Universitatea din Pitesti

Facultatea de Stiinte Economice si Drept

AACTSO,anul II

Realitatea din Romania

Piata muncii si starea angajatilor

Masterand:

Constantinescu Andrada
 1. Cum arată piața muncii din România. Tinerii sunt slab
pregătiți și există discriminare
Deși există un trend de dezvoltare pe piața muncii din România, aceasta rămâne, în continuare,
destul de neechilibrată. Accesul pe piața muncii este plin de provocări pentru femei, persoanele
cu dizabilități, tineri și cetățeni de etnie romă, se arată în Raportul de țară semestrial al Comisiei
Europene.

În timp ce șomajul în rândul tinerilor a scăzut încă din 2015, procentul celor care nu au o minimă
educație, nu sunt angajați sau nici măcar nu au făcut cursuri profesionale este destul de mare, se
mai arată în raport. În plus, discriminarea de sex la angajare a ajuns în 2016 la o pondere la
17,6% și rămâne una dintre cele mai mari din statele Uniunii Europene.

Și, cu toate că angajatorii sunt destul de reticenți la anumite categorii sociale la angajare, nevoia
de mână de lucru este în continuă creștere, iar România nu are capacitatea necesară pentru a
acoperi această nevoie, principala cauză fiind demografia negativă.

Scade populația

Populația României este într-o continuă scădere, începând din 1990, iar trendul acesta va
continua și pe viitorul îndepărtat. „Îmbătrânirea populației reprezintă un factor negativ pentru
creșterea economică, în condițiile în care populația cu putere de muncă, între 15 și 64 de ani, va
scădea de la 67% la 55% până în 2050”, se mai arată în raportul CE.

De asemenea, migrația populației va fi o provocare continuă pentru România. În ciuda,

îmbunătățirilor de pe piața de muncă, două segmente vor avea în continuare de suferit, femeile și
persoanele peste 50 de ani, pentru că România are și o problemă serioasă cu discriminarea de sex
și cea de vârstă.

„Personalul calificat sau inflația de anumite profesii au un impact advers în cantitatea și calitatea
muncii furnizate”, se mai arată în raportul CE.

Crește piața zilierilor

Piaţa de muncă temporară ar putea creşte în 2018 cu 10%, dar evoluţia acesteia va depinde de
strategia companiilor, potrivit lui Florin Godean, preşedintele Asociaţiei Române a Agenţilor de
Muncă Temporară (ARAMT).
”Piaţa va fi foarte dificilă, va avea o creştere de cel mult 10%. Depinde de strategia fiecărei
companii. Anul acesta şi anul viitor se vor cerne companiile care au avut o creştere sustenabilă
de cele care au încercat să crească într-un fel forţat”, a spus Godean.

Piaţa de muncă temporară cuprindea în 2017 aproximativ 40.000 de angajaţi, cei mai mulţi în
sectorul automotive. În 2016, piaţa era de 45.000 de angajaţi. Cu toate acestea, cifra de afaceri a
crescut de la 230 de milioane de euro în 2016, la 303 milioane de euro în 2017.

În urmă cu 10 ani, companiile apelau la muncă temporară pentru că aveau nevoie de personal şi
nu mai găseau. „După 2008, industria a scăzut, iar din 2011 a început din nou să crească, pentru
că au început să vină comenzi din Europa de Vest către fabricile din România, dar în acelaşi timp
aceste firme nu aveau date certe cu privire la continuitatea activităţii. Astfel, companiile au
început să apeleze la muncă temporară pentru flexibilitate. Cu toate acestea, nivelul pieţei din
România este scăzut”, mai spune Godean.

Creșterea salariului minim, mai mult rău decât bine

Creșterea salariului minim a accelerat în ultimii ani. Procentul mic al șomajului, combinat cu o
forță de muncă în scădere și cu lipsa unor calificări au condus la o piață a muncii tot mai
restrânsă și la creșteri ale salariului minim.

„După o creștere puternică în 2016, salariile au crescut și în 2017, influențate de o majorare cu

16% a salariului minim în februarie 2017 până la 1.450 de lei. Se preconizează că salariile vor
crește și în 2018, odată cu salariul minim net care s-a majorat în ianuarie cu 9%, în timp ce
salariul mediu în sectorul public s-a majorat cu 11,5%. Salariile în România rămân, totuși, mici
în comparație cu medie europeană, dar cu așteptări mari alimentate de o economie pe val”, se
mai arată în Raportul Comisiei Europene.

Cu toate acestea, mai avertizează oficialii europeni, creșterea salariilor în starea actuală nu este
una sustenabilă. Creșterea de 70% din sectorul public dintre trimestrul I al lui 2015 și trimestrul
al-III-lea al lui 2017 a depășit cu mult ritmul de creștere a salariilor din sectorul privat.

„Salariul minim a crescut cu 60% în termeni neți din 2015. Undeva la 30% dintre muncitori
câștigau salariul minim în 2017, ceea ce indică o distribuire neuniformă a distribuției salariale.
Creșterea puternică a salariilor va pune presiune pe competitivitate și inflație, dacă majorarea
productivității nu ține pasul cu cea salarială”, mai spun oficialii europeni.

Poziția FMI față de România

Pe de altă parte, avertismentele misiunii FMI în România se corelează foarte bine cu cifrele
prezentate în Raportul de țară publicat de Comisia Europeană. Potrivit reprezentanților FMI,
degeaba am avut cea mai mare creștere economică din UE, dacă aceasta nu este susținută și de
schimbări legislative eficiente.

„În primul rând, inflația ar putea crește și mai mult, cu posibile implicații sociale. O combinație
de reținere fiscală cu înăsprirea măsurilor monetare ar fi cea mai bună soluție… De asemenea,
dacă discutăm problemele de natură fiscală, un lucru care ne preocupă este reprezentat de
veniturile scăzute ca proporție din PIB. Acestea nu au ținut ritmul cu creșterea veniturilor, din
acest motiv trebuie să atacăm aceste probleme și trebuie să fie clar că este o sursă care ar
satisface nevoile de importanță mai mare”, a declarat Jaewoo Lee, șeful misiunii FMI în
România.

În plus, reprezentanții FMI au încurajat sistemul de justiție să lupte în continuare pentru că

eforturile acestuia în lupta anticorupție sunt apreciate la nivel mondial.

2. „Revoluția fiscală” a tăiat salariile a doi din zece angajați

în România.
Pentru ei, angajatorii nu au semnat noi contracte de muncă după transferul contribuțiilor sociale.

Așa că, de la începutul anului, au de plătit asigurări de pensii și de salarii mai mari, care se scad
din vechile salarii. În căutare de responsabili, ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, arată spre
firmele private.

Cum se vede, însă, în cifre oficiale revoluția fiscală, după trei luni?

Predicțiile patronatelor se confirmă. Peste 800.000 de angajați în mediul privat au salarii mai
mici decât anul trecut.

Datele transmise Europa FM de Ministeriul Muncii arată că, în primle trei luni ale anului, când
anagajatorii ar fi trebuit să treacă propriile cheltuieli cu CAS și CASS în dreptul angajaților, au
fost înscrise contracte noi doar pentru 80% dintre salariații din România.

Cum statul a fost obligat să transfere contribuțiile pentru cei 1 milion și 200.000 de bugetari,
păgubiți sunt angajații companiilor. O cauză, sugerează chiar Inspecția Muncii, ar fi aceea că
firmele au negociat cu angajații diverse tipuri de compensații până când ordonanța dată de
guvern ia o formă definitivă în Parlament.

Întrebat de jurnaliști dacă efectele revoluției fiscale a Guvernului Tudose mai pot fi atenuate prin
vreo modificare a legii, ministrul Finanțelor s-a eschivat.

În căutare de responsabili, Eugen Teodorovici arată spre patroni.

Diminuarea salariilor în privat nu este însă singurul efect negativ evident al revoluției fiscale.
Aceleași date ale Ministerului Muncii arată că 8% dintre cei câștigau salariul minim pe economie
nu au astăzi noi contracte. Majorarea de la 1450 de lei la 1900 de lei din ianuarie nu a putut fi
așadar suportată de toți angajatorii.

Anul trecut, lucrau pe salariul minim un milion dintre angajați, ceea ce înseamnă că peste 80.000
nu mai au astăzi contracte.

Modificările fiscale de anul trecut au început să-și arate colții. Fluturașii cu salarii mai mici i-au
găsit nepregătiți pe angajați, fie ei bugetari sau angajați din mediul privat. Și dacă pentru
lucrătorii la stat corecțiile ulterioare vor putea echilibra veniturile lunare, pentru cei care
muncesc în economia reală, lucrurile sunt mai complicate.

Mult anunțatele măriri salariale se dovedesc un balon de săpun. Lăudat în nenumărate rânduri
anul trecut de către șefii săi de partid pentru îndeplinirea obiectivelor din planul de guvernare,
fostul și actualul ministru al Muncii a zăpăcit toată populația muncitoare a țării. De la primării la
școli, de la sănătate la educație, toți au primit salarii mai mici pentru luna ianuarie.

Însă domeniul privat va fi cel mai afectat. Mulți angajatori nu au crescut salariile angajaților,
care s-au trezit astfel cu un venit mai mic. Milioane de oameni care muncesc în economia reală
vor fi mai săraci, iar promisiunile de facilități fiscale anunțate de Guvern se dovedesc doar praf
în ochii angajatorilor. Așa este sectorul IT, cel care are un aport de 6% din PIB, programatorilor
scăzându-le veniturile lunare cu 7%.

Ministrul Muncii lovește și fuge

Deși tocmai acele persoane care muncesc pe bani puțini s-au trezit cu salariile micșorate,
ministrul care a provocat toată nebunia îi sfidează în continuare. Lia Olguța Vasilescu neagă,
împotriva evidențelor, realitatea. „Sunt foarte multe categorii de bugetari cărora le-au crescut
salariile. Pe medie, a fost o creștere de 22,5%, fără transferul contribuțiilor, încă din 2017. La
care se mai adaugă un 4% pe net din 2018. Ce am spus noi? E clar că salariile mici trebuie să le
creștem, adică la aproximativ 60% din bugetari. Vom face asta etapizat, până în anul 2022. Klaus
Iohannis are salariul tăiat pe Legea salarizării. I s-a tăiat salariul cu 40%, da, și nu numai lui. Și
mie mi s-a tăiat salariul, pentru că salariile erau foarte mari“, susține ministrul Muncii.

Polițiști cu salarii mai mici

„8.000 de polițiști din zona executivă, adică criminaliști, judiciari, cei din posturile de poliție
rurală, cărora le vor scădea salariile nete în februarie cu o medie de 250-300 lei. Agenții
debutanți, câteva mii, până în 10.000, vor avea o creștere fabuloasă de 1,8%. Practic, creșterile
vor fi inexistente“, a declarat liderul sindical SNPPC, Dumitru Coarnă.
Angajați din educație vor veni cu bani de acasă

„O problemă extrem de importantă este legată de grilă. Suntem poziționați cu salarii de mizerie
în acest moment, 12.000 de angajați în învățământ care au fracțiuni de normă, conform Codului
fiscal, ar trebui să vină cu bani de acasă. Convenisem cu ministrul de Finanțe și cu cel al
Educației pentru personalul nedidactic, care curăță toalete, acei oameni care au salarii de 700 lei,
jumătate de normă, propusesem spor de 5%“, declară Simion Hăncescu, preşedinte FSLI.

Vor fi corecții în sectorul bugetar

„Piața muncii este împărțită în două. 900 de mii de bugetari și 5 milioane de salariați din
economia reală. Începând cu 1 ianuarie 2018, s-au aplicat concomitent două măsuri.
Reîncadrarea salariilor bugetare pe noua grilă, conform Legii 153/2017, și creșterea de către
angajatori a salariilor brute pentru proprii salariați egală cu contravaloarea contribuțiilor pe care
aceștia le plăteau, potrivit Ordonanței 79. Prin urmare, trebuiau încheiate acte adiționale pentru
majorarea venitului lunar cu 22,5%, ori chiar întocmirea unor noi contracte de muncă. Ce efecte
au produs cele două acte normative?

Pentru sectorul bugetar, noua grilă și-a propus reîncadrarea și reașezarea tuturor salariilor în plată
pentru toți angajații bugetari pentru că aceștia erau încadrați în baza Legii 284/2010. Noul act
normativ, respectiv Legea 153, și-a propus ca anumite vârfuri de salarii din sectorul bugetar să
fie tăiate. Motivul este faptul că existau erori în legea veche, prin care anumiți angajați, cu funcții
mai puțin importante, să aibă salarii mai mari decât președintele sau miniștrii. Noi am atras de
mai multe ori atenția asupra acestui lucru. Problemele au apărut din trei motive. Directori din
diverse instituții descentralizate, funcționari publici, consilieri sunt în jur de 3.000-5.000 de
persoane. Grilele de salarizare au niște erori de încadrare care astăzi se traduc prin discriminări.
Este cazul salariaților din Ministerul Justiției, personalul din instanțele de judecată, cum sunt
grefierii, numărul lor fiind de circa 2.000. Și în Ministerul Tineretului și Sporturilor, unde mai
lucrează alţi 2.000 de angajați în situații similare. Ierarhiile din Legea 153 au concepte eronate,
care nu mai țin cont de vechimea în muncă, de specializarea respectivă, de complexitatea muncii,
de experiență, prin urmare, ar trebui realizate corecții. De la apariția legii astă vară, Guvernul a
mai făcut două corecții în Sănătate și în Ministerul Agriculturii. Este deci posibil ca în perioada
următoare să se efectueze alte modificări ale legii. Cea de-a treia problemă a legii este
incapacitatea directorilor de resurse umane din cele câteva mii de ordonatori de credite care
trebuiau să refacă reîncadrarea pe noile grile de salarii. E posibil ca aceștia să nu fi interpretat
corect legea. Concluzia este următoarea: salariile directorilor nu se mai întorc, însă pentru ceilalți
angajați se pot face corecții“, ne-a explicat președintele BNS, Dumitru Costin.
Mediul privat, cel mai afectat de noile măsuri fiscale

„Potrivit OUG 79/2017, ar fi trebuit ca angajatorii să crească bruturile salariaților. Și aici este
vorba despre aproximativ 5 milioane de angajați din economia reală. Ministrul Muncii a anunțat
că la sfârșitul lunii ianuarie în Revisal s-au modificat doar 48% din contractele individuale de
muncă din România. Asta înseamnă că peste două milioane de salariați din economia reală nu au
beneficiat de această creștere artificială a venitului lunar brut. Pe cale de consecință, acum li se
aplică cotele de 25% CAS, 10% CASS și 10% impozitul pe venit. Adică 45% impozite la
salariile nemajorate. Nici despre cele 48% din contracte modificate nu avem informații că a fost
crescut brutul. E posibil ca majorările să fi fost în procente mai mici de 22,5%. Deci impactul
cumplit este asupra mediului economic concurențial. Este posibil ca angajatorii să nu modifice
contractele de muncă și să vină cu măsuri compensatorii, precum tichete cadou, abonamente de
sănătate etc.“, ne-a spus Dumitru Costin.

BNS va da în judecată Guvernul

Sindicatele sunt hotărâte să protesteze faţă de schimbările decise de Executiv, care au dus la
scăderea salariilor. „În cursul acestei săptămâni vom înainta prima acțiune în instanță împotriva
noilor măsuri fiscale luate de guvern“, a concluzionat Dumitru Costin, liderul Blocului Național
Sindical.

Parlamentarii fac excepție

În pofida faptului că salariile au scăzut, atât pentru angajații la stat, cât și pentru cei din mediul
privat, venitul lunar al deputaților a crescut. Indemnizația brută a unui deputat era în decembrie
13.050 lei, iar cea netă – de 9.135 lei. În ianuarie, cifrele arată stfel: indemnizația brută – 17.100
lei, iar cea netă – 9.993 lei.
 3. România fără angajaţi. Țara noastră este a treia în lume
în privința deficitului de personal
Ne-au plecat specialiștii din țară, iar firmele nu mai au pe cine să angajeze. La ușile companiilor
nu mai așteaptă nimeni cu CV-ul în mână. Șefii încearcă să pună la punct strategii prin care să îi
rețină pe angajați pe termen lung. Totul pentru ca afacerea lor să resimtă cât mai puțin criza de
forţă de muncă.
Șefii companiilor din România fac strategii ca să-şi păstreze angajaţii, îngrijoraţi de exodul
specialiştilor.

Facilități pe care, mai ales tinerii cu vârste între 18 și 34 de ani, le apreciază și le caută atunci
când își aleg job-ul.

Specialiștii în resurse umane spun că tendința este într-o continuă creștere în ultimii 4 ani, iar
salariul a ajuns să nu mai fie o componentă primordială în alegerea sau păstrarea unui loc de
muncă.

România este, la ora actuală, pe locul 3 în lume în ceea ce privește deficitul de personal, cu 72 de
procente. Pe locul doi se află Taiwan, cu 73 de procente, iar prima în clasament e Japonia, cu 89
de procente. Statistica arată că, la fiecare 9 minute, un specialist părăsește țara.

4. Stam prost si la cursuri de formare profesionala

Doar 8% dintre angajatii romani si greci au participat in 2016 la cursuri de pregatire
legate de activitatea lor profesionala, comparativ cu o medie de 31,9% la nivelul Uniunii
Europene.

In 2016, aproape o treime dintre angajatii din UE participau la cursuri de pregatire legate de
activitatea lor profesionala. Pregatirea include educatie vocationala non-formala, cursuri si
seminarii oficiale, care imbunatatesc competentele, cunostintele si calificarile din punct de
vedere profesional.

Cel mai mare grad de participare la cursuri de pregatire profesionala s-a inregistrat in 2016
in Olanda (61%), Suedia (59%) si Finlanda (58%), iar cel mai scazut in Grecia si Romania
(8% fiecare) si Italia (11%), arata datele publicate luni de Eurostat.

Participarea la cursuri de pregatire legate de activitatea lor profesionala tinde sa creasca odata cu
cresterea gradului de educatie.
Gradul de participare la cursuri de pregatire profesionala este mai ridicat in randul persoanelor cu
studii universitare (46%) decat pentru cei cu studii medii si primare (28%).

Cei care au un nivel mai scazut de educatie (mai putin de studii medii si primare) participa cel
mai putin (16%) la cursuri de pregatire legate de activitatea lor profesionala.

Din perspectiva varstei, participarea la cursuri de pregatire profesionala este mai ridicata in
randul angajatilor cu varste cuprinse intre 25-34 ani (36%) decat in cazul celor cu varste intre 19-
24 ani (32%) si 35-64 ani (31%).

In majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, procentul femeilor care participa la
cursuri de pregatire profesionala este mai ridicat decat in cazul barbatilor, cele mai mari
diferente fiind inregistrate in Lituania (44% dintre femei comparativ cu 31% dintre barbati),
Estonia (51% dintre femei comparativ cu 39% dintre barbati) si Letonia (39% dintre femei
comparativ cu 29% dintre barbati).

Cel mai intalnit motiv pentru neparticiparea la cursuri este lipsa timpului.

In 17 state, acesta este principalul motiv, cel mai ridicat procent fiind in Marea Britanie (98%),
Grecia (79%), Polonia si Slovenia (ambele cu 60%).

Lipsa interesului este principalul motiv in Letonia (32%), Austria (28%) si Spania (27%), in timp
ce angajatii din Estonia (49%), Franta (41%) si Germania (25%) sustin ca angajatorii nu le-au
oferit cursuri de pregatire profesionala.

5. Discriminarea angajatilor din Romania

România înregistrează un decalaj de 5% raportat la diferențele salariale medii între bărbați și
femei, adică mult sub pragul înregistrat la nivel european, arată o analiză a companiei Smartree,
unul dintre jucătorii din piața de externalizare a proceselor de HR. Pe de altă parte, bărbații sunt
în continuare mai des promovați decât femeile și, prin urmare, mai bine remunerați. Unul dintre
elementele discriminatorii în procesele de recrutare la nivel local este vârsta, fapt pentru care
procentul angajaților de peste 55 de ani este de doar 40%, spre deosebire de 55% la nivelul
Uniunii Europene.

La nivelul Uniunii Europene decalajul salarial mediu între femei și bărbați este de 16,3%, în
vreme ce în România acest procent se situează la doar 5%. „Constatăm că din ce în ce mai mulți
angajatori din România sunt obiectivi în ceea ce privește diferențele salariale, mizând pe
profesionalism și respectarea unor principii etice. Tendința este susținută în acest context și de
noua generație de angajați, care își negociază contractul de muncă după alte principii decât
predecesorii lor. Așadar, diferențele salariale tind să fie mai mici sau aproape inexistente în cazul
tinerilor de până în 35 de ani, precum și al celor nou intrați în câmpul muncii”, a declarat Raluca
Peneș, HR Coordinator Smartree.

Pe de altă parte, conform analizei Smartree, România este una dintre puținele țări din UE în care
rata de angajare a femeilor a scăzut ușor începând cu anii 2000, stabilizându-se în jurul
procentului de 58%, comparativ cu procentul de 75% angajați bărbați, în creștere în ultimii 5 ani.
De asemenea, la nivelul Uniunii Europene s-a observat un decalaj redus al ratelor ocupării forței
de muncă dintre bărbați și femei, ce rezultă din creșterea numărului locurilor de muncă ocupate
de femei. Analiza realizată de Smartree se bazează pe datele oficiale publicate de Eurostat.

De asemenea, cu toate că în ultima vreme femeile sunt mult mai vizibile pe plan profesional, de
la mediul antreprenorial, până la top managementul marilor corporații, bărbații sunt în continuare
mai des promovați decât femeile și, prin urmare, mai bine remunerați. La nivelul statelor din
Uniunea Europeană, mai puțin de 6% dintre directorii generali executivi sunt femei. Unul dintre
domeniile în care femeile sunt cel mai puțin implicate în funcții de conducere, procentajul fiind
considerabil în favoarea bărbaților, este mediul politic.

Vârsta, criteriu de discriminare în procesul de recrutare

La nivel local, vârsta se află pe primele locuri în topul criteriilor de eliminare în procesul de
recrutare, procentul angajaților români de peste 55 de ani se menține la 40%, mult mai mic decât
media Uniunii Europene de 55%. Acest fapt demonstrează, în continuare, o reticență din partea
companiilor de a angaja persoane de vârsta a doua.

„Există încă angajatori subiectivi pe plan local, care includ în procesele de recrutare elemente
discriminatorii, cum ar fi vârsta, anumite grade de handicap, etnia și, eventual, în anumite părți
ale țării, naționalitatea. Astfel, unele companii resping din start candidații trecuți de o anumită
vârstă, fără a le acorda șansa de a stabili cel puțin un interviu. Pe de altă parte, anumite elemente,
precum orientarea sexuală sau rasa, nu sunt încă ținta discriminării pe piața muncii din România.
Estimările pe termen mediu și lung în ceea ce privește populația României, tot mai îmbătrânită și
în continuă scădere, vor determina companiile ce activează la nivel local să își îndrepte atenția și
către anumite categorii care în momentul de față sunt defavorizate”, menționează Raluca Peneș,
HR Coordinator Smartree.
 6. De ce trebuie sa tina cont angajatorii
Angajatorii din Romania trebuie sa fie atenti nu doar la salariile pe care le acorda
angajatilor, ci si la relatiile dintre acestia si sefii directi, releva un studiu prezentat,
miercuri, de o companie de gestioare a resurselor umane, privind principalele motive
pentru care angajatii romani decid sa paraseasca firmele.

Potrivit studiului facut de firma Smartree, topul motivelor pentru care angajatii romani pleaca din
firma este urmatorul:

1. Salariul. Cei mai multi angajatii care isi dau demisia considera ca salariul nu reflecta volumul
de munca, experienta sau postul ocupat.

2. Seful direct. Practic, relatia cu superiorul ajunge deseori la un nivel de nemultumire care ii
impiedica pe foarte multi angajati sa lucreze in continuare. Supraaglomerarea cu sarcini zilnice,
pretentii nerealiste, lipsa feedback-ului in timp util - toate tin de relatia angajatilor cu seful direct,
care nu este una ideala in Romania - sustine Smartree.

3. Distanta pana la job. Distanta pana la birou a inceput sa conteze foarte mult in Romania, pe
masura ce noile generatii de angajati pun accent tot mai mult pe echilibrul dintre viata
profesionala si viata personala. Cand firmele isi muta sediile sau cand angajatii se muta cu
locuinta intr-o zona mai indepartata de 45 de minute de birou, foarte multi considera ca timpul
pierdut pe drum nu merita.

4. Mediul si politica organizationala. Lipsa procedurilor interne sau, dimpotriva, prea multe
proceduri care intarzie proiectele - acestea sunt motive pentru care angajatii parasesc firmele.

5. Lipsa perspectivelor de dezvoltare. Angajatii care vor sa faca performanta profesionala se

simt adesea ingraditi de politicile organizationale ale firmei si de un orizont limitat de dezvoltare
- releva studiu Smartree.