândul populației șomere, dar
stimulează și persoanele în căutarea unui loc de muncă să se încadreze înaintea perioadei în care
sunt îndreptățite să primească indemnizația de șomaj.

Șomajul este un fenomen negativ al spațiului socio-economic, prezent în fiecare

societate, care afectează o parte a populației active disponibilă prin neasigurarea locurilor de
muncă. Conform Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea
ocupării forţei de muncă, pot beneficia de indemnizaţie de şomaj, şomerii înregistraţi aflaţi într-
una din următoarele situaţii:8

- le-a încetat contractul individual de muncă, contractul de muncă temporară, raportul de

muncă în calitate de membru cooperator sau raportul de serviciu din motive
neimputabile lor;
- au încheiat contract de asigurare pentru şomaj şi nu realizează venituri sau realizează
din activităţi autorizate potrivit legii, venituri mai mici decât valoarea indicatorului
social de referință în vigoare (valoarea indicatorului social de referință este de 500 de lei
în 2015);
- au încetat activitatea ca urmare a pensionării pentru invaliditate şi care, ulterior, au
redobândit capacitatea de muncă şi nu au reuşit să se încadreze în muncă;

8
Legea nr 76/2002
 Politicile de reducere a șomajului și de creștere a gradului de ocupare reprezintă un
domeniu distinct în cadrul politicilor sociale, obiectivul lor fiind menținerea și creșterea
gradului de ocupare, prin acțiuni directe sau indirecte, menite să asigure locuri de muncă
pentru tinerii care intră pe piața muncii, pentru șomeri sau alte persoane care vor să se
angajeze ca salariați.
 Webografie

1. Ion Ionescu, suport de curs, Dinamica muncii pe piața muncii actuale, 2018
2. Valerică Nistor, Drept social european, Editura Fundației Academice ,,Danubius”, Galați,
2004, p. 24
3. https://rm.coe.int/168047e170 accesat la data de 24.05.2018, la ora 15:25
4. http://www.mmuncii.ro/pub/imagemanager/images/file/Domenii/Relatii%20bilaterale-
organizatii/prezentare_carta.pdf accesat la data de 24.05.2018, la ora 16:30
5. http://www.sindunipol.ro/pdf/conventii/carta-sociala-europeana.pdf accesat la data de
24.05.2018, la ora 16:40
6. https://www.scribd.com/document/24033445/Tratatul-de-La-Amsterdam accesat la data
de 24.05.2018, la ora 17:01
7. http://europedirectbucuresti.ier.ro/wp-content/uploads/brosura_europa_2020_8mb.pdf
accesat la data de 24.05.2018, la ora 17:15
8. https://www.scribd.com/doc/142510058/PIA%C5%A2A-MUNCII-referat-bun accesat la
data de 24.05.2018, la ora 17:45
9. Legea nr 76/2002