Sunteți pe pagina 1din 27

https://fr.slideshare.

net/timoftegabriela7/aniela-jaffeaparitiidespiritesisemneprevestitoare

ANIELA JAFFE - Apariţii de spirite şi semne prevestitoare

ANIELA/ JAFFE Aparitii de spirite §i semneprevestitoa re .. CU 0 PREFAT DE A C,G,JUNG ~~i1 ii...


Psihanalista, scriitoare 9i secretara alui C. G. Jung, Aniela Jaffe studiaza9i interpreteaza relatarile
venite caraspuns l...
APARITII DE SPIRITE~I SEMNE PREVESTITOARE
ANIELA JAFFE (1903-1991) - analista ~i scriitoare - s-anascut in 1903 la Berlin, intr-o familie. de ...
ANIELA JAFFE , APARITII DE SPIRITE .,SI SEMNE PREVESTITOARE o interpretare psihologica Cu 0
prefata de...
Coperta IOANA DRAGOMIRESCU MARDARE. Descrierea elP a Bibliotecii Nationale JAFFE, ANIELA
Aparitii de spir...
Nu poti ajla granitele sujletului,chiar de-ai cerceta toate drumurile; atft de adfnca fi este
esenta. ...
Prefa,ta Aceasta carte, a carei auto are ~i-a tacut deja un nume prinpublicarea unor lucrari atit
de meritorii, relatea...
8 Prefatadoar ca domeniu de vinat.oare pentru cercetatori izolati. Serelateaza tot mereu pove~...
Prefald 9 Autoarea ~i-a asumat sarcina de a recunoa~te pove~tilefantastice drept ceea c...
10 Prefatdne putem indoi de faptul ca exista astfel de relatari in toatetimpurile ~iin toate locu...
MATERIALUL Colectia de scrisori Materialul aflat la baza prezentei cercetari este ° colectie...
12 Aparitii de spiriteproblemele abordate, ci ~i faptul ca intimplarile "oculte" sau,cum se mai
spune...
Materialul 13vreau sa omit sa-mi exprim ~i multumirea fata de autorii scri-sorilor. Ei au ...
14 Aparitii de spiriteunul dintre cazurile prezentate in scrisorile de la Beobachter.- In legatur...
Materialul 15la a~a-zisele fenomene spontane, adica visele prevestitoare,presimtirile, "se...
16 Aparilii de spirite~tiinte pe-atunci inca foarte tinere. Este cunoscut ca astfel decerceta...
Materialul 17Jung a dat, prin includerea incon~tientului ~i a regulilor lui, 0explicati...
18 Aparitii de spirite * A~a cum relateaza Rhine in...
Materialul 19 jVfetoda urmarita in cercetarea no astra nu a putut respectaregulile uzua...
20 Aparitii de spirite Caracterul arhetipal al fntfmpldrilor Dupa cum va conf...
Materialul 21trimite la 0 caracteristidi a sufletului descoperita de C. G. Jung:el contine stru...
OMUL ~I fNTIMPLAREA Jnzestrarea pentru fntfmplclri "oCLdte" lB. Rhine a putut constata ca
tuturor ...
Omul fji fntfmplarea 23multe pe seama faptului co m-am noscut de sarbatoarea tuturorsfintilor...
24 Aparitii de spiriteinstanta superioara. Pentru omul simplu un asemenea contextinseanma 0
valo...
Omul .$i intimplarea 25nu este intotdeauna de regretat; dimpotriva, uneori abia ea 11a~aza pe
om d...
26 Aparitii de spirite Se pare ca apropierea prea mare de lumea duhurilor slabe~tefoqele
vitale ...
Omul si fntfmplarea 27so fiu eliberata de acest rau prin rugaciune, dar aceste
lucrurilnspaimlntatoar...
28 Aparitii de spiritestinga treptat. - Ceva mai jos adauga: Mult timp dupa aceeacapiii m-au evit...
Omul !fi fntfmplarea 29printr-un exercitiu pentru destinul iminent, adesea amar; el sedeprinde
deja c...
30 Aparitii de spiritesortiti unul altuia de Dumnezeu!" ne ajuta so trecem uniti ;;ihotarlti peste t...
Omul $i intimplarea 31 o femeie viseaza ca se afla pe un pod ~i vede In apa un omcare lupta
disper...
32 Aparilii de spiritevozut m-o speriat Ingrozitor - ~i este un sentiment de frico denedescris. ...
Omul $i fntfmplarea 33poalele dealului. Era aproape de Inoltimea cosutei. Oimineatani s-a spus
co noa...
34 Aparitii de spirite o alta relateaza cum a visat anticipat la optsprezece animoartea a doi ...
Omul !ji fntfmplarea 35 Jung vorbe~te in legatura cu astfel de intimplari despre ele- ...
36 Aparitii de spirite~i sa vedem ce atitudine se adopta. Acest lucru este deosebit depregnant in
ca...
Omul .$i intimplarea 37din birou ~i a achitat totulla po~tiJ; nu mai trebuia pl6tit nimicIn tot
magaz...
38 Aparitii de spiritepledeaza pentru 0 comuniune cu natura ei, cu instinctul; ~i ani-malele pre...
Omul $i fntfmplarea 39 Urmari cu bataie lunga are ~i intimplarea unui mecanic delocomotiv...
40 Aparitii de spiriteprimejdia de a se odihni stind intinsa, ceea ce i-ar fi putut fifatal; ea...
Omul ~i fntfmplarea 41este un vechi simbol al incon~tientului. Aceasta denumire sim-bolica
este...
42 Aparitii de spiritescrisori ca tinind de domeniul ocultului. Functionarea corectaa instinctului...
Omul yi fntfmplarea 43antice de "daimon", care este atribuit fiecarui om ~i care "ex-prima 0
fort...
44 Aparifii de spirite ... Pe lingo coso noastra trecea un plriU destul de adlnc, 0;;0co cineva ...
Omul !ji fntfmplarea 45se intimpla pe cai rationale sau irationale. Ele dau impresia cadestinul ar
fi ...
46 Aparitii de spiritede metri nu-ti io de obicei mai mult de cinci minute. lor otlt ceo-sui me...
Omul 9i fntfmplarea 47 In toate cele patru relatari, povestitorii au incercat pe cit aup...
48 Aparitii de spiritemai grava consecinta a problemei libertatii este cea a decizieiomului in...
Omul $1 fntfmplarea 49jucau~a drept "trickster"!. Premonitiile de banalitati sint totu~i- in ...

1 sur 256
Aniela jaffe-aparitii-de-spirite-si-semne-prevestitoare
3 050 vues

...

Timofte Gabriela
Timofte Gabriela, Working at bucatar
Suivre
Publié le 1 oct. 2012
Publié dans : Spirituel

0 commentaire
3 j’aime
Statistiques
Remarques

no profile picture user

Soyez le premier à commenter

Aniela jaffe-aparitii-de-spirite-si-semne-prevestitoare

1. ANIELA/ JAFFE Aparitii de spirite §i semneprevestitoa re .. CU 0 PREFAT DE A C,G,JUNG ~~i1


ii. ~~HUMANITAS
2. Psihanalista, scriitoare 9i secretara alui C. G. Jung, Aniela Jaffe studiaza9i interpreteaza
relatarile venite caraspuns la ancheta revistei elvetieneSchweizer Beobachterprivind feno-
menele parapsihologice legate deaparitii de spirite, semne premoni-torii, coincidente
semnificative. Caasemenea fenomene nu slnt tocmairare 0 dovede9te numarul mare dereactii la
ancheta: 1 200 de scrisoricontin1nd 1 500 de relatari care seconstituie lntr-un bogat material
destudiu. Caracterul arhetipal allnt1m-plarilor e dezvaluit de remarcabilelesimilitudini 9i
constanta unor teme Inpovestirile cercetate. Legaturile lntreanumite lnt1mplari inexplicabile
petre-cute relativ recent 9i mituri, legende,experientele misticilor 9i reprezenta-rile alchimi9tilor
ne apropie de incon-9tientul colectiv - concept central alpsihanalizei lui Jung. Ilustra!ia copertei:
Marc CHAGALL, «Autour dElle» - delaliiISBN: 973-50-0010-5
3. APARITII DE SPIRITE~I SEMNE PREVESTITOARE
4. ANIELA JAFFE (1903-1991) - analista ~i scriitoare - s-anascut in 1903 la Berlin, intr-o familie.
de evrei. In timp cestudia medicina la Hamburg, regimul nazist a constrins-o saparaseasca
Germania ~i, astfel, a emigrat in Elvetia. La Zuricha Iacut cuno~tinta cu C.G. Jung ~i cu cercul
psihologiei analitice.Cu timpul, a ajuns ea insa~i 0 analista recunoscuta. Intre1948-1954 a fost
secretarii la lnstitutul C.G. Jung pro asp atinfiintat. In ultimii ani de viata ai lui Jung, I-a insotit ca
secretariipersonala ~i colaboratoare, iar din 1957 au lucrat amindoi laalcatuirea biografiei lui,
Erinnerungen, Triiume, Gedanken,aufgezeichnet und herausgegeben yon Aniela Jaffe
(Amintiri,vise, rejlectii, consemnate ~i editate de Aniela Jaffe, aparute inversiune romaneasca la
Editura Humanitas, in 1996). A locuit laZurich pina la moartea survenita in 1991, activind ca
analista ~iscriind ea ins~i numeroase carti ce sint considerate importantepentru intelegerea
psihologiei jungiene de catre un cerc mai largoScrieri:Der My thus vom Sinn, C. G. Jung - BUd
und Wort, ReligioserWahn und Schwarze Magie, Aus C. G. Jungs letzten Jahren,BUder und
Symbole aus E. T. A. Hoffmanns Miirchen "Dergoldne Top!" etc.
5. ANIELA JAFFE , APARITII DE SPIRITE .,SI SEMNE PREVESTITOARE o interpretare psihologica
Cu 0 prefata de C.G. JUNG Traducere din germana de DANIELA STEF ANESCU • HUMANITAS
BUCURE;;TI
6. Coperta IOANA DRAGOMIRESCU MARDARE. Descrierea elP a Bibliotecii Nationale JAFFE,
ANIELA Aparitii de spirite ~i semne prevestitoare: 0 interpretare psihologica / Aniela Jaffe; trad.:
Daniela $teraneseu. Bueure~ti: Humanitas, 1999 256 p.; 20 em. Tit orig. (ger):
Geistererseheinungen und Vorzeiehen. Index. ISBN 973-50-0010-5 L $teraneseu, Daniela (trad.)
159.961 ANIELA JAFFE GEISTERERSCHEINUNGEN UND VORZEICHEN. Mit einem Vorwort von C G.
Jung, Herder, Freiburg im Breisgau, 1997 © Daimon-Verlag, Einsiedeln, 1995 © pentru prefaia lui
C. G. Jung: 1958&1981, Patmos Verlag GmbH&Co.KG, Walter Verlag, Ztirieh&Dtisseldorf ©
HUMANITAS, 1999, pentru prezenta versiune romaneasca ISBN 973-50-0010-5
7. Nu poti ajla granitele sujletului,chiar de-ai cerceta toate drumurile; atft de adfnca fi este
esenta. HERACLlT
8. Prefa,ta Aceasta carte, a carei auto are ~i-a tacut deja un nume prinpublicarea unor lucrari
atit de meritorii, relateaza povestiribizare catalogate adesea ca superstitii, fiind de aceea
pastrate~i cultivate numai in taina sufletului. Sondajul initiat de revistaSchweizer Beobachter le-a
atras in conulluminii pub lice, ceeace este un merit cu totul deosebit al acestei reviste.
Vastulmaterial a ajuns mai intii la mine acasa. Insa intrucit vlrsta mea~i faptul ca eram ocupat
pina peste cap cu alte lucruri nu mi-aupermis sa-mi mai asum ~i alte responsabilitati, n-am
pututdepune povara sarcinii de a face selectia pentru 0 asemeneaculegere ~i de a 0 supune unei
analize psihologice in miini maibune decit in cele ale Anielei Jaffe, care a dat dovada in tra-tarea
unei lumi imaginare inrudite, ~i anume cea din Urciorulde aur al lui E. T.A. Hoffmann 1, de atita
finete a simtuluipsihologic, de atita intelegere~i cunoa~tere psihologica, incitn-am ezitat nici 0
clipa in alegerea mea. E curios, trebuie s-oadmitem, dar problema pove~tilor fantastice, a~a cum
avemde-a face cu ele in viata obi~nuita - cu sau tara explicatii -,n-a fost abordata aproape
niciodata dinspre latura psihologidi.Exclud bineinteles mitologia, de~i parerea generala e ca
eaeste in esenta istorica ~i nu se mai produce in ziua de azi. Caeveniment psihic actual mai este
de aceea cunoscuta acum ] BUder und Symbole aus E.T.A. Hoffmanns Miirchen Del goldne Top!,
(Imagini $i simboluri din basmullui E.T.A. Hoffmann «Urciorul de aur»),Editura Daimon,
Einsiede1n, editia a treia, 1986.
9. 8 Prefatadoar ca domeniu de vinat.oare pentru cercetatori izolati. Serelateaza tot mereu
pove~ti cu spirite, premonitii ~i alte lucruriciudate, iar numarul celor carora Ii s-a intimplat 0 data
"ceva"este uimitor de mare. In afara de aceasta, nu i-a ramas completascuns unui public larg di,
in ciuda tacerii reprobatoare a celor"initiati", exista deja de multa vreme 0 ~tiinta serioasa care
senume~te "parapsihologie". Poate ca aceasta imprejurare aimpulsionat ideea unei asemenea
anchete in rindul publicului. A ie~it astfella iveala faptul demn de retinut ca in poporulnostru, pe
care obi~nuim sa-l numim lucid, prozaic, lipsit defantezie, rationalist ~i materialist, apar tot atitea
pove~ti cuduhuri ~i alte fenomene asemanatoare, ca, de pi Ida, in Angliasau lrlanda. Da, dupa
cum ~tiu din proprie experientii ~i din ceaa altor cercetatori, magia medievala ~i cea mult mai
veche nus-au stins deloc, ci infloresc in ziua de azi la fel de frumos cain urma cu secole. Dar
despre asta "nu se vorbe~te". Astfel delucruri se intimpla numai - ~i 0 patura superioara
intelectualanu ~tie nimic in acest sens; ea nu se cunoa~te pe sine ~i nucunoa~te omul adevarat.
In lumea celui din urma este traita -fara ca el sa fie con~tient - viata mileniilor ~i se tot
intimplaacele lucruri care au insotit dintotdeauna viata omului: presim-tiri, premonitii, preziceri,
aparitii de spirite, bintuiri de fantome,revenirea moqilor, lucruri demonice, farmece, vrajitorii
etc. Se intelege ca epoca no astra vrea sa ,,~tie" daca astfel delucruri sint "adevarate", fara a-~i
da seama suficient de limpedecum artrebui sa arate 0 asemenea dovada de veridicitate ~i cumsa
fie ea fumizata. In acest scop, evenimentele trebuie luatezdravan de coame ~i redate cu singe
rece, dar atunci vedemde obicei cum pove~tile cele mai frumoase se evapora in zare,iar ceea ce
mai ramine "nu este demn de amintit". Nimeni nuse gindqte sa-~i puna 0 data intrebarea de
principiu: care estemotivul real ca tot mereu se intimpla acelea~i intimplari ~i sepovestesc
acelea~i pove~ti, fara ca ele sa-~i piarda nimic dinprestigiu? Dimpotriva, revin cu 0 foqa
tinereasca ve~nic rein-no ita, la fel de proaspete "ca-n prima zi".
10. Prefald 9 Autoarea ~i-a asumat sarcina de a recunoa~te pove~tilefantastice drept ceea ce
sint, adica fapte psihice, ~i de a nu Ieda deoparte considerindu-le "fleacuri" numai pentru ca nu
vorsa se integreze in schema conceptiei noastre actuale desprelume. Ca 0 consecinta logica, a
lasat, a~adar, la 0 parte pro-blema veridicitatii care ~i-a gasit de mult rezolvarea in
cazulmitologiei, mcind in schimb incercarea temerara de a seinteroga in legatura cu "de ce"-ul ~i
"pentru ce-ul" psihic:Cine are parte de "aditari"? In ce conditii psihice Ii apar ele?Ce inseamna
acest fenomen, daca este cercetat din punctulde vedere al continutului, deci ca simbol?
Autoarea se pricepe sa lase povestea miraculoasa a~a cumeste ea, cu toate imprejurarile-i
caracteristice, atit de nesuferiterationalistului. Se pastreaza astfel atmosfera esentiala
re1atarii:crepusculul. De trairea noctum-numinoasa* tin c1arobscurulcon~tiintei, emotia,
imposibilitatea criticii ~i paralizarea proprieiluari de pozitie. Tine de esenta trairii miraculoase ca
ratiuneasa se volatilizeze ~i Altceva sa ia de la sine conducerea - 0experienta unica, pe care,
nolens volens, omul 0 paze~te intaina ca pe 0 comoara, uneori cu tot protestul ratiunii.
Acestaeste scopul neinteles al fenomenului, ~i anume ca omul sa fieatins in chip irezistibil de un
mister. Autoarea a reu~it sa mentina entitatea trairii in pofidarecalcitrantei relatarilor ~i sa faca
din ea obiectul ei de cerce-tare. Cel care a~teapta un raspuns la problema parapsihologicaa
veridicitatii nu va fi satisfacut. Caci pe psiholog 11preocupala inceput doar prea putin ce aspect
real, in sensul traditional,poate fi constatat, ci el este interesat doar ca, facind abstractiede toate
interpretarile, cineva sa stea cheza~ie pentru autenti-citatea trairii sale. Relatarile prezente aici
nu lasa nici un dubiuin aceasta privintil. Ele nu sint confirmate doar prin expunereain sine, ci de
regula ~i prin povestiri paralele independente. Nu . * Numinosum - concept al lui Rudolf Otto
pentru ceea ce esteinexprimabil, tainic, inspaimintator, "cu totul altfel", insu~ire
harazitadivinitatii ~i nemijlocit experimentabila (11. t.).
11. 10 Prefatdne putem indoi de faptul ca exista astfel de relatari in toatetimpurile ~iin toate
locurile. De aceea nu este intemeiat dubiulprincipiallegat de veracitatea vreuneia dintre relatari.
0 indo-iala este indreptatita numai acolo unde-i yorba de 0 minciunaintentionata. Numarul unor
atare cazuri este extrem de mic,deoarece autorii unor astfel de falsificari sint prea ne~tiutorispre
a putea minti bine. Psihologia incon~tientului ne-a aprins lumini noi in atiteaalte privinte, incit
ne-am putea a~tepta sa lumineze ~i lumeaintunecata a pove~tilor fantastice ve~nic tinere. Din
materialulbogat care sta la baza acestei carti, psihologia abisala dobin-de~te intr-adevar
cuno~tinte noi ~i insemnate, carora se cuvinesa li se acorde intreaga atentie. 0 pot recomanda
deci tuturorcelor care ~tiu sa aprecieze ceea ce sparge benefic monotoniacotidianului, ne
zdruncina (uneori) siguranta de sine ~i ne facesa avem parte de presimtiri. e.G. JUNG august
1957
12. MATERIALUL Colectia de scrisori Materialul aflat la baza prezentei cercetari este ° colectie
de circa 1 200 de scrisori trimise redactiei revistei SchweizerBeobachter ca raspuns 1a ° ancheta
desIa.~urata de ea. Ancheta a fost initiata ca urmare a unei serii de artico1e despre vise pre-
vestitoare, coincidente semnificative, premonitii, aparitii de spirite ~.a.m.d., ~i anume s-a pus
intrebarea dad cititorii au traitvreodata ei in~i~i ceva asemanator. Scrisori1e inIa.ti~eaza injur de
1 500 de intimp1ari in domeniu1 pe care obi~nuim sa-1numim "ocu1t"l. Ii multumesc redactiei
revistei Schweizer Beobachter ca a pus1a dispozitie profesoru1ui C. G. Jung, mtr-un gest generos,
toateserisorile, eu seopu1 de a fi supuse unei eereetari psihologice.Imbo1dita de
interesu1manifestat de el ~ide anumite discutii pur-tate pe tema difici1a a trairi10r
extrasenzoria1e sau "oeu1te", amordonatmateria1u1 co1osa1 de interesant din punet de
vedere~tiintific ~iam supus diferite prob1eme unei reflectii psiho1ogice.Ii mu1tmnesc cu mu1ta
ca1durapentru grija pe care a aratat-o fatade munca mea. - Recuno~tinta mea se indreapta de
asemeneaspre profesoru1 Gebhard Frei pentru mcurajari1e 1ui~inumeroa-se1e indicatii
bib1iografice aut de folositoare pe care mi 1e-a dat. * Ceea ce frapeaza mai mtii examinmd
scrisori1e este numiiru1mare de raspunsuri. E1 nu arata numai interesu1 viu fata de I occultum
(lat.) = ascuns, tainic, misterios, secret.
13. 12 Aparitii de spiriteproblemele abordate, ci ~i faptul ca intimplarile "oculte" sau,cum se
mai spune, "extrasenzoriale" sint poate mai frecventededt am dori s-o acceptam in genere. Intr-
o vreme al carei sim-bol este tehnica, se gasesc in cercul de cititori ai unei revisteelvetiene de
limba germana I 200 de oameni care consideraca merita efortul de a relata despre lucruri ce se
integreaza doarcu greu intr-o imagine rationala asupra lumii. Ei nu 0 fac cusuperficialitate, ci, din
contra, pun uneori mina pe condei doardupa multe ~ovairi. Motivul inhibitiei lor este faptul,
experi-mentat deja de ei, ca de cele mai multe ori intimplarile traitenu au fost luate in serios dnd
Ie-au relatat, iar ei au fost luatiin deridere sau de±aimati ca "Ie fileaza 0 lampa", ca sint
ticniti,fanta~ti sau pur ~i simplu mincino~i. De aceea nu lipse~teaproape in nici 0 scrisoare
rugamintea de a nu pomeni nume1ein cazul unei eventuale publicari. Fie pentru ca acela care
ascris-o nu dore~te sa ajunga subiect de bir±a, fie din conside-ratie fata de alti participanti la cele
traite. De obicei predominasentimentul ca intimplarile istorisite au "ceva" in ele, ca Ie
esteinerent "ceva" fata de care s-ar cuveni sa se manifeste 0 reti-nere speciala, ba chiar un
respect pro fund. Se abordeaza, seatinge ceva inexplicabil, tainic, ale carui efecte nu au fost de-
pa~ite in totalitate nici dupa ani. Chiar ~i copiii simt aceastasfiala. Deseori ei ~i-au pastrat
experientele ani de-a rindul numaipentru ei, neputind parveni nici macar sa Ie comunice
parintilorsau fratilor. Se intimpla sa fie imparta~ite preotului, ceea cepoate constitui un indiciu di
pentru multi oameni trairile "oculte"se afla in corelatie cu domeniul religiosului. Printre autorii
scri-sorilor se numara reprezentanti din toate straturile sociale; insade departe cele mai multe Ie
apartin taranilor, muncitorilor,me~te~ugarilor ~i functionarilor. Nu trebuie trecut sub tacere
nicifaptul ca unele dintre cele mai frumoase scrisori, dintre celemai autentice ~i fire~ti au fost
scrise de "omul din popor" oride ora~eanca sau taranca simpla, in vreme ce, in scrisorile per-
soanelor cu formatie academic a sau ale intelectualilor in ge-neral, refleqiile critice au anihilat
adesea impresia lasata decele traite. Exceptii sint valabile, desigur, de ambele paqi. - Nu
14. Materialul 13vreau sa omit sa-mi exprim ~i multumirea fata de autorii scri-sorilor. Ei au
facut posibila aceasta cercetare prin deschidereade care au dat dovada. Utilitatea -$tiintificd a
scrisorilor Intrebarea ivita chiar la inceputul prelucrarii materialuluiepistolar a fost cea legata de
importanta sa ~tiintifica. Scrisorilenu pot eonstitui 0 eontribupe direeta la parapsihologie, a$a
eumeste praetieata ea azi ca $tiinta de speeialitate. A se retine acestlucru inca de la inceput. In
scrierea sa, Parapsyehologie, die Wissensehafl von den"okkulten " Erseheinungen. Methodik und
TheOlie (Parapsiho-logia, $tiinta despre fenomenele "oeulte ". Metodiea $i teorie),aparuta in
anul1932 pentru prima datal, Hans Driesch, unuldintre pionierii in problema recunoa~terii
parapsihologiei ca 0cercetare academica, formulase ni~te reguli de baza pentruutilitatea
~tiintifica a relatarilor despre fenomene "oculte".Referitor la acele intimplari care pot fi
considerate in senslarg ca intrilld ill categoria semnelor prevestitoare (deci presim-tiri, clarviziuni,
vise prevestitoare, "vestirea" prin obiecte etc.),a emis cerinta ca "evenimentul sa fi fost a~ternut
pe hirtie saucomunicat unor persoane demne de incredere inaintea adeve-ririi lui, in a~a fel incit
sa fie exclusa 0 in~elare produsa inamintire in directia dorita, ca urmare a unei informatii
primiteulterior asupra faptului in cauza, cum ar fi vestea unui deces".Cu alte cuvinte: relatarea
despre un eveniment parapsihologiceste considerata un material irepro~abil din punct de
vedere~tiintific numai atunci cilld presimtirea, prorocirea, visul etc.au fost comunicate intr-un
mod demn de incredere, inainteaconfirmarii lor prin intimplarea care inca nu avusese loc,
careinca apartinea viitorului. Ceea ce nu s-a intimplat insa in nici ] Editia a treia, Ziirich, 1952.
Volumul contine contributii ale lui J. B.Rhine ~i H. Bender.
15. 14 Aparitii de spiriteunul dintre cazurile prezentate in scrisorile de la Beobachter.- In
legatura cu fenomenele speciale ale "aratarilor", ale"aparitiilor" ~.a. parapsihologia ~tiintifica
pretinde observareaexacta, ~tiintifica a cazului respectiv; 0 cerinta care, ~i ea, aputut fi
indeplinitii bineinteles la fel de putin. S-a pus de aceea intrebarea daca sa se faca incercarea de a
se dovedi ulterior adevarul celor afirmate in scrisori. Rezul-tatul unei verificari ulterioare ar fi fast
insa - dupa cum mi s-a parut - de valoare indoielnica in cazul nostru. Deoarece adesea este yorba
despre amintiri legate de evenimente produse de mult, despre lucruri pe care Ie-au trait tata,
mama ori diferite alte rude sau despre trairi cu 0 putemica incarditura emotio-nala, ale caror
redari obiective sint oricum dificile. Totu~i maijos se va mai explica de ce scrisorile sint
concludente ~i im-portante din punct de vedere ~tiintific, in ciuda acestor ingra- diri. - Trebuie
aratat ~i ca regula ceruta la vremea lui deH. Driesch nu mai este privita in cadrul parapsihologiei
ca absolut obligatorie; ci se imparta~qte opinia ca problemaveridicitatii fiecarei relatari in parte
nu mai este astazi la felde importanta ca, de exemplu, la sfrr~itulsecolului al XIX-lea,dnd aceasta
~tiinta se afla inca la inceputuri. In cartea sa,Parapsychologie, ihre Ergebnisse und Probleme
(Parapsiho- logia, rezultatele $iproblemele ei), H. Benderl scrie ca dovada adusa de Rhine asupra
capacitatilor paranormale ale omului "aeliberat cercetarea in domeniul observarii spontane ~i
expec-tative de povara constringerii de a pune tot mereu, la fiecarecaz ~i fiecare examinare in
parte, din nou intrebi:irile legate deproblemele de baza. Acum, numeroasele intimplari
zugravitepot fi minuite mai liber ~ire1axat decit in vremea in care fiecarerelatare se afla in
cimpul de tensiune al controversei dacaexista sau nu de fapt fenomene paranormale." Desigur,
problema verificarii trairilor maijoaca ~i astazi unrolinsemnat in parapsihologie. In primul rind,
cum e firesc, I Bremen, 1954. Bender a fost profesor de parapsihologie Ia
UniversitateaFreiburg/Br.
16. Materialul 15la a~a-zisele fenomene spontane, adica visele prevestitoare,presimtirile,
"semnele", "aratarile", aparitiile de spirite etc.(Multiplele illtlinplari din scrisorile noastre tin de
aceasta cate-gorie.) Tocmai acum se incepe ill Anglia ~i Statele Unite sa sestringa pe scara larga ~i
cu ajutorul unor formulare relataridespre astfel de evenimente, pentru a se elabora 0
metodapropice de verificare.! In afara fenomenelor spontane, din domeniul parapsiho-logiei fac
parte ~i cercetarile propriu-zise de laborator. Inultimele decenii ele au ocupat un loc tot mai
insemnat: ,experi-mentul ~tiintific, precum ~i evaluarea statistidi a rezultatelorau fost puse in
centrul cercetarilor. Parapsihologia experimen-tala a fost initiata de H. Driesch, dar dezvoltata ~i
extinsa apoiill stil mare ill primul rind de J. B. Rhine de la Duke Universitydin Durham, America de
Nord. Cu ajutorul cunoscutelor saleexperimente cu ciirti de joe, Rhine a dovedit capacitatea
omuluide a avea perceptii extrasenzoriale (Extra-Sensory Perceptions;prescurtate de obicei in
literatura de specialitate cu ESP [inromana PES - n. t.]).2 Omul poate astfel, de exemplu, sa~tie
lucruri viitoare sau petrecilldu-se ill locuri illdepartate, larasa i se fi transmis prin cele cinci
simturi ale lui; mai degrabaele ii vin ca 0 ~tiinta nemijlocita, ca sa zicem a~a din afara do-
meniului senzorial. Astfel, Rhine are meritul nepretuit de a fipus parapsihologia, prin folosirea
unor cercetari judicioase delaborator, pe fundamentul unei ~tiinte exacte a naturii. - Expe-
rimente cu anumite persoane inzestrate remarcabil pentruperceptii extrasenzoriale, persoane
carora 1i se spune mediu,au fost efectuate inca de la sfiqitul veacului al XIX-lea; daradesea era
yorba acolo numai de incercarile tatonante ale unei 1 Cf. Nevsletter of the Parapsychology
Foundation, Inc., New York,ian.-febr. 1957. 2 Experimentele Iui Rhine au fost supusc in Anglia de
catre cercetatoriiS.G. Soal ~iF. Bateman unei verificari critice ~i au fost confirmate. Cf
ModernExperiments in Telepathy, Londra, 1953.
17. 16 Aparilii de spirite~tiinte pe-atunci inca foarte tinere. Este cunoscut ca astfel decercetari
joaca ~i astazi - ce-i drept, intr-o forma mai exacta-un rol important in investigatia
parapsihologica.! In timp ce aicisint examinati diferiti indivizi in legatura cu aptitudinea
~icapacitatea lor de a avea percePtii extrasenzoriale etc., la expe-rimentele efectuate in
parapsihologie incepind cu Rhine esteyorba de cercetari in serie, prin care s-a putut dovedi ca
aceleaptitudini sint capacitati omene~ti generale. A fost descoperireadecisiva. Astfel,
experimentul, studierea exacta, interogarea directio-nata (questionnaire) ~i statistica formeaza
bazele metodei para-psihologice de astazi. Trebuie subliniat insa ca parapsihologiase bucura azi
de 0 raspindire neobi~nuit de larga ~i ca ~i alte~tiinte i-au preluat investigatiile, Ie-au aprofundat
~i au trasconcluzii corespunzatoare: teologia ~i fizica, biologia, medicina~i, in sfir~it, psihologia
lui C. G. Jung, ramura tinind de do-meniul ~tiintelor naturii. Pe ell-a preocupat in primul rind
saraspunda la intrebarea In ce conditii psihice au loc fenomeneleparapsihologice. eu 0 astfel de
punere psihologica a proble-mei, el s-a bazat, ce-i drept, pe cuno~tintele dobindite prinmetoda
experimental-statistica a lui Rhine, :tara a 0 putea insaaplica el insu~i, intrucit la problema
ridicata de el este in jocmai ales actiunea unor factori incon~tienti, inaccesibili expe-rimentului.
In scrierea sa, Synchronizitat als ein Prinzip akausalerZusammenhange (Sincronicitatea ca
principiu al relatiiloracauzale)2, la care se va recurge adesea in prezentul studiu*, ] De mare
interes sint experimentele racute de prof. W.H.e. Tenhaeff,de la Universitatea Utrecht, cu
senzitivul G. Croiset. Cf. articolul sau "Einhervorragender Hellseher" ("Un vizionar remarcabil"),
in Neue Wissenschafl,an II, nr. 4/5, 1952. 2 In e.G. Jung ~i W. Pauli, Naturerklarung und Psyche
(Explicareanaturii ~ipsyche), ZUrich, 1952. In Gesammelte Werke (Opere complete) VIII. * Tocmai
de aceea cred cii ar fi binevenita 0 improspatare a memorieicititorului in legatura cu ceea ce
intelege Jung prin sincronicitate, citatul fiinddin Amintiri, vise, rejlectii, consemnate ~i editate de
Aniela Jaffe, EdituraHumanitas, 1996, in traducerea subsemnatei, pp. 410-411: "Concept raurit
18. Materialul 17Jung a dat, prin includerea incon~tientului ~i a regulilor lui, 0explicatie a
fenomenelor parapsihologice constatate, ce-i drept,pilla acUill, dar ramase neexplicate - mai ales
a "coincidentelorsemnificative", a viselor prevestitoare, a a~a-numitei "praecog-nition", a
"telepatiei" etc. Cea mai timpurie lucrare a lui Jung,importanta ~i astazi, disertatia lui Zur
Psychologie undPathologie sogenannter occulter Phanomene (Despre psiho-logia ~ipatologia
a~a-ziselorfenomene oculte), se baza pe expe-rimente cu un me diu feminin ~i studierea exacta
a acestuia.1de e.G. Jung, pentru a exprima 0 coincidentii sau corespondentii pline desens intre:
a) un eveniment psihic ~i unul fizic, care nu sint legate intre ele cauzaI.Astfel de fenomene
sincronistice se produc, de exemplu, dacii unele eveni-mente interioare (vise, viziuni, premonitii)
au 0 corespondentii in realitateaexterioarii: imagine a liiuntrica sau premonitia s-a dovedit a fi
«reaIii»; b) vise, ginduri etc. asemiiniitoare sau identice, care au loc simultan inlocuri diferite.
Nici una, nici cealaltii dintre manifestiiri nu poate fi explicatiiprin cauzalitate. Ele par a fi mai
degrabii corelate cu procese arhetipale dinincon~tient. " Jar in Sincronicitatea ca principiu al
relafWor acauzale, e.G. Jungexplicii: ,,Am ales termenul de sincronicitate, pentru cii
simultaneitatea a douiievenimente legate prin semnificatie, dar nu in mod cauzal, imi piirea a fi
uncriteriu esentiaI. Intrebuintez aici, a~adar, conceptul general al sincronicitiitiiin sensul special
de coincidentii temporalii a douii sau mai multe evenimentenecorelate intre ele cauzal, care au 0
semnificatie identica sau similarii.Aceasta in contrast cu sincronismul, care indica simpla
simultaneitate adouii evenimente" (n. t.). 1 Leipzig, 1902. In Gesammelte Werke 1. Despre
propriile lui experienteparapsihologice Jung relateazii detaliat in Amintiri, vise, reflecfii,
consemnate~i editate de Aniela Jaffe, op. cit. $i in scrisorile lui, Jung abordeazii in repe-tate
rinduri tema parapsihologiei, mai cu seamii a sincronicitiitii (e.G. Jung,Briefe, 3 volume, Olten ~i
Freiburg im Breisgau, 1972/73). Cf. ~i Diepsychologischen Grundlagen des Geisterglaubens
(Bazele psihologice alecredinfei fn spirite), 1919 (in Gesammelte Werke VIII) ~i Ein
modernerlvfythus: Von Dingen, die am Himmel gesehen werden (Un mil modern:Despre obiecte
care sfnt VGzutepe cer), 1958 (in Gesammelte Werke X). - Dincercul psihologiei arialitice a lui
e.G. Jung mentionez: C.T. Frey-Wehrlin,"Uberlegungen zu e.G. Jungs Begriff der Synchronizitiit"
("Reflectii despre
19. 18 Aparitii de spirite * A~a cum relateaza Rhine intr-unul dintre capitolele caqiilui, New
Frontiers of the Mindl, dedicat temei "scrisorilor",dupa publicarea primelor sale lucrari despre
perceptiile extra-senzoriale ale omului a primit mii de scrisori din toate colturiletiirii ~ide la tot
felul de categorii de oameni. Foarte multe dintreaceste scrisori relateaza, asemanator scrisorilor
de la Beobachter,experiente proprii. Autorii lor sint de obicei adinc impresionatide intimplarea
traita ~i scriu, dupa cum spune Rhine, cu muMsinceritate. Acela~i lucru se poate afirma ~i
despre autorii no~trielvetieni. De~i pentru Rhine, ,,:tara a pune la indoiala dragosteade adevar a
autorilor scrisorilor", scrisorile "nu pot constituidovezi stricte", el pune mare pret pe aceste
materiale trimise;nu numai pentru ca prin ele se realizeaza "un contact viu cuoamenii din afara
zidurilor laboratorului" ~i pentru ca ele con-tin exprimarea unor experiente care "stau intr-o
relatie apro-piata cu cele examinate" de el, ci ~i intrucit "firele innodateaici se pot dovedi mai
tirziu folositoare pentru munca no astraanalitica ~i de c1asificare"2. eu aceste vorbe, Rhine
confirmaposibilitatea utiliziirii fructuoase a unor relatan, a~a cum Ie con-tine ~i colectia no astra
de scrisori.conceptul lui e.G. Jung al sincronicitatii"), in Zeitschrift fUr AnalytischePsychologie, VII,
1976 ~i A. Jaffe, "Kausalitiit und Synchronizitiit in derParapsychologie" ("Cauzalitate ~i
sincronicitate in parapsihologie"), inEranos-Jahrbuch, 1973 ~i in Thernen bei e.G. Jung, Daimon,
Zurich, 1985.- 0 orientare buna in domeniul general al parapsihologiei ne dau: H.
Bender,Verborgene Wirklichkeit (Realitate ascunsa), Olten ~i Freiburg im Breisgau,1973, A.
Koestler, Die Wurzeln des Zufalls (Riidiicinile coinciden!ei), Zurich,1972 (trad. din engl.). -
Dezvoltarea istorica in: Parapsychologie, Entwicklung,Ergebnisse, Problerne (Parapsihologie,
dezvoltare, rezultate, problerne),ed. de H. Bender, Darmstadt, 1966. 1 Apiiruta in limba germana
sub titlul Neuland der Seele, Stuttgart, f. a 2 0 astfel de munca a intreprins sotia lui J.B. Rhine. Cf.
Louisa E.Rhine, "Hallucinatory Psi Experience", in The Journal of Parapsychology,Duke-University
Press, vol. 20, nr. 4 ~i vol. 2 I, nr. L "Psi" desemneaziicapacitatea omului de a avea perceptii
extrasenzoriale.
20. Materialul 19 jVfetoda urmarita in cercetarea no astra nu a putut respectaregulile uzuale
ale unei investigari parapsihologice, lucru reie~itclar din cele spuse pina acum. Nu s-a pus
problema unar dovezide adevar sau neadevar ale celor relatate, nici a unor comparatiistatistice.
In prim-plan s-au aflat mai degraba chestiunile legatede importanta trdirilor respective pentru
om, pre cum ~i faptulca de milenii astfel de afirmatii se fac mereu ~i se transmitmereu in toate
colturile lumii. - Referitor la aparitiile de spi-rite, ceea ce m-a preocupat in primul rind a fost
problemasensului lor. Ce inseamna oare faptul ca se relateaza tot mereudespre 0 lumina care ar
inconjura "spiritele"? Sau ca ele sintvazute atit de des ca :tapturi albe? Sau :tara cap: Sau
transpa-rente? Asemenea afirmatii, care se repeta in mod regulat, sebazeaza pe 0 pura
coincidenta? Sau indaratul regularitatii seascunde un sens? Aceste intrebari m-au determinat sa
vin inintimpinarea caracterului enigmatic al fenomerielor cu aceea~imetoda folosita de
psihologia jungiana in cazul manifestarilarincon~tientului, al imaginilor din vise, viziuni, creatii
poetice etc.:cu alte cuvinte, am cautat 0 intelpretare afenomenelor cu aju-toml unui material
amplificator.1 Nu s-a putut omite bineinteles nici ca observarea psiholo-gic-interpretativa s-a
trezit ~i ea tot mereu pusa in fata intrebariidespre natura fenomenelor; deci in fata intrebarii: Ce
esteceea ce e trait ~i apoi relatat? Aici a trebuit sa ne rezumam lasimple incercari de raspunsuri
sau mai degraba la ipoteze reie-~ite din contextul celor traite, ca ~i din cercetarile lui C. G.
Jungdespre incon~tient ~i mai ales despre relatiile acauzale. I Amplificilrile sint - spre deosebire
de asociatiile lib ere folosite lainterpretarea freudiana a viselor - extinderi ~i imbogatiri ale unui
motiv prinimagini asemanatoare sau analoage, de exemplu din folclor, din mituri,legende,
basme, precum ~i din creatia poetica, in masura in care ea provinediil acelea~i surse ale
incon~tientului.
21. 20 Aparitii de spirite Caracterul arhetipal al fntfmpldrilor Dupa cum va confirma oricine s-a
ocupat deja de literaturade specialitate legata de fenomenele oculte, experientele rela-tate in
scrisorile noastre, luate ca fapte, nu constituie nimic nou.Dimpotriva, ele povestesc lucruri ce se
gasesc chiar ~i in celemai vechi materiale transmise. Intimplari, cum ar fi de exemplu"vestirea"
unui muribund prin ciocanit, pa~i, sunat, spargereavaselor, tictacul in perete, precum ~i motivul
presimtirii sau alpremonitiei, acela al visului veridic, al aratarilofsau al aparitieipropriu-zise de
duhuri ~.a.m.d. au loc in acela~i fel in toate tim-purile, in toate partile lumii ~i la toate
popoarele. Lucrul a fostconsemnat inca de Schopenhauer, care a scris in legatura cuaparitiile
spiritelor ca e greu sa Ie consideri ceva nascocit; caciimpotriva unei asemenea interpretari
pledeaza "asemanareadesavfr!jita in desfa~urarea cu totul caracteristica ~i in
naturapresupuselor fenomene, orieft de departate ar fi timpurile !jitarile din care provin
relatarile". o conceptie asemanatoare are ~i Henri Bergson. Intr-oprelegere tinuta in 1913 la
Londra, la Society for PsychicalResearch, pe tema "Aparitii de spirite ~i cercetare psihica"l
aafirmat: "... daca iau in considerare numarul enorm de cazuri~i mai cu seama asemanarea
dintre ele, asemanarea lor defamilie, concordanta atitor marturii independente unele dealtele,
care toate au fost analizate, controlate ~i apoi supusecriticii - atunci eu insumi sint inclinat sa
cred in telepatie lafel cum cred, de exemplu, in infiingerea neinvincibilei Armada.Bineinteles ca
nu este certitudinea matematica, a~a cum mi-oofera demonstratia teoremei lui Pitagora; nu este
nici sigurantafizica, a~a cum mi-o da verificarea legii lui Galilei. Este insa,oricum, certitudinea pe
care 0 putem avea pe tarimul istorieisau in domeniul jurisdictiei ..." Din punctul de vedere al
psihologiei, 0 astfel de concor-danta ce poate fi urmarita prin toate timpurile ~i toate tarile ne I
H. Bergson, Die seelische Energie (Energia spiritualii), Jena, 1928.
22. Materialul 21trimite la 0 caracteristidi a sufletului descoperita de C. G. Jung:el contine
structuri de baza innascute, instinctive sau formetipice primordiale de traire ~i gindire, care se
repeta tot mereu~ipretutindeni. Jung a desemnat aceasta prin temlenul de arhetip.EI se afla, ca
sa zicem a~a ca element ordonator, la baza trairiiomene~ti; el detemlina relatiile umane
fundamentale, de exem-plu cele dintre tata ~i fiu, mama ~i fiica, sot ~i sotie etc., precum~i
situatii primare, cum ar fi cele ale na~terii, mortii, casato-riei, bolii, metamorfozei suflete~ti etc.
Aceste relatii ~i situatiiarata diferit la fiecare viata in parte, caci fiecare forma primaraeste
modificata tot mereu ~i i~i face aparitia in multitudineaimensa de posibilitati umane sau
paminte~ti. Din ele rezultafericirea ~i nefericirea, suferinta ~i bucuria, rell~ita ~i e~ecul inviata.
Daca despuiem insa datele personale sau biografice deve~mintullor variat-Iumesc, individual,
atunci in fie9are cazin parte ramine etem-omenescul: situatia arhetipala care serepeta iar ~i iar.
Ca 0 prima constatare in legatura ell experientele comuni-cate in scrisori yom spune, a~adar, ca
Ie putem numi, din punctde vedere psihologic, trdiri arhetipale, deci care au loc in
toatetin1purile ~iin toate locurile, tinind de experienta general umana.Ele sint in strinsa
interdependenta cu structura fundamentalaa sufletului.
23. OMUL ~I fNTIMPLAREA Jnzestrarea pentru fntfmplclri "oCLdte" lB. Rhine a putut constata
ca tuturor oamenilor Ie este datacapacitatea de a avea perceptii paranormale; exista insa deose-
biri esentiale in inzestrarea lor. eu atare observatie ajungemla scrisori: ele ne pot comunica cite
ceva in acest sens.! Este yorba pe alocuri de copii nascuti in momente nefavo-rabile ~i care aud
cum cre~te iarba*, adica vad ~i ~tiu maimulte decit muritorii de rind. A se na~te [nfr-un moment
nefa-vorabil insearnna aici un copil nascut duminica * *; dar, dupaautorii scrisorilor noastre, in
calendar mai sint marcate ~i altezile care-i dau celui nascut darnl c1arviziunii sau al
viselorprevestitoare. 0 taranca scrie: Se spune co nu toti oamenii observo astfel de lucruri,
cinumai aceia noscuti sub un anume semn; eu m-am noscut la24 iunie, deci Tnzi de
Sinziene*** ... Sau se mai spune: Femeia i-a dat tatii sfatul so se roagepentru mine so fiu scutita
de astfel de vedenii. Ea a pus lnsa 1 Textele serisorilor au fost preluate eu modificari foarte
putine, pentrua Ie pastra earacterul propriu. * Expresia colocviala cu conotatie ironica das Gras
wachsen horen (aauzi cum cre~te iarba) Inseamna, ca ~i expresia asemanatoare die Flohe
hustenhoren (a auzi puricii tu~ind), a considera ca recuno~ti deja din cele mai micischimbari un
semn pentru viitor (n. t.). ** Sonntagskind lilseamna copil nascut Intr-o duminica, pre cum ~i
omnorocos (n. t.), *** Ziua na~terii Sf. loan Botezatorul (n. t.).
24. Omul fji fntfmplarea 23multe pe seama faptului co m-am noscut de sarbatoarea
tuturorsfintilor. o batrlna care avusese viziuni cind era copil scrie: Mamamea, 0 femeie profund
religioaso, mi-a povestit mult mai t1rziuco mo noscusem 10 ora fantomelor, adico intre 12 ~i 1
noaptea,~i co probabil aveam posibilitatea so vod ~i alte fantome in de-cursul viejii. Afirmajiile ei
s-au adeverit. Craciunul, Revelionul ~i celelalte zile de sarbatoare ale anu-lui sint considerate ~i
ele date marcate. Jar intr-o scrisoare stascris: eel nascut In zi de post* vedea toate stafiile ~i
trebuiaso se fereasco din calea lor, altfel or fi devenit pe loc 0 "noluco". Din scoaterea in evidenta
a unar astfel de conexiuni reiesenecesitatea omului de a-~i crea un fundal impersonal pentru ex-
perientele inexplicabile ~i enigmatice. Din raportarea aptitudiniila anumite date marc ate rezulta
ca omul este vazut ca fiindinconjurat de cosmos cu a sa scurgere a timpului; omul se aflain el,
este impletit cu el ~i acestei relatii ii datoreaza e1capaci-tatile sale. Explicatia populara a
darurilor individuale ale unuiom in context cosmic este importanta, pentru ca 0 astfel de re-latie
a jucat dintotdeauna in gindirea omeneasca rolul unei co-respondente intre macrocosmos ~i
microcosmos, intre exterior~i interior. Expresia ei cea mai diferentiata ~i-a gasit-o in
teoriamedievala despre "simpatia tuturor lucrurilor", dar aceste suc-cesiuni de idei aparusera ~i
in alchimie. Pentru psihologia jungiana se pune mai putin problemadaca este adevarat ca copiii
nascuti duminica sau de Sinzienepot sau nu sa aiba premonitii, pot sau nu sa cunoasca
viitorul,pot sau nu sa vada spirite; ci pentru ea, astfel de afirmatiitrimit la simtamintul care
sala~luie~te in suflet ca eul omului,cu darurile ~i capacitatile sale, este pus intr-un context mai
larg~i inlpersonal- aici cosmo sul- ~i se ~tie dependent de aceasta " Franfasten (bis. cat.) - Cele
trei zile de post de la inceputul fiecaruianotimp (n. t.).
25. 24 Aparitii de spiriteinstanta superioara. Pentru omul simplu un asemenea
contextinseanma 0 valoare resimtita religios ~i el exprima acest lucIDinfelul sau natural,
instinctiv. Ceea ce pare ciudat ~i, psihologic vorbind, mai intii chiarenigmatic este ca inzestrarile
mentionate de autorii scrisorilorpot, bruse, sa dispara din nou. lata ce scrie 0 femeie, care
~tiaintotdeauna dinainte cind unna sa moara cineva din cercul eimai apropiat sau mai indepartat
de cuno~tinte: De dnd a murit sotul meu iubit ~i pTno astozi n-am mai avutparte de asta. Poate
pentru co eram personal prea zdruncinatO. o alta femeie,careia, dupa ce a implinit 18 ani,
muribunziiis-au tot "vestit" prin voci sau chemind-o pe nume, scrie: Dednd am Tmplinit 55 de ani
nu s-a mai anuntat nimeni. o donmi~oara care visase un timp in mod regulat cifre ceurmau sa
iasa ci~tigatoare la loterie, poveste~te: ... PTno ce 0data, 10 fel de brusc precum venise, aceasto
premonitie a Tnce-tat, ~i cu asta ~i norocul meu Tntoate, 10 loto, pronosport, con-cursuri etc. De
atunci n-am mai avut noroc la nimic. Alta femeie spune: Ani de zile puteam fi siguro co atuncidnd
auzeam a~a-numitul TotenOhrli*, un am pe care-I cuno~-team ~i care ne era drag murea. De cite
ori n-am fost luatoTn rTsco ceea ce auzeam nu era altceva decit simplul zgomotprodus de un car
Tn lemn; dar apoi, dnd moartea chiar sur-venea, nu mai rTdea nimeni. De cind a murit sotul meu,
n-ammai auzit dedt extrem de rar acest zgomot, ~i au trecut aproapedouozeci de ani de atunci.
A fost de parco mi-ar fi luat elaceasto putere, pentru co suferisem atTtia ani din cauza ei. Nu se
poate stabili din aceste indicatii sumare ce retrageintr-un asemenea caz darul de a avea vise
prevestitoare sau vi-ziuni. Totu~i trebuie sa fie ceva care-l scoate pe om din stareamentionata
mai sus de contopire eu cosmosul. Aceasta ruptura * Car (insecta) de casii; literal: cesuletul
moI1ii (n. t.).
26. Omul .$i intimplarea 25nu este intotdeauna de regretat; dimpotriva, uneori abia ea
11a~aza pe om de fapt in realitatea ceruta de el, iar zabovirea in-delunga in tarimul unei
"armonii cu cosmosul", mra contraba-lansarea printr-o con~tiinta corespunzator de putemica ~i
decritic a, are de multe ori ca umlare 0 stare de slabiciune inviata sau chiar moartea timpurie.
Exista astfel de exemple inscnson: Un barbat relateaza despre colegul sau de ~coala, baiat
desluga la 0 ferma, ca era un copillini?tit, potolit, cu ochi stranii,profunzi, Tnchi?i la culoare ?i
care te sfredeleau, ~i ca aveadarul profetiei; sint enumerate mai multe exemple spre a-iilustra
inzestrarea remarcabila. Dupa povestirile din scrisoare,era un tip ciudat, pina ce, in cele din
urma, ~i-aprezis, copilincafiind, propria moarte. ~i-a intrebat colegul cum de se aflaacolo jos, Tn
fTntTna, 0 data ce sta aici sus - ~i exact in fintinaaceea s-a inecat. Un elvetian originar din Rusia
relateaza cum fiul lui invirsta de paisprezece ani ~i prietenul acestuia s-au dus noapteala riul din
apropiere ca sa prinda raci ~i cum deodata au auzitacolo voci neclare care au putut fi deslu~ite
insa dupa un timpca sunind asemenea unui cor de biserica. $i deodata, ne-am trezit Tnconjurati
de cTntec, a?a incTt nu eraposibil sa stabilim daca sunetele veneau de jos, dintr-o parte saude
sus. Dupa un timp am perceput foarte e1ar vocea preotului,dupa care a intervenit din nou ccru!.
Asta a durat destul demult, alternind mereu, a?a cum se obi?nuie?te Tn bisericile ruse?ti.- La
intrebarea tatalui ce mcusera ei, cei doi baieti, in tot acesttimp, fiul a raspuns: Pai ce era sa
facem, ne-am rugat ?i noi. Relatarea este remarcabila ~i pentru motivul ca intimplareaa avut loc
in Rusia comunista, unde copiilor Ii se inoculeaza(dupa cum adauga tatal in scrisoare) ca nu
exista Dumnezeu.- Amindoi baietii s-au cufundat total in lumea spiritelor ~i aureaqionat la ea ca
la 0 realitate tangibila. ~i aici insa, tatalspune: Nici unul dintre cei doi baieti n-a trait mult.
27. 26 Aparitii de spirite Se pare ca apropierea prea mare de lumea duhurilor slabe~tefoqele
vitale ale omului. Asta dovede~te, de exemplu, ~i bio-grafia doamnei Hauffe, scrisa de J. Kerner:
"c1arvazatoarea dinPrevorst" a dus 0 viata plina de boli ~i suferinte fizice. - $italentatul mediu
care a fost doamna M. Bouissou s-a imbol-navit gray dupa multi ani de activitate vizionara
intensa ~i atrebuit sa renunte la aceasta meserie.1 - Fata folosita de Jungpe vremea studentiei ca
mediu a murit ~i ea la doar 26 de ani,dupa ce a cunoscut 0 implinire prematura. - $i legenda ex-
prima ideea peric1itarii omului prin lumea spiritelor, povestindca atingerea unui spirit, adesea
simpla intilnire cu el, aducemoartea. $tiinta n-a stabilit insa pina acum reguli sau legitatipentru 0
astfel de corelatie. Poate ca a procedat in mod foarte intelept tatal acela care,conform relatarilor
unei alte scrisori, i-a tras fetitei lui 0 palmazdravana dnd aceasta, dupa ce prezisese de mai multe
ori lu-cruri care se adeverisera, a indraznit sa intrebe daca tatal s-arcasatori cu 0 alta femeie
dupa ce moare mama ei. "Iti spun ca,de-acum incolo, n-o sa mai prevezi nimic!" a strigat la ea,
caintr-un descintec. $i intr-adevar, fata n-a mai avut de atunci niciun fel de viziuni ~i nu i-au
revenit nici cind a inaintat in virsta."Duhurile rele au fost izgonite" ~i nici profetia tragica nu s-
aimplinit. Palma a inchis deschiderea adesea atit de primejdioasaspre irational, spre "lumea de
dincolo", ceea ce in cazul de fatan-a putut fi dedt benefic pentru viata. Darul premonitiei, mai cu
seama al prevestirii moqii unorpersoane prietene sau apropiate, nu se percepe intotdeauna caun
har al destinului, ci adesea ca 0 povara grea. Poeta Annettevon Droste-Hiilshoff, care suferea ea
insa~i de aceasta inzes-trare, a creat expresia de "neam chinuit", care apare uneori ~iin scrisorile
noastre. o femeie, careia i se intimplase de mai multe ori sa visezedinainte moarte ~i nenorociri,
dar ~i bucurii, scrie: Am incercat 1 Bouissou, Ein seltsamer Benif (0 profesie ciudata),
autobiografie,ed. de prof. G. Frei, Lucerna, 1957.
28. Omul si fntfmplarea 27so fiu eliberata de acest rau prin rugaciune, dar aceste
lucrurilnspaimlntatoare apar tot mereu. Referitor la producerea aceva ce fusese anticipat prin
vis, ea spune: $i iara~i s-a ivit acelceva lntunecat ~i sinistru. Despre un batrin care prevestea in
mod regulat moarteaaltora, dar nu explica niciodata cum ajungea aceasta informatiela el, se
spune ca ~i-a luat taina blestemata cu el in mormint.o sora medical a, care presimtea spre
regretul ei iar ~i iarmoartea bolnavilor ei, nume~te aceasta ~tiinta "un chin", iar 0alta femeie
scrie: Este foarte neplacut sa fii lmpovarat cuc1arviziune ~i alte chestii asemanatoare. $i adauga,
u~urata:Siava Domnului ca n-am mai fost inoportunata atlt de des deprima dintre ele. La 0 alta
femeie putem citi: La urma urmei nu este nici 0fericire pentru mine sa ~tiu ca atunci c1nd visez 0
groapadeschisa va muri cineva din preajmo mea. Tare a~ renunta 10a~a vise! * o astfel de
atitudine de respingere a irationalului intilnimde obicei in cazul prevestirilor regulate, mai cu
seama alemortii sau ale unor nenorociri iminente. Este u~or de intelesca un om cu 0 asemenea
aptitudine are de dus in spinare 0 po-vara grea, un chin ce ar necesita 0 personalitate deosebit
deputemica. Ace~ti "prevestitori ai mortii"sau cei dotati eu damlprofetiei sint izolati de
colectivitate ori de oamenii de rind; eiau un secret care-i lasa prada inexplicabilului, ii separa de
ceica ei si face ca semenii lor sa-i priveasca suspicios. Aceastaidee iese foarte clar la iveala intr-o
intimplare a unui baiat deunsprezece ani: in vacanta a avut voie sa traga impreuna cucopiii
paraclisemlui de funia clopotului bisericii ~i intr-o zi aprezis ca funia se va desprinde de clopot;
ceea ce s-a ~iprodus,de~i asa ceva nu se mai intimplase niciodata pina atunci: Noi, copiii, am
luot-o lngroziti 10 fuga din biserica, In timpce c!opotul 0 continuat sa bata singur, co apoi sunetul
sa se
29. 28 Aparitii de spiritestinga treptat. - Ceva mai jos adauga: Mult timp dupa aceeacapiii m-au
evitat intimidati ;;i chiar ;;i multi tarani care auziseraistoria I;;i faceau cruce cind ma vedeau ...
Baiatul are parte aici de soarta excluderii. Prin capacitatealui de a prevesti viitorul, chiar daca ea
nu s-a manifestat decito singura data - dar atunci in legatura Cll clopotul aflat pe locbinecuvintat
-, el devine altfel decit ceilalti ~i Ie apare drept"stigmatizat". De aceea in colectivitatile sate~ti
primitive,vracii, cei initiati in magie, duc 0 viata solitara, separata de grup,a~a ca acei
"Sp6kenkieker"1 sau, adesea, ~i ca oamenii dincivilizatia no astra care.au darul profetiei. Asta-i ~i
motivul pentru care cei mai multi dintre autoriiscrisorilor subliniaza faptul ca ani de-a rindul n-au
spus nimicdespre intimplarea lor: au avut 0 retinere, ceva i-a mcut sa n-ocomunice; caci cu
relatarea lor nu numai ca ar fi profanat, casa zicem a~a, un domeniu plin de mistere, ci in jurullor
s-arfi raspindit faima proasta ca sint "altfel decit ceilalti". Trairea cu ajutorul simturilor
Experientele irationalului nu sint percepute intotdeauna cao povara; acesta este cazul, dupa cum
am mentionat deja, maicu seama dnd este yorba despre prevestiri regulate, clarviziunisau
aparitii de spirite. Invers, diferite fntfmplari pot aduce lu-mina intr-o viata grea, pot lumina 0
bucata intunecata de drum~i-i pot produce omului 0 u~urare apreciabila. Adesea, acestlucru se
intimpla din cauza ca premonitia sau vestirea preala-bila este perceputa ca realizarea, crearea
unei legaturi de sens.Omul se adapteaza mai u~or la aceasta decit la un destin care-iramine orb
~ineinteles. In multe cazuri, premonitia in sine cre-eaza deja 0 stare de lini~te, probabillegata de
faptul ca, princeea ce este trait anticipat in minte, sufletul este pregatit ca 1 Cuvint din dialeetul
german de jos pentru "vizionari", literal: "eei eeviid fantome".
30. Omul !fi fntfmplarea 29printr-un exercitiu pentru destinul iminent, adesea amar; el
sedeprinde deja cu acest rol, se antreneaza. Un exemplu ne fumi-zeaza 0 femeie care ~i-a visat
dinainte incendiul ce avea sa-icuprinda casa: Cu toate ca mi-a venit foarte greu, In sufletul meu
n-am fostatlt de speriata, atlt de cumplit de zdruncinata, pentru ca trai-sem totul deja In vis.
Tipica este relatarea unei alte femei careia i s-a ivit in vis soramoarta de tinara: A aparut In carne
~i oase, In Intreaga-i tin~-rete, sUrlzlnd toata, iar In mlini tinea 0 coroana funerara albaco zapada
- a~a cum se cumpara 10 moartea unui copil. Cumeu am privit Intrebatoare ~i mirata coroana, a
zlmbit ~i mai tare,parlnd Intrucltva bucuroasa ca tocmai eo este intermediaraIntre lumea de
dincolo ~i acest obiect simbolic al unui deces. -In ziua urmatoare vine vestea ca finul in virsta de
zece ani alraposatei se catarase intr-un pom, cazuse din el ~i murise. -Sora mea I-a luat la ea. Dar
- a~a se incheie relatarea - ne-aaratat bucuria ei, ~i am realizat cu totii ca a~a era bine ... Visul de
fapt banal al unei fete tinere s-a transformat intr-uneveniment care a dat sens vietii ei. - Ea
poveste~te ca voia sadevina sora medicala, dintr-un imbold launtric, dar destinul eia luat 0 alta
intorsatura datorita unui vis. A visat ca se afla inbucatarie ~i purta un ~ort alb de sora medicala.
Apoi un barbat voinic, cu parul blond frumos ondulat ~i cos-tum albastru de ~eviot a trecut pe
Iinga mine ~i ne-am privit lungIn fata. Mi-era complet necunoscut. 0 voce a spus foarte
e1ar:"Asta e omul ce ti-e sortit!" - Visul m-a speriat, dar pe urmami-am zis, ferm hotarlta: Nu, nu
vreau sa ma casatoresc, vreausa ramln 10 decizia mea! ~i am dot visul uitarii. - Dupa
citevasaptamini a cunoscut din intimplare un barbat ~i:Am vazut Im-plinirea visului meu de mai
sus elt se poate de limpede, plna Incele mai mici detalii. Casatoria noastra fericita dureaza
dejade treizeci ~i cinci de ani. N-au lipsit totu~i deceptii1e ~i perioa-dele de criza. Dar ferma mea
convingere intima: "Am fost
31. 30 Aparitii de spiritesortiti unul altuia de Dumnezeu!" ne ajuta so trecem uniti ;;ihotarlti
peste toate greutatile ;;i so ne ramlnem fideli ... Nutoate visele slnt amagiri. Intr-un chip
asemanator istorise~te 0 femeie cum, cu doua-zeci ~i cinci de ani in urma, voise sa desfaca
logodna cu unprieten ~i i-o ~i comunicase. Apoi insa: Intr-o duminica Insoritade vara ma
plimbam cu mama pe podul Wettstein de pe malulRinului, la Kleinbasel. Mama mea povestea In
stilul ei atragatordespre vechiul ora;; Basel. 0 ascultam captivata. Deodata amzarit peste Rin 0
dlra lata de lumina pe care prietenul meu seIndrepta spre mine venind dinspre cer, cu ochii fixati
asupramea. L-am privit Incordata ;;i am auzit In acela;;i timp vorbele:"Asta ti-e drumul!" Viziunea
s-a spulberat ;;i am auzit-o pe mamazidndu-mi: "Da ce-i cu tine? hi tot povestesc ;;i te tot Intreb
ceva;;i tu nici macar nu raspunzi. $i uita-te la tine cum arati, ce-i,ti-e rau? Nu mai ai pic de
culoare." - Din acel moment Insaam ;;tiut care mi-e drumul. Dupa doi ani ne-am casatorit. Aufost
vremuri grele; dar de fiecare data dnd eram In pragul dis-perarii, vedeam In fata ochilor mintii
acea dlra lata de lumina;;i auzeam cuvintele: "Asta ti-e drumul!" $tiu ;;i azi locul exactunde am
avut vedenia. Este un exemplu pentru felul in care prin experienta unei sin- gure viziuni se
creeaza 0 legatura de sens intre viata personala ~i 0 instanta suprapersonala. De aici se rasfringe
0 influentabenefica asupra vietii ulterioare. Legatura de sens poate fi conceputa drept pod
(punte) intre cunoscut ~i necunoscut, intre cotidian ~i atemporal, ~i este 0potrivire stranie ca in
intimplarea tinerei fete podul apare subdoua aspecte: nu numai ca viziunea are loc pe un pod, ci
un altulleaga - sub forma unei "dire late de lumina" - ceml de pamint. Motivul podului apare
izbitor de frecvent in contextul trai-rilor "oculte". Voi mentiona de aceea pentru c1arificarea ima-
ginii inca citeva exemple din colectia de scrisori in care poduljoaca un ro1.
32. Omul $i intimplarea 31 o femeie viseaza ca se afla pe un pod ~i vede In apa un omcare
lupta disperat sa se salveze. - Seara prime~te vestea catatal ei s-a inecat. o fetita viseaza in Anglia
de doua ori in aceea~i noapte catrece la ZUrich peste podul garii. Se indreapta spre ea 0
femeie~i-i comunica foarte agitata ca tatal a avut un accident ~i ca ea(fata) trebuie sa se intoarca
acasa. Tatal ei murise insa deja dedoisprezece ani, dar dupa cinci saptamini mama ei a avut
unaccident gray. o fata din Solothum viseaza ca pe podul garii din Zurichse intilne~te cu
veri~oara ei care 0 anunta ca a murit bllnica.In dimineata urmatoare prime~te ferparul cu
decesul. o mama viseaza ca merge cu cei trei copii ai ei - cel maimare avind cinci ani - pe un pod
mic aflat in mijlocul unuipeisaj anume. Toti sint imbracati in negru ~i sint foarte tri~ti.
-Aproximativ ~apte luni mai tirziu a murit copilul cel mai mic.In mod ciudat, mama ajunge curind
dupa aceea cu cei doi copiisupravietuitori intr-o zona din Bembiet care semana foarte multcu
peisajul cu pod aparut in vis. Alta femeie viseaza ca vrea sa-~i faca vint sa sara cu
ajutorulcordonului ei pe deasupra unui picior inalt de pod, dar nureu-~e~te.De cealalta parte
statea mama ei, care-i facea cu dragostesemn cu mina s-o ia inapoi, cainca nu sosise timpul. ..
Dupaciteva luni, femeia s-a imbolnavit gray. Dar am ~tiut, a adaugatea, co inca nu sosise timpul.
Un batrin scrie: Acum 61 de ani, aveam 17 ani pe atunci,am trecut intr-o seara pe un pod de
lemn acoperit. Era in jurulorei 11. C1nd am ajuns la vreo doi metri pe pod, acesta s-aluminat cu 0
lumina galben-verzuie, prin care a venit spremine plutind un cortegiu funerar, neatingind
pamintul. Podul eraplin cu aceste fapturi ~i am vazut totul cu mintea intreaga ~i eltse poate de
limpede, ca derulindu-se intr-un film. De indatace am ajuns la capatul celalalt al podului, totul s-
a cufundatdin nou in noapte adinca iar vedenia a disparut. Trebuie men-tionat co pe-atunci, in
acel sat eel putin, nu era lumina electrica.Pe strada era intuneric bezna. Va intelege oricine co ce-
am
33. 32 Aparilii de spiritevozut m-o speriat Ingrozitor - ~i este un sentiment de frico
denedescris. So nu-mi spuno nimeni, eventual vreun medic eruditde 10 radio, co nu existo
duhuri, pentru co eu eram In toatemin!ile ~i am vozut totul e1ar ~i limpede. Este purul adevor. In
cele mai multe intimpHiri din colectia no astra de scrisoripodul indica trecerea din lumea de aici
in lumea de dincolo ~iare frecvent de-a face cu moartea. Este simbolul unei Iegaturiintre "aici ~i
acolo", intre prezent ~i altceva sau - spus in ter-meni psihologici - intre con~tient ~i incon~tient.l
- Lipsa deatentie a tinerei din Basel din exemplul nostru de mai sus co-respunde starii unei
con~tiinte diminuate: ea se afla, in clipa dndare viziunea, ca sa zicem a~a pe un astfel de "pod"
intre con-~tient ~i incon~tient. Ochiul ei mai este doar pe jumatate des-chis pentru realitatea
terestra, pe jumatate el este deschis "spreinterior", spre "lumea cealalta". - Ne yom preocupa
ulteriormai in detaliu de faptul ca aceste stari semicon~tiente de treceresint tipice pentru
aparitia unor trairi "supranaturale".2 Un ultim exemplu pentru influenta bineIa.catoare a
trairiivizionare va fi citat din scrisoarea unei femei care poveste~tein cuvinte simple: Am privit pe
geam. Era 0 noopte minunato,cu cer Instelot. Se putea distinge totul plno jos In sat. Deodatoam
zorit un Inger mare stind lingo coso vecinilor no~tri de 10 ] $i in credinta populara sau in mit
podul a fost dintotdeauna un locmarc at ~i deosebit, aflat sub obladuirea divinitatii. - Este 0
traditie ~i astaziin tarile catolice sa se puna 0 icoana pe pod (Sf. Nepomuc). - EI este, cumse
spune, un loc binecuvintat. In schimb, se zice di acolo bintuie ~i fantome,~i nu rareori celui care
trece noaptea pe pod ii apar tot felul de stafii. - InRoma antica preotul se numea pontifex, adica:
racatorul de poduri, ceea cetrimite la datoria straveche a preotilor de a inalta podul care
traverseaza riul~i de a-I aduce ofrand a zeului riului. Mai tirziu, aceasta "construire depoduri" a
capatat un sens figurat, preotul trebuind sa cIadeasca 0 punteintre lumea paminteasca ~i cea
divina in virtute a functiei sale. - In Edda[culegere de cintece ~i legende scandinave - n. t.], Calea
Lactee ~i curcubeulapar ca "strada tremuratoare", a~adar ca pod celest pe care trec sufletele
spreWalhalla [raiul eroilor la vechii germani -11. t.]. 2 Cf. capitolul despre "fenomene
sincronistice".
34. Omul $i fntfmplarea 33poalele dealului. Era aproape de Inoltimea cosutei. Oimineatani s-a
spus co noaptea se noscuse un boietel, care Inso murisela ora trei. Mai Intli, mama a fost
disperato. Oar cind i-am po-vestit cum ea ~i copilul ei s-au aHat evident In acea noapte subaripa
ocrotitoare a Ingerului, s-a simjit mlngliato. = In aceasta intimplare, ingerul (a,fY£Aocr solul)l este
celcare reprezinta, ca sa zic a~a, puntea dintre temporal ~i atem-poral, iar legatura da sens ~i
consolare ~i in aceasta forma. Factorul destin in presimtiri $i vise prevestitoare Din exemplele
mentionate pina aici rezulta rolul atribuitclarviziunilor: sint considerate semne sau vestiri ale
unei fortesuperioare, careia omul trebuie sa i se supuna; caci viata ii estesubordonam ei. In fond,
nu reiese de aici altceva decit din incer-carile de a pune aptitudinile vizionare in contextul cosmic
altimpului calendaristic: sentimentul de inteles din punct de ve-dere psihologic al inferioritatii
eului fata de lumea atemporalaa non-eului sau sentimentul dependentei con~tiintei de ceva in-
dependent de ea ~i resimtit ca fiindu-i supraordonat. Aceastadimensiune mai cuprinzatoare, a
carei existenta a putut s-odovedeasca empiric in manifestarile i.1con~tientului,e.G. Junga
denumit-o sinele omului. Este totalitatea omului, care cuprindecon~tiinta ~i incon~tient, eu ~i
non-eu, ~i care este in ultima in-stantii ~i destinul sau. Ascultarea datoram acestei forte care
trans-cende eon~tiinta trebuie desemnata in sensul eel mai profundea religioasa sau pioasa, iar
autorii serisorilor i~i ~i formuleazaintimplarile in cuvinte corespunziitoare. o femeie adauga in
finalul deserierii unui vis prevestitor:Cea mai mare gre~ealo 0 fac oamenii cind cred co viaja
Ieapartine, co pot face cu ea ce vorl dar Oumnezeu nu te lasoso-ti bati ioc de EI... ! Cf. Phaedrus,
Fabulae, I, 3.
35. 34 Aparitii de spirite o alta relateaza cum a visat anticipat la optsprezece animoartea a doi
frati mai mici ~i adauga: Mi-am privit mai tirziuvisul co pe un semn prevestitor din partea
Domnului. Am intre-bat-o apoi pe mama de ce am avut acest vis. Mama mi-araspuns co este 0
presimtire pe care mi-a trimis-o Dumnezeu.Pentru co Dumnezeu cunoa~te coile ~i destinul
nostru. Interesanta este in acest sens ~i relatarea unui barbat careplecase foarte de tinar din
Germania inflationista in Elvetia:Aici am avut e~ecuri pe toate planurile ~i m-am trezit intr-o
staream de disperata, incTt n-am mai vazut alto cole de ie~ire decitsa-mi iau viata. Stind intr-o
noapte, preocupat de gindul sinuci-derii, singur ~i lini~tit pe 0 banco, intunericul s-a spulberat
dintr-odata ~i am vazut 0 lumina puternica iar din eo a ie~it 0 fapturafeminina minunata, cu mina
dreapta intinsa spre mine preve-nitor, care mi-a spus: "Stai! - n-ai voie so foci asta, inca nu ti-
asosit timpul." - Au trecut treizeci de ani de atunci, dar tot mise pare co or fi fost ieri. Aceasta
intimplare a fost prima, dar n-a ramas singura.Viata mea e traversata de ciudatenii co de un fir
ro~u, pina inziua de azi, ~i de~i... (atunci) m-am aflat 10 inceputul unui drumpresarat cu chinuri
inimaginabil de grele, trecind prin boligrave, necaz ~i ru~ine, inchisoare ~i lagar de concentrare,
con-damnare 10 moarte, refugiu in patrie, am simtit totdeauna aceaconducere ~i acel ajutor
misterios care m-au ghidat pina acum~i ~tiu co ma vor purta ~i in continuare catre un tel inca
necu-noscut mie. Aici se exprima ceea ce aduce lini~tirea datorata premonitiei:este certitudinea
unei ghiddri interioare. 0 astfel de sigurantaeste de 0 importanta decisiva pentru om. In cadrul
propriului saudestin el afla ceva despre transcendenta con~tiintei ~i a vietii,o experienta pe care
0 face ~i misticul prin participarea la 0actiune sacra. Sf. Pavel a exprimat-o in limbaj religios,
cinda spus: "Nu eu mai traiesc, ci Cristos traie~te in mine."* Chiar * Galateni, 2, 20 (n. t.).
36. Omul !ji fntfmplarea 35 Jung vorbe~te in legatura cu astfel de intimplari despre ele- mentul
mai mare, ~i anume totalitatea omului, care se desprinde din elementul mai mic, ~i anume eul.
El nume~te 0 astfel de traire "punctul culminant al vietii", caci: "Faptura mai mare, care a fost
omul tot timpul ~i care totu~i a ramas invizibila, vine in intimpinarea omului de pma atunci prin
puterea revelatiei."1 In exemplul de mai sus al tinarului nu este yorba, ce-i drept, despre 0
revelare a sinelui, a totalitatii omului, pe care 0 are Jung aici in vedere, ci intimplarea se
desfii~oara in cimpul mtil- nirii cu anima, imaginea sufleteasca a barbatului aparuta sub forma
feminina.2 Dar ~i acestei fiipturi arhetipale ii este inerent caracterul impersonalului sau al
suprapersonalului, ~i transcen- denta vietii se poate experimenta aici clar, ca de altfel ~iin cele-
lalte intimplari deja relatate. * Nu intotdeauna autorii scrisorilor adauga reflectii proprii la
relatarea experientelor lor. Insa pentru a Ie cunoa~te ~i intelege pozitia este adesea suficient sa
urmarim evocarea intimpHirii 1 Cf. in acest sens c.G. Jung, ,;Ober Wiedergeburt" ("Despre
rena~tere"), in Gestaltungen des Unbewuj3ten (Forme ale incon/jtientului), Gesammelte Werke
IX, p. 135. 2 In legatura cu conceptul de anima, cf. C.G. Jung, Die Beziehungen zwischen dem Ich
und dem Unbewuj3ten (Relatiile dintre eu /ji incon$tient), in Gesammelte Werke VII, p. 207
~imm., precum ~iDie Wurzeln des kollektiven Unbewuj3ten (Rriddcinile incol1.;tientului
colectiv), Gesammelte Werke IX, 1, p. 34 ~ipassim. Experienta de zi cu zi arata ca entitatea
caracteriaIa a femeii nu poam numai trasaturi feminine, ~i cea a barbatului, nu numai masculine.
In astfel de triisaturi ale celuilalt sex se reflecta influenta imaginii incon~tiente a sufletului. Ce-i
drept, sexul determina con~tiinta; insa incon~tientul, ale carui imagini compenseaza intotdeauna
con~tiinta, poarta caracteristicile celuilalt sex. Astfel, imagine a sufleteasca a barbatului este 0
femeie, anima, iar cea a femeii este un barb at, animus. Aceasta dubla sexualitate psihologica a
omului corespunde realitatii biologice ca numai numarul mai mare de gene masculine (respectiv
feminine) este elementul decisiv pentru determinarea sexului ca masculin (respectiv feminin).
Numarul mai mic de gene al sexului opus pare sa alcatuiasca un caracter propriu celuilalt sex, dar
care ramine de obicei incon~tient din cauza inferioritatii sale [numerice].I
37. 36 Aparitii de spirite~i sa vedem ce atitudine se adopta. Acest lucru este deosebit
depregnant in cazurile in care-i yorba de premonitia propriei morti~i de atitudinea in fata ei.
Relatarile ~i felul smerit dar curajosin care este receptata vestirea mortii ca un lucru natural sint
ade-sea remarcabile. lata doua exemple: o femeie poveste~te: In saptamlna Inaltarii Domnului
din 1900 - era In noaptea de luni spre marfi -, bunica mea,doamna Magdalena B.-S., atunci In
Vlrsta de numai 49 de ani,a avut un vis ciudat. Se facea co era dimineata ~i co se botuse
neobi~nuit de devreme In geamul de 10 bucatarie. Era yorba de-spre una dintre casele acelea
tarane~ti din Berna 10 care stradatrece chiar pe lingo u~a bucatariei. Ond a deschis u~a, I-a vazut
pe N., batrinul po~ta~, In fata ei, Intinzlndu-i 0 scrisoare ~i zia- rul ~i spunlndu-i cu 0 mina foarte
semnificativa: IIFetito, trebuieso cite~ti bine ziarul." Bunica mea a cercetat curioasa ziarul ~i,spre
uimirea ei, a descoperit pe ultima foaie, cu litere mari, ur- matoarea notita: "Magdalena S. (i se
spune aici pe numele eide fatalL pregate~te-te, In trei zile vei muri." Aici se Incheie visul.A
cuprins-o 0 stare de nelini~te ~i s-a hotarit so piece 10 fiicaei In ora~. In ziua urmatoare s-a dus
dis-de-dimineata In gradinadin spatele casei ~i a cules un co~ pi in cu fasole. A pus alaturio
bucata mare de afumatura. Apoi ~i-a Imbracat hainele deduminica, ~i-a Impachetat IIciorapii albi
pentru Inmormlntare"~i a pornit-o spre ora~. A ajuns 10 mama mea putin dupa oraopt - drumul
de vreo cincisprezece kilometri II parcursese pejos, cum faceau oamenii simpli pe atunci. La
Intrebarea mirataa mamei mele de ce venise 10 eo neanuntata 10 0 ora atlt dematinala, bunica a
raspuns povestindu-i visul avut cu 0 noapteInainte. S-a stabilit co de Inaltare - deci In joia care
urma -so fie pregatite fasolea ~i afumaturile pentru un prinz festiv. Bu-nica s-a comportat
normal, a fost vesela ~i a ajutat-o pe mama10 treaba din coso. De Inaltare nu s-a simtit bine In
cursuldiminetii. S-a Intins pe pat ~i a murit de stop cardiac ... Cealalta relatare suna astfel: Intr-o
dimineato, total meu- avea pe-atunci 65 de ani - a luat plna ~i ultima facturo
38. Omul .$i intimplarea 37din birou ~i a achitat totulla po~tiJ; nu mai trebuia pl6tit nimicIn tot
magazinul. Apoi a trecut pe la rudele noastre ~i pe la 0familie cunoscuta, ~i-a luat adio ~i a spus:
"A~a, acum ma ducacasa so mor." Ajuns acaso, mama lui I-a chemat la maso. Arefuzat mlncarea,
z;dnd: "Acum 0 so mor." $i Intr-adevor,mama mea a v6zut intervenind 0 schimbare; la scurt timp,
n-amai vorbit nimic ~i Inainte de miezul noptii a adormit pentrutotdeauna. - Nu ni se spune de
unde a primit tatal de ~tire. Ambele relatari pot fi considerate exemple pentru felul incare eul se
supune destinului ~i cum in acest mod poate fi ac-ceptat ~i ceva atit de greu precum e propria
moarte. In amin-doua cazurile aceasta atitudine este u~urata, ba poate chiar mcumposibila,
datorita experientei premonitiei. Atitudinea omului fata de soarta apare foarte evident in reac-
tiile la diverse Ie feluri de presimitiri; ~i anume mai ales atuncicind presimtirea nu se refera la un
eveniment produs deja saucare tocmai are loc, cum ar fi boala, moartea sau accidentul sur-
venite in mediul inconjurator mai apropiat sau mai departat,ci cind ea apare ca avertisment - se
poate intimpla ~i sub formaunui vis - ~i pune omul in fata deciziei de a urma sau nu vo-cea
irationala. In scrisoarea unei marne se spune: Era 22 februarie 1948 cind m-am pregotit so plec
dimineatadevreme cu b6iatul meu de ~apte ani Intr-o excursie la schi pla-nificato de mult In
Hochstuck. Totul era gata ~i tocmai voiam s-opornim la drum, cind m-a cople~it tot mai puternic
un senti-ment greu de definit, dlndu-mi ghes so nu plec. Intii n-am vrutso cedez, dar apoi m-am
decis s6 romln totu~i acaso, In ciudapronosticului bun al vremii ~i a tuturor mutrelor binelnteles
triste.Seara am auzit la radio ~tirea accidentului gray de tren dinWCidenswil. Mult timp dupo
aceea am mai simtit spaima Inmine, la glndul co aproape sigur ne-am fi Intors cu acel tren,care
ne-or fi putut aduce moartea. Faptul ca femeia are curajul sa dea curs unui sentimentdoar vag ~i
nedefinit - ~i are pina la urma dreptate! -
39. 38 Aparitii de spiritepledeaza pentru 0 comuniune cu natura ei, cu instinctul; ~i ani-malele
presimt accidentele sau catastrofe1e ~i se adapostesc latimp. Actiunile instinctive sillt ordonate
de arhetip, de ace1efortementionate mai sus care sala~luiesc in sufletul omenesc ~i staula baza
vietii. Arhetipurile se manifestii pe de 0 parte in functio-narea instinctului, care ajunge pilla in
sfera corpului.! Instinctuleste, ca sa zicem a~a, unul dintre aspectele lor. Pe de aha
parte,arhetipurile indica - mai cu seama dnd se manifesta in con-~tiinta ca imagini ~i simboluri -
0 transcendenta a vietii, adicaceva spiritual care nu mai poate fi sesizat ca atare. Acest carac-ter
dublu cu intindere larga confera aqiunii lor 0 nota miste-rioasa ~i face ca oamenii sa fie cuprin~i
de sfiala oridnd ii simtprezenta. * Supunerea in fata unei preveniri launtrice are adesea con-
secinte care se rasmng dincolo de viata individuala. Un exem-plu este re1atarea unui inginer
ciiruia ii apare, intr-un vis repetatde trei ori, fratele mort cu 28 de ani in urma ~i il avertizeazasa
se pazeasca de conducta principala de aburi din fabricaunde lucra. Intr-adevar, in ciuda
impotrivirii ~efilor lui, a dis-pus a doua zi sa nu fie pus in funqiune cazanul principal. Cer-cetarea
facuta de montatori calificati a aratat ca, de~i avuseseloc de curilld 0 revizie, in conducta
principala din marea salaa ma~inilor exista 0 crapatura. - Aici, ascultarea unei aver-tiziiri a
impiedicat 0 mare nenorocire. Nu illtimplator personajulcare avertizeaza in vis este un mort.
Moqii $tiutori reprezintaun motiv important, des intilnit. "Tarimul moqilor", lumeade dincolo, se
va infati~a in vis ca un loc in care se ~tie viitorul~i in care - a~a cum se va mai arata - distante1e
spatiale nuconteaza. Dar trebuie sa ne limitam la acest prim indiciu. 1 Cf. inacest sens e.G. Jung,
Instinkt und UnbewujJtes (Instinct :ji in-con:jtient), in Gesammelte Werke VIII, mai ales p. 153 ~i
unn., ~i TheoretischeUberlegungen zum Wesen des Psychischen (Reflectii teoretice cu privire
laesenta psihicului), in Gesammelte Werke v711, passim.
40. Omul $i fntfmplarea 39 Urmari cu bataie lunga are ~i intimplarea unui mecanic
delocomotiva care, cuprins de un sentiment de frica dus pina lapanica, a oprit trenul ~i a
constatat co miini criminale desfa-cusera ?uruburile ?inelor ?i acestea erau intrerupte. Am fost
feli-citat - scrie el- dar n-a? mai fi putut conduce vreodata untrent a?a co acum lucrez in fabrica.
Nu intotdeauna relatarile despre preveniri carora Ii s-a datcurs se refera la evenimente cu urmari
atit de ample ca aceleatocmai citate, ~i totu~i, de fapt, ~i ele sint la fel de importante.!Astfel, 0
femeie batrina scrie: Fiind bolnava de multi ani, aveam obiceiul so ma intindputin in fiecare zi la
amiaza. Intr-o dimineata m-am trezit cuo senzatie neplacuta; nu-mi gaseam nicaieri lini?tea ?i
locul,oriunde a?fi mers sau stat. M-am dus la vecina mea, dar niciea n-a ?tiut ce sfat sa-mi dea ...
Apoi m-am a?ezat pe canapea;sus pe perete atirna un tablou mare ... un peisaj frumos. Oi fistat
a?a vreun sfert de ora, cTnd 0 voce din interior mi-a strigat:ridica-te! ?i inca 0 data: ridica-te! Am
sarit in sus, m-am uitatin juri dar n-am avut ce vedea; m-am dus nelini?tita in bucatarie?i mi-am
facut un ceai. Dupa nici un minut, am auzit 0 bu?iturainfundata, m-am uitat mai intli pe strada,
dar n-am vazut nimic;cTnd am deschis u?a odaii, am inlemnit de spaima. Tabloul de pe perete
cazuse pe canapeaua mea. Daca a? fi fost intinsa pe eat geamul mi-ar fi putut taia toata fata ...
Ceea ce frapeaza la aceasta relatare este nelini~tea femeii,agitatia ei care 0 face sa se invirta de
colo-colo, ca ~i cum su-fletul ei ar fi presimtit dinainte pericolul, tara a fi insa in staresa-
Ilocalizeze. S-ar putea considera aceasta nelini~te ca 0 in-cercare a naturii de a apara in prealabil
persoana respectiva de I Se pot da in aceasta privinta inca multe exemple din colectia noastrade
scrisori. Dar, din pacate, nu este posibil sa se citeze intotdeauna toate rela-tarile referitoare la
una ~i aceea~i problema, oridt de semnificativa ~i intere-santa este fiecare in felul ei. A trebuit sa
ma limitez la dteva exemple tipicepentru fiecare fenomen.
41. 40 Aparitii de spiriteprimejdia de a se odihni stind intinsa, ceea ce i-ar fi putut fifatal; ea
este in simplitatea ei la fel de surprinzatoare ca ~iavertismentul referitor la ~inele de tren
intrerupte. ~i aici a fostdecisiv faptul ca autoarea scrisorii ~i-a um1at vocea interioara. Intr-un
mod asemanator poveste~te 0 femeie cum ~edea culucrul de mina in gradina casei ~i s-a auzit
foarte clar strigatadin interiorul casei, cum a um1at vocea ~i - de abia intratain casa - cum un
geam de la etajul patru a cazut pe scaunulei mdndu-se tandari. Deosebirea fata de cealalta
relatare esteca in acest caz glasul care cheama e con~tientizat abia ulteriorca fiind unul interior,
~i de aceea faptul ca femeia 11urmeaza~i intra in casa nu mai are ace1a~icaracter de decizie
luata, careeste important pentru aprecierea atitudinii fata de irational. * Un indiciu in ceea ce
prive~te presimtirile ~i semnificatiapsihologica a supunerii ill fata lor ni-l da relatarea unui
condu-cator auto care, trecilld noaptea pe 0 portiune deschisa de drumaflat intre localitati, a
simtit deodata ca mama lui, care ill reali-tate statea lini~tita in pat, i-ar duce mina la frina. - Am
ince-tinit ~i am zarit ceva pe jos chiar inaintea rotii stlngi din fata ...(un betiv, pe care era dt pe ce
sa-l calee). Un exemplu asemanator ne fumizeaza Louisa E. Rhine inarticolul ei "Hallucinatory Psi
Experiences" 1: Un muncitordintr-o tesatorie mecanica a privit intr-o zi in sus ~i a zarit-ointr-un
colt alincaperii pe raposata lui mama; aceasta i-a mcutsemn cu mina, la care el s-a ridicat ~i i-a
venit in intimpinare.Exact in acel moment s-a desprins 0 bucata grea din ma~ina,s-a izbit cu toata
puterea de perete ~i a cazut chiar pe loculincare statuse el cu citeva secunde inainte. Mama care
apare in postura celei ce executa un gest deavertizare este conceputa in ambele cazuri ca "spirit
al mamei".Din punct de vedere psihologic nu trebuie illsa uitat ca "mama" I The Journal of
Parapsychology, lac. dr., vol. 21, nr. 1.
42. Omul ~i fntfmplarea 41este un vechi simbol al incon~tientului. Aceasta denumire sim-
bolica este adecvata pentru ca incon~tientul constituie, ca sazicem a~a, pintecele matem al
intregii existente psihice; maiintii a fost sufletul incon~tient ~inumai treptat s-a dezvoltat dinel
cOh~tiinta.l Acest lucru se poate urmari in viata fiecarui in-divid in parte, la care con~tiinta
adulta se diferentiaza incetulcu incetul, ie~ind din stare a incon~tienta a copilariei. Asta sepoate
spune insa ~i despre intreaga evolutie a omenirii, la carecon~tiinta modema s-a dezvoltat treptat
din stare a de intune-cime ~i de incon~tienta primitiva. Incon~tientul este in orice cazelementul
mai vechi ~i mai cuprinzator, din care s-a formatcon~tiinta actuala ~i aceasta se comporta fata de
incon~tient cao insula fata de mare. Incon~tientul este, metaforic vorbind,mama existentei
~imama fiecarei con~tiinte. Deci cind se spunein relatarea conducatorului auto Cft mama i-a
ghidat mina sau, incea a muncitorului, ca i-a facut semn cu mina, atunci explicatiasatisfacatoare
din punct de vedere psihologic este ca incon~tien-tull-a prevenit, ca el a receptionat
avertismentul ~i i-a dat curs. Este justificat prin natura trairii umane ca astfel de impul-suri ale
incon~tientului se concretizeaza. Ele sint reprezentateimagistic, fiind adesea chiar personificate.
Uneori sint auzite sausimtite in mod concret. "Simt un impuls inexplicabil", nu spunedecit putll,
dar: "mama mea mi-a dus mina" este ceva foarte plas-tic, de~i inseamna in fond acel~i lucru.
Pentru omul insu~i 0 ase-menea intelegere buna cu "mama" sau supunerea fata de celespuse de
vocea ei ~i de cele sugerate de ea indica in orice cazo comuniune cn incon~tientul, deci 0
legatura strinsa cu viatainstinctiva. "Comportamentul instinctiv corect" atinge
straturilearhetipale ale sufletului; ~i de aceea nu este numai de inteles, cipoate fi ~i confirmat
din punct de vedere psihologic faptul canenumarate astfel de experiente ale unor reactii
instinctive, deexemplu evitarea la timp a unui obstacol neperceput con~tient,retragerea la timp
in fata unui animal etc. sint socotite in 1 Cf. in acest sens E. Neumann, Urspnmgsgeschichte des
Bewufitseins(Povestea originii con/ftiinfei), Zurich, 1949.
43. 42 Aparitii de spiritescrisori ca tinind de domeniul ocultului. Functionarea corectaa
instinctului trebuie sa-i apara intotdeauna uimitoare celuicare cauta sa inte1eaga, iar asta nu
numai la om, ci ~i la animal.Insa doar omul este capabil sa vada intimplarea intr-un
contextfigurativ-spiritual.l * Coleqia de scrisori contine numai un singur exemplu dene1uare in
considerare a prevenirilor destinului. Nu este yorbain acest caz de 0 presimtire, ci de "semne"
care nu au fost luatein seama. Un e1vetian de origine straina voia sa se opereze in-trucit suferea
de puternice dureri de cap. Dar tot mereu inter-venea cite ceva: Prima data am fost impiedicat
so aiung la locul operatiei~i am fost vindecat in alt fel. A doua oara, aparatul cu care tre-buia
efectuata operatia s-a stricat, a~a co ea a fost anulata. Atreia oara, m-am intilnit in drum spre
spital cu un prieten, caremi-a relatat despre moartea unei cuno~tinte comune in urmaaceleia~i
operatii ... Am inregistrat ~i acest semnal de alarma,dar I-am considerat din nou 0 coincidenta ~i
m-am dus totu~ila operatie. De atunci, durerile sint catastrofale. Interesindu-mala alti speciali~ti,
fiecare mi-a raspuns: /IN-am mai pomenit 0stare atlt de cumplita dupa aceasta operatie!/I ... Ma
intreb:oare chiar sint numai coincidente? Sau a fost un spirit bun oriun Inger pazitor care voia so
ma apere de operatie? (Doar ~timco se spune co fiecare om capata un Inger pazitor dnd i~i in-
cepe viata.) A~ dori so mai adaug co ... n-am fost niciodata su-perstitios, ci m-am straduit
intotdeauna so gindesclogic, daracum sint absolut convins co exista lucruri supranaturale de
carenoi n-am ~tiut ~i care pot avea 0 influenta mare asupra vietiinoastre, daca intelegem
fenomenul. Ceea ce este desemnat aici drept Inger piizitor - acesttermen apare tot mereu in
scrisori - corespunde poate notiunii I Se inte1ege desigur de la sine ca nu tot ce este trait ~i
desemnat ca"presimtire" poate fi explicat ca reactie instinctiva.
44. Omul yi fntfmplarea 43antice de "daimon", care este atribuit fiecarui om ~i care "ex-prima
0 forta determinanta, venind spre om din afara, cum arfi cea a providentei sau a destinului"l.
Este yorba despre 0 ima-gine patrunzatoare, incarcata cu valori emotionale, a personali-tatii mai
cuprinzatoare a omului, despre entitatea lui, pe careJung a numit-o sinele. Poetii i~i lasa fantezia
sa zburde injurulacestei imagini pina in vremurile cele mai recente. Sa ne gin-dim de exemplu la
viziunea angelica, ce sta la baza scrierii luiBalzac Seraph ita, 1afigura ingerului din romanullui
Gerard deNerval Aurelia ~i la unele poezii ale lui R. M. Rilke. In contex-tul scrisorii noastre,
aceasta imagine nu spune nimic altcevadecit ceea ce alti autori de scrisori au exprimat prin
"ghidare"sau "conducere": ingerul este cel care ghideaza, care conduce.Privind de aici, deci din
perspectiva psihologica, de la impulsulde autorealizare inerent sufletului, este in sensul cel mai
profundcorect - a~a cum se intimpla ~i cu autorul scrisorii - sa neindoim de existenta
coincidentelor.2 * Dupa cum a reie~it din exemplele citate pilla aici, cu excep-tia premonitiei
regulate a mortii ~i a accidentelor, experienteleoculte sillt evaluate de autori drept pozitive.
Relatia cu irationa-lul confera vietii 0 profunzime care 0 face sa apara mai bogata,mai plina de tilc
~i mai luminoasa. In cele mai multe cazuri, aprecierea pozitiva a trairilor oculteconsta in aceea ca
ele comunica ideea ca viata are un sens ~ifac simtit efectul unui factor al destinului, care este
perceputca mijloc de ghidare. Trebuie evidentiate mai cu seama acelecazuri in care este nevoie
de 0 intreaga serie de evenimentepentru ca un destin sa se poata implini. Astfel de inlantuiri
paruneori extraordinar de stranii. lata doua exemple. Primul con-tine 0 amintire din copilarie a
unei femei: 1 e.G. Jung, Aion, Gesammelte Werke IX, 2, p. 36. 2 Se va aborda mai jos mai
indeaproape explicatia a~a-ziselor "coinci-dente" ca fenomene sincronistice.
45. 44 Aparifii de spirite ... Pe lingo coso noastra trecea un plriU destul de adlnc, 0;;0co cineva
care nu ;;tia so Inoate putea so se Inece In el. Pasiuneamea era so ma ioc mereu 10 glrla, iar ceea
ce ma atragea celmai tare era 0 scarita aflata acolo. (Tntr-o zi copilul ;;i-a pierdutechilibrul, a
cazut In glrla ;;i a fost purtat de ape spre vale.) Eratocmai ora amiezii, cind toti muncitorii din
fabrica se aflau dejape 10 casele lor, 0;;0 co strada era pustie. Un coleg de munca01 tatalui meu,
care avea de strabatut un drum lung, tocmaiajunsese acasa, cind a primit un telefon so se
Intoarca imediat10 serviciu. N-a stat mult pe glnduri, s-a urcat iar pe bicicleta;;i a pornit-o Inapoi.
Pe drum a zarit deodata 0 mlna ie;;ind dinapa, m-a tras repede afara ;;i, recunosdndu-ma, m-a
dus 10parintii mei ... Apoi i-a spus tatii co trebuia so se grabeasca sopiece spre serviciu, co fusese
chemat. Oar s-a dovedit co nu-Isolicitase nimeni, caci fabrica era Inchisa. A facut apoi cercetari,a
povestit cele Intlmplate, dar nimeni n-a ;;tiut sa-Ilamureascacu nimic. A mai trait citiva ani ;;i, de
fiecare data cind ma vedea,Incepea so rlda, e1atina din cap ;;i spunea co n-ar fi crezut nicio-data
co puteai fi chemat de un spirit ... Cealalta relatare suna astfel: Fiul meu a urmat ;;coala derecruti
10 Basel. Acolo I-a visat pe total sou care decedase.Nu i-a vazut decit fata ;;i 0 mlna ridicata ;;i I-a
auzit zidnd: "N-aivoie so treci pe pod." Dimineata a uitat visui, dar In noapteaurmatoare a avut
parte din nou de acela;;i lucru iar vorbele s-aurepetat. Apoi a fost deta;;at 10 bucatarie: acolo a
mlncat am demult, Indt a facut 39 de grade ;;i a cazut 10 pat, In timp ce ca-marazii lui au pornit
Intr-un mar;; cu exercitii. Dupa aproximativtrei ore, In cazarma a venit ;;tirea co un pod se
prabu;;ise, Ingro-plnd sub el 0 jumatate de tren. Exista un mort, mai multi erauraniti gray; ceilalti
au scapat door cu contuzii ;;i zglrieturi. Fiulmeu a putut participa 10 operatiunile de salvare ...
nici urma defebra. Medicul s-a aflat In fata unei enigme: ellnsa a ;;tiut co-Iaparase tatallui.
Asemenea relatari par sa dezvaluie un impuls inerent vietiiinca neimplinite care 0 ajuta sa
razbata - indiferent daca asta
46. Omul !ji fntfmplarea 45se intimpla pe cai rationale sau irationale. Ele dau impresia
cadestinul ar fi inevitabil. Nu se poate spune ceva definitiv in acestsens, dar in colectia de scrisori
se gasesc citeva relatari carene dau de gindit. Este yorba in ele despre evenimente simple
alecaror consecinte sint insa cu bataie lunga. Astfel, 0 femeie scrie: In vara lui 1913 am visat co
fratele meu se afla 10 gara prin-cipala din Zurich Intr-o mare masa de oameni, deci co eu veni-
sem prea tlrziu sa-l iau. Ap6i, cTnd~i-a anuntat Intr-adevar vizita,mi-am spus: ai grija so nu
pate~ti a~a! Com la 0 ora Inainteasosirii trenului, dupa-amiaza devreme, eram deja 10 gara.
Ama~teptat, apoi s-a afi~at: ,AO de minute IntlrziereJJ• M-am plim-bat putin prin gara, dar ma
tot Intorceam pe peron. Ce s-a In-tTmplat atunci? Dupa vreo 20 de minute am trait exact ceea
cevisasem. Fusese 0 defegiune 10 locomotiva, dar Intlrzierea a fostnumai de 20, nu de 40 de
minute! o aha femeie sene ceva asemanator din timpul uceniciei eica vinzatoare: Profesoara
noastra ... voia so piece cu noi Intr-oluni dupa-amiaza cu trenul de ora 12:50 10 0 cunoscuta
fabricade produse alimentare ~i eu ma bucuram deja foarte tare laglndul excursiei. Ei bine, In
noaptea de duminica spre luni m-amvazut cTtse poate de limpede In drum spre gara, dar,
ajunglndvesela 10 ultima cotitura, am zarit spre disperarea mea cum tre-nul tocmai pleca, iar In
el erau toate colegele mele, care au maiapucat doar sa-mi strige tot felul de lucruri dupa care au
dis-parut faro mine. Trezindu-ma, am rls de vis ~i m-am glndit: ei,a~a ceva nu mi se Intlmpla mie;
caci nu Intlrziasem In viata mea10 tren. Apoi nici nu m-am mai glndit 10 vis. ~a co, dupa ce s-
aInchis magazinul la ora 12, m-am dus lini~tita so manlnc deprinz 10 pensiune, am verificat 10
12:30 ceasul meu de mlna dupaora indicata 10 radio ~i am pornit-o ago Ie spre gara. Dar cemi-a
fost dot sa constat? Exact din acela~i lac ca In vis am vazuttrenul plecTnd, iar colegele mi-au
strigat exact acelea~i cuvinte.Am ramas Inmarmurita ~i n-am priceput nimic; caci dupamintea
mea era practic imposibil sa fac douazeci de minute dela pensiune 10 gara, dnd bucata de drum
de circa patru sute
47. 46 Aparitii de spiritede metri nu-ti io de obicei mai mult de cinci minute. lor otlt ceo-sui
meu, cit ~i eel 01 garii indicou 12:50. M-om intors trista ~ia trebuit sa-i marturisesc profesoarei
mele ca .ajunsesem preat1rziu 10 gara ... Si astazi este un mister pentru mine cum au tre-cut
acele douazeci de minute. Al treilea exemplu este: Sora mea a avut un vis 10 scurt timpdupa ce
s-a maritat. I~i vedea sotul intins pe patul de moarte~i in agonie. II vedea pe toto intrind in
camera, iar eu, sora ei,veneam in urma lui. Acest ultim detaliu a fost repetat in douarinduri: Jato
era primul, iar tu veneai dupa el." C1tiva ani mai t1rziu, urcind scarile c1inicii alaturi de totalmeu,
visul surorii mele mi-a venit in minte. Cumnatul meu fu-sese operat in ajun. Mi-am reamintit
aceasta fraza a sorei mele:"Tata era primul, iar tu veneai dupa el." Am vrut sa in~el visul~i am
urcat mai repede treptele co sa ajung inaintea tatei incamera bolnavului, dar in c1ipain care am
pus mina pe c1anta,o infirmiera m-a apucat de brat ~i tata a intrat primul, a~a cumprevestise
visul avut de sora mea cu ani in urma. * Ultimul exemplu din aceasta serie este urmatorul: Intr-o
zifrumoasa de primavara, ma due in gradina sa culeg zmeuracu amindoi copiii mei. Ceo mica se
indreapta imediat spre gra-mada de nisip iar noi spre zmeura. De cum zaresc tufele, simtca mi se
pune deodata 0 greutate in piept, care de abia poatefi exprimata in cuvinte. Incep treaba, dar ma
cuprinde nelini~-tea. Ma simt ciudat; in acela~i moment imi trece prin minteintrebarea: de ce
aceasta nelini~te? Do, asta e! Am cules dejazmeura in vis ~i atunci s-a produs ceva neplacut de
care nu-mimai amintesc. Acum ~tiu: trebuie so ma uit tot timpul dupa ceamica (are doi ani); ~i
ma tot intorc dupa eo din doua in douaminute. Deodata, n-o mai vad. Imi trimit copilul mai mare
sa ve-rifice daca poarta este inchisa. Copilul 0 ia la fuga ... Trece pelinga butoiul cu apa, se
opre~te, prive~te inauntru, se apleaca- un tipat ingrozitor: "Mami!" ~i trage fetita afara din
butoi.Este deja vinata, nu mai respira; apuc totu~i s-o due la doctor,care reu~e~te s-o salveze. *
In original, aceasta relatare este In franceza (11. t.).
48. Omul 9i fntfmplarea 47 In toate cele patru relatari, povestitorii au incercat pe cit auputut
sa evite incidentul prevestit de vis - tromper le reve*cum s-a formulat in cea relatata in franceza
-, dar n-au izbutitin nici una dintre ele.1 De aici, ca ~i din numeroasele experienteale unor
intimplari vis ate anticipat, presimtite sau prevestite,reiese faptul ca viitorul nu este abia in curs
de formare, ci existadeja intr-o anum ita forma; iar chestiunea legata de ceea ce seintelege prin
existenta in prezent a viitorului va mai fi dezba-tuta in detaliu. Viitorul apare ca implacabil ~i de
nestramutat, ~iastfel se ridica vechea problema omeneasca a libertatii vointei.Din scrisorile
noastre rezulm, dupa cum am incercat sa aratam,factorul destin, ghidarea supraordonata
omului, cu 0 asemeneaclaritate, incit de abia mai poate fi yorba despre 0 libertate aomului in
sensul impunerii vointei eului in fata acestei dimen-siuni. Ceea ce continua insa intr-adevar sa
dainuie este, dupacum rezulta tot din colectia de scrisori, libertatea omului atuncicind aceasta
este conceputa intr-un cu totul alt sens, ~i anumeca 0 problema morala sau de amploare pe care
0 poate aveacon~tiinta. Aproape ca s-ar putea spune ca libertatea omului arconsta in opunerea
fata de destinul sau ori in acceptarea lui:cei doi indivizi care, dupa cum s-a vazut mai sus, ~i-au
prezispropria moarte nu erau liberi sa moara sau sa continue sa tra-iasdi; dar, acceptindu-~i
moartea, au murit in libertate.2 Cea * Sa in~ele visul (n. t.). 1 Louisa E. Rhine (Duke University) a
constatat intr-o cercetare,Precognition and Intervention, ca din 191 de cazuri care au incercat
con~tientsa actioneze impotriva implinirii acelei "praecognition", numai in 6 respectiv9 situatii a
fost po sibil a 0 "dejucare a celor prevestite in sens strict". Relatatdupa Neue Wissenschaft,
Revista de parapsihologie, iulie 1955. 2 C. G. Jung formuleaza astfel aceasta idee (omul are
posibilitatea ~imisiunea de a dobindi din imaginile incon~tientului, de exemplu visele,
0con~tienta cel putin relativa asupra vietii sale): "Insa daca asta nu se intimpla,procesul
individuatiei isi continua totu~i drumul; numai ca-i yom cadeavictim a ~i yom fi carati de destin
pina la acel tel inevitabil pe care I-am fiputut atinge in mers drept, dad am fi depus la timp
efortul ~i am fi datdovada de rabdarea necesara pentru a intelege numina caii
destinului."Antwort auf Hiob (Raspuns lui Iov), Gesammelte Werke XI, p. 494.
49. 48 Aparitii de spiritemai grava consecinta a problemei libertatii este cea a decizieiomului
intre bine ~i diu. Nu se poate aborda aici in amanuntaceasta tema, ci se va indica doar tangential
ca recunoa~tereaunui factor supraordonat al destinului nu-l elibereaza nicidecumpe om de
participarea activa la conflictul dintre bine ~irau ~inicinu elimina acest conflict. Sentimentul
moral subiectiv alliber-tatii este 0 expresie a sufletului, tot la fel cum este ~i traireaconstringerii.
De aceea omul, in fiecare situatie, este provo catca entitate la 0 confruntare - el este condus ~i el
este liber. Indecursul prezentului studiu vor mai fi evocate intimplari carearata efectele
retroactive asupra sufletului ale unei treceri cuvederea, unei omisiuni morale. * eu exceptia
acelui caz in care era in joc viata unui copil, inrelatarile tocmai citate era yorba de lucruri bana1e,
care nu se potcompara cu lucrurile uimitoare ce se petrec injurullor. Faptulca 0 fata pierde un
tren, ca un tata sau 0 fiica pa~e~te mai intiiintr-o incapere sint intimplari care, chiar ~i atunci cind
sint pre-vestite, de abia daca mai pot - sau eventual numai unui spiritmeditativ - sugera ideea de
traire a sensului. Ele nici nu se inca-dreaza in domeniul deja mentionat al "exercitiului
pregatitor"al destinului sau in cel al avertizarii. Aici pare sa actioneze 0fotia enigmatic-jucau~a,
care amesteca ~i rinduie~te sens ~inonsens dupa legi proprii sau absente de legi proprii.
Aceastafotia corespunde "spiritului incon~tientului" caruia alchimi~tiii-au dat numele de
Mercurius, Mercur. Intrucit vechii mae~trierau preocupati in meditatiile ~i experimentele lor de
tainele~i misterele sufletului, nu s-a putut sa nu se intilneasca ~i eicu spiritul al carui caracter
este fugitivul, impalpabilul, amorful~i uneori neregulatu1.1 Mercur este sens suprem ~i
nonsensnebunatic. C. G. Jung desemneaza spiritul Mercur in natura sa 1 Cf. e.G. Jung,
Psychologie und Alchel11ie (Psihologie !ii alchil11ie),Gesal11l11elte erke XII (editia a daua, 1976)
~i Der Geist Merr;urius (Spiritul WMercur), Gesaml11elte Werke XIII, p. 213 ~i unn.
50. Omul $1 fntfmplarea 49jucau~a drept "trickster"!. Premonitiile de banalitati sint totu~i- in
masura in care se tine cont de scrisorile noastre - inminoritate.2 Se pune, ce-i drept, adesea
intrebarea daca premo-nitia, respectiv visarea anticipata de realitati banale nu sint maifrecvente
decit se presupune in general, insa aceste "vise pre-vestitoare" nu se inregistreaza de catre
con~tiinta sau sint dateimediat uitarii ~i nu sint comunicate, pentru ca par prea ,;plic-ticoase"
sau lipsite de vreo insemnatate. Aceasta este 0 pro-blema interesanta pentru cercetarea
parapsihologica. In general,la lucrurile prevestite este yorba - in masura in care colectiano astra
de scrisori este concludenta - despre evenimente caresint intr-un anumit fel fatale ~i in marea
majoritate a cazurilorele se refera la un destin greu sau chiar tragic. Vise anticipativede logo dna,
ci~tig la loterie, schimbare de serviciu, vise desprepeisaje, calatorii sau intimplari ale cotidianului
se intilnesc ~iele de multe ori, dar numarullor este incomparabil mai mic fatade majoritatea
covir~itoare a viselor ~ipresimtirilor care vestescboli, nenorociri sau moarte. Acest fapt i-a frapat
chiar pe autoriiscrisorilor ~i ei intreaba adesea de ce 0 fi a~a. $i pe noi chesti-unea ne va mai
preocupa ~iyom reveni la ea in capitolul desprefenomenele sincronistice. 1 e.G. Jung, "Zur
Psychologie der Schelmenfigur" ("Despre psihologiafigurii de ~trengar"), in Jung-Kerenyi-Radin,
Der gottliche Schelm (Stren-garul divin), Zurich, 1954. 2 Interesante mai sint poate cazurile in
care, pe llnga evenimentul prin-cipal, cum ar fi accident, moarte, incendiu etc., mai sint
prevestite cu 0 cla-ritate deosebita ~i fleacuri, deci de exemplu cravata medicului care ia
copilulaccidentat, cama~a mortului, costumul barbatului care aduce 0 anumitii ~tirecatastrofala
~.a.m.d. Asta aminte~te de faptul ca la intimplari importante seintiparesc adesea in minte cu
mare pregnanta ~i anumite elemente exterioare;in aceste imprejurari se inregistreaza, rara a mai
fi ~terse din minte, chiarunele nuante coloristice sau mirosuri, a~a incit acestea pot readuce
inmemorie dupa ani de zile evenimentul pe care I-au insotit la timpul respectiv.

Suggestions

Faire un bon pitch


Cours en ligne - LinkedIn Learning

Développer son assertivité


Cours en ligne - LinkedIn Learning

L'essentiel de PowerPoint 2016


Cours en ligne - LinkedIn Learning

Curspracticdetelepatie 130312042506-phpapp01
EL Abri

Instructiuni merkaba
EL Abri

Dieta vietii
EL Abri
Tratarea bolilor-prin-masarea-zonelor-reflexogene
EL Abri

Gaseste ti calea spre un trai decent


Cristina Elena

Arta rezonantei
EL Abri

Lobsang rampa grota inteleptilor-pag102


zfrunzescu

LinkedIn Corporation © 2018

S-ar putea să vă placă și