Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
- stabilitatea;
Pentru determinarea calitatilor nautice ale navei se calculeaza unele marimi geometrice sau
mecanice, ce necesita descrierea suprafatei corpului navei prin metode aproximative. Acest lucru
se realizeaza prin impartirea suprafetei teoretice a corpului in suprafete elementare, obtinute prin
sectionarea corpului cu trei fanilii de planuri perpendiculare intre ele, situate la distante egale.
Suprafata teoretica, pentru navele metalice, este definita de fata interioara a invelisului
corpului.
Cele trei familii de planuri, cu care este impartit corpul navei sunt paralele cu trei planuri
principale: planul cuplului maestru, planul plutirii de plina incarcare, planul diametral.
Este planul vertical transversl (fig. 1.1,b), care imparte corpul navei in doua parti: prova
(Pv) si pupa (Pp).
Sectiunea maestra, sau cuplul maestru, este sectiunea transversala de arie maxima, situata
in general la mijlocul lungimii navei. Prin intersectia acestui plan cu suprafata teoretica se obtin
urmatoarele linii de contur:
Este planul longitudinal vertical (fig. 1.1,a), care imparte corpul navei in doua parti
simetrice babordul (Bb) si tribordul (Tb).
4. – linia provei, sau linia etravei (etrava este constructia de rezistenta a corpului navei
dinspre prova in prelungirea chilei);
5. – linia pupei, sau linia etamboului (etamboul este constructia de rezistenta a corpului
navei dinspre pupa in prelungirea chilei)
6. - linia puntii in planul diametralce prezinta o curba numita selatura puntii in plan
diametral;
Este planul orizontal (fig. 1.1c), care imparte corpul navei in doua parti partea imersa, sau
carena, sau opera vie, si partea emersa, sau opera moarta.
Doua cate doua din planurile principale de proiectie se regasesc proiectate in cel de-al
treilea plan. Planul plutirii proiectat pe celelalte doua planuri se noteaza DWL si se numeste
linia de apa de calcul.
Pe langa cele trei planuri se mai defineste si planul de baza (PB), care este un plan
orizontal ce trece prin punctul de intersectie ale planurilor PL, PD si .
1.1.Ce reprezinta planul de forme ?
Pentru constructia unei nave, avem nevoie de o serie de desene care sa arate formele ei,
volumul si implicit greutatea pe care o suporta nava in plutire, sau deplasamentul, apoi pornind
de la aceste schite si planuri sa facem o lista de materiale si de lucrari.
Desenul de la care se pleaca pentru aceste operatii este numit plan de forme. Ce este acesta? Este
multimea de linii obtinute din intersectia mai multor plane paralele cu cele trei axe ale barcii,
proiectate pe planele care definesc un volum. Astfel barca vazuta de sus se proiecteaza pe un
plan numit (plan) orizontal proiectia din lateral se numeste (plan)longitudinal iar proiectia
din prova/pupa se numeste (plan) transversal. Toate ecste linii au denumiri consacrate, cele din
orizontal sunt lini de apa, din longitudinal se numesc longitudinale iar cele din
transversal, cuple sau coaste.
In cele tri proiectii toate liniile teoretice sunt trasate numai pentru o jumatate de carena,
considerandu-se ca orice barca este o constructie simetrica.
In afara acestor linii, in transversal se mai adauga una sau doua diagonale a caror proiectie o
vedem in orizontal,
Planul de forme se traseaza pe un caroiaj din linii foarte subtiri, care inscriu cele trei dimensiuni
principale ale barcii, lungimea, latimea si inaltimea. In planul orizontal si vertical se traseaza linii
in dreptul coastelor sau cuplelor, in planul orizontal si transversal se traseaza linii in dreptul
longitudinalelor, iar in planul transversal si longitudinal sunt trasate linii orizontale,
corespunzatoare liniilor de apa. In afara acestor linii, in transversal sunt trasate una sau doua lini
care unesc diagonalele caroiajului iar intersectia lor cu coastele este proiectata in
orizontal. Proiectia diagonalelor din orizontal este de obicei mai mare decat latimea barcii si este
utila pentru a putea urmari cat de continui sau aviate sunt formele barci, adica cat de neteda este
carena.
Pentru a putea urmarii mai usor liniile cuplelor, in partea dreapta a transversalului sunt
desenate coastele din prova pana la mijlocul barcii (unde de obicei este latimea maxima), numit
si cuplul maestru, iar in partea stanga sunt desenate coastele din pupa barcii.astfel, la o barca
simetrica fata de cuplul maestru, coastele din prova si pupa nu se suprapun si pot fi mai usor
identificate.
Liniile din planul de forme care delimiteaza volumul barcii au denumiri specifice astfel proiectia
pe planul longitudinal incepe cu portiunea inclinata de la prova, se numeste etrava, iar linia
corespunzatoare din pupa se numeste etambou. Linia care uneste etamboul si etrava se
numeste chila.
.Cuplele teoretice ale planului de forme se obtin prin intersectarea suprafetei teoretice cu
planuri paralele, echidistante, cu planul cuplului maestru. Aceste curbe descriu formele corpului
in planul transversal si se noteaza cu cifre arabe (n = 0-10 sau n = 0-20) de la pupa spre prova.
Deoarece in transversal sunt multe curbe proiectate, tinand cont de simetria fata de planul
diametral, cuplele de la pupa se reprezinta in partea stanga a transversalului, iar cele dinspre
prova in partea dreapta.
Liniile de plutire ale planului de forme se obtin prin intersectarea suprafetei teoretice cu
planuri paralele, echidistante, cu planul plutirii de plina incarcare. Aceste curbe descriu formele
corpului in planul orizontal si se noteaza cu cifre arabe (m = 0,1,2,3) de la planul de baza spre
plutirea de plina incarcare.
Toate cele trei familii de curbe se raporteaza la un caroiaj, care este definit de proiectiile a
doua perechi de curbe proiectate pe al treilea plan principal, incadrate intr-un dreptunghi.
3. Lungimea de calcul a navei L –valoarea cea mai mare dintre: lungimea si 0,96 din
lungimea navei masurata pe aceeasi plutire, de la linia etravei pana la extremitatea pupa.
- Raportul dintre lungimea si latimea navei ce are valori cuprinse intre 4 si 14,
caracterizeaza viteza si manevrabilitatea navei. Raport mare inseamna ca nava se deplaseaza cu
viteza mare;
finete.
impartirea a doua marimi fizice: una reala legata de geometria corpului iar cealalta fiind
Fig. 1.3
Fig. 1.5
(fig.1.6.):
Fig. 1.6
b. Coeficientul de finete longitudinal prismatic este raportul dintre volumul