COLECŢIA POET.

ILOR ROMÎNI

POESII ALE SCRllTOR[LOR

DIN EPOCA UNIRII
DEPĂRĂ'j'TANU, N. T. Of:lĂŞANU,
A.
M. ZA~IFIRJ~ SCU, N. NICOLEA NU. G II.
MELlDON, GIlEOnlH1E f:irON , NICOLAE Is-
'rnAn, .G. 1'ĂTJTI J, D. D ĂSr.Ă LJ,Sr.U, IOAN
A. LĂPEDATU.

vĂLENII-DE-MUNTE
l' I P O G 1\ API A ; NEA M U L ROM Ă NES C.·
1 9 O 9.

www.dacoromanica.ro
 0-

,0
www.dacoromanica.ro
NP`

"P.

Ws.

www.dacoromanica.ro
 VOL ..41110 i
rerVf
PREFATA
Acest volum cuprinde pe poetii din epoca
(Mira fi din cei d'intaid ani dupd 1870.
Din Depdrapanu, autorul Dorurilor #i
amorecrilor", se vor mica multi al s'a dat atit
de putin; si mai mutt ca vestita Vara' la
card" nu se alla cuprinsd in volumul de rap.
Dupa cunoscutele versuri:
Locuinta mea de yard
E la tariff:
Acolo ed void sit mor,
Ca un future pe floare,
Beat de soare,
De parfum si de amor,
poettel, #i era un adevdrat poet, scieriflcind
insa peste mcisurci gu,stului romantic pari-
sian yi intrebuintind curent jargonul franc°,
rotnin , se pierde in banalitati fi non-sen-
suri. li trebuie ,iubirea timpului patriarhall ,
fiindata specified: sci cheme din coati.; afar"
pe ale soareltii copile, care pe semne atita
al"( de lucru, sa asculte cum murtnitra co-
pilite pi cop it sa vadd undtaarea grinelor
.intre maluri de stafina si d'ag id., ad as-

www.dacoromanica.ro
 1V

culte basmele-azurate si 'nstelate", scl mi-

roase odorile minunate, par fumate din
fruntea tai Teocritt sci descopere plaint
verde de zmaraldii" (dmeraude),
surioare cu Camila ha Virgil', ,umbrele ob-
scure', care 'n codru joacii 'ntr'un picior,
ielele care se lantci" amorezate, ba chin?*
mireasa noptii", in ie de argint, care se
aratei cintdretelor ,goata 'n nuptial".
$i tremurtnda virgind,
Ce suspimi.
In al umbrelor mister,
Zice-amiculul ce-I cere
Din stn mere...
Ce zice? Zice :
aUite luna sus pe cer ID
Se laic iarasi versurile de revolts socialci
inutitcl :
Moard tontil in palate
Imbracate cu covoare d'Ispahan.
Dar admiratia ar sec:idea, dacil s'ar atlaitgi
celelalte versurr ale strofei:
El ce them pietrele triste
Ametiste
$i ptirinte pe tiran !
sei lassm celelalte blesteinuri ale tina-
rului revolutionar, care-si fricea'stagiut Pa-
risian atuncl cind tatii tuptall pentru Unire

www.dacoromanica.ro
 V

si sa incheion en a treia strora ravorita a

publicului :

Mie dati-mi valea verde,

Code pierde
Omul negrele gIndirT ;
Unde -tT nit! de infamia
.,Si schivia
Auritelor zitiirl !

Acelasi riffs musical, unit infra ctt cotoare,

exotica on istorica, ¢i on idea poetics, am
crezut ca se Oa sn buccitile ce am reprodus.

N. T. Oralanu, cunoscutut satiric, mai cu-

rind pamiletist, une ori spiritual, adese on
veninos, nu se intilneste in aceastcl culegere
derit prin (lona 'meat); luate din carticica
Floricele de primitvark 1854. Altele din ale
WE, din peritna tut de lupta, se vor afla in
culegerea de poesil politice, care va urma
neva mat tarziti.
M. Zamfirescu s'a invrednicit de o fond
editie, in colectia Muller si de o biogratle cu
portret in Revista Noutt.
Limba ca si toriul exclud insa tea mai
mare parte din opera lui poeticd. el aerie
in jargonul lut Deparcitianu si, pe lingo
aeeasta, fondul poesiilor sale,intelegind prin
aeeasta tri icoana, epitetul, expresia, totui
a fara de versul musical, e de mat dese opt

www.dacoromanica.ro
 VI

nut. S'aii ales tree bucati in care licareste

poesie.

Nu sint aplecat a exagera pe N. Nicoleanu,

din care s'a dat de curind o ingrijita scars,
de d. Gh. Bogdan-Duica, in bibtioteca do cla-
sici a lifinervei.". .i acesta are o lira mo-
nocorda, at aril sunet nu e original f i
ajunge indata a nu fi fief. sinter. Acea re-
voltat a tinguire byroniand oboseste. Intro lot-
ca tile reproduse, una, ,Paserea (Weld", e Matti
din Revista contemporand., uncle poartd isca-
Mum N. N."

Na s'a dat pana acum o retiparire a poe-

siilor profesorutut Gh. Melidon, moat La
Roman acum vre-o doitazeci de ant. In seri-
sole tut e patriotism adevarat si adesea ener-
gic. La coroana jut Stefan -cel-Mare" a mat
fost data din noit in floarect daritrilor", IL
annul intaittlui escadron" se Oa in colon-
dant! jut Asachi pe anal 1848.

Din poesiile tut Gheorghe Sion, strinse do

eLitzsusi in volum, lq 1857, s'aft luat mat
matte. Aceasta nu se e.vplica prin innatfimea
poetica la care ar ajunge acest aerator, de
cele mat Mune orf. foarte prosaic, ci prin
partea din spiritul timpuluT care se pastreaza
in versurile Int din timpul straduintelor tetra
Unire.

www.dacoromanica.ro
 VII

Din Itfihtil", drama istoricii pe care N.

istratt o publicd la 'tug, in 1$50, e'ail ales
cloud' Waft; Lumina gi intunerecul" e dupa
Calendarul tui Asachi pe 1848.

Gh. Muth are, intr'o forma adesea negra-

maticala, interesante tablouri: de moravari
si note politice din aceiag vreme a Untrii.
Ntt lipsesc nici bucali lirice cit adevarat fry-
moose. Am ales, ei pentrit noutate, ce ni s'a
parte mai bun in cele doua volume ale tut :
Poesii" (lag, 1862) si ,Brindule romine,
poesii noun" (lag, 1868), precum gi dintr'o
tdtimit articied.

De la D. Driscitlesou, din Foceani, pe cure

Sion, pulin crulator cu prietenii, ni-I zu-
graveete ca pe ILIL jocular de call care scrie
gi versure din desperaro (Revista Carpatilor,
II, pp. 171 -8) 1, am mat o biota parte din
Zorile" (lag, 1854) 4i din ,Scrisori din
Tara Tintareasa gi poesii noun" fag, 1856).
Dascalescu e din scoala titi: Sion; a Ware stil
nuisitra, dar puterea-ipoetira dd cind ei
cind versuri gi rhiar buca(i intregi foarte
!minimise; varietatea inspiratiei lui merits
a fl fireuta in seams gi, in sfireit, gi prin el
se pcistreard in poesie spiritul unei epoce riitre
care privim cit admiratie si rectinoetinta.
Pe urmit a Post, la 1856, presedintele tribu-
nalulul Putna.
www.dacoromanica.ro
 VIII

Ant adaas &item din poeslite poettatti bra-

sovean Al. I. Lapedatu, at carti scris, intr'o
forma corecta si ingrijit a, e un ecoa at poester
tit Alecsandri, dar me numat atita. Cu pri-
uire lct imprejurarile de azi din Ardeal nu
se uor ceti tetra emotie imnurile Jai ccitre
ltbertate. Se ?nal: da o incercare de balada Qi
o foarte izbutita prelucrare a cintecului
popular (v. incercari in literatura, Brasov,
1874).

www.dacoromanica.ro
 fatief
rt

0 POESIE A Lill GII. CHIP

Ciitre musicantut Mee,.

Din Cetatea Bucuriel, din a Dundrif cImpie,

CintAtoare fllomela, Intro not astAzi sosestl,
ii,* In treacatu-t1 cel iute, to ni duct o melodie

Ce desteapta suvenire inimilor romanestI.

Te salut, brave maestru : a ta arta sestdmird;

Al tdd arc, a ta vioarA, at tad gullet simtitor,
lnspirate de naturii, ca a lul Apollon lira,
Ne incinta, ne rapesto si ne umple de amor.

In sublima-tt fantasia, auz Oltul cum suspinA,

Auz fluierul din munte, auz Dunarea mugind,
Romincuta cu o (loin& dorul sad cum si-lalina

Gh Chitu, cunoscut mat tirzid ca barbat

politic, a lasat, de rapt, o singura poesie, pe care,
necuprinztud-o in velum, o dam aici ca adaus.
www.dacoromanica.ro
 -2-
i Romiuul cu speranti din al site vis trosd-
[rind.
Ciotti dar, bravo maestro: In acordurile tale
Auz voacea Romania% auz ciatecele sale.
Viena, 19 Iunie 1853.

www.dacoromanica.ro
 POET! MUNTENI

www.dacoromanica.ro
A. DEPARATIANU

www.dacoromanica.ro
rotoptoi
WNW Mobtl

MAMA

Emu treT sarmanit: dol copil si-o mama,

§1 pine!... un augur codru lute° mahramrt.
Mama-1 frinse 'n dota si date pe rind
La fiestecare cite-o pArticea.
aMam'! atuncT copiil zisera plingind:
aTie ce -IT ramines R 4Vo 1s, raspunse ea.
1857, Mart 19.

www.dacoromanica.ro
\11; 04 4e /IP%
W41.: 41.4

Isuse, at mica, tu mielul lut Dumnezeu, tu,

[soars
De-amor, de caritate, de pace, de candoare,
Tu, bunule cuvint.
Atotdivina mutt, ce fact sit intloreasca,
in sufletele-umane virtutea Ingereasa,
cerul pe pAmInt.

,suss! bunutate suprema, 'n at tits nume.

Peri prin roc, priu flacarl, martir', atlta lume :
Atita singe-o Crist,
in numele tail regit si popil rOspindirO!...
§i, chid auto-da-fe, masacre, mune( peril*
Crestinul e tot trist I

Tot trist si plin de lacrimI, Isuse, ca 'nnainte ;

Ciicl monstril si tirauit, co vAd numaT morminte,
imoarte 'n visul lor,
Acel ce-aprind ritzbeiul si vrAjbile 'n cetate,
Acel ce-alerg pe strade strigind Fraternitate
Si 11.41 omor ;

www.dacoromanica.ro
 -5-
Aceia ce inruga, insulta. calomni,
Stamina Ceara 'n haos, crediota 'n eresie,
5i casele 'n mormint.
Ni yin In al tall nume, Isuse, na sfRie,
Ne muscit, ne despoaie, ne.omoara, ne proscrie,
in numele tad allot !
1859, Decembre.
R

www.dacoromanica.ro
6Ifv"Thji
*Jot
rir?t_14112
46.:4 6400"--11-',,

AY DIOS DE MI TIERRA

Pe-acolo unde riurl, prin apa for cea dulce

Si murmurul for magic, cu noaptea clad se
['ugh",
Te farmec, precum mama, copilul vrind sit
[culce,
Din cintec II (13 somnul si laptele din sin;
Pe-acolo, doamue mare, frumos unde pamintut
S'adornit de cunune, ca fetele de for!,
Si, vara, and prin selbe si camp! se plimba,
[vintul,
Edenice parfumurl tidied pan' la nor! ;
Pe-acolo, cum parfumul aura 'mbilistimester
Varsind la vechi junete, junetaI dind amor.
Pe-acolo pe mormintul stribunilor pluteste
Spiritul ce, din moarte silrind, e 'nvietor.
0! groapa lor, calcata de-fitltea talpl stupider
Emend suflet astfel de tare, ca prea ran
Din cal ce-i bears slut vase asa de mutt solider
tacit al nu se sparga supt dinsul... El slat
[marl l...
18i7, Septembre 20,'Paris.

www.dacoromanica.ro
 a

Sint capete profunde, din care cite-odata,

Ideia -Om risare; si lumea, 'nsetosatii,
S'adapd, multe veacurl, din unda el meieA;
Cu toate astea piere, cu timpul, se ruinA,
Cu va4ul el fragile, cu lumea de ea Oa;
0 singurA amine: /deia-Duntnezeti.

Sisteme, legl, credinto, guverne se tot schimbi ;

Si-aceasta se uumeste progres In noua limbl:

0 scat* ce se 'ntinde, de jos pang. la cer,

Cu mil de trepte sutra, distant' atit de lungl,
Cit trebuie la corpurl pe Bullets s'ajunga,
Cit trebuie la oameni, scApatl de roc, de fler,
De lantul care-I leagA, de spada ce-I ucide,
S'ajungA In regiunea cimpiilor splendide :
Toti bunt, eget( in Domnul, o turmi. si-un
[pastor !...

Acesta e progresul... poeticA minciunA,

Ce zice, clad furtuna popoarelor rAsuali,
aNainte-afla-vom soares. n'aflAm declt
[nor I

www.dacoromanica.ro
 -8-
Intensul nor, In fundul cuT gintele conftize.
Cu arma for In mind, cu vorba for pe buze,
Ca 'n fundul uneT urne s'agitii de destin.
AicT si norme, regulb si legT slut nule toate,
Prin a -I-. b fatalul a s'afli nu se poate !
Cicl mundul este haos incert. Di de-aci vin :
Durerile, angustla. discordiT sempiterne,
Turbirile 'ntre °amen% ca 'n lupiT din caverue,
litlzboiul totdeauna si pacea rare on !
De-aci, din inconstania ideil noastre vend,
Lipat& de-adevarul etern, care enranii
Din Domnul, niclodatit din bietib muritori!
1859.

www.dacoromanica.ro
 0111"..____01 1110..: -NO
rohmeA fit:\ WA'

QUASIMODO

El ce lumina pe ceruri.: soare,

El ce parfumd pe pamInt : floare,
El ce e 'n undl margaritar.
El ce sclipeste, aur, In muute.
El ce palpita, geniu, In frunte
El care arde, foc, pe altar,
El care 'n piatrA este sclnteie,
El, el, amorul, blonda femeie,
Cu par de aur, cu miff de-azur.
UitA de unde pleacd, si sere,
Nobil, din cea mai vil' animare,
Fulger din norul cel mai obscur !

www.dacoromanica.ro
 ,I.Krjej _.-

V11111,) Illr'S.A05

ROMANCE MU DOLOROSO
del
sitio y toma de Atha=

EL QUAL DEZIA EN ARAVIGO ASS1

tRomanfci loarte trista de la aseditil si cu
cerirea Alhamei, care zice in arabeige (tea
1.

Prin cetatea de Granada,

Madill rage se primbla,
De la poarta de Elvira,
La cea de Vivarrambla.
Ay de mi Alhama It

CAN 11 furs lul venite,

Ca s'a lUat Albania;
Cartile-arunca din mina,
Mesagerul omora.
Ay de mi Alhama

Se da jos dupa asina,

§i pe cal 1ncaleca,
Val mie, -Alhamal

www.dacoromanica.ro
 41

Si, prin Zacatin luind-o,

S'afla sus la Alhambra.
Ay de mi Alhama

Ajungind sus la Alhambra,

El Indata ordona
Ca din surlele de-arama.
Si din trImbite-a suns.
Ay de mi Alhamal

Tare tobele de lupta

to oral sal bat' alarms,
Ca s'auzil ton Morison,
Din Vega si Granada.
Ay de mi Alhama!

La apel ton Mailril, fuga,

Linga cruntul Marta da',
De icl unul, doT de colo,
Si-escadron mare formit.
Ay de mi Albania!

Un batrin Madr-atuncl zise,

Zise regain! Asa:
aPentru ce ne chemt, of rage?
Pentru ce chemarea ta ?s
Ay de mi Alhama

0! amid, am o 'invent.
Foarte trist' a.v'auunta:
CA crestinil, cu bravurA,
AzI ni-an luat Albania!
Ay de mi Alhama I
www.dacoromanica.ro
 - - 12

Vn biltrin Alfachi-atineea.
Barba lungit si-albd nee:
aBine tkev. zise (bun rege
cBun rege, bine ti-e a, M
Ay de mi Alhama!

ablaI omoar' Abenceragii,

cFloarea din Granada ta ;
010 aduoa veneticil,
cPribegitl din Cordovit.
Ay de mi Alhama.
Pentru a-ta meritl. rege.
cDubl' (Amid a purta;
cSit to pierzT to si regatul,
'SA se piarzi Granada!
Ay de rbi Alhama!

aEste lege ca sa plant

4Gine legea va calca:
cVa peri darn Granada.
aVeI peri si to cu ea !e.
Ay de mi Alhama I

1tegele-auzind acestea,
Foe din ocht it scApiira;
§i, cum Meant' de legi bine.
De legI mutt bine vorhia.
Ay de mi Alhama!

eNu shit legl a spune I icrurl

iCe pe regi pot supara:,

www.dacoromanica.ro
 13

Zise regele. i, tigru,

De minie sforaial
Ay de mi Alhama

11.

Olatire-Alfachi! Maiire-Alfachi!:
Celeu barba albit-nea!
Sa to prindem ne-a pus Riga,
Trist &a pierdut Alhama.
Ay de mi Alhamal

Capul a-k1 taia pune,

in vileag pe Alhambra,
Spre pedeapsa, si oricare,
VizIndu-1, a tremura!
Ay de mi Alhamal

aC.avaleri, bunt oameni, sputietT,.

Spunetl regelul ava:
Ca nu shit dater 'alnico.
Regelut de Granada.
Ay de mi Alhama!

/anima mea singereaza

Ca pierduram Alhama ;
Caei, de-zI pierde, Riga tiara;
Mat mull pierd ace! din ea 1
Ay de mi Alhama I

Pierdu uuul rasa, stare,

Altu-amorul. faima sa;

www.dacoromanica.ro
 - 14 -
rierdu mama copilattl.
Sotul soata ce labia!
Ay de mi Albania!

Ed pierduid WA, donzehl,

Floarea 'ntregel Granada,
§i-un marches de Cadiz are
Azi pe &meta Ftima,
Ay de mi Alhama!

S'o rilscumpar, dad o suta

De dubloni, si as maI da,
Dar marches de Cadiz bath!
In nimic nu vre' a-I stima.
Ay de mi Alhama I

Tot raspunsu-I e ea fl-mea,

Mindra Madra Ftimii,
Crestinat' acum se eltiami:
Donna Maria de- Alhama!
Ay de mi Alhama!,
Astea zicInd Madru-Alfachi,
Glzil capul II Ma,
§i-I urea sus pe Alhambra,
Precum regale voiii.
Ay de mi Alhama I

De-o pierzare-ala de mare,

Oameni si copil plingead,
Plingeail doamnele val l toate,
Cite 'n Granada s'alla'l
Ay de mi Alhama!

www.dacoromanica.ro
 - 15 -
La ferestre, 'a ttrg, pe strado.
Doliu negru..., si plingea,
Ca femeile mobarhul,
Cad un mare om pierdea!
Ay de mi Alhama!
1858, Novembre.

www.dacoromanica.ro
rohme &Wile A'
Yer110" SJ 01116, fa?:

*
* *

Und Cesar, ist chel mare, Intra triumMtor :

atixores claudites strigad soldati 'n cor-
De fric' atunc!, tremInde, sArmanele matroane,
Cu pig 'nchidead bine, ferestre, us!, obloaue,
'Dead, fugiad din fata erouluT roman,
Ca clostile gonite de-un tiled pe maidan.

aSotiile vA 'nchidetl) ,
strigad eI, de si ele
Erad pe-atuncT Inchise, ascunse supt perdele,
Retrase 'n ginecee, pAzite de eunucT.

0 timp 1 vre-un chel ca Cesar sA nu ni ma!

[aducT;
CAcT astazi, cit sä zbiere ordiile-I horide :
Sotiile vd 'nehideth, 01 n'am putea-a le
'nchide 1
1857.

' fncludet1 ferneile.

www.dacoromanica.ro
 04 4p 0j41AfeS
ailo

*
* *

Pe jos, in niste pale, cu corpul ghemuit,

Plingea duioasa mama, si 'a brate-I copilasul
Donnie, Cu buza-T rosy pe sinul vestejit:
Plingea, plingea duioasa maicuta ; eScl lacasul
El, biet, de saracie, facea sa to 'nflorl :
Pe zid trl umezeala curgea de-alungu 'n undo,
Precum pe fata curge murindulul sudori;
ii razele de snare, ce -abia putead patruade,
in est& casa plind de foame si de ger,
Sarmanilor tat, Doamne, paread ca vor s'arate
Privirea to tintita spre dinsii d la cer.
Plingead, si 'n abundenta din pleopele 'nue-
[cate,
Ca ploaia furtunoasa ce cade peste crin,
Cazur' atitea tacriml pe fiuntea de zapada
Copilulul din poala-T, ca somnul lul senin
Stricara, si-o gurita deschise de grenada,
Isusul maiculitel 1 si ochil lul de-azur,
Cereste fort, din ploaia de lacriml, tnflorira;
Intensul frig atuncea, si umbra d'imprejur,
Si foamea, si durerea, plingerea, perira :
Copil tl zicea mama , sarmanul mititel,
Rizind... 5i, mairulita, ridea si ea cu el I

www.dacoromanica.ro
 *

Copill de eta datl astfel, tali fuga pe poian3?

Aceia ce &opt flutur luaVI, este o pant,
Gn fulg rApit din cuibul porumbilor, de vtut
De ce-I gonitl? 18044 departe de pilmtut,
St zboare, si se primble; uu flutur si el tie,
Clt vIntul ee-I tit& aripl, mat sun& pe eimpie!
1858, April 2, Paris.

www.dacoromanica.ro
Me-re
%VC\ fireJ

CIIIBUL

Cuibul cald si vesel, cit timp puisorul

Fuse fAra aripl ; cind Ist WEI zborul,
Mare, ca sA 'uncut° 'n scare si'n azur;
eZboaras, zise cuibul rece si obscur,
i, trist de 'ntristarea terilor lAsate,
§i plingtud de pllusul mamelor uitate.
cZboarit I pan' la cerurl, pan' la Dumne-
[zed,
Dar spune-T, oI spune-T, ea to -am crescut
toil 11.
1860, August 4.

www.dacoromanica.ro
 r114-1hzet--

CALDURA DIN AUGUST 1860)

DED1CATX ***
fa 1st timp de libertate,
Si eolitute,
De mitre, de dreptate,
i traternitate,
insusl Dumnezea din cer,
Nu mat e boier,
Ci cu tot! stIntif egal,
Ultra-liberal.
De mult ce e popular,
S'a facut brutal.;
0, din ceru-I arzator
FacInduil cuptor,
A btgat In el o pita
De pine dospitd;
Cnil zic c1 e prescura,
Altil, MI de gurd,
Zic ea e, si intaresc,
Brut de'l muscalesc;
CeI mai multi (sa -i bate sfintul)
Zic ca e pdmIntul,
Ce mi-1 coace la vilvoare,
Dedi mal lute mare,

www.dacoromanica.ro
 - 21 -
Mat curInd sa poar apo
Ca si pe la no ,
SA strige celor c(.. tree :
aAidi sibeac ecmec
in cale. 140. August I

www.dacoromanica.ro
r 1106?".:140
rietelZetA figIIVATA

*
* *

FatA mare, na paftale,

ePentru florile matale,
Na panglice ci cerceT,
Pe-al matale gldocel,
Adu-t1 mina cu inele,
uSA ti-o implu de rubiele ID

dila! boierulel paftale

DA cocoaneT dumitale,
§i de galbeni, dacrt vreT,
fmple mina dumneael;
Cad pe-aicea fata mare
N'are floare de vinzare !)

www.dacoromanica.ro
 ilt-LIKOJ ra Ameltas
SIFOilk:_' !WAIN

FETELE
Vesely, cu rochii albe, e'a' for sufleto de dalbe,
Fete le sAria0 prin selbrt si cu drag be siruta
barbs peste picioruse si copacit peste salbe :
Fete le sariaa prin sihiA si cu mierlele cinta'.

De la cer viind Amorul,

LAO feteiT lAsA zborul

Fete le cu buza 'n flacArl si cu stnu-atunci aprins,

Cu rosata pe figurA si 'n privire cu langoare,
Cu guritele deschise si cu smut for doscins,
Fete le ziceart: ttNe-apriudemp. La Awl* ce-
ireaa recoare 1

Ile la cer viind Amorul,

Pe morminte-sT Wart zborul ;

i copilele 'nglietate, din mormintu-li zicea' :

alsTi-este frigp, si-Amorul inirol moarte numaT In-
lealzia!
18 38, April, Paris.

www.dacoromanica.ro
 31D Z:11,, -LDIaCriDA
YeZWVI '32J-EIC:049

;SUS IN TEMPLII

Libanul dete cedril, Olirul dete aur,

Sidonul, Tiru-Egiptul golie al for tesaur.
De tot ce-avea mal mare, mal nobil si ma! rar
La facerea acestul gigantic sanctuar.

3n templu-acela mintea si forta omeueasca

Voise 'n pietatea-T profunda s3 unease.
Pe cerurt cu pan:data, pe urn_ cu Dumnezeit :
Atuncl era usure ce este-acuma greit.
Frumoasa Palestina pusese ca s'ardice
Acel gigantic templu Jul Savaot se zice,
MaT patruzecl si sese de anT : t'extasitt,
Era o fericire cereasca a vedea
Granitu-T, acest rege al stincif, cum adoara
Pe marmura let albs, a munVlor fecioara,
Ivoriul alb cu uegrul ebeu cum se 'nfratesc,
Si 'n foe unul cu altul cu grata se 'mpletesc,
Porlire, ametiste, opale si agate,
Cum rid In miT de forme de geniu inventate,
Columnele si grosiT pilastri cum s'ardica,
Maretl, .cu fruntea 'nualta, ca si arta anti*
www.dacoromanica.ro
 25--
§"i boltele profuude pe stilpil aliterl,
Cum rid ca niste cerurl pe niste pal:uteri.
$i ziva blonde 'n templu, din vastele arcade,
Cum cede strAlucitti ca apa din cascade,
kelt si cel maT negru, mat sumbru si mai
[blem 2
$1 eel mai candid suflet era 'n lerusalem,
iu mijlocul acestor torente de splendoare,
Vedea pe Insult Domnul incuujurat de soare.
Aci, in locul eel mai sfintit In Israel,
Veni 'n ziu' aceia Isus, blind ca uu miel,
$1, ochil lul In templu primblind, v:Izu 'n
[lumina,
is raze, in splendoare, in gloria divine,
In mijlocul acelor columne de porfir,
Cu iedera pe ele, de our de Ofir,
in fat' acelul rosu granit care adoarit
Pe marmura mai albil decit alba fecioara.
Ascunsal dupe poarta de cedru ci sandal,
La fecioril, MamoneT si pupil lul Baal;
in locul rugiiciunil si-al gratiel divine,
Ce sufletele triste le face-a senine,
Aci, uncle se pleace genunchiul en fervoare,
Si ochiT versa lacrami, si fruntile sudoare,
§i-amorul inefabil, profund, dint, resplendent,
Pe om, ca curcubeul pe -uu car de Orient,
Aurete 4, ilumink colord, transfigure,
In text: eclatanta.
I 1110me. palid.
8 In text : !dill.
4 In text: redorii.
www.dacoromanica.ro
 26

Aseaza aureola pe fruntea cea obscure,

Pe mic II face mare, pe mare-1 face mic,
Orfanulul di& tats, strainulul, amic;
fn locul uncle blonde., suave, link' pace,
Din umbrele terestre cereste raze fare,
i valurile lumit si viforul uman,
Ce 'nneac' atitea inimi, pe negrul Ocean,
Asa de mutt aline, pe suflete s'ardice,
ca eel maT miserabil se simte-atunci ferice ;
In locul cel mai august, maT stint, mat venerat,
De trig orT stint, ca Domnul, intr'insul invocat,
Yn templul tut lehova o profanatutne!
Pe piatra node numal genunchele se pune,
Isus gasi tarabe cu our si argint,
§i 'n juru-li pe-aceia ce 'nseala, turd, mint,
GAsi usprieril, samsarii, publicanil,
PungasiT, tralicantil, Wand', sarlatanil,
Pe -acel ceiT vind onoarea si sufletul pe beta,
Pe eel mai miserabill, mai raj, mai viii Jidaul,
Stramosit color de-astazi ce n'aa, in sin cu
(frigid,
DecIt un zea: argintul ; decit un cult: cistigul.
viermil in cadavre si molii in vesmiut,
Din tail, din altare, din cerurl, din pamint,
Infamil, totdeauna gasind ceva sii roaza,
La toate-alearga, 'n lume nimic li face groaza:
Cind este vorba 'n punga al pule o para,
El n'aii rusine Insist tirani -a -sT adora!
C'o mina li leafs bad!, cu alta IT tarniie;
Supt Cesart Palestina, oricit ar vrea, ramlie,
Oricit strainul calce, cu cai 'mparatesti,
Pamintul stint, amine, morminte parintesti,

www.dacoromanica.ro
 - 27 -
.lidanuluT ce-T pasa! Destul jugul sa lie
De aur, ca in toata viata lul sa-1 tie
§i, lucru incredibil, afar' de cirezart,
Afar' d'erghelegiil cu unghiile marl,
Afar' de schimbatoril de banl, a caror IiinbA
Deodata cu schimbarea, merea se tot pre-
[schimbA,
In templul luT lehova Isus gasi si bol,
§i taurl, si columbe de vindere, si ol.
De vindere asemenl: pe-atuncea, numal care
ludea putea RA vinza mat mutt, era maT mare..

Acestea gal 'n temp lu Isus, blind ca un inlet r

Conruptia intrase de mutt in Israel.
Atunci Isus, Cuvintul lul Dumneza, el, mielul,.
El, gratia, el, bunul pastor, amorul, zelul,
Candoarea, castitatea, el, binele suprem,
El, alai unul simplu teslar din Betleem,
intra 'n minie. Spalma impluse totT Jidanil,
,Si, mesele cu banit dind jos, pe sarlatanii,
Iudeil, pe samsaril lul Israel, pe totT,
Gonind afar' din Templu cu biciul, ca pe hotT,.
Zicea Isus, s'auzi ludeia oprimata,
ludeia cucerita, vinduta, inselata :
aNu facet!, miserabill levitl si carturarl,
A tatAlul mica casA, caverns de tilharT !v.

www.dacoromanica.ro
 %MAW
teilgni
FRINCII MERG IN SIRIA

Dinaltele moscheie, ce pare ca painintul,

Le-azvirle ca pe taste sagete catre cer,
DervisT cu turban verde pe cap si c a vesmintul
Tot verde, cea mat sfInta coloare, kip I, zbier,
Se 'ngltuie, se Yalta si bratele-s1 ardica.
$1 capetele -si misca, si striga: all-A lab !
aCrestiniT! infidelif de FrIneT, cari n'au frica.
De nimenT, nicT de tine. Allah, via a calca
Pamintul tail de aur, de scare si de vial,
Pamintul tail cu cipri si cedri de Lilian.

Si 'a elmpT Arahul ager, parlit si ars la lata,

De-arsita tropical[, armat de iatagan,
Se Infasura 'n burnuzul lul alb pan' la picioare.
5i, vInt, ca o fantasma, s'arunc1 pe-armasar.
Deliul, turcomanul, dervisul care moare
La Meca 'a rogaciuue, si zi si noapte afar'.
Agalele, ueicul'istam si ulemale,
TotT eitl n'atinge cameo de pore si nil bee yin,
Se spala, se maT spall, si to gatit , de cale,
lead armele si pleaca. strigInd : aghiaur,
[crest n .

www.dacoromanica.ro
 - 29 -
Femei, batiinl, pruncT, rani pagm, Cerule
[saute:,
Nimic un crut.1 'n marea-T turb ire: e destul,
Crestin s.i fie..., nioarte la toil [Ark crutare,
De singe niclodatil pAi,tuul a sltul I
Copii 'nflptl In sabiT mamele scaldate
in singe shit ce place mat malt lui Mehemet.
El Instr:I zice: aMearte la infidell I). 0t
[State
Crestine I 01 Earoml. re sprijinT pe Profet!

www.dacoromanica.ro
N. T. ORASANU

www.dacoromanica.ro
01111.keel0 7700
16..4

PE MORMiNTIIL MIE0

Muritor plin de truffle,

Tu, care calci peste mine,
Nu trece cu-asa mindrie,
Carl a ea am Post ea tine,
Dar acum sint un pamint.

Am simtit ea ca tine
Veselie si 'ntristare,
Dar veil acum -4 to bine,
Ca ortce se naste, moare,
Ca-I pentru to'l un mormint.

www.dacoromanica.ro
 CRIST DINA CINA

!sus, spalind cu api picioarele parade.

Discipolulub care voia de mutt a-I viude,
isl stringe-aleasa ceata, o chiama lingo sine.
Apostoli 'n Ulcer° cu toti 'n preajma-I vine,
Si Crist, cu voacea-I dulce, ti da Ineo povata.
Si ce sa fact( 'n lume acuma iT Invata ;
Mel azl el se desparte de totl din asta lume,
Si merge iar la Tatal, in dreapta a se pune.
mieIn, Ii zice, avedetl, ziva soseste,
do care Domnul vostru pe voT va parasete ;
cAca voieste Tatal, ce-aicea ma trimite
a0 I face -se acuma vointele luT stinte I
(Amin! amin, zic voua, asa e scris In cer,
aCact mine, pentru lume, eii trebuie sa pier;
aSi vol, amid ce astazI atita ma iubitT,
aCu toti tt asta noapte, cu tots ma parasitl!
-- 4i chiar ea ?a, zice Petru... a0 I Doamne, to
[silt bine
aCa niciodata 'a lume ea n'am fugit de tine I
eTe veT lepada, Petre I 0 ! Doamne nu se
[poate !
ere veT lepada Petre, de trel orI 'n asta
[noapte;
aNu credetf ca, ca mortil, en intro in mormlat

www.dacoromanica.ro
 - - 35

qin tot timpul si locul, ea tot intre vol slot.

aPuterea cea divina In tot locul domneste,
a"i ochiul Providentet tot globul II privesfe!
ablergetT dar In unire, vu raspinditi In lume,
4§i botezat! popoare In sacru al mien nume ;
-Witt tart totT to credinta, si propagatl drep-
[tatea,
Popoarelor cazute promitetT libertatea;
ablonarhilor puternicl, ee tine supt picioare
aCetatile vestite si sute de popoare,
aLi aratatt ca 'n lume stilt toate nebunie,
aCA singura virtutea trAieste si e vie;
aDe fapte-T flecare In cerurl va raspunde,
aLi Dumnezed nimica nu poate a s'ascunde.
aftlergetT printre popoare, dreptatea propagatl,
aCredint' adevarata la totT o arAtatl.
4Ed plec, mA due nainte, nu stab, nu ma 'n-
[doiese :
aPrin singele mien astazT pe om it mintuiesc.n

Apostoli 'n mthuire ramla, si Crist se duce,

dim doua zi Evreil I-an pironit pe cruce.

www.dacoromanica.ro
 M. ZAMFIRESCU

www.dacoromanica.ro
 Nog% 1.11,
11/4%. 114

CERgTORIIL

(ere Oaf si traV ce sinteti, uit4-va la mine ;

eNu treceti pe batrInul sarac sI rugator I
aCacT slat strain in lume, traiese ntuna'n sus-
[pine;
aSint orb, Mrii putere, zinc care vine,
aN'am unde sa-mi plec capul. DatT, dat1 la
[cersetorI

,.Ea m'am nascut in lume in zile lungT, amare ;

aPariutiT mkt! murira strains ci plinga'torT,
aLasiudu-ma pe'drumurT, si fara de mincare,
eSi fairs de vedere, cersind in gura mare
aDe astazT pina mine, crestini InduratorT I

(01 fie-va 'ndurare, si faceti-ml si mie

a0 parte dintr'o pine; nu ma lasacT sa mor
aDe foame 'n fata voastra I Si datTi si sa va fie
aPentru parintil vostri si-a voastra avutie ;
aDe unde dat,T sa creasca. Dati, datT la cer-
[setor !

aSint gol, si vintul bate, si noaptea 'nuainteaza;

dEa mi-am pierdut cararea, si vintul cu fort
ainneaca a mea voace ; puterea-mi inceteaza.

www.dacoromanica.ro
 40

a0 credeti-ml ci mie, si cerul sa vu creazi

aLa pasurile voastre, crestini induratarl!

aDati, &IV! sa va dea cerul vfata si putere,

aSi amta zi de mine sa fie de-ajutor!
aSa va 'ndulceasca traiul si oricare durere,
aSa n'ajunget1 ca mine, s'avetT once vets cere
aPentru copiii vostri. DatT, datt In cersetor;

a01 datl, si rugaciunea si lacrimile mete

cSa fie ascultate in cer de mil de oil!
aCacl pentru mine 'a lume si noplile cu stele,
01 zilele cu soare sint negre, si In ele .
allia ratacesc pe cale, crestini induratori!

aDatT, dati farimatura ce cade de hr masa

eLa cel ce-abia, mai poate sa spuie at 'au dor;
aSi nu va 'ntoarceti capul, si dati-ml ce va
Oa.
aAcum inima voastril, eaci n'ain nisi put nicl
[cash
aNimic, nimic in lume. Dati, dati la cerse-
[tor !)
*

Asa plingea 'ale° seam de iarna vi,coloasa

tin orb cu mina 'ntin.-1, cerind la trecdtori,
Si, ratacind, cazuse pe calea-i dureroa"a,
Soptind in agonies aCrestini induraforl!).

www.dacoromanica.ro
 - 41
i mutt dupit aceia, pe clad to I ungi festine
Se 'nveseliad avutil cu cinturi ti amor,
O mUrmurA de vinturi c'un eco de suspine
Pdrea ca tot repetA : tqa datl la cersetors.

www.dacoromanica.ro
WIIM. 464 le kie431I
.01110V110

0 NOAPTE PE LAC

Al zileT mare(. rego In manta -! purpuroa.1

De mult se 'nye lise, perise dupe car ;
'n locul lul a noptil amanta amoroasa
C'un pas de tot a lane pasia sus spre eter.
Tacere absoluta! Natura linistita
Represinta sublimu-1 cu magice color!;
Asa la o verging, a lone adormita,
Vedem cu transport ire plapfndele-I comol.

Colb, pe cele malurl, a rose! favorita

Moduli prin gradine un cintec linistit,
0 barca 'ncet pluteste pe undo. adormita,
Se leagana treminda ca steaua 'n infinit.
In ea o copilita plapinda, gratioasa,
§i pe-al el sin un june cu capul sta plecat ;
Asa in primavara o rosy atnoroasa
Apleac'a sa foita pe crinul aromat.
Soptirile-amoroase se sting in dulcT suspine,
Ce cu o aurela se leagana zburind;
Tar palida amanta a noptilor senine
Se pare-a fi geloasa, si trace surizind.

www.dacoromanica.ro
 - 43 -
ncet plute.?te barca, facet unda despica;
Plapinde 'ncretiture formeaza repetat;
Copila 'ncintAtoare a el voace ridicu
ai 'ntonii acest cintec din sutlet inspirat.

11.

01 timp al tineretel, ghirland:i aurita,

Tesuta cu deliciu, tesuta cu amor !
A! cit este de dulce o oarA fericilA
Ce ni trimitI In viatA, o limp Incintator!

Aid, in lumea noastra, viata-1 o durere,

Durere Impletita cu suferintl si chin:
Amorul chid Intinde o cup de placere
Atunce Inceteaza, an stinge-orice suspin.

Durerea, pe de-o parte, m'apasil cu turbare;

Amorul, pe de alta, se joacA cu-aniT miel;
Asa soarele arde, palete-o biata 'there,
Dar roue diminetil cu drag suride el.

cA! zboara de la mine, durere 'nveninatA 1.

Pe aripa-t1 sinistra tu du si chinul mien;
Amorul imi Intinde o cups parfumatA,
L'a cAreia presenti se stinge rAul tan.

Cind asta earl dulce s'o nimici ca tine,

Atunce cind amoral cu Musa va zbura,
Atunce, o durere, tu vino iar la mine ;
Cad to e7tI posesorul, iar en shit sclava ta_

www.dacoromanica.ro
 -- 44 -
4A I deait in vlata durerea se qtriveste
De-un ce mult mai ferice si mal Incintator.
E numal de minutul de-amor ce it! zimbeste
De calda sirutare a dulcelut amor.
Aice a el voace sublimil 'nclutatoare
Se stinge in suspine, tesute de amor.
ApoT, c'un salt al bareet si cu o carutare.
tEl partisirradatti cel lac inclutato*.

www.dacoromanica.ro
retm,to fiettegreeliOS
rat -Note ate-\"2 *A

PLINSUL NOPTII

Cind pe cerurT Luna trece ginditoare

§i suride dulce fragedelor fort,
Printre vechi mormiute s'aude-o plinsoare
Trista, abatuta, plina de floe( I

E un clot de doliu ce se repeteste

Cum 'Isere Luna, pan' apune 'n zed,
Cu al frunzel freamat, care-1 insoteste
Si c'o suspinare plina de ilorl I

Este o nebuna care 'n noptl senine

Vine Iing'o piatra si depune fort,
Candela aprinde, si-ale el suspine
Las'o 'ntiparire plina de fort!
E in haine albe, ci, de dor pierduta,
Ea ist desgoleste sinul in plinsorT;
Buzele-I palite nencetat saruta
Piatra mormintala plina de fort!
Trista el durere niment nu cuteaza
S'o aline. Noaptea, orIce calatorl
Tree pe linga dinsa si se departeaza
Cu a suspinare plina de fort !
www.dacoromanica.ro
 - 46 -
and, In noptl tacute, Luna ginditoare
Trece si suede fragedelor (tort,
Printre yacht morminte a'aude-o plingoare
Trista, abatuta, plina de florl.
1470.

www.dacoromanica.ro
 N. NICOLEANU

www.dacoromanica.ro
 Ye*Woivi rOftraWbvi
ficte-Iree* AM,* a

PASEREA FIDELA

aCuibul tad it bate, biata pasarica,

Crivatul ce 'n selbe frunzele ridica
De pe la stejarl.
Cap adapos ire? Val I viscolul lipd,
Cerul e ea plumbul, si pe neagra ripa
TroieniT sint marl.

Unde-tf vet a=cunde hripa 'nghetata?

Ramura 'nnegrita de turtl a 'ncarcatal
Cum o su traiesti?
S'a dus rindunica si barza, cad brand
Nu Ii mat da cimpul; dar tu, o siirmana,
De ce nu pornestl?...,
sMerl Tara numar, berze, rindurele
Para.ese dumbrava twit Tara jele
Data Ware fol!
Dar ca rindurica ell nu fug din tarn
Cind viscolul tipa, chid viata-T amara,
Cind dad de nevol.

Berze egoists nu still ce_-1 iubirea.

Au in cringul nostru, mine plec aiurea
Flea esita,

www.dacoromanica.ro
 - 50 -
Soare si verdeata, dumbravI Inverzite,
Ape cu murmure, lauurl aurite
NumaT dc-ar aria.

La not codru-1 negru, prin vat sufla vintul.

Sclipesc de ger stele pe cer, si pamintul
Ofteaza cu grew,
Dar craca uscata de vifor Witt&
Mi-a leganat cuibul dud era 'nverzita,
ySi n'o mat uit ea 1...

www.dacoromanica.ro
row.--721.4"
Yeitrzobli res-11.4.-/

IN CARNAVAL

Peste tot luminl si focurl, serbittori, rIsurT

[glume;
Peste tot femel si oatmeal, In fantastice costume
Stravestiti, se veselesc;
Timinul gred, noaptea-I profunda, e ttrzid, dar
[ce li pawl,
Chid bahanta se descinge si cind cupa e pe
'masa,
Cine mor, cine traiesc?

Musica clntA, rasuml; capetele se riffled;

Dantul, animat de Bacchus, ca o Furie antic&
Se desteaptA arzAtor ;
§i, pe clod nimfa s'azvirle supt a lampelor lu-
[cire,
Satirul iese din umbrA si c'o Tacoma privire,
FActnd semn tont cumetre, simte 'a vine un
[flor I

Imprejurul unei mese, pall, aprinsT, in nesu-

[flare
Stag bAtenT, bArbatl si tinerT invocInd cu 'n-
[florare

www.dacoromanica.ro
 52 -
Uri -destin cumplit, amar ;
'ntre ri,uri si blestiie, cind norocul se
[fixeaza,
Corifeul se ridica, Arlechin se departeaza,
Scotoc.nd pe nesimtite fundul unul buzunar.

insa mai presus de patimi si de-a luptelor

[strigare,
Mai pre us de voci pierdute si de 'ntirziert
[amare,
Se innalta, predomnesc
Zgomotul donor, tutnultul soaptelor mistcnoase,
Resultind din framintarea femeilor curwase,
Co s'arata si privesc.

Una, studiind efectul unel pose meditate,

Afecteaza modestia inocentel nepatate,
Supt un aier virginal;
Cind in pieptu -1 de Sirens zac, fierbind cu 'n-
[florare,
Pasiuul, donut! ascunse, mutt, cu Inuit mai
[arzatoare
Decit seta lul Tenth!.

Alta, consultind ogliuda, de triumf se 'neve-

Idinteaza :
Diamantul printre umbra, ca un soare, lumi-
[neaza
Sinu-i alb, futrevazut;
insa, desfacind buchetul, innodat cu maiestrie,

www.dacoromanica.ro
 - 53 -
Al putea surprinde .emuul. uvula proa,pata
[vie-
[Al sarutat aka vend it.

Cealalta, zitrind bogatul, 11 suride si-I uumeste:

Gala a intra, la usa, peutru dinsul se oprete,
Salutind voles. glume(.
Cea mal pull, mai modesta ci mai duke In
tprivire
N'are decit o durere. o speranta, o gin lire:
A ajunge Corke pre(!

Cad a cultiva gradina sentimenlelor alese

Pentru ele slut discursurT, vorbe sect, neinte-
flese,
Glas tie buldi cobitor.
Pe care un vint, o rani, on capricia, o rasuflare
0 cordea, o moll noni, o furtiva sarutare
Le sterge din miotea lor.

Toate, zic, n'aa decit una si aceia71 suferinta:

A placea, de cumva tatil si -all dat mat multi
[silinta,
A le face vorbitoare. frumusele si nutria:
tar, de all, bleslinn si moarte, futuuerec ci du-
Irere
Pizma, tira, calomnia e cea mat duke placere.
Cu care-si petroc viata aceste negre stafTi

Oh! dar sit 'neetain odata a mat tine lantuite

www.dacoromanica.ro
 54 -
Bratele noastre cazute, fruntile_noastre pdlite
De-acest jug aptsator!
Deja noaptea se retrage, aurora se iveste :
Cine sufere ci lupta, cine crede si iubeste,
SA salute cu speranta soarele liberator!

www.dacoromanica.ro
rt Aileiefee .011*.r...1

DOR g JALE
Dace soarta nempacata sea a cerulul mtuie
Te-a ursit sa zacT in laerimI, la durere si 'n
[sclavie
Pe-un pamInt, al cartn soare luminos si stra-
[lucit
Te de;teapta te culea desolat, desmostenit,
tii
!zi pe care umbra noptil nu se 'ntinde, nu se
[Iasi
Decit numal ca s'adoarma desperarea ce te-a-
[pasa,
Nu-T asa, ea, plin de jale si Cu ochil la pamint,
Simtl ra patria e 'n cerurl, libertatea 'ntr'un
rmormfnt ?

§i, dud, obosit de lume, intr'uu timp de nesim-

[tire,
Din amor sail din credinta pentr'o mare su-
[venire
AT voi, calcind Carina unel falnire ruins,
Pe altarele virtutil sa te pled si sit te 'nchini ;
Dar, vazind ea pretutindeni pacea mortil pre-
[domneste,
Ca nicT umbra nu se, misca, niclun suflet nu
[vorbeste,
www.dacoromanica.ro
 - 56 -
CA nu vezI macar o truce said o panda tunnna
Priveghind In miezul noptil pe-o eroica ruina,
Nu-I asa cA simtl cu lacrimi, plecind fruntea
[la pdmint,
Ca mArirea este 'n cerurT si virtutea 'nteun
[mormint ?

Toate trec, toate se schimba ; ziva 'n noapte

[se preface;
Bucuria se renaste, plinsul si durerea tace;
Dar nimic nu poate stings dintr'un piept ne-
[norocit
Suvenirul si dorinta until timp mat fericit 1
Astfel, tristA Rominie, Intorcind a mea privire,
Cu suspin mi-aduc amiate de trecuta-t1 feri-
ici re,
and, prin drept si prin valoare stralucind
[mareata 'n lume,
Nu eral numal o forma, un gal, un zAdarnic
[Hume.
CAcT In iniml si 'n naravunl, In limba si 'a
[cugetare
Se simtia fierbind puternic rumAneasca ta su-
[flare I
In zudar, cuprins acuma de-a ta mare suvenire.
Plin de verhea bArbAtie si de-a faptelor marine,
In zAdar ascult si cant, stall In loe si mit gin-
idesc
Romanic', tar& scumpa, nicAirl nu to gasesc 1
Negrecit, si-acum CarpatiT desvalesc o mindrzi
[ fru nte,

www.dacoromanica.ro
 - 57 -
i -acum floarea creste 'n vale, buciumul rd-
[sung 'a munte
i din culmea ridicata, uncle ooldul se opreste.
Auz Oltul cum susping si Dungrea cum mu-
[geste ;
insa unde slat eroil si valoarea for diving ?
Unde-1 vechea libertate ? Unde -T fala de reging ?
§i-acel piept, si-acea virtute, si-acel singe stra-
[mosesc
Ce dau cerulul, Liaturii corp si gullet romg-
[ne.c ?

Ail petit, s'ail dus cu timpul! Azi pe-acest pa-

[mint tacut
Glasul patriel romine e uu glas necunoscut!

www.dacoromanica.ro
 tie-to*-01 _

DE CE TACETI ?

InimI duioase, ce suspinatl

Dupa dreptate, dupa amor,
Sperante pure ce vas 'unaltatl
Pe-un vis de our spre viitor,
Gurl insetate de frumusett,
De ce tacetl?

Selbe profunde. misterioase,

Pline de umbra si de fort,
Rlurl cu soapte armonloase,
Vinturt usoare, cimpurl cu for!
§1 vol, stinci negre, arbor! maretl,
Ce ce tacetl?

FruntI arzutoare, privirl apriase

Si-'nvinet.ite de privegherl,
Gindurl pierdute, sperante stinse
Prin mil de lupte si de durerl,
SudorI si singe, bare si poet!,
De ce tacetl?

Lacraml secrete, necunoscute,

Suspiu de lume nepriceput,
Zile fatale, timpurl trecute.
www.dacoromanica.ro
 - 59 -
Si to in pulbore pretlicut,
Vechig, !Atria genie, strAbunT maretT,
De ce tacetl?

Ides! de pace si de (retie,

De libertate si de amor,
Imnurl de tali, de bucurie,
Sperante 'motile de viitor,
Martin si preotT, erol =heti,
De ce tacett ?

Ah I stingeti, stingeti lunga Were

$/, de la Mare peste Carpatl,
Cu stramoseasca, veche putere,
Ridicind voacea, vorbitt, strigati
Unire, forta, pace 'ntre fray!

www.dacoromanica.ro
 r117-Vbm
wet 16..A 10.-"1.k-*11111.111)

11 FEBRUAR 1866

Dupg septe anT de-o crud& si pertida tiranie

Slaba, trista, ruinata, obosita Romanie
De mormint s'apropia;
'Cad, turbatT, setost de singe, supt a crime( rg-
[suflare,
'Curtesanit si calgiT Inteo neagra cugetare
Moartea '11 umbra[-T] pregatia'.

Inima pierduse focul, mintea forka sa diving,

ler virtutea spaimintata, ca o timid& virging,
in tacere s'ascundeal
din munte, poste riun si pe neteda cimpie
N'auziaT decit durerea sail cumplita saracie.
Ducfnd foame dupg ea.

Dar, pe clod gustag triumful c*c superb& ne-

[pasare,
ConflentI, voiost si sigurT, cufundati m desfrt-
[nare,
Beff de somn si de femeT,
Noapteailf intinsese v&lul pe tacutele palate,
tar din umbra, f &r& ve,te, miT de brate *nflii-
[cgrate
Navalira peste el.

www.dacoromanica.ro
 61

pi c'o mina viguroasa, dintr'o falnica lovire,

Fara lupta, Cara sprijin, intro singura clip..
Acesti marl, superb! titan!
Sfarimatl cazura 'n noapte, In uitare ei
[cainta,
Parasitl de turma vili de lachel lira credinta
Rasa dernna de tiranl I

Az!, cind ura si despretul peste tot it urma-

[reste,
Clod din ce In ce rusinea si tacerea-I lava leste,
Pace lor, deli traiesc !
Cid in inima umana slut mistere nevazute:
Clod dreptatea lumineaza constiintele cazute,
Chiar tartufil, asasinil si despotil se caiesc.

www.dacoromanica.ro
POETI DIN MOLDOVA

www.dacoromanica.ro
OH. MELIDON

www.dacoromanica.ro
It
Wifb4
I% haliro
60% 1114. iti,/fbrelo4

LA COROANA LIU TEFAN CEL MARE

Arum mea, iea-ti lira 'n mina, sit ctatam o zi

[Frumuasti,
A Moldovel veche slave, al SI mindrn viitor:
Azi coroana unul eroil din mormintul sad e
seoasa,
Odor scump, neperitor.

Al luT §tefan Demo cel Mare veac de our ni

rev i ate,
Lumea-1 plina de-al tub nume : salts munti,
[codril rasun',
Bratul sad t.tia sal 'afruute mite semintil ve-
rine
Baia, Racova ni spun.

De la plaiurT pan' la Mare se Intinde-a tut

[Domnie.
A sa spada in razboaie patruzeci a. invIrtit,
Bominul pe-a sa tara a putut mindru sa tie,
Neinvins, neingrozit.

Dar clan marele broil ea stejarul de pe munte,

Viscoli grele si furtune peste nob mil ad trecut,
Pe al secolilor luciu (Ara harm far& punte
PierdutI poste ne-am crezut.

www.dacoromanica.ro
 68 --
insd nu, :?leran-cel,NIare din cenusa se renvie,
la voacea lul Moldova In picloare s'a sculat,
Az1, cu mina pe coroand-I, tot Rominul va sal
[stie
C'al sad drept e respectat.
Da, a,a, slim acum bine c'avem tren, Cavern
!Mande,
C'avem lard, L.:event drepturi, ca. am Cost ceva
'a trecut.
CA sintem un popor vrednic ce III are o solie,
Neclintit, neabatut.

Salutare, simbol Ante-al until Domn at nostru

[mare,
Ce reversi raze de slay, pe pamIntul mien iubit ;
In ist time de mul'e valurl de 'ndelungi, grea
[cercare,
'rn a tl semnul cel durit.

www.dacoromanica.ro
 INTAIUL ESCADRON,
DEDICAT CAVALERIEf MOLD01 CNC

La front, cu totil: copil de %Era!

A' noastre skull BA fadesim I
Pentru Moldova, In asta oars.
Poate se care ca sA murim!
Steagul se 'nnaltA, trImbita snail
Al vitejiei rAzboinic son;
Mindri, pa liniI, In sir s'adund
Bravil intAiuluI escadron!

Dusmanul vine ca o grea ceatii;

Mil balonete In jur sclipesc;
Coloane dese avem In fahl;
TunurT, din urma, ne Ingrozesc!
Dar, ce ni past& Busman ca vine
Ca o furtunti pe orizon?
TrAiascA Tara! Not tinem bine.
Bravil IntAiulul escadron !

Arma se 'ncarca, spaga se scoate,

Dusmanul ride, la aol privind.
Ride, cAci fricA avem, socoate,
CA a' nil arme ne-ar fl 'ngrozind!

www.dacoromanica.ro
 - - 70

Dar nu ni pasii moartea ca vine

Cu foe de tunef, de peloton.
Traii,cA Tara l NoT murim bine,
Bravii lntaiului escadron.

A,a, muri-vom astazt cu sill,

Inca din tarn nu iesim viii
Domnul din cerurl sa-si fuel mild,
Cu-a' noastre mame, sotil, copit I
Dar n'avem grija; cad lumea stie
Ca pentru Tara perim, ci tron;
juramintul cum sa 0-I tie
13raviT intaiulut escadron I

Vini, dusmane/ Cum vret ne string),

cad not din tonne( nu ne clintiM.
Zv tram si arena, daca ti -T frica,
IV dam si call! Not nu fugim.
A to putere nu ne 'ngrozeste,
Niel al taii numar, Mel al tia ton!.
Mor pentru tat* toll, voiniceste,
Bravii Main tut escadron.

Si slim cu tali ca la paradi,

Cu pieptul tapan, en capul sus,
Ca negrul Busman singur sit vada,
Ca 'a not curagiul nu e rapus,
Ca, ma Neal, Rominul stie
Si 'nfrunte barbarl un leghion,
CA el nu poate, cu noT, xi tie,
Dravit Intaiului escadron.

www.dacoromanica.ro
 - 71 -
Dar, ura i zicetlf, copil de tariff
Dusmanul piere cum a venit,
Dusmanul fuge peste hotare
cu rusine e biruit i
Ura 1 Cid lumea are sit site
CA pe Moldova st at el tron
Am apArat -o not, cu Mrle,
Bravil tntaiulul e9cadron.

www.dacoromanica.ro
 GHEORGHE SION

www.dacoromanica.ro
royave-nmeig
CENSORIJL MIEO

Domnut censor, om de treaba,

intilnindu-ma 'ntr'o zi,
glumiud ma 'ntreabli,
Ce ai to a-mi banui?,
Poate foarfeca-ml null place
Ilnde stie-a ciocirti?
Dar ea, drags, n'am ce-(l face;
A,a lucrurl dace -1 scri,
Nu -ti dart vole -a tipari.

5tia ca 'n tarn -s multe rele,

Care cer a se 'ndrepta I
oci ca patimile-s grele
Pentru biata musa ta;
Stia ca de negustorie
Orice post it1 pare-a fl.
Dar s'o serif e nebunie,
Si, de-aceste dace -1 scri,
Frate, nu pop tipari.
Sad cfi 'n taro, nedreptatea
Este-un raa nevindecat,
Si ca toata rautatea
Este 'n oamenii de Stat.
www.dacoromanica.ro
 - 76 -
§tid cu touts Cara pliuge,
Dar nu -T chip de a gindi
Trebuie sit curga singe...
§i, de singe dacd-T seri,
Nu-t1 dad voie-a tipari.

Satire de vrel a face,

Trebul ad to cumpanesti;
§til el multor nu li place
Unde-I doare, sat -I lovesti.
.Pe judecatori ce pradd
De to -I pune-a biciui,
intru efi cu el In sfadA,
§i, de dinsil daci-I scri,
Nu-ti dad vole -a tipdri.

Despre drepturl siluite,

Dospre rele trebi de Stat,
De botli mestesugite,
Ce se fac neincetat,
N'al niclun cuvint a spune;
Nu ai drept a to lovi,
-Trebtl sa to lel de bune,
Cad, orlcum, deed vet seri
Nu-ti dad voce -a tipAri.

Fa sonete, scrie ode

Pentru Domni, pentru boierl
S erie price despre mode,
Despre coarne sad muierI;
Ciocoism si umilire.

www.dacoromanica.ro
 - 77 -
Predica, cit veT pofti;
Si atuncT, cu multamire,
Once fleacuri dace -T scri,
itT del voie-a tipari.
1845.

www.dacoromanica.ro
 1116.^-ra
wiem. 114 go., afar

ADIO LA BUCOVINA,
Omayitt lantilici flulon.rielte.

4, dulce Bucovina! to las si Inc odati

Ma 'ntorc cu intristare si tarns to sarut :
Eu ma despart de tine cu Jaime curmata
De-atlte suvenire ce pieptul miCa umplut.

Nu este Istoria ce-ml vine-acurn to minte;

Ed uit acuma toate ce stiii si -am auzit.
Ed nu maI chit eroil ce al to in morminte,
Nici trjstele for oase, ce-acum ad putrezit.

Nu piing ed templurI sacre, de dfnsil innaltate

Spre binecuvintarea lui Dumnezed cel bun;
Niel triste mouumente, de secoll ruinate.
Ce gloria romini acuma loci spun.

Rominil stid prea bine ea termurile tale

De multe on pe Stefan-cel-Mare-ad leganat :
CacI vechea CapitalA peste-a Sucevei vale
§i-acum sopteste imnurl ce Stefan a cintat.

Triumfele romine si gloria trecutA

0, ad, nu, nu be uitA poporul romduesc.

www.dacoromanica.ro
 79

De-or fl supt once jugurt. de-or fi ea gura

[muta,
BAtrinil to vor spune la pruticil cart creqc.
Cind oaru mintuiril va mut sums odatd.
Cind tuciul libertatil semnalul va mat da,
Va sti, va sti Rom haul sa -s1 stearga a sa
[patA,
§i-atunce Ca si-acuma, poetul va data.
Nu piing e5 aid ursita ce prin diplomatie
Te-a smuts de Ituga mama ce-odata at avut.
Acum si to cu lumea scapasi de-o tiranie,
Ce-avea de plan sal facti poporul tad pierdut.
De-acum se sehimba timpii, si to viitorime
Dreptatea, libertatea protectorl vor afla.
Pe tine, Bucovina, nu to va plInge nime:
Un viitor ferice e scris In cartes ta.
Nationalitatea, care-t1 era rapita,
Acuma se desteapta, si anent tat III
La gloria romina, de ant Inaibusita,
Gladind, si-aduc aminte ca el slat Inca vii.
Ea piing, o Bucovino, cad Brit adUc aminte
CA pe-ale tale termurt am plias de matte ort;
Am plias dup' a mea Cara cu lacrime fierbinte,
C.Act o vednam supt jugul de-atiti apagatort.
Moldova, bintuila de-un timp fatadelege.
MA alunga din sinu -1, si 'n lume-am ratacit;
§i, cam un flutur local pe-o nal ist alege,
Asa si ea in tine un leagan mi-am gdsit.
www.dacoromanica.ro
 - 80 -
Ah! einsprezece seed!, cad seedl mi se
[pare
C'a fost Ilece lung trecuta in durert,
Nu mi-am vazut parintil ce iar cu in,tristare
In Cara lor, sarmanil, el n'ad gustat placeri.

Copil fare de muma, aveam ed Crag a plinge,

Si mulct amid ce poate ca fratil ma iubia';
Sarmac, zvirlit In lume, cu lacrime de singe
Priviam nenorocirea acelui ce cersia!

Bomin curet la suflet, a teril mele mina

Plingeam Intru suspine, plIngeam neincetat,
Plingeam, plIngeam poporul care-1 vedeam c411.
[poarta
Atite lantud grele ce 1-ad martirisat.

Plingeam flints scumpe, de moarte secerate,

Al cirora adio, vat! n'am putut lua ;
Plingeam din curatie familil tntristate
De secerea bolero!, ce tare-nl zvintura!

Plingeam! si cine oare ma asculta pe mine?

Cu care mingliere durerea-ml.s'alina?
0, dulce Bucovina, de nu eram to tine,
Ce-as 11 facut ed care? ce zile m'astepta'?

Clod vintul de mind batea, simtiam di vine

Cu dulcele adio a celor ce iubiam;
Ed authun o papa care venia la mine
De la aceia care in visurl o doriam;

www.dacoromanica.ro
 81

and vre o pasarica venia In pri:navara,

Ea o 'ntrebam de stie ceva din tara mea:
Adam o mingliere la patima-mT amara:
Cuvinte de speranta credeam ca-ml spune ea.

Jar, clod durerea, dorul, ma alungad din lume

i ma ducea 'n ascunsurl sa piing nemlngiiat,
Clod m'arunca delirurl, durerT Cara de nume,
and pieptu-mi de Aispine pares ca-T sflsiat,

Atuncl, atunci, ah, Doamne ! ce dulce suvenire !

Putea-void sa uit oare ? 0! nu, nu void uita...
Ma urmaria pe mine chiar o dumnezeire,
Ce nu lash un sutlet de tot a despera.

Vedeam ca 'n panorama. vedeam pe linga mine

PArintT, amid ce cerul din cer mi-I trimitea,
Simtiam pe nesimtite ca -mi pier once suspine,
t51 om ferice-o clips ursita ma faces.

Erad tlinte scumpe cu suflete de !nee,

Ce cu-ale mele patimi mult ad compatimit;
Care-ad privit cu lacraml la ale mole plIngeri
§i toat' a mea durere cu vorbe-ad magulit.

Erad batrtui ce 'a lacramI scalded a mea sim-

[sire
Patriarhale case lacasul Ion era.
PiirintT cu simpatie rale 'n nenorocire
Acel ce pierdea Coate, si rifler pe muma sa.

www.dacoromanica.ro
 82

Erad copil cu sullet, cu inima liata,

Carl sperad ea mine un dulce viitor,
Carl plingead cu mine o patrie lasata
In voia IntImpldril, pe-un drum suferitor.

0, nu se uitg lesne minutele acele

Ce-ml strApurtad pinta In regiunl ceresti,
Mid ed cu a mea soartii, cu patimile mete,.
Eram ca o niluca In mune( diavolestl.

Adio, Bucovina! to las, si Inc'odati

Ma 'Wore cu Intristare si tarna to sarut :
Ed ma despart de tine cu inima curmata
De -atite suvenire ce pieptul mi-ad umplut.

www.dacoromanica.ro
Yisay..tei Vlarlx-1 !NU
raft :tee raMeiii;

RIIGA

De ce n'am Met menit oare, Doamne, a rnd

[consacra
SA-ml petrec viata toatd. Intru a to Wilda ?
De ce nu a! dat credinid. mat mita 'n sufletul
[mied
Ca ad chit a ta miirire, o prea-mare Dumnezed !
Daruieste, Doamne, mie darul tan incIntAtor ;
DAruieste gun! mete un cuvint mingiietor,
Un suspin vrednic de tine, un reflect din
[umbra ta,
Un rftsunet blind si duke, si ed duke void
[ctnta.

Ed void Kilda cu lacritmi bunittaiile ceresti,

Ed le void numi cu bocet bundattl dumne-
[zeiestl.
Binecnvintlnd pe tine, 0 prea 'nnalte Dum-
[nezed,
Spune-void in toatA lumea care -nude plinsul
[mied:
0, privitI eu umilint,A, vedeti vol, 0 muritorl !
Dumnezed e eel ce face cimpit vostri nutritori,
El asterne pe costise, prin dumbravl si pe
[cimpit,
www.dacoromanica.ro
 - 84 -
Ca coroare fara margent, brazde verzT si omit.
Prin tonalta-i bunatate noT putem sa adunatp
Grine le cele de our ca sa ne Indestulam ;
Prig Dinette tut vointa pe ciorcidna.'ngalbenese
Struguril ce fac vinate care intro' veselesc.

Li void zice, Ii void zice, eel, cu tot sufletul

[mied :
Adorati a tut putere, adoratl numele sad.
Ridicati °chit la cerurl, vedeti In marirea sa
Acest soare care vine cu marire-a s'arAta :
De la el primiad lumina timpil ce s'ad stre-
[carat
$i 'nfocata Jul Lucke nu s'a scurs, n'a lucetat :
Totdeauna, 'n toes& ziva el se 'citoarce regulat,
Ca un (ocular de flacarl Jumbos si 'nliacarat,
SA salute pe eteruul si Innaltul Dumnezed,
$i-umilitul nostru suflet sa-1 rasfrIngi 'n focul
[sad.

0, vol, °meat, earl Inca sa vedett nu ati putut

Minunile care 'n come Domnul nostru a facut 1
Dar deschideti-v& °chit, Inprejuru-va privitt,
i de la pamInt la cerurl cautati, ce lotting!?
Chad e noaptea linistita, clod non! nu se zA-
[resc,
Ce fac °chit cel de our cart 'n cerurl se ro-
[tesc ?
Care mina it cpuduce la clmpia far& fund
$i din ()rice departare pita la plimInt patrund?
Asa lame de vii focurl cine-o misca nencetat
Cu asa regula mare de clod s'a Inflinta.t?

www.dacoromanica.ro
 85

Oumnezea este acela! Totdeauna Dunmezed I

El revarsa 'n toata seara de pe linga tronul
[sda
Milioanele ace-tea de lumint ca niste 'tort
Alit de IncIntettoare si cu-asa mtudre color!.

Astfel petrecIndu-mt viata Intru a to hiuda,

As vorbi de Anti', de inert, si ia de pu-
[terea ta.
Ea as scrie 'n todta ziva cite -un clutec umilit,
Inceput jos pe Carina si in cerurt ispravit ;
81-al necazurilor mete taut nesuferit si gret1
L-as vedea ca se desparte si n'apasa pieptul
[mien ;
Penteuta bine mull mat sigur, pentr'uu vis
[mult mat frutnos,
Ce-ar legana totdeauna al mien suflet aid jos.

tin moment de tncintare, Dumnezeute, mi-at

[dat.
§i de mare fericire sufletu-mi s'a 1mbatat.
0! primeste acest cintec, priimeste-al mien
[suspia
Si voirt zice : Doamue sfinte ! tie, tie ma inchin !

www.dacoromanica.ro
 'AMNIA
./01-twzoi ft Amick.

LA 1JNIRE

Acum, frati, timpul soseste

Catre lume s'aratam
Ca at nostru neam trateste
ea viatd meritam.
Mutt Limp limbile straine
Ne-ad tratat ea niste Belay( ;
lat' acuma timpul vine
S'aratam cd stntem bravi.
Haideti dar, la mintuire
Toti cu totil s'alergdm.
La Unire! la Calve:
U strigare tots sa dam.

Lumea sa ne 'ntrebe bine

Ce voim ,1 ce doiim,
Ea voie.;te-al nostru bine
Numal si not sa-1 voim.
Acum timpul este darn
Drepturl a ni dobindi,
Si 'n launtru ci 'n afard
Viitoru-a ni 'ntari.
Nu e atta mintuire
Dectt numaT sa strigam:

www.dacoromanica.ro
 - 87 -
La Unire! la Unire!
fi la est°. s'alerg5.m.

Ctt o tars este mica,

Slab& pururea va fl.
Dusmanil ea pe-o nimica
Vor putea a ne 'nghiti.
Hat sit facem dar mat mare
Tara care o avem,
Citcl atuncI, Hind mat tare,
Vom putea sit ne tinem.
Scumpa noastra mtntuire
Nor altfel n'o capatara :
Asa dar pentru Unire
Chiar vista sa ni dam.
Not stim cum cii Moldovenil,
De clnd lumea pe pamInt,
Tot de-o lege cu Muntenif
Si de-o limb& cu tot! slat.
De ce dara sa nu fie
Un popor tot la un loe
pi-0 frumoasii Romanie,
Tot c'un suflet si-un noroc?
Haideti dar, la mintuire
TotT cu totil s'alergim,
La Unire! la Unire!
TotT un viers sil ridicim.

Moldoveanul, flind (rate

Cu Munteanul, vi putea
Tot o taro si-o dreptate

www.dacoromanica.ro
 88 -
impreuna a Linea.
De ce dar In asta lume
De crestini si de pagfal
SA n'avem si not un nume
Si o tara de Domini?
La a nea4tra. mintuire
Acum dar sit alergam,
La Unire! la Unire!
Totl c'o limba sa strigani.

in Unire o putere
ySivials pentru noi;
Acest bine de vom cere
Vom maI scapa de nevol.
Nimene nu ne opreste
Don't nostru a-1 rosti,
Si Europa chiar doreste
Acest dor a ni 'mplini.
Ilaidetl, trail, la mintuire
Marl 0-mid sa alergaml
La Unire! la Unire!
Cu un strigat sa strigam!

www.dacoromanica.ro
raftiMeifiti %t61..1
Yib_er., Ye WrItObvi

MARgTI, IINIRII

Vino, Muntene.
Vin', Moldovene,
Spunetl Eiiropei vol ce dorill.
Soarta romIna
VA eta In mini:
De vol atIrna Rom InI si fltl.

De vretI In lume
S'avett un flume
De popor fiber si de hArbati;
Cerett Unirea.
Si Infratirea
Teri lor voastre o proclamatt.

Lumea cea mare

DA ascultare
La ale voastre cererl si dor;
Fit( dar cuminte
§i mat nainte
Cereti o tarA si-un domnitor.

De vrett dreptate
libertate,
De vreti legl bune a capita;
www.dacoromanica.ro
 - 90 -
De vreti -á lie
Si no maT vie
Strain! In tail a va calm;
De vreti a face
SA aveti pace
§i 'n fericire sa 'nnaintati;
De vreti aceste,
Alt chip nu este
Decit Unirea sa proclannatt

Tu, Moldovene,
§i tu, Muntene,
in despartire tot slab! sinteti;
Iar impreuna
Soarta ma! bunA,
Viata mal tare putet1 s'avetT.

Nu datl crezare,
Niel ascultare
La mincinosil de vInzatori:
Vorbele role
Na va insole
Cereti Unirea staruitorl.

Cerect Unirea
zi Infratirea
Terilor voastre, bravil miei fratif
Soarta romtna
VA stA In mina:
Unirea dara cerind, strigati

www.dacoromanica.ro
riskeN.,AA ries- t-ow_Atio,
rot lkwi 104\w' ireA

LA BASARABIA

Duke sor' a terif mete, Basarabie iubita

lata 'n fine ca acuma Ilil tal te vad cu dor :
El te chianti 'n veselie la viata [elicit&
§i te string la stout tor.

Fost-al fost instrainata, duke sor' a trait mele t

Leer straine suferit-al, limbt straine te-ad
[domnit,
Ti-al due viata 'n Intunerec ca un nor pe diva
[stele,
Si tu totusi al trait I

Neferice ca si tine a fost sori-ta iubiti,

Dar avu macar un nume de o tars pe pamint r
tar tu intre alte neamurl nu aveal a to ursita,
Nu aveal al tad cuvint I

Fie-t1riurile limpezT, fle-tf calea tnilorita,

Fie cimpil tat tot vesell, fie -ll anil aunt' l
MI de dulcea-tl fericire va fl lumea multi
[mita,
§i no mult mat ferieitl.

www.dacoromanica.ro
 - 92 -
lata cerul se deschide, steaua noaqtri se area
Viitorul nostru-1 mare, plin de pace, fericit!
Vin' si to la not In Nora sa-t1 dam inimi bis-
[batil
ySi dovezi cA to -am tuba.

www.dacoromanica.ro
--
VOINS*,

VENETICUL

Cine stie si nu ,tie

Care rani e mal grea ?
Ce durere e mai vie
Pentru biata Cara mea ?
Cine crede ..a nu vede
Cine n'a mai auzit,
Clue vede si nu crede
Ce pacat e mai cumplit?
Sa piing oare chid o zic :
Ca-I straMul venetic?

tntre rail toy din fume

Care rad eate mai rad?
Care rail nu are nume
Niel fn guru de ealtid ?
Care puid de serpe creste
to al teril noastre sin
i apol o otraveste
Cu at sin negru venin?
Trebul oare s'o mal zic:
Cii-1 strainul venetic?

Clue patrie nu are

§i o cats 'ntre RominI?

www.dacoromanica.ro
 - 94 -
Gine cata zestre mare
§i o are 'ndatA 'n mini ?
Cine vine sa ni tear&
Drept de pamintean, plIngtnd?
Cine -s1 bate joc de taxi
§i o vinde mat curind?
Trebul care s'o mai zic:
Ca-1 strainul venetic?

Gloria nationall
Cine ni-a tntunecat?
Nesimirea cea fatali
Intre frail clue -a plintat ?
De a patriot iubire
Cine ne-a desmostenit?
Ciocoism si umilire
Intre not clue -a sadit?
011 o zic si iar o zic:
Fanariotul venetic 1

Nu e Grecul ce 'a Troada

De Homer a Post clatat ;
Nu e Grecul ce Elada
Din cenus' a radicat ;
Nu e Grecul care moare
Pentru libertatea sa;
Nu e Grecul ce 'a onoare
Vine-aid a specula.
Ci-I striinul care-I zic:
Fanariotul venetic.
OstI, licuste, holed, ciumer
Ortce biciu Infricosat

www.dacoromanica.ro
 - 95 -
Ad venit pe not din lume
§i s'ad dus si am Banat.
Dar de esti lipitoare
Nict cu ne putem scam':
Dumnezeule 1 clad oare
Pe Rominl vet lumina ?
Oare clad ed oid sa zic
{lam scapat de venetic?

www.dacoromanica.ro
 a...Itotm
-0-..z.,..! 11t9NO-olio
miodi e--

TRIIIMFUL DE LA 7-9 OCTOMBRE 1857

Te opreste, sfiute soave!

FA mat tuna. lista zi;
Fi-o maT strAlucitoare,
Fi-o a ne veseli.
FA ca sa se tie minte
CI Rominul a 'nviat,
CA de astAzi lnnainte
Viata luT s'a 'ntemeiat.
Salta, salts, ROM:II:lie 1

Visul tad s'a tmplinit.

Salta.. salt& 'n veselie:
Soarta is s'a hotarlt.
.y,epte 'mparittit din lume
Vreaa sa stie ce dorim:
Dorim not s'avem ue nume?
Mer ltam ca sa traim?
Ce rispuns era s'asculte
imparatiT de la not,
Cari-am tras alit de multe
Suferinte si nevol ?
Salta, salts, Romania!
Dorul tau e fericit.
Salta, salts cu mIndrie:
Deputatil l-au rostit.
www.dacoromanica.ro
 - 97 -
MandatarT alesi de tarn
Toate clasele-ad trimis,
Viata patriel sa cearA
Cum din cerurT ni-a Post scris.
Se aduna Divan mare
La lasT si la Bucuresti,
Ca s'arate flecare
Pasurile romanestl.
Salta, mita, Romanie!
Pasul tad s'a lamurit.
Salta, Salta 'n bucurie:
Vlersul tad s'a auzit.

in intreaga Rominime
Patru puncte se soptiaii,
Patru dorurl unanime
Toate sufletele-avead,
ImparatiT sa ne-auzil
Iata ce dorim si vrem:
Not in ininif sad pe buzA
Alte dorurT nu avem.
Salta, salts, Romanie I
Deputatil s'ad rostit.
Salta, salts eu mindrie
Dorul tad a predomdit.

Lumea este 'n veselie,

Clopotele clocotesc ;
Hora mare de tape
Tott Romtnil dantuiesc;
in vesminte de serbare
Capitala s'a 'mbricat,

www.dacoromanica.ro
 98

Asti le este 'pinta mare:

Doti& terI mina si -au dat.
Salta, calla, Romania!
Visul tau s'a Implicit.
Salta, salt& 'n bucurie :
Astail to to -al logodit.
Suflete si umbra ante
De stramosT si de eroi
IesitT astazT din morminte ;
Dantuiti acum cu nol.
Patria cea glorwasa
Pentru care v'atI luptat
Se ridica maiestoasa,
Precum vol act fost visat.
Salta, salta, Romania,
Teri le-tl s'aa infratit I
Salta, salts cu mindrie;
Terna ta s'a coned-luta,.
Oltu le I trimete-o unda
Rapede din matca ta,
Pan' la Nistru s& patrunda
§i 85-1 faci a Salta.
VInturl line-sutlatoare,
Treceti si poste CarpatI,
Duceti stirl minglitoare
La iubitil nostri fratT.
Salta, salta, Romania!
Cerul tau s'a limpezit.
Salta, salts 'n vocal.
Visul t &u e fericit I

www.dacoromanica.ro
-.1.6...,'"-iff="111
eIghkvv mellow"
wok, Noe A

ADIO

Ma gatesc de cale lunga,

Am sit fac un drum spirros:
No Ithi dac' o si-ml ajungu
Timpul sa ma 'ntorc voios.
De gresele, de pacate,
lertaciune, Rom Inl fratl I
RaminetI cu sanatate,
i va tog nu mA uitatl.
Cit am fost In floarea vietiI,
Am cintat, am dAntuit,
§i In focul tineretil
Nencetat m'am nebunit.
JucAril nevinovate,
Vol de-acuma mA Map I
Raminetl cu sAnAtate,
i vA rog nu mA uitatl.

Am iubit sit chit murmura

Apelor ce ascultam ;
Mi -a plAcut s'admir natura
intru care innotam.
0, ilusiunt bogate,
Vol de-acum va departatT I

www.dacoromanica.ro
 - '100 -
Ramine11 cu sinatate,
Dar va rog nu ma uitgi.
Sarutat-am floricele
Cu miros Imbitator;
La (lige tinere1e
Insutlat-am poate-amor.
0, placer11 inima-mi bate,
Dar vol vreti sa ma lasgI
DaminetI cu sinatate,
Si vii rog nu mil uitgl.
Rautatea omeneaFca
Warn cercat a ladrepta;
0 virtute romaneasca
La Domini am vrut a da.
Oara mintuiril bate;
0, Domini, o ascultati?
Rimingi cu slinatate,
Dar vg rog on ma utta1T.

Limba mea in armonie

14i-a placut a o vorbi,
§i 'o usoara poesie
Muse le a urmari.
0, cuvinte trist rimate,
§i vol, Muse, ma lasittf!
Raining( cu sanitate,
§i va rog no ma utta11.

Lung& eqte a men cale,

Pe spinos drum ea ma due;

www.dacoromanica.ro
 - 101 -
Dar a Plingerilor vale
Sad a Riau luT s'apuc '2
Dine calea sat -ml crate?
Fratilor, ma IndreptatT;
Sad, de nu, cu sanatate
Ham 'nett, si ma uitatil I

www.dacoromanica.ro
 NICOLAE ISTRATI

www.dacoromanica.ro
 pil.rhive
1,..

ROM ANTA

Amara e viata clod piece si se stinge

Sclnteia ce speranta In suflet as aprins,
.1.i clod nu simtl hide as potT trulcar Invinge,
lin dor, o suvenire de care esti Cuprins.

Clnd vezT ca lumea este o vats de durere,

pAmintul cind ItT pare un mare tintirim,
Fiintele lipsite de once mIngtere
Lind samina ca striga: noT toate suferim.

Amara e viata la eel ce riltAceste

De patrie departe, tiraniT blestemind;
Dar mult e maT amara la cea care iubeste,
§i care 'n desperare triieste suspinlnd.
Asa, amar trgieste sermana turturicii,
OftInd la uscgciune, dorind amantul sad,
§1. vesnic credincioasa, ea numaT singuric4
Iubeste pang moare: Asa iubesc si ed.
Privighetoarea daci suspini toatit noaptea
fii luncile.rasuna de-al eT Oaten duios;
Fi ea In vecT ca. Musa iubesc staguratatea,
§i ad fac sit rtIsune un gemat.tinguios.

www.dacoromanica.ro
 106

In miezul noptiT dacA vre-un roger visiteaz&

Mormintul acest mare, acest fatal !Amiga;
Clad totul e tacere, clad tutu! dormiteaza,
Pe mine ma!ntilueste adese lAcramind.

§1 lung chid rAsare, tot astfel ma gaseste;

A et lumina stInsa un-! drag sA o privesc
Ea simte ImpreunA cu-acea ce pltimeste,
Cad samana sit alba caracter vacluvesc.

La stele, la luceferT ma uit cu intristare,

in oricare aevea un chin parca zAresc :
§iatuncl ascult zefiril soptind in depArtare,
CA chipul care caut, in veci nuol mai gAsesc.

Clad soarele se culcA in nourf dupA munte,

tli small chnpia cu un frumos covor,
Ed nu yid niclo floare, sA nu-mT aduc aminte
CA nu mat' am In fume de eft un singur dor.

Nu pot s'ascalt 'Antal ce curge colo 'n vale,

Cad soapta but loveste adiuc sufletul mien,
Nu pot s'ascult o doing, un bucium, o cintare,
Nu pot o rugaciune sA 'ndrept but Dumnezetie

Nu pot sA sufar ziva, nu pot sA sufAr soare;

Aceste shit frumoasa la cel ce-s fericitf ;
Dar erica frumusetg aduce Intristare,
Aduce mIhniciune la eel nenorocitT.

www.dacoromanica.ro
 - 107 -
Asa, amar traiesto slirmana turturica
Gemind la uscaciune, dorind amantul sAd,
i, vesnic credincioasu, ea numaT singurith
lubeste pAnA moare: Asa iubesc si ea!
(Din piesa *MUM); 1850.)

www.dacoromanica.ro
rioW/NIA re. -1"n11110:
,figilree* sfP.arlk:eal/

FRAGMENTE DIN «WHIM'

I.

VICTORIA.
Doreen mat Innainte de tine ed sa mor.
Dar moartea intirzie la cel ce o doresc.

GLIGORCEA.
Dar omul se cuvine sit alba si curaj
SA treaci asta cale, de-ar ti orIcit spinonsa,
Cad In noianul virstel viata-I foarte scurtA.
Si lauddm pre Domnul, sä vrem a (I mat bunt,
*i'n pace cu not trip sa mergem la mormint
Pe orlsice cdrare : spinoasi, Intloritd,
Cind stim cg tot acolo la punct o ad ajungem
§i tot aceiast soarta cu tokit o s'avem,
Cad morW nu se 'ntreabli pe unde an venit.
Desleagaml o 'ntrebare, un lucru prea usor,
i-rituncea tot misterul a spus In cloud vorbe:
Cind valurile apel purtate de furtund
Lovesc In vre o stinca si se praval mere'.
0 spurn' atuncea naste grozavul element,
Care, plutind pe unde Meet, !met se pierde.

www.dacoromanica.ro
 - 109 -
SA-mT spuT unde-ail Post oare mirgAritariT spu-,
[mel
Pan' i-a produs furtuna; si-acum uncle mat
[shit ?

VICTORIA.
Ed nu still, nu pot snune.

CLICORCEA.
it lesne de'nteles.

II.

DINCX.

Tinetl minte chid Stefan aice navaliri

Cum a gasit pe linguri de multi biuturi
Cu totu'n ametire si buimicitl de soma ?
V'aducetT iar aminte ca regele-a scapat
In noaptea cea grozava ranit el In trel locur1,
....;1-abia cu un mic numb- din glonta sa ceps
[multi?
Ca'n spate i se 'nflpse un her Inveninat,
Trimis de Mihul nostru, din arcul sad dibacid
El bine, pe o parte plAiesil si teranil,
Pe Oa si totT Lesil, trirnesT de Casimir,

1 In lupta de la Baia, a luT tefan-cel-Mare

cu Mateias Corvinul.

www.dacoromanica.ro
 - 410 -
S'adi asezat prin plaiurl, sad impAuat prin
[munti,
De n'a scapat nictunul din Ungurii fugari,
§i astAST staffs pe plaiurT, pe vat si prin zAvoaie
De-a lungul pe Coll muntil grdmezi, grAmez1 de
[oase,
Jar not cu Stefan -Voda pe rege am gonit,
ST Armtnd cu arm. 'n mud catanele 'n Ardeal,
i-apoT in pace iarasT ne-am cobortt din munte.
Era Msa fireste ca Stefan sA invete
Pe Unguri a cunoaste Romtnil cine slut.
De-aceia o porunca cAtra ostenT s'a dat,
Oprind pe flecare supt steagurl sa ramie,
¢1 'ndata, primAvara, 0[41 la noun lupte.
Not am trecut iar muntil cu totil 1n Ardent,
Gonind regestile-arme, zdrobind si pe SlcuT,
§i tara for cu arma, cu focut am certat-o,
De n'a rAmas catuna, un sat sail o cetate
ScutitA de peaeapsa prea-droptel razbunarl
Zama meritat SacuiT si UnguriT natingi.
Acum In bunu pace ne'ntoarcem iar acasa,
Precum strAmosiT nostri se Intorcea5 odata
Cu Lauda si- onoare la Roma 'nvingatorT.

www.dacoromanica.ro
 rAyiktAtei
,41.1/1

LUMINA ySI iNTUNERECUL

I.

Cintase cocosul si-acum se 'ncinsese

A' muntilor magurl de zorl de rubiu:
Era 'n mlnecate, pe chid ciocIrlia
Se 'nnalta si cinta In aier senin.
Cintase cocosul, si noaptea perise,
Dar totusi Satana era pe pamtnt,
!nett o minune parea sa se vazii
O iazma do noapte In zorl rattleind,
Cind astfel de duhurl se tern de lumina,
Cu noaptea s'arata, cu noaptea se pierd,
Cad oricine stie ca raza luminiT
,ligneste vederea la ceT ce nu \rad.

II.

Lucifer In Tartar, crezind pe Satana

Pierdut in lumina, era minios,
Dar, dud IT vazura ca si mal nainte
Ca Tara schimbare in lad s'a Tutors,
Strigara la dinsul, mustrindu-1 cu-asprimei
De ce de lumina el nu s'a fern;
Jar dracil, ca dracil, doriaa ca sa stie
Fatala lumina de nu l-a orbit.

www.dacoromanica.ro
 - 442 -

iVoit-am, stapine, sa vaz ce-I lumina',

Ellepunse Satana plecat si supus.
De este, cum credem, o raza dip soarer
De este si'n rapta precum ni s'a spus,
fit, IVA, aceasta ea pocia a va spune
CA niclo lumina nu e pre pamInt
Decit numal vorhe si zgomote multe,
Decit secT ilusil si laude slut;
Cad toatA lumina aceasta pArutA
E neagrt ca noaptea cuprinsA de norl,.
Chid niclo ste141 pe cer nu se vede
§1 clnd once zgomot insutla florI.
01 BA crezI, staptne, cA povesti slut toate,
Ca niclo lumina nu e pre pamInt,
Decit numal vorhe si zgomote multe,
Decit secT ilusil si laude slut.'

IV.
No trebui' sA ne-atingem de-acest raport dra-
[cesd,
Clnd stim cu totil pine cA dracil ne uresc.

www.dacoromanica.ro
 G. TAUTU

www.dacoromanica.ro
 Ye: Va;-,40110
%Ale "46,4

CARITATEA

I.

Un biet batrin parinte, pe slabele lui mine

Cu fruntea razimater, tacea, tot cugetind
Ca ce poate sit fedi, pe astazi si pe mine,
Copiil sit nu -si vada flaminzT si tremurind.

Asa, foamea omoarii, iar gerul ah! inghiata,

§1 iarna se 'ncepuse oPn want n'avea foc ;
Fiinclea nedreptatea in lume a sumeala,
§i-acel ce nu tamiie, e Wit de noroc.

Sarmana lot sotie si bietele lui fiice,

Uimite si In lacrimi seztnd, 11 contempla' ;
§i nicluna din ale nu indraznia a zice
Cuvint, ca nu mai tare s3-1 fac'a se 'ntrista.
Amara e durerea acelui care care
A lui zilnica pine, oprind pe.calator;
Dar mult e mai amara a celui ce'n tacere
Larnaca saracia... Sarmanul muritor!

El rabda, si rabdarea 11 stinge, 11 topeste

Chid lipsa 11 zugruma, si vrea a dovedi
www.dacoromanica.ro
 - 116 -
Ca soarta-T este buna, bitnic ca nu-I lipseste,
Ca sufletu-I nu geme, si cearc'a ni zimbi.

Dar iata bietul tata, din trista-T cugetare,

Atins ca de un fulger, se vede tresarind ;
Ni-ap.' apol spre usa, mergind cu pasurl rare,
Afara se arunca, cuvint railcar ziclnd.

II,

Dar veil o mama, wide vroieste si se clued ?

Nu still, precum nu stie el Instill, draga mea
Strivitul de durere alearg' ortunde-sputa :
Vre-un scop sad vre o tinta nu poate el avea.

Se zbuciuma ea nava ce 'ncinsa se gaseste

De valurl uriase, mugind necontenit.
Supt uraganul aprig, ce 'a coaste o izbe,te
De stIncile deschise, nu dintil de granit.

0! el, traind, simteste durerl apasatoare,

Privindu-sl copilasil de trente-acoperitl ;
Si ele devin Inca maT crud sfisietoare,
Stiind ca o sal moarii, lasInd nenorocitl.

A Providential taina ni e neexplicati ;

Venim In asta lume, din ea apol iesim
Nedespartitt minute de soarta ce ni-I data,
Siker orlce de-am face, de ea ca sa fugim.

www.dacoromanica.ro
 - 117 -
HI.
A zilet stea mtireata spre asfIntit pleca-e,
Si muma si copile tacinde suspinatl;
CacT foamea le slabise si gerul le 'nglietase;
Cu ziva si sperante parch le-abandonaa.

-- 0 Doamne, maiculital copila cea maT mare

Rosteste, varsind lacrimi pe pieptu-1 palpitind:
Viet& e aceasta, clod fdrh incetare
Rugam cerul ca moartea sa vie maT curtnd ? 1...

N'apucii si sfirseasca, ci usa de o data

in laturT se deschide, si pragul e pasit
Cu pasurl cam pripite de bietul batrin tats,
Ce 'n fata lul si 'a totul era mai liuistlt.
0 Doamne! nu mai plingeti, ca Cerul se 'n-
[grijeste.
Sint inimi slmtitoare ce via compatimesc
Petttru aces ce soarta si omu-I prigoneste,
Pentru aceT ce 'n lipsa in lume se muncesc.

Sint sullete ca Cerul de binefacatoare,

Si unul prevazuse chiar lipsa 'n care stain.
AzT, mana, roue dulce, primim de ajutoare;
Sotie si topile, sa-1 binecuvintam.

ApoT cu totiT pica in fata crucil sante,

Si din genunchi spre ceturT ridic* mtuile for
Ruglndu-se in lacrimi, rugladu-se fierbinte
Pentru acela care li dase ajutor.

www.dacoromanica.ro
 - 118 -
in vatra ioghetatA un focusor s'aprinde,
Lumina bate 'n casit, si totul e senin;
Apot pe masa gottlit si pine si merinde
Se pun, si toil erne. Ospatul e divin.
S'a rupt pinea cereascA, si cei sarmanT ma-
[nitwit,
Tar stelele in noapte mai dulce stralucesc;
Din cupa caritAtil tots beau, cA-I plinA inca,.
Ca Cerul care-o versa in suflet crestinesc.

www.dacoromanica.ro
010r-ripi

PRIMAVARA

A trecut iarna geroasal,

Cimpul iati-1 hiverzit,
Rtndunica cea voioasA
La not iarAsl a sosit.
Dintr'o creanga 'n alta zboaril
Sturzul galben, aurit.
Salutare, primavaril
Timp frumos, bine-al venit I

Filomela 'n crInguri cintA,

Linda curge, lin sunInd,
Cioctrlia 'n sus s'avtntA,
Pe cimp mieil zbier saltind,
PAstorasu 'a orIce searA
Sung. doina multAmit.
Salutare, primAvarA!
Timp frumos, bins -at venit I

Turturelele se 'ngtna,
MiI de fluturI vezi zburtnd,
Iar pe agera albinA
Din flail miere adunind.

www.dacoromanica.ro
 - - 120

Cinta cucu "a dumbravioara

Pe copacul Inf lorit.
Salutare, primavaral
Timp frumos, bine-al veldt!

Zefirul, pe aripele
Parfumurl purtind de florl,
Ne desfata mutt prin ele
De spre seara si in zorl.
Fluierind, plugarul aria
Al situ mic ogor iubit.
Salutare, primavaral
Timp frumos, bine-al venit!

Istindre fete prin valeele

String, glumind nevinovat,
Brindusel si viorele
Pentru parul for bogat;
Flacauasul ce adoara,
Acum este multarnit.
Salutare, primavara:
Timp frumos, bine-al venit!

0 timp Qacru, ce pe lume

Aducl zile dulcf. ceresti.
Toti se 'nchina l'al tan name,
Tu pe toff ne fericetI;
§i pe cel supt soart' amara
ySi pe cel ce-I multamit.
Salutare, primavara!
Timp frumos, bine-al venit l

www.dacoromanica.ro
 121

Doamne! viatii da-ml tu mie,

Astul timp placut si sltnt,
Si la anul ce-a sit vie,
Pe-a mea lira iar sa-I cint ;
Dar e'o voace mat sonoara,
Cu un vers mal maiestrit.
Salutare, primavara!
Timp trumos, bine-al wait!
Dar, la anul, primavara,
Pe RomInT tu sa-I glisestl
infratitT si In botare,
§i 'n muntT, cimpi si unzT ceresti;
§i Ilomluil fratT, c'o lara.
Cinttad vit5 necontenit:
Salutare, primilvara!
Frumos timp, bine-al venit!

www.dacoromanica.ro
41:00,\
a-P
11.

24 IANUARIE 1861

Te salut cu bucurie,
Zi prea slintd, zi trumoasi
Pentru juna Rumania,
Teri mindra st voioasa;
Te salut! c'a' tale oare
Dorul mien ad Implinit :
Gemenele surioare
Tu, zi sfintd, le-al unit.
Romini in ho'
Saltatl,
De mil de orl
Strigatl:
Salutare, zi cereascA
Serbdtoare romAneasca!

Zi frumoasd! zi diving i
Once secol itt va spune
CA supt dulcea to lumina
Not putut-am a rapune
Mil de dusmant din afard,
-Mil de dusmant dintre nor,.
Ce vroiad a noastra Cara
SA o tie supt nevol
RomlnI, In hori
Saltatl,
www.dacoromanica.ro
 - 123 -
De mil do ori
Strigati:
Salutare, zi cereasci!
SerbAtoare romaneascd

Mihaid Bravul cu-arma-1 lucie,

Cum si Stefan acel Mare
Triumf astfel de-a produce
Nu all fost nicT cum in stare
Si supt el ad curs to fine
Singe !nun, dar putut
Ca sit died, ce in tine
Not, grin pace, am fiicut
Domini in hoe(
Sit Hatt,
De mil de orl
Strigatl:
Salutare zi cereasca I
Serbitoare romineased !

Zi prea-sfinta, salutare
Salutare mutt plecata,
Tu, zi, esti zi de serbare,.
De-o serbare-adevaratd.
to tots ani-a to sosire
Tot astfel se va serba,
Si-a' poetilor dulci lire
to tot anil ti-or cinta t
Romini, In hod
Saltati,
De mil de on
Strigati:

www.dacoromanica.ro
 -124-
Salutare, zi cereascA!
Serbatoare romaneasca /

Tulsa, zi prea-maiestos....a
Opul tare 11 savtrTeste.
FA-ni tara spatioasa,
Darma tot, si ue uneste.
Si pe Cuza sa domneasca
De amma intr'un an,
Pesteo Tara Romaneas4
Ca supt marele Trahnl
Domini, In hori
Sa Hap,
De mil de ort
Strigatl:
Salutare, zi cereasca 1
Serbatoare romaneasca!

www.dacoromanica.ro
w..1NANIN MI 10
WPC\ 41.4
ireVara
st,41-.... Awl

CE-I YN ItqI

Sese hail de zili cu soave

Iasul el n'am Post vazut,
Mai daunazi, de 'ntlinplare.
Trebuind ca s& -I salut,
Am gasit in el, in flne,
Lucrurl foarte de mirat,
Care azI ma fac pe mine
SA refren nelncetat:
Ce-1 In Test I ce-I in Iasi!
/IL ce-I in '4111

SoselI strimbe, cAptusite

Cu moluz, movill depus;
Strade lungl paveluite,
SA to salte tot in sus;
Trotoarurl Invulite
fn camas& de noroil,
Si pe margenl garnisite
Cu bucheturl de gunoid.
Ce -I in Last! ce-I in last;
Iii, ce-I in fast!
La tot pasul crismT, in care
Vtnd Evreil crud venin,

www.dacoromanica.ro
 420

MA plc de 'mpiedecare
Muncitorulul crestin:
Pe -orice stradA, midi, mare,
Ca furnicile foiesc,
Asti fanaticl, cit se pare
C'acest tlrg e evreiesc.
Ce-T In Iasl! ce-I In last !
Iii, ce -I in lasTI!

PrAvAlil prea elegance

Dintre crisme se ivesc,
Unde damele galante
Merg, bArbatil de-sl robesc :
La nol luxul margeni n'are,
1-apol, ca sil-1 sustinem,
Vindem cuget si onoare,
Lege, tura sl-orl ce-avem.
Ce-I In Iasi! ce-I In Iasi!
Iii, ce -I In last!

in tot unghiul le. poticA

Cartoforl gAsestI sezInd;
Dar In veci nu ad nimicA,
De si-ades ti veil pc:Wind;
Intriganil soptind cu voace
Cataclismnrl, calomnil;
arlatanl, avind mijloace
De fat lesne avutil.
Ce -I in Iasi! ce -i in last!
Iii, ce-T In Test 1

www.dacoromanica.ro
 127

Strigol sarbezl, jaIlind tare

Timpul ce ne magulim
C'acum e to departare,
Cind In el Inca traim ;
Amatorl de slujbusoare
Spre a se chivernisi,
CitIva membri 'a Adunare,
Ce-abia pot a sloveni.
Ce-I In last ! ce-I in Iasi!
Iii, ce -I In IasI I!

Femel: babe si jungle,

Blalacoave purtind, par :
Cele care-s scurticele
Tulpini groase de stejar,
Cele nalte, piramide;
LW& douli la un loc,
Strada mare o Inchide,
Cit s'o tree!, nu al mijloc.
Ce -I to Iasi! ce-T in last!
Iii, ce-T in Tact !!

Domnisorl, pe veresie
Imbracatl prea eleganti;
Ciocol plinl de 16.comie,
Cirdurl, cirdurl de pedanti ;
JunT mat multi peste mAsurti,
In Paris licentiatl,
Cit, de multd, 'nvettatura,
Sint conruptl si depravatI,
Ce-T in Iasi! ce-I in Iasi!
Iii, ce-I in Iasi!!

www.dacoromanica.ro
 - -428-
Ingnimart win tribunate
Pentru cel ce nu stirs da...
Aid, znii, socot cu tale
Al mien cintec a curma;
Cncl vroiesc s> fin confrate
Cu °dear° amploiat,
Cit va merge ell dreptate
C'altfel fl-va satirat.
Ce-I in fall! ce-I In Iasi!
Ili, ce-I In fall!!

www.dacoromanica.ro
%04;1/ 41472.040
FIGNEeflot rael.iiZeof;

VREMEA DE-APOI

NumaT cel patru sfintl Inger! care

Aci prin trompete a ne chema,
La judecata cea grea si mare
N'a 'nceput Inca a buciuma.
NumaT vapaia ce-are sa arda
Pamintul unde stain astizI no!,
A luT fling ca sit se piarda,
Nu ni vesteste vremea de-apol.

Dar celelalte semne, pe toate

Privim in lume acorn umblind;
Supt sacru nume d'egalitate
Vezl egoismul vice prinzind.
Intrigi fatale, silnice tare,
Ca ne desparte dot cite dot,
Prevestesc astazI cu 'ncredintare,
Ca nu-I departs vremea de-apot I

Patriotismul, baina de mods,

Onestitatea, on meteor,
§arlatanismul, bung metoada
S'adunT avere, sit at favor.
In functil foarte insemnatoare
Ochirt-ti gaselte mat mutt! strigol,

www.dacoromanica.ro
 - 130 -
Sc livia crunta o desfatare;
Ell nu e oare vremea de-apot?
Mini liberale, daca. se poate,
Puindull sila a, sugruma,
Voacea ce-abusul aprig combate
§i vrea In fine a demasca:
Pe ipocritil fara rusine
Ce lungesc timpul cel de novo!,
Pe eel ce-s numal masini straine;
ApoT nu-I oare vremea de-apol?

Frate pe Irate ca spioneazi,

Fiul pe tali tradInd voios,
aSipublicistul ca peroreaza,
Pan' ce cistigi ceva de ros ;
LegI liberale cu zel, caldura
Pan' la o treapta cerind azI aoi,
Iar multi Unirea numai din gull...
El! nu e oare vremea de-apol?
In genunchi, oamenT, pleat! cu mine,
Pe dreptut Jude spre a-1 ruga
Macar In timpul ultim In fine
De focul glieneT a ne scapa.
ySisa ne -aseze de a sa dreapta,
C'acolo 'n dreapta n'or ti strigol.
Flint! ce 'n grele crime asteaptd
Suprema earl, vremea de-apoI!

www.dacoromanica.ro
 4111WejliA
YO/MIre/ rioismeeA

MILCOVIIL

Mi lcove, rld farit de spume,

Fara valuri de cristal,
Seac' odata de pe lume,
Cad Imi esti un ce fatal !

Ale tale unde-aduca

Mutual terns Si prundis ;
Te mlleste, to usuca,
Fa-te una, tot podis !

Ca Ind cum sa se cunoasca

Daci maluri aT avut;
far, pe unde curgf, sa creasca
Trifoid, iarba, muschid placut.

S'arat flilor miei : WC

Pe-aicl Milcovul era,
Dar fratia cea curata
I -a secat !Huta sa!

tar nepotiT nici sa stie

Ca vre-odati al ,trait,
Nici prin glad for sa Ii vie
Ca to fratI al despartit.

www.dacoromanica.ro
 - 132 -
Mi lcov I rift Ma de nume
FArA veiny! de cristal,
Seac' odata de pe lume,
Clcl Imi esti un ce fatal I

www.dacoromanica.ro
ofittios
rO. 6.11114\

PONTIIL

Ltng'o masa groasa 'n muche,

Una, neagra, de stejar,
Zgribulit ca si o buche
§ede Grecul de Fanar.
§ede Grecul, si'ntr'o mina
Ciubuc tine, lung, de teia,
Iar cu alta cifre-aduni
C'un botos, min* condeia.
Cifre-aduna pe-un izvod,
Afumat si plin de glod.

Uf! ce mina delantata

Face 'n fine Grecul miea,
Cu mustata-I ratezata,
Cu peruca-I numat sea.
Cu sprinceana -1 neagra zgura,
Cu-ochi holbatl de 'nspaimIntat,
Parca-I caua; iar din gura
Bornbaneste nencetat :
In Moldova In zadar
N'am venit ea din Farrar
D'innainte-I in picioare,
Uruilit, tremurator,
www.dacoromanica.ro
 -34-
Cu c &ciula -T subsuoare
Sta Rominul muncitor I
Eli tu, bre! la socoteala
AT venit acusa, ba ?
Da cucoane.... Al greseala
Ed mi slat Mork Ta !
CA 'n Moldova In zadar,
N'am venit ell din Fanar 1

A I mA lands, IT rosteste
Bietul om ce tremura,
(tin teran usor greseste:
lati-t1 zic : Maria Ta I
Asa vred, asa se poate,
Tu acusi nu esti prust, zad !
Si jur ca cu dreptate
itafui-te-void si ed.
CA 'n Moldova In zAdar,
N'am venit ed din Fanar I
MM terane, tu stir bine
Ca ea slat un bun crestin;
Postage postul cu mediae
§i 'n zorl, seara, lung ma 'whin-
-Tar cucoane
li8, cucoane.... Mara crude
to mi-al spus ?
Tipa Grecul si, de ciuda,
Tot se salts hojma 'n sus.
Ce 'n Moldova in zAdar
Am venit ea din Fanar!
MAT, iea seama foarte bine,
CA scull to falangesc,
www.dacoromanica.ro
 - - 135

Ia actull to bat pa tine

Cu voinic curaj grecesc.
ma rog mult cu plecaciune.
lartA-ma, Maria Ta I
Asa mai! Asa mi spune
Asa vreaa a ma chema.
Ca 'n Moldova In zAdar,
N'am venit ea din Fanar !
De -acusi hal cu scumpittate
SA-V fae seama pe,curat,
Cad cu cuget si dreptate
Am scris total ce-al lucrat.
SA vedem... aha aide
E partida to maT, brea;
Decl iea seama, mat mojice.
Ce-a ceti Maria Mea.
ca 'n Moldova In zadar,
N'am venit all din Fanar I

OptuzecT prajinI de falce

Tu in grid at secerat,
far to orzul de la salce
Una Rita at taiat.
Una gut& ti se 'ntrece
In siicari the ovas;
Doua sute optuzece
PrajinT drepte 'n capat ies'.
0! 'n Moldova In zadar
N'am venit all din Fanar I

Iarta-ma de Intrebare:
Care bine-al Ingemnat?
www.dacoromanica.ro
 - 136 -
CM aid mie mi se pare,
CA mat mull am secerat.
MAT, ce spul, In a mea carte
Tu socoti minciunT cA scrin
Tact, mojice, barbar foarte
CA ea treaba mea D stia.
0 ! 'n Moldova In zAdar.
N'am venit ea din Fanar
Cincizece ca un sese
Este pontul, drept vorbegr ?
Doug, auto tocmal iese,
Pentru care sa-V plitesc
Cite -un optu de prajini...
Acull sama s'o lacheia
Face 'n capit suma bunt{
DouAzecl si -atiti de lel.
01 '4 Moldova In zAdar
N'am venit ea din Faoar !
MA rog, oare ni di mina,
larti-mi, Maria Ta,
Ca sA 'ntreb, c'un opt prAjina
De putem noT secera ?
Ce I un galben vreT to poate
Pe prAjinA 8101 plAtesc?
Hell mAt! adA vergl uscate.
Pe Romln sa[-Ii falanges..
CA 'a Moldova In zAdar
N'am venit eQ din Fanar I

DupA ce cu rApegiune
Alt ciubuc a pregittit,
www.dacoromanica.ro
 - 137 -
ApoT Grecul iar se puue
Re genunchl la rafuit,
Zicind: him, de tie-II pare
Vn ort, pret prea Injosit
Pe prajina, de ce oare
Peste pontu al muncit?
0 I 'n Moldova In zadar
Yam vault ea din Fanar!
Of I zlia, hell cu 'ncredintare
Cu-asa pret nu ti-as lucre.
Cind cu biciul la spinare
Sub-prefectul nu mi-ar sta.
Asta nicicum ma primeste,
-0eolasul 11 stapin,
§i spre-acest sfirsit primeste
De la mine orz si fin.
CA 'n Moldova in zadar
N'am venit ea din Fanar I

Vorba multi -I saracie,

Hal mal bine sit grabim,
Cu dreptate, dibAcie
Prasila s'o rafuitn.
§eptezecI prajinT curate
Al prAsit In papusoia,
DouAzecl si jumAtate
in cartofle, la zavoia.
01 'n Moldova in zadar
N'am venit ea din Fanar I
Nu stia, poate-asa sa fie,
Suflet at, Maria Ta 1
www.dacoromanica.ro
 138 -
Sutlet oh! a Mea Maria,
Cite un gullet prea caid I,
CA-1 grijesc farA 'ncetare
Ca pe-un gullet crestinesc:
In tot postul mic si mare
NeapArat mA 'apartAsesc.
CA 'n Moldova In zAdar
N'ain venit ea din Fanar t
Binduiala iatA vine,
Binduiala ce-o pazesc,
CA ea place mult la mine,
Cosirea s'o socotesc:
Maa falce de cap bawl
Al cosit pe dealul sting,
Ena falce si-o prajina.
Obortt-al la paring.
CA'n Moldova in adar
N'am venit ea din Fanar
Afloat tot de rinduialA,
Zilele de meremet
Rind acusT In socotealA,
Cum le-am saris, sit tj le-arAt.
DouA zile, mil Romtne,
Tu la velnit'al lucre,
CA trei zile, iarasl bune,
La Iasi lemne al carat.
CA 'n Moldova in zAdar
N'am vault ea din Fanar t

1Si un sullet prea bun.

www.dacoromanica.ro
 - 139 -
Chiar si zile mi se pare
Ca mai multe am muncit...
AT muncitu, badisoare,
A! ma tu ce n'al venit,
De cum soarele rasare
Si sA -mi staff pan' la apus.
Drept ca parul in picioare
Cum is pontu este pus?
Ca 'n Moldova In zadar
N'am venit ea din Fanar
Cinzecl lel tocmai se face
Pentru secere da,
Dou heel de lei pe falce
Ce-ai cositu-dumneta.
La dined se pun acuma
Dotazeci si-atlti de lei,
Ce se face mare suma,
eptezecl tioria1..., het ?
In Moldova In zadar
N'am venit ea din Fanar
Pentru prasila se vine
Patruzeci si optu lei,
*Cali platesc destul de bine,
VezT tu chiar cu ochii UT.
Ena leu de prajina,
Nu -1 prea scump, bre iniceria?....
Am a-ti da cu voie buna,
Ca i-al pus II in coseria.

3 GalbenT.

www.dacoromanica.ro
 - 140 -
0 'n Moldova In zadar
N'am venit ea din Fanar!
Etta ziva 'ntreag1 tie.
Dar la sama nu ti-o scria,
CH-I convins' a Mea Marie
C'al Hut ena rachia,
Clad la velnita mea mare
Zile douA aT muncit...
Am bAut cu 'ncredintare,
Dar si focul m'a ptrlit.
hi Moldova in zadar
N'am venit ea din 'Fanar 1

DecT se face suma toad

Una Rita cItIva lel...
01 o! o! ce mat de plata
AT, Romine, ca sA let,
Si vedem acum si nouA
Ce at, bade, sA platestI:
Una sutA lel cu douA
LescAt, de-an Intl datorestl.
CA 'n Moldova In zadar
N'am venit ea din Fanar I
Lel o sutA si-o lAitA
Mi se cede de luat
Pentru ceapA, cad, baditA,
§til ea ceapa s'a stricat.
Pentru ceapA! el! da' bine
Ce-s de villa sa-t1 platen?
Ceapa iarna nu se tine
In coere... Te strop,,,esc!
www.dacoromanica.ro
 - 141 -
CA In Moldova in vidar
N'am venit ea din Faller!.
Pontul zice, mAl badica,
SA-mI plAtestl tu negresit
Cind si ceapa de se stricti,
Cind ea zic cit n'al iesit
Tu la vreme. MAI mojice,
Hal ghidi, ghidi, to 'ndreptI7
SAmAnat-am ceap' aice,
CA 'n Stambulu are prat,
01 'n Moldova in zadar
N'am venit ea din Fanar
Una sutA lei acuma
Hi parale Inca trel
Datorestl, cii ea in /mom
Te-am prins peste cg avel;
lazele Marief Me le
iletule, tu le-al pradet...
Acel peste, jur pe stele
CA era de cel sarat.
Ce, 'n Moldova in attar
Am venit ea din Fanar?
MAL minciunT tu spul, tilhare c
Orl sarat orl plpArat,
Peste tu cu poftA mare
De Probajeni n'aI rnIncat ?
AT uitaf, terane, poate
CA 'n pricina ce-am avut,
Ocolasul cu dreptate
SA-ml platestl asa a vrut.
www.dacoromanica.ro
 142

Ca 'n Moldova in zadar

N'am venit ad din Fanar!
N'am uitat oh, vat de mine !...
Dack bre, nu aT uitat
Acesti haul mi se cuvine,
Ca ceva si ea am dat
Ca IA fac supus si harnic
Pe teranul dobitoc,
Zid, ma!, dad si la ispravnic,
C'astfel nu mai am norm
0 I 'n Moldova Ta zadar
N'am venit end din Fanar

Ma rog mult Marie! Tale

Spune-mi, pontul zice-asa ?...
Ce fel, mat, si dal parale
Pe teran a desbrica?!
DacA pontul asa aerie,
N'am cetit, dar end void da
StoItSmit, numal sa stie
Amploiatul a lua.
Ca 'n Moldova In zadar
N'am vault ea din Fanar I
N'ar Ii oare maT cu cafe
SA datl mind. de-ajutor
Pe la sate de-a Ii scoale,
Ca si bietul muncitor
A sti cum si se inchine
Tatalul astor Tarn,
Dupi cum i se cuvine,
§i-alte Ante datoril.
www.dacoromanica.ro
 - 143 -
.Ma 'n Moldova In zidar,
Am venit ea din Fanar ?
Un mojic sl stie carte!
Bre, tu, mAi, al nebunit !
Acest lucru pan la moarte
L-oia combats In sffrsit.
Cad Warm 'n aste clime
S'a nAscut de a munci,
Ca prin ast' a Mea MArime
SA se poata 'mbogAti.
CA 'n Moldova In zAdar
N'am venit ea diu Fanar !
Pentru glste iaras1 nouA
ZeciuialA al sA dal,
ActhcA din zece dou&...
D'apol n'am. §1 dacA n'al?
Ce fml pas& mie oars,
mu Wane, cap de boa,
SA fl pusu tu, talhare,
La clocit gisca pe oa I
Ca 'n Moldova In zidar
N'am venit ea din Fanar !
I:Ionized de lei se face
Pentru glste de a -mi da,
CA pe iaz pan' la laptoace
De aveat, puteaa Bmbla.
Optuzeci de lel cu cale
E sA -mi dal neapArat,
Pentru porcil dumitale,
Ce la iaz s'aa adApat.

www.dacoromanica.ro
 144

Ca 'n Moldova In zadar

N'am venit ea din Fanar I
Pentru giste, porci si comp&
FIL platesc ea, nu-I pacat?
Gisca, porcul ce boa apa,
Ceapa iar ti-a degerat,
Patru sute let se vine,
Ba si Inca trel letcal,
Ca sa ieaa ea de la tine.
ET, Romine, ce zicI, mat ?
fn Moldova In zadar
N'am vault ea din Fanar
0, aud, and prea bine...
Warn pus insa pe gindit,
Cum letcaie pentru mine
Maar unn n'aT gasit ?...
N'am gasit niclo letcaie!
la acust kieid arata,
tragindu-tl o bataie,
De nthl clad at cuvInta I
Ca 'n Moldova In zadar
N'am venit ea din Fanar ?
Dintr'aceste patru sute
Scazind suta ce-al sit let,
Banff, paraletot batute,
Sute trel Inca-ti mat ceia ;
E o 'ina sumusoara
Sute trel si ban' vre-o dot.
Ti munci to si la vari:
Ne vom pune 'n tale not
www.dacoromanica.ro
 145 -.
Ca 'n Moldova in zadar
Warn venit ea din lunar !
Prin a, pontulul [}Iris
Am muncit un an deplin
Cu copit mea sotie,
$i dator tot mai samin.
Prin a lul tot chibzuintii
Am lucrat pentru strainT,
Left astazi, in credinta,
Nu am pita pentru mint
0 'n Moldova iu zadar
N'a venit el din Fanar

www.dacoromanica.ro
rift_AMetiA
Wei Weii3

ARISTOCRATIIL

Tata tatel, rind In tar

Domniad Domnii din Fanar,
Lingusind tnnaintari
Ciubuccid din ciohodar.
Dind clubuce apol pline
Si aprinse cu caImac,
Grecil, lacome jivine,
Dup' un timp Clucerid it fac.
Apol,
N'am drept ed
Si mi 'nglmf nelocetat
Cum di sint aristocrat?
Bunul mien curind devine
Vel Ispravnic, cicI el, zid,
Cunostea cu tact si bine
Ca s'apese clt de gred.
VizInd Grecil cum ca stie
Si-a pride prea-iscusit,
Peste-a teriT Vistierie
El fu set orladuit.
Apoi, zid,
N'am drept ed
Si miOnglmf neincetat.
Cum ca slut aristocrat?

www.dacoromanica.ro
 - 147 -
Vistierul se Insoara,
Luind zestre de 'nsemnat,
§i nevastA pe-o fecioara
Ce pe-un Pas' a dezmierdat.
Dupd asta 'nsurAtoare,
Trel luni flumei ad trecut,
§i In lumea de supt scare
Al mied tata s'a niscut.
Apol, zed,
N'am drept ed
SA mA 'nglmf neincetat,
Cum el slut aristocrat?

El se naste, create mare,

intre NemtI, Muscat! si Turd,
§i-si di Cara spre 'mpilare
Ca pe pieptu-1 s'aibi crud.
en acest timp, de minune!
Mama 'n lume m'a adus;
Nasu-ml basil si-azI Imi spurn!:
CA's drept flu de Neanit si Rue.
Apol, zad,
N'am drept eel
SA mA 'nglmf nelncetat,
Cum c5. slat aristocrat ?

Luau' Asiel se duce,

Vine-acel european,
Acest lux care educe
Timpul cel mat sarlatan.
Tata dar IndatA schimbA
Pe cupei rAdvanul sad,

www.dacoromanica.ro
 li8
Joaca stosul Si se primblar
fhtoril facind Inertia.
Apol, ada,
N'am drept eu
sa n16. ' nglmf neincetat
Cum ca sint aristocrat?

Asta epoc1 pe mine

La Paris m'a aruucat;
Ca sa 'nvdt cancanul biner
Spre a II civilisat.
Renturnindu-mil, 'npreunit
Cu-al mien tatd, not priming
Pe Muscalt, cu voie bunk.
Si for kara li-o jertfim.
Apol, zad,
N'am drept eQ
Sit and ' nglmf neincetat
Cum cit sint aristocrat?

Murind tata-mT, a Tut stare

0 am ed si cu at miel;
Jumitate ins' o are
CamittariT greet si-ovreT.
Ceialaltit jumdtate,
Cheltuind din gros mered,.
Tot pe lucruri desitni,ate,
0 ipotecaid si ed.
Apol, zild,
N'am drept eli
Sit ma 'nglmf neincetat,
Cum cit sint aristocrat?

www.dacoromanica.ro
 14')

Prin urmare, c'o avere

Ca-I straina, ma mindrese,
§i-am si merit si putere
C'asa legT ne stapmex :
Ccl saracl In as'i tarn
Nu-s Rom MT, is nensemnatl;
§arlatanif numaT dart
Crycind Is intrelmtll
Apoi, zaa,
Warn drept ea
Salina 'ngimf neincetat,
Cum ca slut aristocrat?

www.dacoromanica.ro
0-7f-0
wet '44
0 PASARICAI
Mindra pabaricti, ce stat &Rita?
Vulturul de care te inspaimintal
Nu se mat zzlreste; esti dar mintuita :
AT scapat de dinsul, catre ceruri sal t
Salta, sat in aier, to faveseleste,
Cfnta, pasarica, duke, frumusel ;
Providentel sante astazi multameste
C'a et indurare te-a sail/at de el.
Naa, pasarica ; vezi ca-I primiivara,
Timpul ista tie este mult iubit;
Desvaleste 'ntinde a ta aripioara,
Zboara, Veil ca rosa a lmbobocit I
Ah ! destul to Post -at supt pas, asuprire t
Frica despre vultur destul te-a tinut
La 'ntunerec negru, In nenorocire :
Crivete geroase destul to -ad Mut.
Salt' acuma, drags, te 'al/ft-testa, zboara:
Clima este dulce, cerul prea senin;
MergT de intilneste pe-a ta surioara,
Cad si ea sarmana a trait in chin.
1 La tutrarea austriacilor in Romania..
www.dacoromanica.ro
 - 151 -
C'u. placers vie cu dorinti-apriuse,
Si ma urc In aier inima mea vrea,
Dar nu veil alt vultur cu-aripl tntinse
Gata sit s'azvtrle crud asupra mea?
Soarta mi-e cumplitA, swain ea nu are :
Am scapat de unul, altul, mult mat rah.
MA pindeste lacom, vrea a mea pierzare;
Mintuie-md, Doamne! mare Dumnezeu

www.dacoromanica.ro
 $1171141117e4
111.4 -
r4s
w,V4K

PE MARGENEA MORMiNTIILITI

SONET
Aid a Post sa fie hotarul vietil mete:
Adlo I ma due din lumea in care am vanddt
Nenorocirl, necazurl cumplite, chinurl grele,
Si 'n Ohre in durere am plins nelncetat !
Ma due, pe bratul Mortil la sfinta nemurire.
Acolo, unde cerul etern e fAril norT
Si unde fericirea nu e o nalucire,
Un vis ce-aci s'alung,t In van de muritorl.
Cu toate-aceste insa, o voace 'n taint -ml zice,
De al, sarmane, chipurl, ram!! Inca aice,
Rabdind cele ralidate, mat bine multamit.

$i inima-m , zdrobitit de-amara suferinta,

Acestul Indemn nu slid de ce IT da credinta...
De ce sa-T fle care pamintul ma! iubit ?

www.dacoromanica.ro
 01.410 17.10 \tea%
ab
ar's 0. 010.14*.ww.
b=01.411

LA MORMINTIIL LIII IOAN TAM'

De -aici departe, departe tare,

La cel tlrg falnic sceddat tie mar,
Pe-a' curer termurl fuciatiltoae
Or kind s'aude numal cinteirl,
Cintarl, coucerte de Moine le,
De mil de pasfirT cu viers duios,
Cud trandafirul in once zile
E ud de rout, plapind, voios;
Acolo unde pe aripioare
Zefirul poarta neincetat
ParfumurI dulce, fricIntatoare,
Cit raiul sacru e chiaruitat,
Iarl salcimul, salcea pletoas3,
Se nese orlunde, far' ajutor,
$1 la tot pasul, In zill focoase,
Asil olseste un calator ;
Acolo unde mil de izvoare
Limpezl si rece curg, ,serpuind
Prin florT, si'n urrna in limes. mare
Se zvirl cu zgomot de se ascundt
Acolo chitrul, castanul creste
to tiatirime, mare, tufos
Parallelist; unchiul poetulul; most in Con-
stantinopol.

www.dacoromanica.ro
 - 154 -
i iasomia se Infrateste
Cu mirtul gingas, crinul frumos.
In aste locurl, clime senine,
Pe-aceste termurl, pe-acest pamtut,
Cuprins de muschiurl si maracine,
Uitat se afla un trist mormlut!
Mormtntul ista in el ascunde
Oasele unuT barbat romtn
Ce 'n floarea vietiT Parce le crude
L-ad stins, stirmanul, pe term strain !
La iltnsul nime, nime nu vine
Ca sa-1 orneze cu mindre florl;
Niel imprejurn-I s'aud suspine,
Fiind departe de-amicT, surorl;
Soptrla lute singura face
(irme pe linga acest mormint;
Candela care la eapu-I zace,
Nime-o aprinde, ci-o sufl' un vint.
Cu toate-aceste barbatul care
Se ail' aice de totT uitat,
Fiind cu viata, In lumen mare,
De-amicl, de rude era stimat :
lubia Moldova, mindra lul tarA,
Can amor (raged, adevarat,
if doria zile de primavara,
DulcI si placute, neincetat.
Ale el drepturl statornicite
De-anticul, bravul, bunu-T strabun 1,

1 Logofatul Jul Stefan -cel-Mare. (N: E.)

www.dacoromanica.ro
 - '155 -
Privind cu ochiT cum sint lovite,
Plinge Hominid, plinge acum,
Strig$ cu voace, cu voace tare:
aCopil aT Hornet, sit ne unim;
CacT privilegiul ni este mare,
Decit not trebuT sit -1, sprijinima

Pe-a 1ut sonura lira cereasca,

Chiar acordata de Apulian,
In limba noastra cea romaneasca
Unta poetul cu dulce ton :
Varsa viata, simtirea toata
In imnurl, verse de-amor, de dor ;
Omul si lutnea. fals si ciudatit,
Onta de ele, trist si sonor.

Lisa amorul plin de turbare

II mistuieste de timpuria,
Yl stinge, crudul, In departare
De-al lut term mindru, pe dragu-1 flu I.
Ultima vorba ce mat rosteste,
Suspinind Inca Incetisor,
Vazind de june ca se sfirseste,
Este, sarmanul: Patrie-Amor !...

Of! curgett lacrimI, curgetl siroaie,

printre valurl va strecurat1
La cele termurl mladre, vioaie ;
Cu ele mergetT, giergetT, zburatl,
Apol acolo vol statt de-o parte,
Asteptind oara sit va urcatl

www.dacoromanica.ro
 - 156
Prin rail de soare in sferI ',matte
De unde 'n roma sA picuratl I

Paste mormintul care[-Ij aduara

Inima-ml trista, suiletul mien,
Ahl curgeil, lacrimi, curgeti izvoare,
C'a men durere in'apasA gre5!
Pieptt), de jale patruns, suspina,
Lasil suspine amare-adincl;
Iar tu,.zeflre, pe-aripa-tT Una
Du-le acolo, l'a' Alaril stifle!.

Paul cind ceru[4] plin de 'fldurare,

As vrea in tine sa pot veni,
Ca fruntea -mi, ar it de intristare.
De piatra-ti rece a o lipi;
Plana atuncea, terns mihnita,
SA-Vi daft, prea scumpo, atita pot;
Primeste jertfa prea-umilita
Ce ti-o trimete al tits nepoti

www.dacoromanica.ro
11161110.11 abfbA
r *N41,
'4311
011118W d*liiiiI/eallot/

0 COPILA MITRIND

Maiculita, iat5.
Zurite s'aratil:
Ziva s'a ivit,
Cerul inroseste,
Iar tuna albeste,
Plecind '.pre-aslIntit!

t:i-ochtu-m1 ce se stinge
Privind-, se convinge,
C'azl are a 11
0 zi mutt frumoasa.

Vett avea un soare

Cu rail sclipitoare
§iuu cer azuriti ;
Toate vor ti line,
De frumusetT pline,
Dar ed n'am sit (MI

Nu, ca moartea-T (lard,

§i cumplita-T gbiara,
Vriud sufletul mied,
Pieptul imi zdrobeste,

www.dacoromanica.ro
 458

Amar ma muncecte,
Doamne Dumnezea!

Tat' acuma, iata!

Ceata 'ntunecati
Cuprinde-ochil miel;
fara, dupa ceata,
Joe Fara de viata,
RoturT de scinteT.

.fort mama iubitit!

8i mor, vat! mihnital,
Ca 'Emil jun& slut;
In a vieti -mT floare
Ad ea ma coboare
In negrul mormlnt I

www.dacoromanica.ro
 rotorreeicas
r Amsotis

CATRE MOARTE

DoamnA Moarte I ilea sari m'am hotarit ca

[ea -ti acrid
o epistola In versuri, cadentata cum eel still.
§i-o 'ncep cu piecAciune, ci, oricit de mare
[esti,
(Mare, mare, daca Intri orisiunde clod vroiesti),
Dar sa -ti acrid ca-ti strut mina de loe chiar
[nu mi-a placut.
Nu ci doari ell pe lume minusite nu strut :
Asta nu-1 cu 'ncrediotare, ea pup mine si-am
[pupat,
Iasi{ aibe, delicate,ell spun drept al mien
[picat.
Tot odati, doamna Moarte, trebuieste sa-ti mai
[spun,
Cum ca n'am pupat vre-o mina ca sa capat
[stapin bun,
Sad tavorul vre-unui mare... cum azi multi
[obisnuiesc.
01 in asta end slat mtndru, Ajar am drept sa
[ma Mese,
Multi ad zis-o si-mi zic Inca, ca, din asta, ne-
gresit,

www.dacoromanica.ro
 160

Nu a due prea bine 'n lume si la multi nu

[sint cubit.
Zica Insa ce li place : cu-a mea soarta-s multa-
[Mit.
Ca-ti &Ina miuuta, doamna, de a aerie n'am
[vroit,
Din motivul tine spaTme ce pe mine m'a Cu.
[prins...
De ce'? Iata. Chid condeiul de Male am atins,
0 puter' imaginary chipul tad mi-a presintat:
Dar stiff tocmal cum °data I-am vazut ea de-
[semnat,
Inteo carte groasii, tare, scrisi toata de-un
Icrestin,
(Cad invata cum sa capeti paradisul cal divin);
CA in carte de odata de 'nainte -mi to all pus,
Fara pieta, de os numaT, din picioare Wink sus,
c'o coast lata 'n mina, ascutita ca un bricill
Tu cu care cosesti oamenl. prefacl lumea,
[darmi si strial.
Aceasta irnprejurare m'a silit ay ma abat
De-a nu-ti aerie complimentul pentru doamne
[destinat.
CacT atunci pe elipa'n sine -mi mi-am facut
[un fel de plan,
Ca-T scirbos sa pupl o mina sadea numal de
[ciolan.
§i-asa e cu buns seams: asta e Ingrozitor,
0 urmare ce aduce oterire si for.
Dup' aceste ea Indata m'am si pus pe meditat,
Daca mesterul acela ce portretu-ti a lucrat,
N'a facut vre o gresala, si intocmaT to -a descris...

www.dacoromanica.ro
 - 161 -
De esti &sae', doamna draga, apoT cdu ca esti
[de ris...
Ss fiT to numat de oase lard came, pieta... fill...
Deci, privind asa fiptura, de fort nn te 'ngrozi.
Mu mir mutt, ce te cream asa -labs Dumne-
[ten ?!...
Ilm stif una, ,i -asta este numaT chiar no-
[rorul tan,
ca, de-ar fi lost ,A-IT mat dete ceva came, ceva
[40.
Dunn =Rail ocupare at li dus-o foarte rad :
Osteneala si sudoarea atunci des te-ar fi supus
Sa mai la.i lumea in puce, sfi mai dornif cu
[fata 'n sus.
Alta Inca, cum ca ochi-ti ti s'an dus In cap in
[fund,
Din motivul batrinetif cu 'ntelegerea-ml pa-
[trued ;
Dar as vrea sa stin, o doamnu, cum de dint"!
[ti-s Intregl:
IatA, iata o problemA ce as vrea sA mi-o des-
peel :
Tu, ce al atitia secoll, si aibi dintiT siinatosT,
Cind of IncA zan snit june, si -at Intel tots In
[sir voiosl
Joe in gnr5.-nu coutradantul... De n'aT suflet
[egoist,
tmT raspunde de te-ajutti in aceasta vre-un den-
[tist...
}Iola I Musa, domnisoara, ea sintern prea polilogi
01 prea. prea din tale -afara si 'n radente rim-
[ologl...

www.dacoromanica.ro
 - 162

Numai causele-acelea ce pe mine m'ad fAcut

SA seed Mortil plecaciune, nu ea mioile -1
[siirut,
SA le-arat vend, pun' ucuma rinduri multe-am
[lnsirat.
Hole, Muse! cu-asa chipurl not vom sena nen-
[cetat,
Fars ca vre-odinioara la vre-un wit sl iesim.
Decl lea seam, domnisoara, ca sa nu ne ratacim,
§i, mat bine, hat In grabit sa curmam ce-am In-
[ceput,
§i, pe cit va 11 putinta, sa scrim tot ceva mai
[scurt.
DecI ascultd, doamnii Moarte, de-i cu cale, cu
[reson,
Nu stid bine, insi tie eit de ail ma fac spion ;
§i 'n sfirsit Iti dart de stire ca de -scum sa to
[pazestl,
Caci In lume In tot omul at un dusman sit M-
[ttlnestl.
Nimene nu to iubeste, dar chiar nime 'ntr'un
[cuvint :
De to -or prinde, vat de tine ! to -al stins, zda,
[de pe pamint.
0 complotul
[ este mare si partidele de-ajuns,
Si-ape! toate soptesc tare, nu soptesc ilia cum
[ascuns;
Una zice cu esti suie, niciodata lucrezi drept;
CA lipsesti pe III de mume si lei pruncil de la
[piept ;
Alta, lard, c'ar fl bine sa last omul pe pamint
SA trAiasc' un spud tocmai dupti legea celul Stint,

www.dacoromanica.ro
 163

Ca icl, luindu-I mai nainte, alms mare faptutest".

Ba mai zic ca via tamlie cider i tu to m -
Detest!
Cred, sarmauff, ea se poate ea, si unde-I omul
[pus.
Si cam rupi si 'n tribunalul care este -acolo
[sus.
Alta, rum ea last pe lume sa vieze prey multi
[rat.
Prea multi oameni far' onoare, ipocritl
['Aral :
Prea multi luzi flat de lege, tradatori de ter!.
[cotcari,
Pizma;,T lacomi, Huai agerl, baron! dibacl si
[Mbar' :
Ante( cererl stravagante de cumva te'f potrivi,
Apoi globul late° clips de tot pot( a-I puctii.
Alta, vrea sa sting! din lume pe poetyi ee scria
[raft ;
De ideia asta ins& nu-I Mel cum spiontal Mk
§i nit! trebui ascultare intru-aceasta ca sa dal,
C.acl atuncea tu pe mine mai intiii al sa ma tat.
Fel de fel de viol asepra-11 pun, lu Ilne, nen-
[cetat.
i un pas no poti tu face. all nu He critical.
n zadar cu elocinta medicit se sirguiese
De a-I face sit 'nteleaga ca de pailful se orbese,
Ca el striga, tiind nue, ca si aiste lel turbati,
Cum ca azi a' tale-unelte sint chiar (tumult
[Ipocrati.
Ed ace-te le-ascult toate la toate w& 'n-
ivoiesc.

www.dacoromanica.ro
Casa p t ea tie, dcramna, cu credinta sii servesc_
Mt metod nu-I nou pe lume, si-I metod prea
[minunat:
Cine e cu doua fete duce-un trail de Imparat.
In sfir,it, ieaa indrazneala, daca nu te'l supara,
Din a' mete pared proprif ca 91141 acrid si ea
Iceva.
Stia c.t to esti calauza ce transportT In Raiuf
[stint,
S itletul ce fapte bune a lucrat pe acest pa-
[mint
Slit aceasta foarte bine si nicT cum ma. In-
[doiesc,
.AcT in cartf cu lamurire scrise toate le gasesc.
Insa, doamna, ma 'nfioara cind in minte ea
[fmT pun,
Cal mie'l carp a sit devie pentru vierml un
[prinz prea-bun,
CacT, orlcum, macar ca este din terns alcatuit,
Al mien sutlet de el ins& anT a fast nedes-
[partit ;
Prin urmare nu pot crede ca nu 11 va parea
[rad.
Privind in astfel de, stare pe companionul sad,
Nu cred iarils1 nicl aceia c'acest lucru un
[mister
Va ramine pentru acela ce-a sa laza in eter :
0 acel ce-a Sit devie un atom prea -fin si
[stint,
N'a sa poata el strabate cu vederea-I in mar-
[mint?
Textul: asa.

www.dacoromanica.ro
 - 165 -
Apol alta Inca, doanual, indrazuese ca sa-t1
ImaI spun,
Ca mijlocul tab, prin care ni jet viata, nu e bun,
Cad prea mutt iu agonie tu ne Iasi de ne
[muncim,
Prea ne zburiumam, la dracul si-oehil prea
[it rasucim.
Dupa toate-aceste Inca raminem in urma, .4,
§i cu gurile caseate, lucru care sede !

N'ar ft oare mai en cale. prin Intern clod to

[pogori
Cite-odatil spre prlmblare, de si-acolo uu
[slot fort,
Si 'ntilnestI pe acela care ghilotie a naccocit,
0 masina minunatil, dap, cum am auzit
(Cie Indata ea rateaza ()rice cap, frumos wail
[slut,
i-ristfel nu etitl tocmal crud'(), daca asta-I de
[crezutl,
Salsa-1 dal porunca aspra, o masina dura,
Dibacitd, dealt coasa-tt mat putin a tortura.
Zic aceste, dar tu, doamna, fi precum voiet.ti
[si aril,
Dealt, tare ma rog tie, ma mat Iasi intre vit...
Somnul lnsa ma rapune, cacT,seriind, am obosit ;
Decl sfirsese a mea scrisoare, multimit ca am
[giistt
Chip bun, ea sa ma 'nsemn tie. dupii cele de
[ma] sus,
Cum cil slat a dumitate, chiar nevrind, plecat
[lupus.

www.dacoromanica.ro
 0411?\0",-
yW41.0

D -Iui I. G. HOLBAN, easier

S'a schimbat Nlitologia:

Muse le prin lux s'avIut'l
tar Pegas, bats -I urgia,
Cere sea si fria de-argint.

Pastorale ear maI face

Niel chiar insusi Florian;
Omului azi banu -1 place.
Fie 'a rasa sal caftan :
Prin el, lesne-ajungi dorinka
Nimfe chiar sa 'inbrakosezI;
Fara, dinsul umilinta
ii despreku-orlunde vezI,

La e'emplu via si tare

Te am chiar pe dumneata
Lada Statului cind are
Bata, mandate-a achita,

Toata lumea sopoteste.

aCe de treaba easier Iv;
La din contra, ea rosteste
Ca estl aprig ismirer.
www.dacoromanica.ro
 167

AT facia dar de minune

Ca, de June, at Ldrobit,
Ale liri-ti coarde, strune,
Instrument nenorocit!

lin astfel de drum saa tale

De luam de mult ci ea,
.:VascInta si In timbale,
Ca sa capat ce-am sit iea.

6irapol ciuda ma zdrobeste,

Cind tint pan' ce ragusesc;
§i cintarea-ml nu rode.jte.
Cu ceva ea folosesc....

Daca wet sa tint not bine,

Cind sint ban' fa a se da
Ceia ce mi se cuvine,
Ca 'n altfel, to -oia satira,

Spre a da dovada vie

Ca, de si sint bard bitrin,
La bancherT, casierie,
A mea lira n'o Inchin I

www.dacoromanica.ro
 D. DASCALESCU

www.dacoromanica.ro
 Le. VERSURILOR MELE

Zburatl! aeum o vremea; va ducetl, versurble!

ScapatT din inchisoarea in care v'am pant;
ZburatT! si la lumina, cochete, frumusele,
VA ducetl de is mine, ilusil cc -am pierdut!
Plapinde. rusinoase, shit!, prin melodic,
De pizini si de ura pe rail a desarma,
Li covet' indulgenta l'a voastra armonie
spunetl ca-s fence oricind maT pot data.

Zburati: si prin bordeie intrall mingiietoare,

De veselitf saracul, ades nenorocit:
Ti spunetT la durere ca soarta-T schimbittoare,
ca pawa ci nAcazul tot are un sfirsit.
Zburatl si prin palate c'acolo e email
Viata ma! adesea; si, de-tl putea !titre,
Li spunet1 ca durerea se face ma! usoarii
Cind omul face bine, sa8 poate a elute.

Zburatl prin huduare, la cele frumusele,

De spunetT ca o zinc si ea am adorat;
Mal spunetT ca -s putine, ce 'n versurile mole.
Ca niste pilde rele, Cu drept le-am satirat.
Li spunetT ca sl stie ca, multa nepasare
§i-a lor nebduplerare nemaT putind ritbda,

www.dacoromanica.ro
 172

Pierzind once ilugil. neavind niclo sperare,

MA minglid, si-s ferice, oricind mai pot einta.

Zburati fArA 'ncetare, si duceti miugitere

Orlunde se gAseste un om nenorocit:
Curmatl once durere, turnatl pe rana miere.
Si ducetT pocdinta acelul ipocrit;
Apol, triste, modeste, Intrati In Inchisoare.
Morals crestineascA cercind a propaga;
Mal spunet1 ca speranta luceste ca uu suave,
C'acela uita toate, ce stie a cinta.
Zburati si 'n acea sferA de dulce poesie
Ce astAzl veseleste pe p6pulul romin;
Oar mergett cu sfiald, luptatI din armonie :
Parnasul gred se Urea, hi poale-i multi ramin.
Poetilor li spuneti c'aprins de admirare
L'a' Ion suave-accente. am vrut a-1 imita ;
Copil al mintil mele. li cereti indurare,
spunetT ca-s ferice. cider rAii (le pot data.

Zburati, zburati oriuude, vd duceti, versurele,

Si spunetI ca, adesea ed dac'am satirat.
A fost numaT pe-aceia aprinsT de patimi rele,
In vreme ce, orTunde, pe bruit i-am admirat.
Zburatl: calea-T deschisi si vremea e prosper*
SilitT prin armonie pe toti a Incluta;
Mal spuneti totodata ca trista-ml camera
Se 'acheie. fericitA, In a putea data.
Mart 1852.

www.dacoromanica.ro
 .11014.1% ePre;

MARTIRIUL MAICEI MELE

Martiria e. Doamue, viata,eact chiuuri nencetate

Si mil de suferinte In veci ne nacajesc;
Nitcazurile brele, ce vin nenumitrate,
La moarte se sfirsesc.

Martir' at lost to mama, si inoartea nempacata,

Curmind Cara de vreme al vietil tale fir,
La locutil' eterne, la bolts tnstelata,
Tritnes-a un martir.

Dar spune-ml, scumpa mama, din bolta azurie,

Mat veil lti copila,it ce pieptu-tl as hranit?
Cact sulletul nu moare. iuhirea -1 etern vie,
Si not mult to -am iubit I

NT pare, scumpa mama, ca vAd a to privire,

Clod soarele luceste pe orizont senin :
Atuncea mi se pare a vad in fericire,
Surisul taa cel lin.
isrAsT, clad natura, de-odata tulburata,
Pe coring nort intinde, si noril varsa plot,
Ea cred cs to atuncea, mime induiosata,
De sus ne rert't pe not.
www.dacoromanica.ro
 - 174 -
Asa, martiria e viata, dar lumea, vad, te pliuge,
CepiiT tAT, o! mama, in lacrimT, vad, se friug ;
Durerea mea e mare, si u'am lacrimi de singe.
Pe tine sit te piing.

Dar spun cii 'n asta lume, clad omul poate

[plinge,
Durerea-T trecittoare, ca Coate pe pamint ;
De este -asa, o Doamne, durerea mea au stinge.
S'o pot duce 'n mormint !
1 utile 14M.

www.dacoromanica.ro
e'rotbliSiFig rib wte,....
Iii114114 11111L-NMALli

UNDINA

BARCAROLA.

clubita bared, zboara, pe apa de tot Hui,

Hal l du-ma la draguta ce-a mea durere-alina.)

Asa cinta pescarul, clad, noaptea, Uri Erica,

Gindind l'a sa iubita, pe lac vesel trecea;
A apel Una fati cu visla el despicil,
§i, iute, barca, iute, ca clipa, se ducea ;
Zbura ca rindunica, pe apa linistitA,
0 dung& argintie In urma el Visa,
§i-adese orl pescarul natura adormita
De eIntecul dulce film' a rasuna.
cIubita barea, zboara, pe asta apa ling
SA mergem la iubita ce-a mea durere-alnul.p

Al sail cIntec tacuse, dar altul Il raspunde,

Un cintec de sirena, un glas Incintator :
gE5 shit), II zice glasul, cregina cestor node,
Nu trace mal departs, opreste al tail zbor.
Pescar! ea slat Undina, si eInteeu-ml te-a-
[doarme
Cind noaptea a senina, In biet lacasul tad.

www.dacoromanica.ro
 17l -
aPescar: Lit slut Undina, ce nictodata doarme,
Ce nencetat vegheaza pe mult iubitul sad.

Pescar, ramit cu mine, supt asta apa ling;

Aid durerea tace, ce nacaz s'alina.
aPescarule drciguta, nu merge mat departe,
RamIl aid cu mine, In umedu -mi Ideas ;
Aid e fericirea, si apa te desparte
De lumea cea vicleana; rAmit, u Ingeras
Aid a to iubita, ma crede, nu te 'nsala,
Aicl nu asupreste cal mare pe cal mic,
Aid nu se cunoaste gresitul, nicl grerala,
Aid pescarit, draga, n'ad frica de nimic.
ePescar, ramil cu mine; supt asta apa Tina
Ma crede ea durerea ;i-ort ce nacaz s'alincts
A lunil dulce raza ludic paste Undina,
Pescarul In uirnire sta 'n gindurl cufundat t
GIndeste el, gmdeste, cad noaptea e setting,
Si cintecul Undinel de tot I-a fermecat.
Undina cInta, cmta, iar barca 'nest pluteste
Spre cal vIrtej de apa, adinc, primejdios,
in care tot pescarul sftrsitul sad gaseste,
Atras hind d' Undina cu glas melodios.

Ea-I zice, cintind: aino, supt asta apii line

Durerea, crede, tace, si-orIce nacaz s'aling.s

Din cela mal s'aude: dubite, ea te

Cad, citl as ascultat-o, la mal nu s'a'nturnat ;

www.dacoromanica.ro
 177 -
Cu moarte-1 raqplAte0e, nu face vre-o gresala.
Ginde,te ca de-asearit te-astept e5 nencetat!,
Pescarul se trezeste, voinic pe vl-d' apasa
Cad glasul mindref sale din somn 1-a des-
fteptat.
O dungy argintie In urma barca lase,
0 spun ca de-atunc! nime in lac nu s'a 'a-
[necat.

Pescarul, cintind, trece pe apa de tot Una,

Se d lee la iubita ce-a' lul durerl alma.

www.dacoromanica.ro
velow- 0.65:011/
YerWibli .044brIgNivi

CARTEA VIE TII

Omul, In fume mica traiette.

Alta nu face decit Invata
In cartea vietit, ce n'o sfIrseste
Patti se curma E-a lui cute.
N'o mast sfIrteste, cacT cartea are,
Volume multe si mil de file;
Inv* hojma fara 'ucetare,
Caci tomurl. file shit anl si zile.

In floarea vrIsteT, dud iese 'a lame,

Toate ce vede, frumoase slut;
ApoT din carte cunoaste -anume
Ca tericire nu-1 pe pamint.

InvetT, si anil hojma te-apasa,

Rose le zboara de pe obraz,
In Toe, yin vriste ce ti le lasa
Pe frunte chinul, multul nacaz.

A Providentei nalta 'Joint&

Cartil de titlu 6.ViataD a dat;
De chinuri grele, de suferinta,.
A' cartil file le-a inandat.
www.dacoromanica.ro
 - 179 -
Drept mingiiere la sufertati,
Ni-a lttsat les( pe-acest pamtut
Mila, speranta st-apoI credinti:
Fericit simbol, de trel orT shut !
Mullet 1851.

www.dacoromanica.ro
riiWLeiDIG OP.
fight\41110: Atear-1114

CASATORIA
LA AMICCL VIED S.

AdeVarat sa lie? Tu ti-al gasit femeie,

VreT sa te 'nsorl, amice; aja at haat*?
Luat -at insd seama cum trebuie sa ieie
Or Ice barbat cuminte, ce merge spre 'usotit?
Facut-al socotcala nacazurilor toate
Ce dupa cununie via sir nedespartit;
Gindit-at to vre-odata, gtndit-al ca se poate
Ca prin casitorie sa 111 nenorocit?

Cu zimbet de 'ndoiala raspunzl Face euviute:

Tu nu crezi ca se poate 9a lie cum zic ea ;
Mireasa ta e buns, zici, are purtArT spate
Si calitatt placate, in caracterul sAa.
Asa femeT, amice, poate ca slut in lame,
Ea cred ca si 'n Moldova si chiar in Iasi pot 11
Femet ce prin purtare doresc a-st face name,
Dar credo ca de-acestea patine vet gasi.

Dar poate sa se 'ntImple mireasa ta sa tie,

Din numarul cel mare, malt mat nemArgenit ;
Se 'ntimpla zaa adesea, odata cu sotie,
Sa-ti virl ca zestre 'a case un iad nesuferit.

www.dacoromanica.ro
 - - 181

ti- atuucea tu 'u edintA de-a ta grerlii mare,

SA blestemT Inqotirea, sa Western! nencetat
Ursita -tI ticAloasa; sa blesterni si mai tare
Pe bietil nun si alma, can te-ail cununat.

Ce-al zice tu, amice, vazind Caeca copild,

Ce astazi tie-ti pare un Inger deplinit,
De-odatil s'ar preface In viespe farm mil.),
Cirtind Ia tot ce-I face, cirtind necontenit?
A Lind ma crede, Irate, en groazd vil acasa,
Atuncea fugT In lume, si 'n lume toate-ti plat
Afar& decit ca-.a In care te Apasa
Femeia ctrtitoare, ce ti-a venit de hac.

Dar Inca nu-I nimicd : ce aT mat zice oare

Vazind c'a ta sotie, uitind tot ce e stint,
Tot lunecind Ia vale, s'ar da pe desfrInare,
Uit Ind ca e rusine si cinste pe pdmint?
Atunci la tine 'n casd oricine vine, place,
Coe beta II prime:to cu zimbet Ingeresc,
tubeste pe orkine ce curte vrea a-I face,
Si tie vezi c'atuncea cucuie 'a frunte-ti crest.

Mal este Inca, (rate, femeia rea de guns,

Ce tot hodoruge7te, de tot!: de bun, de ram,
Din gurd alt nu-I ie,e deett vorbe de ura,
Pe tot! batjocureste... si chiar pe tatd-sail.
Aspidd nempacatd, en tlrgul te 'nvrajbe,:te,
Te vezi de tot! a:nicil pe 'acetul Vaasa;
De scapi Inca cu-atita, de nu se ma! gaseste
Sil-ti ceie socoteala vre-un om batjoculit.

www.dacoromanica.ro
 - 182 -
Dar oare cum it! pare placuta anecdota
Ce 'n zilele trecute prin tirg s'a auzit;
Spuneall ca o cocoana, placuta, cam de modii
Si-a lepAdat barbatul, de dinsa calicit !
MA crede sint, amice, de-acestea ce pe straie
Aver! intregi dumica, barbatull saracesc,
Din starea inflolita, II last chiar pe paie,
II last 'a suferinte CO 'n veci nu-1 parasesc.

St facem socoteala : tntaid cea cirtitoare;

Cocheta re to 'nsala, al doilea la numAr;
Apo! cea rea de gura, si cea cheltuitoare.
De nu ma 'nsel, shit patru. Si sint In adevAr.
Dar Inca alte felurl mai shit In lume, multe,
Mat slut cele galante, care obisnuiesc
SA puie pe-a for feta, sa nu part prea slute,
Coloare 'mprumutate, ce 'n tirg cu ban! gasesc.

Mal stat... destule Insi, cacI vAd ca n'am cre-

[zare,
Ba /mate incA -f zice ca ed to pizmuiesc,
Said ca pe botioare vre-un alt motiv mal mare,
Din ura ma sileste astfel sa-ti zugravesc.
El bine! asa fie! Din loc ura ma last :
Mirea,a to -I o sfint,i, eA ma CUI109C gresit;
Dar, cind vet li la Ora si-I vrea sa pled spre
[casa,
Cocoaue1 dd de stire, sa stie c'al pornit.
a
Arnim, ca si mine, grind aceqt rat mare,
In versurild tale, amar 1-al satirat;
El p)ate am bresald, dar totusi mi se pare

www.dacoromanica.ro
 - 183 -
CA, sA scapam de dinsul, nici noud nu ni-I dat.
Deci, Irate, indrAznealA ! si, decal to de soartA
Cu niscaiva cucuie ye! fl impodobit,
Te minglie, iubite, si tot voios le poartA,
Zicindu-V: clt1 ea mine tntocmal ad patit !
Julie 1851.

www.dacoromanica.ro
 ritowego:
70111% or-7
APA TRECE, PIETRELE RAMIN

Aveam un mos °data : e8 luT price durete.

NacazurI, suferinte, pe loc i le spuneam;
Ca floarea tnsetata, ce (Ara roux plate,
Cu sfaturile sale ades ma mingtiam.
El trot zicea °data Copile-s trecatoare
Durerpa, bucuria, surlsul si suspin,
Siraul chiar se uiti, dar binele nu moare.
Copile, apa trece, dar pietrele ramln I

Dar, mosule iubite, uu vezi ca toate 'n lume

Sucite, scilciate, merg sovAind pe dos?
Dar nu veal eA necinstea sal poartA frump.
[Hume.
Chid cinstea -T socotitit ca lucru urtcios ?
Intocmal chip ploaie, veal, apa vine mare,
Si trece peste pietre, ce de pAmInt se in ;
Dar apa scale 'ndata ce bate-un pic de spare.
Copile, apa trace, dar pietrele rAmtn I

Da' nu veal to minciuna eA astazi falnic

[mere'?
Da' nu veil ca stnt toate cumplit sarlatanism?
Ca orisice virtute pe zi, pe zi se sterge?
CA singura simtire a numal egoism?
Copile, intre stele shit multe mincinoase,
www.dacoromanica.ro
 - 185 -
Le vezi cazind adesea cind cerul e sewn.
Dar cele-adevarate etern slut luminoas-
Copile, apa trece, dar pietrele ritmin .

Da' nu veal cliiar femeia, de rele molipsita,

Duc Ind In desfrinare uu trait. nepasator?
Da' nu le vezi pe tleacurT, pe-o place auritit,
La venetici din lume corn dual al for amor?
Strainul, mai baiete, e pasare de vara,
Femeia 'n veci nu poate fare de &limp in sin;
Strainul Med trece, iur vet trait! In tart.
Copile, apa trece, dar pietrele ramIn !

Da' nu veal tu Rom Mut traind in lenevire?

Da' nu veal tu ideia oprita 'n zborid sail?
Iubita Romania plecatil spre peire
Aceste rele toate le vede oclaiul tail?
Copile, at gre-:ala : o tare 'a veci au piece,
'n vect nu se va stiuge, s'u stil. imam! romln ;
Dar tu dupa durere asteapta mingliere.
Copile, apa trece, dar pietrele ramie I

A noastra mingiiere, copile. sta. 'n credinta

Credinta ne 'ntare-:te, ne face sal uitain;
Ea-t sort. cu speranta, si-a noastra suferinta
Ca s'a sfirsi vre-odat.1, din inima sperain.
Durerea e ca apa ce trece, serpuie,:te.
Ea last dupa sine nacazurl suspin,
Jar pietrele-s speranta ee 'n veci nu ui Hoses..
Copile, apa trece, dar pietrele ramin I
1,151. Luke 17.

www.dacoromanica.ro
Y ear:1W- /1!)p.311
1111111SZIOD rt AM:WA

PRETENTIILE LISEI

Lisa des ma cerceteaza,

Cu-al eT glas Tacintator,
§i in ochi -T sciuteiaza
Voluptate si amor.
Lisa, zic. ades ma 'atreaba
Nara, (Rasa ce-as jertfi ?
Ea zic: ascumpo, erica treaba,
aOrIce 'a lame as iubi.

Ti-as jertfl, si, zaa, au-s glume,

Unice bine pamtntesc
Rang, avert din asta turns,
Tot ce-I scump, tot ce iubesc.
Ti-as jertli, s'o slit to bine,
Poesia si-orice vis,
Ti-as da singele din vine
Pttrtea roea din paradis.

Ti-as fi dat ea Inca tie,

Re-as fi fost an imparat,
V pater! si bogatie,
gi chiar tronu -mi innaltat;
'ri-as fl dat !Iota din Mare,
Pe-un minut ce-mi pare vis,

www.dacoromanica.ro
 -- 187
Armia pe-o sarutare,
Viata mea, pentr'un suris.n

Bine. bine, asta -mi place,

Lisa zice, dar mal vrea.
Alta n'am ce jertfil-ti face,
Ti-am dat tot ce pot da ea.
Cacl trel lucruri sint in lume,
Ce ea unul nu pot da :
Cinstea, tare, si-al mica nume;
Liso, nu to supara,

Cad slut daruri mull iubite,

Ce cu ele m'am nascut;
Sint comorI nepretuite,
Ce cu laptele le-am supt:
Pentru-aceasta, Liso dragiL
Din cit pot, ti -oiii da ce vrel,
Dar tradare nici In saga,
Niclodata sa nu-ml eel.)

in-a Lisa ma raspinge,

/ice cum ca n'o iubesc;
Ea ma ceartii si tot plinge,
Simi tot zice: Citi jertfesc
Cin,te, mime, pentru stare,
Pentru tleacurT nebunestl,
Dar to al inimii tare,
§i de fel nu ma iubesti.
Liso I vorba-ti nu se prinde:
Je c'nd lumea e stiut,

www.dacoromanica.ro
 - 188
Ca un dm nu poate vinde
Un odor ce n'a avut:
Apol cinstea, sora draga,
Niel nu-1 rnarfa de vindut:
Cine-o are-o tine 'ntreaga,
Ciue -o vinde, n'o-a avut!
1431, August 15.

www.dacoromanica.ro
FRP /3"
41110.0101.M.,
111,.. 1111111',17:1:%1111.-.56

JIIRAMINTIIL HOTILOR

Era timpul acela clod omul s'odihneste,

Clod toate-s in tAcere, cind noaptea ne 'ovA-
[leste
Cu neagra of manta,
Clod lung cea galbie ni tine for de soare,
Cind pas-arnica tace si buhna cobitoare
Incepe a tipa.

Pe clod nenorocitul gindeste si ofteazA

La chinurile sale, din suflet Idcrameaza,
VItzlnd cA n'au sfIrslt.
Pe clod chiar si eel mare, ce trindav odihneste,
Odihnd, nicI somo gusts, ci 'n pat se vircoleste,
Gindind neeontenit.

Pe-atuncea, si'n poiana ce-I mull Intunecoasi,

Venind de prin potece, o ceatd numeroasA
De hoti se aduna :
Mergead el in tAcere, pArea' cA -s umbra rele
Ce ies' de prin morminte, ridicA pietre grele,
Si 'ncep a s'alunga.

indati ce sosira, si seful for se scoalA,

www.dacoromanica.ro
 - 190 -
La toVI pe rind se uiti, si'n fafa-I en de smoala
Cumplit ochiT sticlesc.
E nalt el ca stejarul, privirea-T floroasi,
90 vorba -1 cind rasuni, turbata, furioasii.
Chiar hofiT se 'ngrozesc.

cCopily, li zice hotel, si codrul lung amnia,

Pidurea clocoteste, din vale 'n vale suns
Ecofi Ingrozitor
cCopil, de multi vreme, not tofi cu barbifie
(Pric 1m pe mic si mare, la codru 11'n clmpie
aGlobind pe trecator.

(CopiI, acum pot zice ca vol nu stiff ce-I frici,

aNicl legile din lume, nicl mita, uicl nimici:
aPridaff pe morfi si viI;
eVirtute si rusine, povesti de tot ciudate,
aDe cel fricosi stirnite, pa fl 'ntrebuinfate
ape babe si copil.

(Dar poteri vrijmasi, a feriT vijelie,

aCa sit ne Infrfneze de-a noastra sumefie,
(Porneste-acum spre not
Sarmana, ea nu stie cA nime ne 'ngrozeste
aCi. !tofu', In turbare, in poterA izbeste
aCa Input ce di 'n of I

Jurati-ml ins' acuma, jurati In gura mare

(A poteril peire si mie ascultare,
aChiar pani la mormint.
aiurafl: si jurimintul ne lege si mai bine,
(Mat strIns sa ne unettqca ; hal I zicetl dupi mine
aCumplitul jurimint I
www.dacoromanica.ro
 - 191 -
cS A fie tradatorul pirlit in veci de soare;
cCurgindu-I la picioare tot !impede izvoare,
cSA moarit insetat ;
cSa simta el a foamet durere nempAcata,
Sit oath( ling'o masa bogatii, 'mbielsugata,
aDe foams lesinat I

Sit mearga, sa tot menrga, sa treara deal si

[vale,
cBlestemul sa-I ajunga. sit n' alba 'n a sa tale
odilma Mel de loc ;
aSa vada ca.-1 goneste o potent cumplita
tt§i singura -1 scapare, puscuta mult iubita,
cAtunci sa nu-I iea foc.

Precum pe 'ncetul spa strabate chiar priu

[sttncil,
cAsa si lui durerea sa simta ca-I maniuca
.Pe 'ncet inima 'n sin;
cSA moarl lung, sa moara in trista agonie,
aPe patul de durere, si moartea-I sit nu lie
c0 moarte de BumIn la

Toti hotil imprpuna rostira 'n gura mare

A for afurisire, strigind apol mai tare
Una! sefulul lor.
De tipete de buhni piidurea lung rasuni
§1 'mprastie 'n natura, cu hotil de 'mpreuna,
Ecoil ingrozitor.
Septembre 1851.

www.dacoromanica.ro
11711 6.1
74 -*-7.P.O
16:411411o 11,

EU SiNT RAZES

Mergind °data, din Intimplare.

Cam priu saloane de oamenI marl,
Vazuid cochete cu Bullet mare,
il zic cinstite; vazuid cotcarl,
Ce fac de cinste numal parade.
i -ar vinde-o toata, zad n'ar da gres,

Numal foloase cind sa li ed.:

Vazuid zicin to -mT ca shit razes,
Razes. razes.
Razes. razes...

Asa si este, si se 'ntelege:

Gresitul este stramosul mien ;
SI proilteze, mulgInd vre-o lege,
Neavind voinka, acum trag ed.:
El zicea hojma ca mice pier!,
Cit numal cinstea nu dd de gres.
Auzl greseala, auzi parere I
De-aceia astazT slat ed razes,
Razes, razes
Razes, razes...

Orl n'am dreptate, orl n'am cuvinte,.

Oare in lumea cu boierui,

www.dacoromanica.ro
 - - 193

Nu e cutare, ce prin placinte

$i -afcut stare, armoaril ?
Stramosu-mi tnsa zicea odata
Casa mijloace ne nail de gres.
Vad din potriva, canT lumea toata,
Ortrine-ml zice ca slut razes,
Razes, razess,
Razes, razes.
El zicea Inca, si-avea de fall,
Bonita sa fle. Dar multi privesc,
Co zic : din vine chiar ca pe-o boala
Ar scoate-un singe ce-I romanesc
Si slot tot bine, merg spre marine :
Asa mijloace, uu duet de gres ;
Stramosu-mt Iasi din ratacire
N'a vrut sa iasa, si slut razes,
Razes, razes,
Razes, razes.
Stramosu-ml Inca, In Willie,
Se bates verde, ea un Roma;
Altil in urma de pa eimpie
Desbracaa mortil, ce jos Amin,
6i, cu foloase, faceati tratate ;
Stramosu -mi Irma zicea ca-I gres
vinde tare si-a nu se hate.
A, v1
Vid din potriva, cad sint razes,
Razes, razes,
Razes. razes.
Dar, din pacate, cind cruda soarta
Te daruieste cu-asa strabuni,

www.dacoromanica.ro
 194

Ce nu stiff rupe, ba WI se poarta,

Nu sad: cu cinste, orT ca nebunl,
Atuncea rabdd, cacT n'at ce face.
De-avead vointa, azi fara gres
Eram om mare, eram in pace:
N'ar ti zis nime cd stilt razes,
Razes, razes,
Razes, razes.
Decembro 1k51.

www.dacoromanica.ro
 a_97.;Zerte
Am.

FERICIREA

Cind e noaptea senind, far bolta a/111.W

De stele luminoase o vad ea scInteind ;
Chid ochiu -mT, In uimire, pe luna cea galbie,
Pe blinda el lumina, se vede ratacind;
Clad, sear, in dumbrava, simtesc un vint. ra-
[coare,
Ce parca ma desmiarda, sullind Incet1/2or,
*i-aud in departare cum o privighitoare
Dumnezeiril cinta un imn incintator ;

Cind, inima -mi aprinbu de dor de Romanie

Mergind spre propasire, pe tara mea privesc,
Si limba romaneasca, c'o dulce armonie,
Poet1 cu marl talente, cintInd, vad o'o slavesc;

Cind Lisa-ml mult iubita, de pleptu-ml razi-

[mats.,
Cu dulcea el zimbire, cu chipu-T Ingeresc,
hot da o sarutare, zice tot. odata
C'o dulce voiuptate : 0 dragit, to iubesc,

Atuncea, all atuncea, simtesc ea fericirea,

Simtesc ca, priutre rele, si mutts bunuri suit.
www.dacoromanica.ro
 - 496 -
Atuncea, In uimire, rasuflu multamirea
§i nit once durere, chiar nit ca-s pe pamInt.
Cind e noaptea senina, iar Tuna blind luceste,
Clod toate in natura rasufit 'ncetisor,
Uitindu-ma la stele, vederea -mi rataceste,
i sulletu-ml se 'nnalta, pe 'ncet, spre Creator.

Clod blinda filometa, pe-o noapte racoroasa,

Divinitatil draft un imn melodlos;
Inima mea, patrunsa, renaste credincioasa,
tti ruga se Iona Ita in imn religion.

Chid, inirna-mT aprinsa do dor de Romanie

3Iergind spre propasire, pe tara mea privesc,
Patruns de multamire, dorit de poesie,
Cu-a celorlalt1 clntare, cintarea mea unesc.

Cind Lisa-mT mult iubita, de pieptu-mT razimata,

Prin dulcea-T voluptate ma 'mbati 'ncetisor,
Uitind once pornire, unite, vinovata,
Simiirea mea se pierde intr'un delir de-amor.

Si-atuncI, uitind durerea, orice simkire 'nvie,

tml par toate frumoase, si traiul chiar usor,
Cad simt ca fericirea se 'nrheie 'n reverie,
to dulcea ursconie, poesie sinimor.
fanner 1832.

www.dacoromanica.ro
 MARGARITA

(All 1 spune -mi, floricica, ah! spune-mI, ma in-

[heste
lubitul mien? la mine, vre-odata mal gindeste ?
in visurile sale, o scumpa Margarita,
Vre-o alta, din timplare, nu prinde locul mied '11
Asa vorbia Liseta cu floarea mult iubita
Ce fetclor explica prin frunze chinul gred;
una cite una, zicind, ea tot rupee
Din floare cite-o frunza; iar floarea-rraspundea

eFetita dragalaA1 o, blinds copilita!

Ca tine tinerica, cu rose pe gur4a,
Am fost odinioara. Am fost si en iubita.
Alecu niclodata pe furl nu leilntreba,
Amanta de-1 iubeste. Privirea -1, atintita
pn ochi-ml Ca 'n ogliuda, amorul cunostea:
Cum amide frunzele mete, asa si el de -user,
imI smulse cite until cuvintele de-amor.

qi inima-mI ramose, desarta, parasita,

Precum lmT va ft floarea, golita, vestejita,
Cind frunzele-mT vel smulge. 01 scumpe sen-
Itimente,
IlusiT pretioase, ce lute se sfirsesc ;

www.dacoromanica.ro
 - '198
-Durerea, pocainta ramin numal presente,
§i oarele iubite. all: crud se asplatesc
Copila mutt iubita, nu-mT face niclun atl,
De vrel sa-ti sputa eft tie amar secretul mica.
Barbatilor. copila, amorul tau ascunde,
La orTce Intrebare etora nu li rfispunde ;
flarbakiT au femeiu IntocmaT ca pe-o Hoare,
Ce-I smulgT fruozele sale, si-o 'ntrebT de-al all
[Amor ;
flaspunsul de-tl vor smulge, sit stil ca nu-.1
[mat doare:
lzbinda-1 linisteste. astImpar' at for dor.
Copila, nu raspunde, ascunde cit de mutt,
De nu vreT sit te-arunce, ca (loam care-al
ismulta
lanuar 1852.

>lc

www.dacoromanica.ro
 rir-111 voleaS
41.4

ANIJL NOU

Vremea curge, vremea trece, alt an nob, uite,

[ni vine:
Ca ceTlaltl, poate ni-aduce, intr'un negru viitor,
Re le multe, patiml grele, presarate rar de-un
[bine,
ArsitT, zile secetoase, pentru bietul muncitor.
bar speranta nu se pierde, anul noel tett Il
[asteapta,
Tutl durerile Tor uita, cu speranka se hranesc ;
fled, clad orTsice ilusil s'ar pares ca se des-
[teapta,
De4pre anul nod ce vine, iata ce va prevestesc.
Stnt profet dupla Hristos,
Dar nu slot miucinos.

Nab Inttia si cam de-odatai, complimente lungl

[si late,
Orl In versurT, orT in prosa, tett copiil prega-
[tesc.
eomplimente de tot Telul, marl sail micT, ne-
[numarate,
Ca sa stoarcal la presente, foarte, foarte, se
Unmultesc.

www.dacoromanica.ro
 200

Apol alti copit, in vrIsta, co -an deprins sa au

[hritheasen
Din a altora sudoare, si traiesc din blatiarit,
De si slat destul acuma, dar tot are sa ape-
[reason.,
in ist an ce-acuma vine, numarut nemargenit.
Slot profet dupla Hristos,
Dar au- slot si mineinos.

An sit fie n'avett grip. si 'a ist an ca Bi

runainte,
Cotcaras1 de bumf vita, ce-or sti bine suleri,
indreptarea, pocainta vor fi mime in cuvinte,
Iar, an fapte, ef, din toate, cam pe-ascuas s'or
Ifolosi.
in ist an sit ma! stiti Inca, c'o sa rotate pro-
[paseasca
JuramIntul cel de mods top pe cinato vur
Dora:
Chiar stosarul, camatarul, si tibiar parte ft:-
tmeiasca,
Ca sa 'mole pe oricine, ciustea 'a gura vor
[purla
Slat profet dupa Hristos,
Dar nu slat si mincitios.

in ist an Impricinatil an sa aiba tots dreptate...

So 'ntelege toll aceia, citl vor sti-n sprijim
Cu renown pipaite, co, cu mare seunipatato,
Le-ar putea judecatorii In balanti cumpani,
indurarea, bunatatea an s'o alba tot! togura.
Tot Rommul pontru tart' s'a jertfl prea bu-
[curos,
www.dacoromanica.ro
 - 201 -
Cind i-a fi de Int lamina. °rice patimd. sad
Lula,
Nu va maT vedea lumina... Top s'or rupe pe
[din doe.
Slat profet dunk' Hristos,
Dar nu sint, si mincinos.

Vom vedea barbati cu minte, ce ad mare bit.

[nuialit,
Nu cumva din Intimplare sit cam fle fuse latl,
Citii lead masurl foarte bune, si cu multi{ os-
[tenealit,
Izbutesc o dimineatd sd se scoale... cornoratf,
Vom vedea si un -i pdrere, stosarl Wit su-
[lerie.,.
Be 'ntelege fir' de-acele ce-s stiute s1 ntt
['neap;
Camatari mai cu snail, ce-or avea de datorie,
Mai gindind la ceia lume, se. 'mprumute cap
[la cap.
Sint profet dupe. Hristos,
Dar nu slat si miucinos.

Vom vedea not Inca multe cite -ad Post at mal

[nainte,
Multi neghiobi trectud In lume ea de omen!
[Invdtati,
NAtaraT, avInd dull mare, si multi oameni fird
[minte
PreferatI celor cu minte, mult mal bine esti
tmatt.

www.dacoromanica.ro
 - 202 -
TipurI vecht ei tipurl nova, vom vedea, dar
[toate slute,
Vein vedea lne'o multime d'Eraelitl II Demo
[eritI;
Vom vedea gi multi, ca mine, ce-avind toate
[prevazute,
De deeeptil neavind griA, vor petrede lint?
[titi.
Sint profet dupa Hristos,
Dar an slut si mincinos.
Ianuar 1852.

www.dacoromanica.ro
 rfolfe%-fe

DERBEDEUL
Nu de mult o mAtulica
Ha 'utreba c'un chip ciudat :
De vre-o treabt, eft de mica,
De ce nu m'am apucat.
*1-ml zicea: t Cu floricele,
MAT blilete, nu-1 Ulu ;
VezT cd'n lume-s nevoT grate :
Ilia nu-1 face del munch..
§i-m1 zicea ca-T derbedea
Cel ce umbla telelea.

AT dreptate. matusica,
ea zic ca-1 derbedea
Cel co nu face nimict.
tii se plimbi tot merea.
Dar, chid omol no roc n'are,
Und 11 merg toate pe dos,
Mal eatuncea nu-1 is stare
A munci fart foloc.

§i-apor lumea tot merea

Lice ca-I un derbedea.

OUT baiete, Iasi gluma,

www.dacoromanica.ro
 - 204 -
Vest ea aril lute fug.
MAtusicA -ti spun acuma :
M'am tinut trel ant de plug :
A lost seceta o vat*
Ceialalta plate's. dat
Si, viiod lAcuste 'n lard,
Mai la urm' au secerat.

Si de-aceasta tot mere'

Vezl cd umblu derbedea.

DacA cImpul nu-t1 ajuta.

De ce 'n slujbA 11.41 mtrat?
Nlatusica. slut o sutA
Ce slujesc neincetat.
Sao slujesc dat slit prey bine
CA azT slujba cere zel
Si cA -s 1311.141 ce decit mine
AO taleute fel de fel.

Dar degeaba, cad meratt

Tot zicea: ea-s derbedea.

Bine; : nimic nu -t1 place;

Spune -mi tiara ce gnule,ti?
Matusica, vrea a -ti face
Multamirea ce dore,Itt :
De dorese ceva in Write,
E sA cint neincetat,
Si ma crede ca nu-s glume:
Fericirea-T In cintat.

www.dacoromanica.ro
 205 -
SI tot chit as vrea mered;
Las sa-m1 zied : derbeded.

Ed doresc cg I-marks
Sal tot cant necontenit,
sd zbor ca rindunica
Ca sd mtngtid po- asuprit.
Ed doresc prin poesie
Dukes-nil lard Ca si clot,
Cala vre-o altd. bogiltje
Nu doresc, eat, pe pdmint.

De si slid cu 'n veacul mied

Chiar poetu-1 derbedec.
Octombre 1851.

www.dacoromanica.ro
re.-,414.# V225aQ763
V'cs.C&5

inIRA-TE MARGARITE

Toate cite rad In lume

Sint pe dos, slut masluite,
Sail, zicindu-li pe flume:
tusirli-te margarite.

Vild pe maul ca -ml vorbeste

De,pre darurl prea-cinstite ;
Tot e u cinstea m'ametete:
triira-te margarite.
Lisa zice : ma iubetite,
Desmierdarl, ea, felurite
Peatru mine tot stIrneste:
In lira-le margarite,

Un prieten, still, ma 'nlala,

Ell II zic ma 'nee. iubite;
Ba nu, zice; at gresala :
insira-te margarite.

Un om mare fml zimbe,te,

Si-apol lucrurt nechitite
\rad ca-ml tot ffigaduiete:
insira-te margarite.

www.dacoromanica.ro
 - 207 -
Apoi babe dirtitoare,
Zdruncivate, hirbuite,
itl vorbesc timid de-altare :
tnsira -te margarita.

Apot alte, mat absurde,

De cinstite titluite,
Zic c'ai Cost tot hojrna surds...
incira-te margarite.

Dect, ma credeti, toate 'a turns

Shit pe dos, slut masluite,
Si to chiama chiar pe nume:
In;ira-te margarita
Mart 1831.

www.dacoromanica.ro
 :...Per"A-"1../ rel-me.
Sregi\APJ Aga

VISURI GOALE

In a mea singurAtate, riisturnat pe jetu-m1

[moale,
Zvlrlind Cum din tigareta, sau privind focal
[arzind,
FOarteadese ml se 'ntimpla ca cu niste visurl
[goale
bAMI petrec o at intreaga, tot la ele medittneld
Visurt goale, cine n'are? visurl goale-s Coate
['n lume
Ca oricine, am a' meld, ed plecat mArturisesp,
CAcT nu-m; place tAinuirea, zic la toate chiar
[pe nume,
V-asa visurl, drept voiet spune, foarte-ades ma
[nacajesc.

Une ori, ad) mi se pare ells avea mare do-

[rintA
SA privesc vre-un comet mare ca se Iasi pe
[Oudot.
54-1 rAstoarnA, si ne scapa lucru foarte cu
[putintii
De nacaz si de durere, de-orice role pe el slat,
ApoT iar, poate-I gresalti, e6 tint dau a meu
[parere

www.dacoromanica.ro
 209

As dori, fAra sä pianA, sa vad lumea progresind,

Om pe om sa se iubeascA, si-sT aducA mingtiere,
La nAcazurl, la durere, unul pe-altul ajutlnd.
ApoT, iarasT, ca sa piarA prejutlitil ruginite,
institutil siluite, as dori vre-un eataclism
SA rAstoarne, sa prefacA, si sA vad eil mistuite
Once rele rusinoase, urii, pizmA, egoism.
Sail, de nu, as vrea ca omul, revenind la sim-
Rue/ bune,
SA cunoasca constiinta si-al el glas poruncitor ;
Cel din slujbii sA n'asculte niclun sunet... SBA.
[sA-I sune
Li piept vra nedreptatiT, si-al dreptAVI dint
[anion.

As dori, linT pare, tacit, Ca, venind vre-o boalA

[mare,
Ca un vint de primavara, sA. tot suite zile, lnnT,
Si pe toti sa ne htirpeasca, de si-I tristi. in-
[timplare
St, in urmii, sl formeze femeT bane, oamenT
[bunt.
Safi, de nu, sa vad femeia, bunisoarii, credin-
[cioasA,
Mind vesnica credintA, ne mat dind at sail
[amor
La ortcare Intitnplare ; sl le vad en mladioase,
De virtute 'neununate, ea-11 iubesc bArbacif lor.

As dori pare' alti data si vad toate rastur-

[nate,

www.dacoromanica.ro
 - 210 -
Institutil, elemente, schimblud toate sirul lor.
As dori sa se numeascd, mai facInd yam-
[tate _
Chiar pe nume : cinstea, cinste, zi seniva clod
[nu-I nor.
Sad as vrea sa vad vre-o data, cum pe mare-I
[asupreste
Un pitic ce 'a suferinta a trai s'a fost de-
[prins
lepurele cu 'ndrazneala la ogar ca navale-:te
§i-apoi iarasI de se poate lup de oaie ca-I
[tovins.

As dori ca toll aceia ce pe limbs romaneasca

Dupa strimta for glndire o stilcesc necoutenit
ySi acele momiti care s'ad deprins sa se bra-
[neasca
Tot sarind din treapta 'n treapta, si traiesc djn
[lingusit,
As dori o dimineata, chiar de-a dreptul sr:IL se
[scoale
Faclnd curte tub Satana. Dar degeaba mai
[doresc :
Si se 'ntlmple nu se poate. Decl 11-a' mete vi-
[surl goale
Prin o trista desteptare ca oricare se sftrsec.
Novembre 1851.

www.dacoromanica.ro
 OWloy
fieiMao% ft AleSo

STELELE TRECATOARE

V'am mal spur, on mi se pare, cit slut stele

[tree Atone
Ce o clip& scInteiaza. Dar imi pare ca. v'am
[spus.
Vreati sd Oki Insa acuma, cA comps fdlsa lu-
[coare
Pe pAmint slut stele multet Ai 1 mal multe declt
[sus.
Astro log de modal noun, clad multimea in ui-
[m ire
Se tot uita 'n sus la cele meteore de-un
[minut,
Ed spre alte meteore imi Indrept a mea pri-
vire
§i 'n a noastra sfera mica numar stele ce-ad
[cazut.

Din al mied observatoriu, vad ades cum sii ri-

[dica,
Puind jar pe mir7avie, si minciuna pe min-
[ciunT,
Cite-o stare foarte mare, dintr'o Mare [Jane
[ mica.
1 Textul: mai.

www.dacoromanica.ro
 - 242 -
Cite-un mime slavit foarte, urzit tot de 'nse-
[laciunT.
ApoT, iar ajuns in vilva, cind maT bine lumi-
[neaza,
Ca o lampa de-o suflare vad a 'n clips s'a
[trecut,
sSi, ca steaUa trecatoare, nici macar mai scin-
[teiaza,
Zic : din sfera noastra mica, Inc'o stea a mat
[cazut.

Ca si stele de placute, vad femeile frumoase,

Cu-a' for raze si albeata sfera noastri 'mpo-
idobind;
Dar cu-albeati 'mprumutata, si cu raze min-
[cinnase,
Vad mat multe 'n adunare, meteore figurind.
Apol iar, cind vad vre una iutr'un colt ca sta
fuitata,
Cad, cu-a anilor povara, frurnuseta-is'a trecut,
$i-acurn trista, fare vole, sta de-o parte, isolate,
Zic: din sfera frumusetei We° stea a mai cazut.

Apol iar mal vad In lume reputatil usurpate

Caract'ere prefacute, ce supt masts se dosesc,
9arlatani ce speculeaza cinste, Cara si drep-
[tate,
Fanfaroni ce priu cuvinte s'ar parea ca sta.
[lucesc.
Tana vine vre-o 'ntimplare, chiar desghet de
[primavara,
Ce pe-oricare desvaleste. si, facIndu-1 dmoscut,

www.dacoromanica.ro
 - 213 -
Ii Inneaca In rusine, lar eu zic : din biata Cara
ruc'un ran se 'mputineaza, Inc'o stea a maT
[cazut.

Cud intrain si en in lume, cu ilusif felurite,

Clod aveam dorint'a-ml face din ()rime un
[amic,
tnselat am fost de-o mie, prin cuvinte aurite,
§i-am crezut oameuT de cinste niste eminent
[de nimic.
Dar In urmA experienta-ml a vadit realitatea :
Dup' a for tristA valoare en pe Lott am cu-
[noscut,
§i, din asta cunostinta vazIndu-li nuditatea,
Ali-am zis: una cite una, uite stele ce -au cazut

Dar trel stele, sA stitl bine, in a noastrA tri-ta

[sfera,
Sint, ce-s the, de si-adesea le vedem Intune-
[clod ;
Biete stele, ele- asteaptA, sit li vie a for era
§i-apol iarasT sa petreacA, sfera noastra lumi-
[nind.
Din al mien observatoriu, cind be vAd intunecate,
MA mitmesc, si, altA data, slut voios cad le-am
v azut :
Aste stele slot numite: amor, cinste si drep-
[tate :
Pentru-a noastra miogiiere ele Inca n'au cAzut.
Decem bre 1 851.

www.dacoromanica.ro
 " *WAN
44.1/4! ill Sfilibarobtl

BABBLE

Ce zici, moare? moare, moare:

Singe mal cit n'a ramas
In ulcicA. Bine-mT pare :
La Maid moartea-1 lea de nas.

Septe babe hrentuite

Erad, noaptea, intrunite,
Septe babe vrajitoare,
Ce fac farmece ci vrAjl,
De usucii pe picioare
Pe cel om ce-I prind in milli.
Pe rind toate descintad
0 ulcicA ce vrAjad.

Uite-I moare, moare, moare,

Singe mal CA n'a ramas,
Zicead toate ; bine -mi pare :
La Main moartea-1 lea de nas.

Apoi, pe'maturl calare,

imprejur Mai 'ncetare
Fugiad toate, lute, lute,
cu hohot infernal,
Chemad dracul sA

www.dacoromanica.ro
 - 215 -
Facead toate-un cerc fatal
Si, cind una deseinta,
Fugind corul repeta :

Moare, uite-1, moare, moare,

Singe mal oA n'a rams,
Ha! ha! ha! cA bine-ml pare:
La Maid moartea-1 iea de nas.

f1 -a sosit vremea, lubite,

De -acum toate skit sflrsite.
Via' la mine, zise-o baba,
Sint Trufia, gi.am cuvint,
Ca sal ceid sa-ml call in label,
C'al fost mindru pe plmint.
Vin', cA mindru to -oid purta.
Si-apol corul repeta :

Moare, moare, uite-I, moare,

Mai ca singe n'a rAmas.
Ha! ha I ha! cA bine-mt pare:
La Maid moartea-1 iea de nas.

Vin la mine, drigulicii,

CA slat Pizma singuricA,
Zise alta. Vin, cA 'a lume
Tu pe mine m'aT lubit,
AT crezut intr'al mied nume
Si pe-orIcare-aT pizmuit.
Via', cA mult to -old InnAlta.
ApoT corn! repeta :

www.dacoromanica.ro
 - 216 -
Moare' moare, uite-I, moare,
Singe mat cA n'a ramas.
Ha! ha! ha! cA bine-ml pare:
La Maid moartea -1 iea de nas.

At Post jacas, o still bine,

Dent, dr/4.W, vin' la mine :
Ed asuprA -tl am dreptate r
Sint luhirea de metal
§i, dealt alto pinata,
Sint pAcatul capital,
Vin', cA mult to -oid dezmierda.
Apol corul repeta :

aloare, moare, uite-I, moare,

Singe mal nit n'a rAmas.
Ha I ha! ha! cA bine-ml pare :
La Maid moartea-1 iea de nas.

Sint Minia nempacati;

Zise altA baba 'ndata.
Vino dent la mine 'n brata;
Pe pAmtnt clt at trait,
N'aT simtit acea dulceati
A iubiril : a/ urit;
Vin', to chiamA scumpa ta.
Apol corul repeta :

Moare, moare, uite-I, moare,

Singe mat cA n'a ramas,
Ha 1 ha ! hal cA bine-ml pare :
La Maid moartea-1 iea de nas.

www.dacoromanica.ro
 - 217 -
Nu te 'ncrede, no to *ncrede,
Veil, minciuna for se vede 1.
Lacornia slat ea, drags,
Si cu dreptul esti at mien:
Cad viata to Intreagd,
M'ai avut de Dumnezed;
Vita', cA mutt te-oid indopa.
Apol corul repeta:

Moare, moare, uite-1, moare :

Singe mai cA n'a ramas:
Hal ha! ha! cA bine-ral pare :
La Maid moartea-1 iea de nas.

Ed slut Lacteal to stiff bine

Ce placer! gustal cu mine;
Am foe hojma preferati,
Ti-ath Mout traiul usor.
Vin' la mine, decT, Indati,
Via' la mine, scump odor,
CA mered te-oid legina.
ApoI corul repeta:

Moare, moare, uite-1, moare,

Singe maI ca n'a ramas.
Ha I ha! ha ! ca bine-mi pare:
La Maid.moartea-1 iea de nas.

Nu te 'ncrede, mutt iubite,

L'a' for vorbe aurite:
Sint Iubirea scandaloasd,
0 to mutt WO adorat.

www.dacoromanica.ro
 - 218 -
Sad ca -t( plac luxurioasii,
Dar, pe cite-al inplat,
Vin', pe-atlt to -oia siruta.
Apol corul repeta :

Moore, moare, uite-1, moare :

Singe mat ca n'a ramas
Ha! ha 1 ha 1 cg bine-ml pare:
La Maia moartea -1 iea de nas.

La o parte, la o parte,
Fugitl toate, hal departe :
N'avetl, babe, vol dreptate.
Satan rice: en it led:
Cad el septa marl plicate,
A facut, deel e at mien.
Si, cind ziva se 'ngtna,
Fugind, corul repeta :

Moare, moare, uite-I, moare,

Singe mal ca n'a ramas.
Hal ha 1 ha 1 ca bine-nl pare :
De -arum dracu -1 iea de nas.
Octombre 1831.

www.dacoromanica.ro
 r11 NO
we, 4.4 WA'
4ROVap-OP '41

TRADATORIIL

Compus din patimi rele, nEscut din desfrinarer

Crescut in narAvire, trecut prin ruinare,
13atrin tett rusine, plicat insuflelit,
Gunoia al lumil noastre, copil nesocotit,
PArinte farA mild si sot fArA iubire,
liomin [Ara durere, spion armat din fire,
Te chem la judecall, te chem, o tradator
01 Musa mea rominii, te chem in ajutor.
Fa flere ca sit curgA din papa 'nveninati.
Ajuta-mA, o MusA1 si cea din urma data,
SA pot tint 'n rusine, l'al lumil tribunal,
Aceast' adunitura de crime si scandal.
Ca holera, ca ciuma, dusman de omenire,
Menit estT, ca si eta, s'aduel nenorocire.
0 tut tradatorulepal neamuluf omenesc ;
Simunul si Siroco ca tine pustiesc,
Dar furia for trece, pe 'neet se linisteste,
in vreme ce pe tine ohmic nu te ,mblinzeste.
Pedeapsa permanentA, prin tine 'nchipuim
CA stramosestl plicate no! astazi risplatim.
Dar spune -mi, vre odata nu simtI to vre-o
[mustrare

www.dacoromanica.ro
 - 220

De relele (Acute? Dar spune-mT : ce ! nu-t1 pare.

CA singur to titcere, pe-o noapte 'ntunecoasa,
Te vezT cu constiinta putere floroasa
V-atuncl to cerceteazA, sitT zice 'ocetisor,
Soptindu-t1 la ureche, cii esti un tradator ?
Dar spune -mi ce 'nttmplare, ce fel de elements,
Ce fel de viciT rele, trecute sea presente.
Ce fel de cataclisme, ce ceas nenorocit.
"Te scoase la luminA, pe tine, om pocit ?
Compunere ciudatA, drAceascA 'nchegAtura
De patiml rusinoase, de pizmA si de nil,
Anticrist In picioare, rAspunde-ml, nu simtestl
'Vre -o patimA mai bunA ; pe-oricare dusminesti ?
Ajuns la batrInete, nu simtl tu trebuinta
A to 'mpAca cu lumea, ci chiar cu constiinta?
Nu vrel sA gust! In lame, gindind la Dumuezea,
PlAcerea faptel bune, lasIndu-te de ma ?

Dar ce ! la asa vorbe, tu poate Hzi de mine.

CacT fapta ta din urmA a dovedit mat bine
Cli. 'mbAtrinit In rele, Wel glad de pocAit.
Dar credo -mA, viper* de-acuma s'a sflrsit
A' tale mit de crime. Acesta-I col din urml.
Cad moartea ce pe toate a' tale rale curmi.
0 vAd cA 'unaiateazA. SA morl deci, blestemat,
0 Jamul necurati ! o demon incarnat !
SA moll, si 'n lad te- asteaptA o dreaptA rag-
[platire
A faptelor (Acute. Dar pAnA la peire
SA simtl rortnd un vierMe pe 'ncet to stout
(tea,
Durerea ta sA fie un chin de Prometea.

www.dacoromanica.ro
 - 221
far ea, fgr3 'ncetare, voil pune-a moa silintib
A -ti spune-a' tale fapte. In loc de constitatii.
Void fl ea pentru tine cumplit acusator,
La tots, oricul voia spune cit esti un trlidator.
Sperez c'oia putea face ca chinul sit 'mpovoare
Si rsitul vietil tale, durerea sA te-oboare,
Spere7 c' AU face 'n lume si lil stiut de top',
trece 'n defaiimare l'al nootri stranepoti-
Mart 18M_

www.dacoromanica.ro
 EPISTOLA DESPRE DIJH
LA ***

aOare ce este duhul? ciudatd intrebare

aCe, nu stiff ce e duhul? dar astdzI Ilecare.
aDe la mic puna la mare, tot omul poate sti,
(Cu (loved eft de buns, itt poate dovedi
aCa duhul e simtire familia, chiar cereasca,
aCe omulul e data ca sit-1 povdtuiasca ;
(U. oameuil in lume prin duh se osebesc,
aCi din duh trag foloase, ca prin duh se cins-
[tesc,
(Ca azi el once milscii; sad, zicInd si mat bine,
aEl numal osebeste pe -un nAttirift de mine.,

Asa raspuns, amice, precum vezl, desghetat

Imi trfuti mai ddunde un biet om rasuflat,
Pe care judecf ndu-I, diti falnica-I zimbire,
As crede eft 'n cer are o build mostenire.

Dar in nedumerire ed Inca ma gasesc :

Efl tot nu stied ce-I duhul, nice cum sii-1 ose-
[besc.
De-aceasta vezl, amice, c'alerg acum la tine
sa-v ceid o litmurire. In lume, to stiff bine,

www.dacoromanica.ro
 - 223 -
Sint un numar de mimed( de liniste, cinstiti,
De alt numar de oameni, huliti, batjocoritl.
Care duhu-I pricina ? Oare duhul sa face
Asa nepotrivire ? Ce poate sa ni placa
Asemene urmare! §i duhul oare stl
In nil, In mare, el dicta fapta ra.

Amice, ca si mine, vet fi vazut prin lume

0 searna de (Hate, ce nu li daft aid name,
A carora viata, curat lira folds,
Din once naravice face-un talent frumos.
II vezl intend In cases, cu zImbetul pe gurtl,
Cind inima Hit plina de chid& si de ura;
Strainl societatil In care loculesc,
/Vail niclo legatura, cu NV se dusmanesc.
La 'Vasil tats, mama slat sarbede cuviate,
tar cinstea si iubirea, curet niste vesminte,
Ce, orlcind vor, le schimba. zic ca-I mestesug
Si schimbl iubirea 'n ura, iar ciastea 'n vi-
[clesug.
Acestia, amice, tot duhului se 'aching.,
§i-ar credo c'a for vorba de duh numal e plina.
Oare asa sa fie? oare-asa sa numim
Desertele for vorbe, trebuie sa iubtin
Aceast' adunatura tie fel de fel de rele
A unor strica-vara, ce-s stIlpf de cafenele ?

Aceasta-I tineretia. Dar iata-(1 si-un harm

Ce merge catra groapii. Acum lui ce -i ramIn?
Drept totaa minglierea, aducerea-aminte
A unor fapte role, facute mai nainte.
Agrulta-1, rI-0 va spuoe ace! izvod maret

www.dacoromanica.ro
 -- 224 -
De fapte izvorite dintr'uu dull prea. sumet.
Vtazarea, fitaria, supt fel de fel de fete,
Le vezT ca figured* supt aier de blindete.
Asculta-1, va spune, cite nelegiuirl
A fimut, cite jacurl si cite siluirl.
Din faptele luT Coate, ce tot cu 46 se 'ncheie,
Foarte usor a-I face o trista odiseie.

Zvirlind in dreapta 'n stinga cite un strut-

[mina,
Et singur itl va spune, tot una cite una,
in,selat pe unul, c'a amagit peo fata,
§i cum a tras foloaso din tots de la olalta.

Neregretat de nime, ba Inca defaindat,

Ajunge-apol la groapa. La cc iLa ajutat
Nifireata-I agerime? A face mil de rele,
A face mil de crime, cell ail pedepse grele;
2i -spot, spry incheiere, in rele 'mbatrinitI
sa lase mostenire Instant nenorocitl.
liaspunde-ml, de duh este asemene urmare?
to Africa, amice, spun serpele,c& are
12'n fel de oase 'n coada, de care-f el pint
La orisiee miscare. Oare Wane de git
De ce si la at nostri nature 'ngrijitoare
Nu leaga cite-odata? Ni-ar ft de aparare !

Amice, mal:sint Inca painjl de tribunale,

Ce grind muscat° 'n laturi gimp, li store pa-
[rale ;
Cu felurl de manevre, cu felurl de hotil
Adana icl o suta, de solo enleg mil.

www.dacoromanica.ro
 225

Te nitn si iea seama, si vezt cu ce silintn,

flAstAlmAcesc o lege, cu caa stnruintii,
Cu citi agerime, gindind necontenit,
Winn 'n sfirsit despoaie pe-un hiet nenorocit.
De cite duh acesta, el este duhul ran.
Dar, deme acestI cement, gindind la Dumnezeti,
Ar pune-a for silinta si-atlta pironire
Intru a face bine. sea vre o nascocire,
Ce, faded fericirea neamulat omenesc,
Ar flee sn-I lubeascil, citt tut it osindesc,
O cita fericire, o ce comoara mare
Ar ft et pentru Ora, ce 'n sinul sill ti are I
Dar, vat! cetind aceste, vor zice: As fl prost
(De n'as elite fuloase, acum cit slat In post ;
(Azt banu -t tot in lume; decT, banl de-as putea
[face,
eCu ortsice mijloaoe I ET zice ce 11 place...s.
Asa, asa o crede, cad calea entre bine
Pe-un munte-I grunzuroasA, clod rag 'n vale
[vine;
§l et, declt sa urce pe-un drum ostenitor,
S'aluneca mat lesne pe cellalt, mat usor.
Amice, din timplare, vnzut-al vre odatit
to lume vre-o fllnja, ce ziulica total{
Carat mimic nu face cleat vorbeste ral
De unlit si de altul, de bun, de nntaritd.
ti vezi en se adunA, vre-o patru-cincT (note,
vorba rea porneste cu-atita stAruintn,
left, In nestiintii, te-ar face chitir sA crezl
ca fac vre-o fapta bung. Dar, clad te-apropil,
[vezi

www.dacoromanica.ro
 226

Ca, scorpil flandugioase, ce-s vrednice de file,

On rup in dintl pe unul, or! pun tare la cafe.
Asculta-L vor spune scandal ce s'a in-
[timplat
in cases la or eine ; cutare amploiat
Cum, pentru rea purtare, c dat din ALIA' afara,
aSi cum n'a facut eels nimic eat -timp la taxa,
Ei ura, rautatea in inima I ranesc:
Pe cal ce mat mutt are, dim suflet pizmuiesc,
'n oarba ter pornire, ga,e-c chiar pate 'a
[scare.
La popul este-o vorba, co zice : clod tt1 moare
Vre-o ruda mutt-iubita, pe rasa vezi cobind
Vre-o buhna, ce tot tipa, vAzduhul asurzind.
Ittitocmal slut, amice, aceste gure-rele,
Ca buhnele ciud tipa, ineuese a zile grele.

To rog sl -ml spuT, titmice, acestea se mimes°

Acea simtire 'nnalta, ce tot o prekulesc:
A face mil de rele, a itlela o lume,
A to lega de toate, a ride de -once nume,
A amagi o fates, a n'avea mimic sfint,
A pizmui, a rupe; acestea duhul slot?
0 nu I o nu . vol zice, sintern de tot depart° t
Pe duh si-aceste rele abisul be desparte,
§i samana intocma, cit binele cu ran,
§i cerul cu pamintul.
Asa gindesc ci ail
Si cred c'a veni vremea ca duhul sa luceasail
Ca semn de mintute, ca d ihul sl guneamli
Aceste rele toate, aceste pIspaiell,
Aceste vorbe proaste, tribut de ca renal'.

www.dacoromanica.ro
 - 227 -
Chid pizma, siluirea, cind raptele urite
Vor 11 date pe fatA, de 'lime urgisite;
Clad soarta, .pre pedeapsa, prigonind pe-asa
Vet,
Va face EA r6mlie erol la rltArAI.
Septembre 1851.

www.dacoromanica.ro
...powea tiolVP-1^

POESIE §I AMOR

De molt de-atuncea, clod de 'atimplare

1mI veni gustul, In carnaval,
Dear sd-ml maT facd ceva schimbare,
SA merg cu spleenu -mi oriental,
Cu-a mea durere, cu-a mea 'ntristare,
Nedeslipite, sd merg la bat.

De mull de-atuncea, atuncea incl

Nimic In pieptu -mT ed nu simtiam;
Inima-ml tare, chiar ca o stincA,
Nebiruitd Inc'o credeam;
§i-acea aimtire ce ne miintnca
Mi-era strAind, cad nu iubiam.

§i poesia, and simtire,

Acea scinteie de-un foc ceresc,
Ce-ades tuna Ita cite-o gIndire
Pa'ngL la tronul dumnezeiesc,
irol [Area Inca o nalucire,
Sad meteore ce fals lucesc:

CAcI ci amorul, care surprinde

'alma noastrd alit de-usor,
§i poesia, care aprinde

www.dacoromanica.ro
 - 229
Singe le 'n vine ca 'ntr'un cuptor,
Ale simtiriT noastre merinde,
Aveaa sa fie in viitor.

§i, stind de-o parte, cu Intristare

Priviani Ia balul mull animal,
L'acea ghirlanda de fetisoare,
FlorT neculese nici de-un barbat,
Ce 'n atmosfera mirositoare,
SOW,' fat' grija neincetat.

Si, stint] de-o parte, gIndiam la tuate

Rele ce 'n lume ne necajesc,
La saracie, Ia nedreptate,
La arbitrariul neomenesc,
La mit deceptil neasteptate,
§i Ia ilusil ce se sfirsesc.

ApoT, cu valsul saltind mat tare,

Ca 'n nalucire mi se parea,
Dintre ghirlanda de fetisoare,
DoT ochi mat negri ca ma tintea',
Si-a Tor privire strabatatoare
Stngele 'n mine rd -I aprindea'
*i tot odata din armonie
imT 'Area pared ca osebiam
0 limbs noun, o melodie,
Ce 'ntaia data o auaiam,
Limba suava de poesie,
Ce pan' atuncea nu cunosteam.

Vi ocbil negyi, cu-a Tor lumina,

www.dacoromanica.ro
 - 230 -
Se pareaa, lard, scinteietorl,
La o feticl, plaruta zinc,
Pe-a aril feta dulce colon
Se 'atliniaa blinde, precum se *ngiui
Zinc cu noaptea 'n varsat de mi.
Si, cind, aprinsa de adrnirare,
Numa 'n privire simtirea-ml sta,
Poetil nostri si-a for cuntare
GindiriT mele infatosa'
0 melorlie lucintatoare;
Ce 'ncinpuirea lira legana-

Apol, in urma, veni tacerea,

Simt lid in pieptu-mT un simt mat greet:
Fetica -mi luase toata placerea,
Mi se dusese sulletui mien ;
Drept mingiiere, inchipuirea
Pastrase numal portretul s ia.

De- atunci fmT pare CA 'a fericire

Viata-m1 curge incetisor;
Si 'n loc de chinurT sail de mibeire
A' mele zile le- umbreec usor
A poesiei dulce zimbire,
Si al fetia1 dulce amor.
Mart 18i3.

www.dacoromanica.ro
 itoST4 111-0 NIlm

RUG A CIIINE

O Doamnel mai adoarme in cera to mine,

Patina tndurare revar4a pesteal TM,
Mal lasa_rninglierea sa stearg' a Ta urgie:
Destul e constiinta sa mustre pe eel rat.

O 'arta) Doamne, lava! greselile trecute,

O raza de lumina trimete pe pamint
Cad vreme mat ferice si zile mat placute,
Sperfud In indurare, not credem nä mat slut.
Ni da Doamne unirea, prin ea ne tntareste,
Da lumiT prireavard, si pasarilur zbor,
Domlnitor dreptatea cc legile umbreste,
Ni dl. putini urd, ui di mai mull 'Door.

Dli holdelor as creased. si florilor dd. road,

Trimete pocdinta acelor ipocritT,
Mat da seceteT ploaie, virtute.ni da noun,
Speranta si credintl da celor ce-s lipsitT.

Da celor mart pe lume in inima blindetA,

Copiilor o mama, si mamelor copil,
Padurilor verdeata, mat da si frumuseta,
Credinta si iubire la tinere sotill

www.dacoromanica.ro
 - 232 -
0 Doamne I itgonelte dorinti amAgitoare,
Corcart de ispitire din inimt de crestin,
Ni da Doamne rabdarea : st role 'ngrozi
[toaro
Pazeste sA nu cada pe poporul romtn.

Si mie tmI da, Doamne, al pot In linistire

Spre termul vietil mete incetisor.
Presar' a' mete zile cu zile de iubire,
ii -ml dA, imi dA, o Doarnne I at LiseT mete -amor,
Februar 1851

www.dacoromanica.ro
 J tee7241
./080..Vrvi

EPISTOLA
LA G. S.

inchis !ntr'o ()dale. to juru-inT cu vre-o Miff

Do sipurT, sipurele, de-amard doftorie,
Topit do o caldura ca 'n lune. lul Cuptor,
Ptrlit de sinapisme, ce and cu fooul tor,
C'un doftor Hogd mine, ce, gura clod desellide,
Rdsulld numaT china, orl unmet cantaride,
Llamas numal cu pielea, de foams lesinat,
Cam nacajit pe boalli, mat malt pe Ipocrat :
Eram, ad crezi, iuhite, clod m ma-tt liziltoare
'Vent sd mal aline durerea -mi arzAtoare.
§i-a' tale ver uri blinde, Indatd ce-am cetit,
Chiar balsam de minutia, pe loc m'ad linistit.
De ce tn,a, arnica, de-a mea prietenie
SA at to indoiala ? Cad cine oare ctie
Mal bine declt mine in lume-a pretui
Pe-acea sfintd. fecio ird, 'ce 'nvata a iubi?
Do nu ti-am scris ml tie, nu e din lenevire,
C.AcT lene nu-I la mine, la mine-I adormire I
A to prietenie, iubite, Cam uitat,
Dar aunt in atouie, iubite-am inghetat!
Pe mine nu and mi.!ca, In trista -mi letargie,
www.dacoromanica.ro
 - 234 -
Sa crezT, niclo simtire si niclo armonie :
In cercul ist de ghiaka, in care ma 'nvIrtescf
tacit nu still, iubite, ea siogur de triliesc.

Astept area seinteie electrica, ce face

ra cerul se apriude. prin fulger se desface,
$i poate, clad atiuge id jos pe-un muritor,
Dintr'insul s6 destepte un genie creator.

Astept..., dar pan' atuncea, de si in adormirer

Prietenia are in mine-adapostive;
Ca o divinitate pastrata 'n ,anctuar,
ia Itilma.int zdrobita ea are un altar.

Tu Wel sa 'UT, Matte, ca ce-ml maT face Musa,

brumele de laraa de nu i-a 'nglieka.t bum.?
U nu: ea-I tot sprentara, voioasit, do iubit,
Frumoasa, tinerica, decit... m'a par.,
Chid dottoril se 'ucearca a face-o talmarire
La boalamI nenteleasa. a-I da o denumire.
Clad et se di4puteaza de-I oftica orl j mghia,
0 vad Valid de-o parte cum ride dintr'un
[unghia,
Batindu-s1 Jon de (Hap, batindu-si Joe de mine !
Et ride, cad ea outset cunou,te act mut bine
Ce fel e suferinta, ce fel e china! mien,
Ce inima mea roade c'a altul Prometea.
Ea stle-a meat &dire, ea ,tie -a men durere
fit 'n Ion ca st -mi aduca putioa mingtiere,
Illztod de-a mea dorinta, de mutt m'a parasit,

www.dacoromanica.ro
 - 235 -
Dar iarta-ma. lob te, a-ti spline c'aI gresit
%Amid c'Acrosliliescti si alt1 mai multi ca dinsur
Pe Must prostituiaft, lurit re -apuca plinsul.
Grese.t1, cec1 [lieu:al:la pc Must el n'aa putut
Astfel .5. Injiscased. carT el Mei le-aa vazut.

Scapate din cutia Pandorel tot odata,

Invidia si ura, mtnia nemplcata,
Pizmasa clevetire to lame sit ie,it :
Cam scltioape, cam oloauze, In urma ad pornit
Virtutile, a:1)unit. pl icuta poesie,
Credinta, caritatea. bliuda prirtenie,
Mergind sä mai aline In rolul lor eel stint
A reletor urmare aice pe p (mint,
Dar Zeit, in urgie. mat mud sa pedepseasca
Mat mutt pe otn, lasara ca relele supt masc&
Cu binele usure sa poata samana
i astfel omeuirea s'o p Pain fascia.
De-odata cu virtutea nascu ipoerisia,
§i cu prietenia icsi fdtdria:
Prin trista aparenti, sienna imita
Dreptatea: imillnd-o, o Intuneca :
Credinta dupe sine tin bigoteria
Si Musa poesiol aduse parodia.

DecT crede-rna, iubitr, ca esti foarte grc,it

Cued zicT c'Acrostillescu vre-o Musa a njositf
Cart Musa e departs, tii lumea bine stie
Ca el nu stilnoe 'n brat° dent o parodic

www.dacoromanica.ro
 - 236 -
A7a-i I dar, oricum lie, o! crede-ma, urasc
Pe acesti lingal de rime, ce neamul omenese
Cur at parodiaza cu-a for trista suflare,
Avind maT mutt c'o scoica o trist' asamanare.

Divine tIrIteare, paid In sfera ler,

El critics, iubite, chiar vulturul in nor;
El critics tot lucrul ce trece-a for &dire,
§i cred c'ar face parte si el din omenire !
Dar cred ca, dintr'o (rasa, ti-am aerie acum
[destul,
De-a' mete versurl schioape, ea cred ca esti
[satul
fii ca Indatorire nu mica ea ti-as lace
De-as da Musa la dracu' si to -as lass In pace.
tzbite, dour vorbe, si iati-ms sfirsesc.

Tu stit ca marinaril pe Mare se slujesc,

Ca sa-si cunoasca drumul pe unda cea amara,
Drept semne, de busbla, de steaua cea polara.
Zvirlitl si noT, iubite. pe-o Mare de durerf,
De grele suferinte, de chinuil, de parerl,
Bu Shia noastra tie. In strInsa-ni unire,
A noastra datorie, credinta si iubite ;
:71 'n loc de stea polaris In certirl strilucind,
Prieteuia noastra tot blind/I luminind,
A' noastre slabe pasurT In lume sa 'ndrepteze
§ i§ noastra snferiuta doresc sa usgreze.
fanuar 1853.

www.dacoromanica.ro
ca:111Cr5DA 67":,
cM aZ J 7 r...103

ZORILE

Spune-ml, Eliso, cum se numeste

Deana de purpur ce pe- orizon
Se desemneaza clad se treze?le
Nature toata pares die soma ?
Asa 'atrebare faceam odata
Fetitel blinde ce ma iubia,
§i cu placere gingasa fats
Astfel iodate !MI raspundea :

cZorile, drags l ci e privirea

Ce tadrepteaza cerul serge,
Ca Mt minglie nenorocirea,
Ca sa mai curme cite-un suspia.
Precum o mama, clad se trezeste,
1st stringe flul la piept usor,
Asa si cerul fagaduieste
Atunci naturif al sail amor.)

cDar .pune-mf, scumpo, earn se ntmeste

Acel foc sacra, dumaezeiesc,
Acea simtire ce ma topeste
yiaiurarea ce ea simtesc :
Acele soapte ai palpitare
Ce pieptu-mf simte necontenit,

www.dacoromanica.ro
 -- 238 -
§i-acele raze mloglietrete
,Ce in privirea to am gAsit?

(Zorile, dragal zorl se numeste

Acel foc sacru; aprinzAtor:
La doua iniml el prevesteste
C'o sa rAsaie timpul de-amor.
Pe cer albastru clad se aratil
Zorile, omul pate spera
,La mingliere, si tot ()data
LA fericire va maT gusta.)

(Ali! imi mat spune, chid se trezeste

Din some poporul inmarmurit,
Lind vezT cu mi.cu si cu Wisest°
La sa s'apuce iar de trait;
Spune-mT, atunce cind so desteapta
Din letargia ce-1 absorbia,
Le perspective 11 mat asteapta,
Si ce mal poate oare spera?

'Tot in nature, tot ce via*

Mu crede-acuma, iubitul miee,
Are 'nceputul ce Iumiaeaza
Precum, iar, are sflrsitul sin:
Ziva 11.1 are zorile sale,
Simtirl placute vestesc pe-Amor,
libertatea in a sa cale,
re -un popor face strAlucitor.
August 4834.

www.dacoromanica.ro
 roj'46
ta'S
49..4

EPISTOLA
LA ***

§til ca-ml place, mult iuhito, prin colnare IIVI.

[rele
Aruncate pe hirtie, in cochete versurele,
Sa -mi tree vremea, cite-odatil, c'un prielen
[suguind,
OrT spuind vre-o anecdota, vre-o 'ntimplare po-
[vestind.
DecT, gindirea -mi atitata, imbulzita de mirare,
Tree o seam' chiar Intreaga, ca sail spun pri I

[ce 'ntimplare
In ist veac de necredinta, am ajuns eel de-aM
[vazut
Magnetismu 'n tirgul nostru, ce minune a Tient,

As fi vrut insa, iubite, incepind cea povestlre,

SA -ti descrid crap' nostru si -a Jut falnica pri
[vire,
65.41 descrid zidirT, pavele, strade, ce-I Etta.
[tulese,
i canalul ce desparte doul ter! ce se loves°.
insi, oricit de aprinsa, a mea Musa fu siliti
Al sad foe sA mat potoale, sA on mill In ispita,

www.dacoromanica.ro
 240

Cad ridirl, pavele, strade, de-ar ft vrut a laudaf

Negresit cu usurinta se putea si ingloda.

DecT, lastnd acum de-odata, sa ramtie mat de-o-

[parte
i canalul RIM ape, tirgu 'n doua ce desparte ;
DJai lasind si giodaria, colbaria, ce domuesc
Fara Me° concurenta in ist tug ce 'mpodobesc,
jtl Void spune cum ca are calitatI neprihanite:
Doi ispravnict, doua strade, ce prea rar shit
[curatite,
Apo! douit tribunate, tot pe-atitea luchkori,
Presidentl de Marie, grefierl si asesort:
Tot1 acestia se Jura cum ea 'mpart sfinta drep-
[tate,
tti cu multi{ dibacle, si cu multi{ scurnpatate.

Privalit, cum zic Ifuntenil; on dughent, ctint

[zicem not,
De prin care amatoril foarte-adesea iese got;
Case multe, ctt de multe, granicerl cu scipta
[mina,
jandarmi ce-ar sti manevra,. si soldatt de
[toata mina,
Outer! de toata arma, si cinovnicl ce slavesd
Obiceiul si maina si circiocul stramosesc.

Meet tlrg mat are Inca uu casin ce se 'ntred

[tine,
tleun om care stie toate, si nu stie ohmic bine,
Acest om si Inca altul, ce-1 artist preumblator,
Pr lamp sa dovedeased jocut soartei eel usor I

www.dacoromanica.ro
 241 -
Cel d'intaid do piiu junie, alergind prin lumea
[mare,
A ojuns de n'aro tars, si nut limbs, eft iml
[pare ;
far celialt curat ni-arata cum, prin jocurl de
[noroc,
Soarta, daca to ridiel, mai la urina-s1 bate loc.

Cel casin de care T voiba, priime.le si inmate,

Pentru eel urzitl de dre a natorl do novitale;
Si-apol, eta, e o placere, stind de-o parte sa-i
[ascultl,
In politica adinca, clod se vtra chiar descultl:
Unul veil ci -tI desvale-te diplomatica ascunsa
A Puterilor straine, si nu lasu nepatrunsa
Cea mat mica 'mprejurare. Abia s 'apt, altul,
[pe loc,
VezIspumeaza,peroreaza,si.e'un ton de prooroc,
ttl aratit viitorul, aliatil naseoceste,
Nlisca flotele In Mare, si razboiul II sflrseste.

Astfel striga toata sears intr'o tinda aftimata

Jumatatea adun.rit ce-I acole adunata;
Ceialaltit jumatate, amatoare de noroc,
(:a sa-1 cerce de cu seara, vezi se 'ndeasa chiar
[la joc,
Acolb, alto privire; asezatT la postav verde,
Dec' o parte mai cistigit, negresit c'o parte
[pierde :
Asia-T lege prea fireasca, si toll domniT o cia-
[ste
Lisa paguba nu place, ci cistigul totT dorese.

www.dacoromanica.ro
 - 242 -
Decl asemene dorinta face di Cu tool chum&
Pe noroc sa 11 ajute, pe noroc sa li dea seams;
Caul blesterna-1 Injura, 11 arunca chiar pe
[foe,
Clad un altul prin stiinta maT ajuta pe noroc.

Dar acum Imi ierta de seams; ca to tin in as-

[teptare,
ea musa-ml ca s'ajunga la sfirsit, de fel
[giud n'are,
Precum vezf Intr'o cimpie un copil ca-I ametit,
Atari; Ind din (there 'n Hoare, de pe cimpul in-
Merit,
§1, lasind de-o parte drumul, pests cimp 11 vezl
[c'alungal
Fluturas cu straie mindre, ce uu poate sa-I
[ajunga :
Astfel Musa -mT, chid porneste ultra scopul ce -i
[meuesc,
SA nu lase drumul mare chiar degeaba ma si-
[lesc.
lel zareste o meteahnit, dine olo o sulerie,
Sta pe loc de casea gura, on se miry de-o
[prostie ;
Vede 'n drum o nedreptate orl dreptatea cum
[o vlad,
La registru vezI indata ca In trace chiar pe
[rind,
4i, pierzlndu-sT astfel vremea prin fireasca el
[peruke
Ca s'adune ridtc ile, ratacim In nesfir7ire.

www.dacoromanica.ro
 - 243 -
Lisa, ()licit se maT jotted.. si oricit ma maT oprebc,
Pomenita Intimplare dator slut sail povestesc ;
Decl gindesc acum, iubite, In cuvinte prea pu-
[tine
Sii-ml platesc ea datoria, si sit ies to capat bine.
Cum ar fl, cfnd o furtuua, un vlat mare ar
[stifle,
§i-ar cerca surfata lin' a until lac a tulbura ;
§i, pe-o vreme hotartta, silnicindu-1 foarte tare,
Coperindu-I cu talazurl, 1-ar asamana c'o
[Mare,
Chiar asa si magnetismul, saptAmtna ce-a trecut,
Tulburfnd orasul nostru. marl iznoave a facut.
TWA lumea tabarise pe aceasta nascocire,
Ce prin fapte minuneazi chiar a omulul gln-
[dire.
DecT, uneste asta boala ou acele ce mar sus
De-a politicel manie prea putine ti-am mat
[spur,
§1-1 vedea ca niclo masa We ramas nezdrun-
[cinata,
§i-apoT ittrasT niclo gura de mirare necascata.

Ce priveliste bogata I ce maT lucrurl am vazut I

Icl o mama masa 'ntreaba de copiil ce-a pierdut,
Cum traiesc pe ceia lume, unde-sT au salits-
[luirea ?
Tot odatal un cap mare, fornAind, da talmacirea
Chestiel cam Incurcate ce se trace 'n Orient ;
0 persoana dragalasa, multamita de present,
Tremurind, pe masa 'ntreaba data e statornicie ;
Capul mare se aprinde pare Joe In minis

www.dacoromanica.ro
 - 244 -
Pe-un bid om iugramadeste, ca si-1 Fuca pro-
[selit ;
YT arata, Ii explicit, ca un lucru dovedit,
Aliatil nechitite ci rezbelurl foarte grele,
Tarigradul impresoara, viva note 'n Dardaneld.

Cite alto scent ciudate, pitoreste, am vazut I

intrebarl prea desantate, ce-s, zaii, grele de

[crezut :
Unu 'ntreabil de rezbele, altu 'ntreaba despre
[pace,
*I-apot altul, de la tad, popusoil de s'or face ;
Un flacau intreaba masa de e vreme de 'n-
[surat,
§i-o fetica, vita vreme a s'astepte un barbat ;
NegustoriT rum li-a merge in ist an negus-
[toria,
icoteariT dac' or mulge si de-acuma neghiobia.
Un siujbas mat uoa intreaba de-o sa MIA an
[manos,
Tar lingdiT si catch .de-aa sa capete vre-un os.
Fiecare intrebare, din aceste uechitite,
Capatara chiar Indata si raspunsurT potrivite;
DecT, de-acuma maguetismul, cu efectu-T mi-
[nunat,
Pitonisele vechimil putem zice-a rusinat,

Aid musa -mI se opreste, de si-ar vrea cau mat

depate,
SA -%T vesteasca cum o sums granicert din ceia
parte,
Vrind a face o cercare, intr'o zi s'aa upucat,

www.dacoromanica.ro
 245

§i pe-o sfinta manastire astfel at tnagmetisat,

incit sta de-atunci menace cu altarul la apus.
!ma astfel de poveste ;tin ea cum ca nu-I de
[spus,
li deci musa-mi nu voieste Mel sa faca incer-
[care,
Nu cumva mai stir pacatul? sa cam dea de
[suparare,
CacT sa stil ea 'n ceia parte slut putin cam
[tandurosT,
§I de-o gluma, cit de mica, to trezesti cu °chit
[scosT.
13 Iunie 1853.

www.dacoromanica.ro
114111,it orkil0 lioNvem.
1WW4

viN ATOAREA

Lumea-M1 pare-o vinatoare,

Unde tot! neincetat,
Ostenind si cu sudoare,
Vad c'alerg dupil. vInat :
Unul lute urmareste,
Cellalt merge 'ncetisor,
Apol altul se ttraste :
Fiecare-I vitiator.

Yid pe unil cum alunga

Cite-un titlu nebunesc.
Apol altil dup' o punga
Cum, vInind, se caciulesc :
Vinatoarea de parale,
Zic nu-1 lucru 'ujositor t
Az! si 'n tirg si 'n. tribunate
Fiecare -! vitiator.

Vad holtel ce stall la pinda,

Arma gata de squat :
Ceti zestre, sa se vinda,
i-ttpol zic... ca s'a 'nsurat.
slut mame ce vineaza
Barbatel copilel lor,

www.dacoromanica.ro
 - -247
Dect vinatul existeaza :
Fiecare7I vitiator.

Sint femel ce vind la lume

Pentru bent un sitrutat,
Profaneaza sfintul nume
Al iubiril nentetat:
Si barbell( fari rusine,
Ce, supt nume de amor,
Folosesc ; deal vedect bine :
Fiecare -1 vitiator.

Sint stosarl ce la potica

Prin saloane se dosese,
aSi cu stosul fark frica

Mil.cle Gement saracese,

Si Mari ce staff la strunga
De pindese pe trecator
Si-1 globese de biata pungit:.
Fiecare-1 vitiator.

Decl ma eredeti ca e plink

Lumea, azi, de vitiator!:
Cel ce rangulul se 'nchinit,
Cel ce prada cilatort,
Si femeia ce se vinde,
Si barbatu [-adese ori]
Fiecare vinat prinde:
Fiecare-T vitiator.

www.dacoromanica.ro
soh,rok .41-14-164.*
kir.-4.m.

CINTIND, CINTiND

Cintind, cintind,
Ed rid de lunie,
si de-erIce name :
De mid, de marl,
De -urice coteatI.
Do eel cu minte,
Do oase Mate ,
De prosti, de hotl;
Mu, rid de toll,
Cintind, cintind.

Ciutind, cintind
fin uit durerea
Sad neplticerea,
§arlatanismul
Sad egoismul,
Si -orice simtire
()tuba din fire,
Ce-I zic noroc,
0 nit pe loc
Cintind, cintind.

Cintind, cintind
Eu rid de Coate,

www.dacoromanica.ro
 - 249 -
BasicI umflate
Numal cu tint.
Femel ce sint
Pretentioase,
Nerusinoase.
Le rid pe loc.
ui -mi bat ea joc,
Cintind, cintind.
Cintind, clotted,
Uit nedreptatea,
Venalitatea
Ce ue 'ncuujor.
Simtirl de-amor
Ce-s mincinoase,
Femel frumoase,
Ce nu maT pot,
Le uit do tot,
Cintind, cintind.
Chiliad, cintind
fit rid pe lume
De-orice-I cu nume
De eel lipsitl,
De eel zgireitl,
De om cu stare,
De 'nviltat mare,
De patriotl ;
Zaa rid de totl
eintind, cintind.
Cintind, cintind,
gd uit iudate.

www.dacoromanica.ro
 - 250 -
Frumoasa fail
Ce m'a uitat,
Ckci in cintat
E mingiiere
L'a mea durere,
Si 'a loc si. mor,
Ed rid de-amer,
Cintind, cintind.

www.dacoromanica.ro
 triyAlla

SPIINE-MI, DRAMA, DE CE TE
PLINGI ?

Pe poarta vietil cea aurita,

Cind Intri 'n lume-, si clad te veil
Cu mil de gratil Impodobitii,
NenorocitA de ce te crezi ?
De ce, pierdutA in grea gindire,
Nourl pe capu-ti singura string':
Cind menesc toate a fericire,
Spune-m!, draguta, de ce te piing!?
'Dad{ az! lumea e tulburatA,
Dac' orizontul e tnnorat,
DacA de-o mie de rele-odati
E omul astAzI impovArat,
A to privire atIt de Hui.
Prin lAcrAmare de ce s'o fringl ?
and etif ea viata de-amor e plina,
Spune-ml, draguti, de ce te piffle?
Daca in lume venalitatea
Azi covirseste si pe amor,
Dacii virtutea, dacil dreptatea
AA rimas mail& de negustor:

www.dacoromanica.ro
 252 --
Pe ce cuvinte, gingasid floare,
Dea lumit mild to tot sd piing!:
Ctt etitl ferice,.ce-tT pasd care?
Spune-ml, drtiguta, de ce te plingi
Cacti poll zice c. indurare
Nu e to lume, ci egoism,
Patriotismul decal li pare
Mal mult ca este sarlatanism,
Ed mit 'nchin inch la at tau flume,
S1-a mea durere deed o sting!,
Ce ni mal past mire de lume?
Spune-ml deal, dragd, de cc te plingTI
In floarea vrtstel, clad nu-tT lipseste
Nimic din cite ne fericese,
Cind estl frumoasa, clod iti zimbesto
Lumea to chipu-tl eel iugeresc :
Cind viata-T plimi de poesie,
Cind aT 0 mint{ care s'o string!,
Clad intuit multe se 'nchiml tie,
Spune-m!, dragutd, de no te plingT?
PrIntre stlacT curge fdra 'aretare
Scumpa mea viatd. De stinci se sparg
Cordbil grele, ()rice vas mare,
Cind luntrisoara scapa la !erg:
Pe rlul vietil, plutind la vale,
Berea n'aT grip. cumva s'o Trine?
Lad. amoral s'o poarte 'n cafe,
Iar tu, drAguta., sit nu mai plIngT /
Decembre 1852.

www.dacoromanica.ro
6107017°---

Et ZIC. Cg ZICI ?

E5 zic cA lurnea-mt pare,

Astfel cum o zaresc,
Curet ca o clIdare
in care clocotesc:
Avant, cokcart mulkime,
Mulkime de voinicT,
Bogakt, si gollnime
De-ajuns, de-ajuns. Ce zict?

Ed zic cA lumea-mt pare

Un drum complit de lung,
Pe care ziva mare
Tot oamenit alung:
Vre-un post, vre-o boierie,
Pornan5. de calk!,
Vre-un fum onT vre-o prostie
Desartl. MU, ce zict?

Ed zic cA omenirea
E lucru de nimic,
CA -T mare rAtAcirea,
Tar omul foarte mic,
CA lankul ce to -apasa
to vecT nu pqf Fl 6,1 strict
www.dacoromanica.ro
 - -254

§"i-apor pe om II Iasi
Speranta chiar. Ce zict?
Eu zic a omenirea
E chiar un mAr frumos,
Ce-I rumen la privire
Si %u mijloc viermAnos;
Asa -i de minunoasa
Chiar lumea de funnel
Pe-afar& e frumoasi
§i 'a nuntru... Ce mat zici?

Eu zic c'as vrea mai bine

SA fug necontenit
De cel f&rA rusine.
De rad, de ipoerit:
Eu zie c'as vrea departe
SA fug de-asa furnici.
Tilharil alba parte
De lume! Ce mai zict ?

Ed zic c'as vrea mat bine

SA rid necontenit
De eel firm rusine,
De rad, de ipocrit;
SA rid de eel cu stare,
SA rid de eel calid,
SA rid de mic, de mare,
De prosti, de toll. Ce zicl?
tulle 1853.

www.dacoromanica.ro
YWAS-41- fete-\"/Iol:
a AMe40:

EMANCIPATIEI SCLAVILOR
28 Novembre 1855

Vino, musa mea romini,

SA cIntarn vesel, usor
Supt uu cer ce se 'nsenina
Un mai (Juice viitor.
Azi Rominul dovedeste
CA 'n sfirsit s'a desteptat,
A insusi vredniceste
Libertatea ce-a visat.
RI uletul ce se ecurge prig Movie. inflorita,
AdApInd fir' Incetare pe pamintul Insets.%
VAd ca -1 spune 'n a sa cale A 'n Moldova
[mult iubitA
Azi pa sclavI s'a liberat.
Pasaruica ce despici atmosfera parfumata,
tsI iea zborul mai voices& Marl termul de-
[partat.
Cid in calea sa tot etnti A 'n Moldova 'm-
[bielsugata
Azt pe sclavI s'a liberat.
Cringusorul ce.se misca de-o suflare amoroasi,
Clad e noaptea linistita supt un cer Insetantt,

www.dacoromanica.ro
 - - 256

CuEtt eAii freamat Inca spune cd 'n Moldova

[cea frumeasa
AzT pe sclavl s'a liberat.

Numal ea, ce am de fall. cA slat Ai at RomA.

[nieT,
to. ce 'a vine-ml eurge-un singe romanen
[neamestecat,
S'ar putea sit-mT tacit lira, clad din bratela
[sclaviel
AzT pe sclavl s'a liberat?

Via' deer, musa mea rominil

Si clettim veset, user,
Supt un cer ce se 'aseninai
Liu mat duke vittor :
Azi Rominul dovedeste
Ci 'n sfirsit s'a desteptat
§i nit Insult vredniceste
Libertatea ce-a visat I

www.dacoromanica.ro
SAD
r/e6rWisi

LASATI LUMINAREA.'N PACE

VW, destula nebuniel

Dragl copil, ma. ascultatl :
De-o desartA juearie-
Vol de-aeuma va litsatI.
VAd elf eft de mutt va place
Asa joc copildrese;
ins& ed va sfatuiesc,
Lasati lumfnarea 'n pace.
Nu cercaIT, vrind a o stinge,
De putetT sufla puternic,
C'apol, jar, tot vol yeti plinge
Ramfind pe tntunerie:
Cad lumina, orIce-tl face,
Trebuie ca s'o avem.
Ed de noapte mult m& teal:
Lasatl luminarea '11 pace.

De -once lucru se doseVe

Supt un vas intunecat,
DA -orice fapta se sfirseste
intr'un scop interesat,
Ed Ma tern, caCT niult ImT place,
De dud slat, ca sA privese

www.dacoromanica.ro
 258

La lumina ce iubtsc;
LAsaftl lumtuarea 'a pace.

DragI copit, ee din timplare

Sinteti Inca sAnAtosi.
Nu vedetT mutts. suflare
Ca v'a face ofticosi?
LasatI dee!, cad, orIce-tl face,
Jocul vostru-I nebunese ;
Dragil miel, va sfAtuiesc,
Lasatl lumlnarea 'n pace.

Pieptul vostru 'n frAgezime

Pan' acum n'a capatat
Cuvenita sa tArime,
Ca stifle nencetat;
Decl eu asta vA veVl face
Insult vault prea rnult MAL
AscultaV deel glasul mien:
LasatT lumtnarea 'a pace.

0 1 lasatl Cu Indurare
SA luceasca tot mama
Cea lumina dulce, care
Mat alit:a taut mien:
Astfel numal voi veil face
Traiul mied mat fericit;
VA rog decT prea umilit
Lasati lumtnarea 'a pace.

www.dacoromanica.ro
raseiregos ebrzobsi
/M .- iv Yetb71.1/4. -1001/

EPISTOL A
Ulf MATEE MILLO

Ma 'uchin seara, dimineata multamese lICL

['ncetare,
C'a mea coartii norocita n'a 'lent sa nase om
[mare ;
Am cuvinte eft de bune. pot orldnd sa-ti do-
[vedesc,
Ca de-asemene numire nu degeaba ma feresc.
Dar acum cred ca-1 nevoie de putina talmacire,
Si to fat a Intelege cu asemene numire
Ca[m] ce fel de musculite, de jivine omenestT
Ed am vrut a intelege. Nu cumva si socotesti
C'a mea muss ratacita, horhaind prin poesie,
A gisit marirea 'n tariff in vre-un post, vre-o
[boierie.
Nu! Vorbesc .de-acea marire, de-acel geniu
[creator,
Ce in om salasluieste. Shape, de -i legiuitor,
De-I actor, Imparat mare, de-i poet, oricare
[are
De-acel geniu o scjnteie, frate-acela e om mare !

insX4 ace: aDe-a fi mare in est chip cum to

[ferestl ?

www.dacoromanica.ro
 - 260 -
VreT sa-ml fact vre-o paradoxa, on nerod ma
[socotesti ?p
Nu. Dar vreaa azi, cu.resoane sprijiniadu-mi
[a mea teas,
Fara leac de paradoxa, f6ra nicio antitesa,
Ci cu dreapta judecata chiar carat sa-ti do-
[vedesc
Ca de slava, de mdrire, de ma tem, ea neme-
[resc.
Vreaa sa -ti fac o intrebare, ca sit vezi de am
feuvinte:
Din citt ()meal ai vechimif, 1'1%4041, oatneul
feu mince,
General( cu mare nume si poet ce-aa existat,
Sa-m1 raspung tu, elti dinteinsil fericire as
[gustat.
Socrat moare de otrava, Miltiad to inchisoare,
Neputlnd ca sa plateasca o osinda de ban!
[mare;
Temistocle cu'grea truda, la dusmani refuglat ;
Caton moare la Utica, iara Cesar fujunghiat.
Caul pe-atunci ca si pe-acuma, fapta mare
[rasplatire
Avea pizma, rautate, deAerare, clevetire;
Ura oarba si pizmasa prigoneste 'per nedrept,
Pe Cesar pentru ca-I mare, pe-Aristid pentru
[ca-I drept.

Sa ne 'atoarcem mai incoace, l'acea vretue flo-

Troasi,
Clod puterea cea brutala, lancea, casca cea
[cern oasd

www.dacoromanica.ro
 - 261 -
Erail siugure stimate; sa vedem cum cobra
Pe-acel geniu despre care ne-am that a dis-
fcuta
Dar, iml pare, toatA stima sta atuncea 'n lovi-
[tura,
Data verde 'n batilie. Cit pentru literaturti,
NAscocirT, filosofle, apoT cred c'al auzit
CA era mal totdeauna autorul chiar WEL
CacTstiinta, nascocirea, Tate° vreme de prostie,
Due in foe naseotitorul, cum ar fi farmasonie.

SA venim apol la vremea luminatA, and vorbim,

Epoca civilise% elnd lumina a simtim
Ed nu zic nimic de-aiurea, der, in Tara Roma-
[neascil,
SA-tl spuill ea cum In talentul prea frumos
isA-1 rAsplateasca,
fit, decil se caut pilde mast departs, socotese
Despre tine cloud vorbe s1 -ml dal vote se -ti
[vorbesc.
Tu, ce scene ramAneasett prin a' tale marl
[talents
Al facet ad striluceasea; tu, ce 'n vremile
[presents
Ne -at adu; a intelege, ca poet si ca actor,
Frumuseta limbil noastre si-al tad joe facia-
gator ;
Spune-mT act ca[m] ce.clovadd ti-a dat patKia,
['nctntatti,
De a sa recunostinta ? --St-mt mat spune tot
[oda%
Tu, ce 'n I-Erea, Niscorescu at stiut a satire

www.dacoromanica.ro
 - 262 -
Nit de rele si rugina care n'o putem spate
§i-apoI, iar, trista manie de nobleta WA-
[reascl
Ce-avem not, prin LizArila at filcut sa se 'n-
[roseasca ;
Tu, poet, actor, rAspunde pantru truda ce ti-al
[dat
Cu Ce fel de rAsplatire Cara te-a Incununat?
Da, ce tact Orl mai vret poate ca, urmind a
[mea vorbire.
SA rAspund ed pentru tine, sA spuiil eel ce
[rdsplAtire,
De la public, de la tarn, tot odatA at cules?
Ca rdspuns to rog asculta, claci-potI cu interes,
Tabula ea eel ti -oil spune:
elute° tail, nit still undo,
Fabulistul nu ni spune, locul, ba abler it as-
[cunde.
tndestul ca 'n aces tarn, lucru-ng pare prea
[ciudat,
Nu era nicto oglindA; si de-acolea a urmat
Ca uritul si frumosul erad tot de o potriva,
Dar, pe -o' noapte neguroasii, find vintul din
[potriva.
0 corabie 'ncircatit cu ogling lovi de mal.
Nu potl crede ce uimire ca[m] ce larmi, ce
[scandal,
Se stirni de-odata 'n Cara, cad norodul adu-
[nese,
Din oglinzile scapate, si prin ele capatase
Cuaostiata frumusetil. Din aceasta se stirni
0 glleeava foarte mare; act, nevrind a suferi

www.dacoromanica.ro
 - 263 -
SNOT pe frumoll in tarn, eft vor II c'oglinzT to
[mini,
Prin slat dete hotarire sit le-arunce In Outbid.),

Oare vre o rastalmacire am nevoie de facut

DupA tabula aceasta ? Oare 'n lume nu-t
[stiut
Cil oglinda, adevarul, nu ni place clad ni-a-
[rata
Ale noastre mart metehne, sad ca fruntea ni-T
[pittata ?
§1-apoT, iar, oare-T nevoie mat deparle sA vor-
bese?
Si mat spun cum, chiar cglindd pe teatrul ro-
[manesc,
Reflectind a' noastre rele, de trot or! pe sap-
Ramt na,
0 s'ajungt drept rasplatire, sa-tT vezi scena In
[Matra ?

'nal ea, cu umilinta, mA cunosc eft slut de

[mic.
Niel nu vread, del am dreptate, sA mA numAr
[mucenic,
Cind slAvesc attt talent41, Wel c'alerg dupl.
[marire;
Vread mat bine micaorarea, cu putind fed-
[cire :
Cael slAvirea, renumirea, schioape, lenese, cum
[slut,
Abia yin ca sA 'neunune cite -o piatrA pe-un
[mormint.

www.dacoromanica.ro
 264

§i, de Batik ea scria, iubite. ca el pot, cind

[imi abate,
sa-p daft bung dimineata cam in versurl
[zdruncinate.
Sa mat uit, vorbind ou tine, cite -un chin, cite-un
[uecaz,
§i la rat sit daa oglinda ctte-odatil in obraz I
4852, Decembre.

www.dacoromanica.ro
 IiiihM011115

SFATIIL IINUI BATRIN

CopiT, acuma venitl la mice,

Vol, ce ilusil tot mat pastrakt,
Vol, ce tot credetl Inca in biue
Si-a' mole sfaturt le ascults41;
Venitt acuma si, ea 'ntr'o carte,
CetitT anume cite-am cercat,
Cite ilusil all fost de,arte.
§i ce sperante s'ad rtisufiat.

Copil, clod viata trece 'n durere.

Clod d ci ilusil tie mat ramin,
Drept mingliere
Inima cere
S'asc iltatt sfatul until bdtrin.

Vorbe sonore si sect cuvinte

De libertate, patriotism,
Le-am vault numai M.:to velminte,
Le-am vazut numai sarlatanism ;
tar apdsarea tie din afara,
Tar asuprirea chiar de la not
Facura astfel in biata turd
Cum face input chid da in ot.

www.dacoromanica.ro
 - 266 -
GopiT, clad viata, a. &.
Principil slinte la toll in guril,
§i totl dreptatea fagAduind,
Zel pentru card plin de caldera.
Am vazul rail mere proofed,
§i 9u loc, minciuna nedreptatea,
Favoritismul otrdvitor,
Prin tribunate venalitatea
§i chiar poetul lingusitor.

Copil, clod viata, Vic. &.

Patiml cumplite stapfuind lumea,

Tara prildata de sartatani,
Le-am vazut toate, si am acuma
Peste chid lustre abia trel ant.
A' mete zile Ins' as lost emote,
Pline de chinurl si de necaz,
Cead lasat vrlste pe a mea frunte
tergied roseate de pe obraz.
Coed', clod viata, A. S.
Acuma lesi spun ca rasare
Un soare mindru, pAtrunzAtor,
Ce-a sa luceasca Uri 'ncetare
Ca sd minglie pe muritor;
De-acum Rominul n'are si stie
De chinurl grele si de ant MT,
Li bunatatea n'a sa mat Ile
0 calitate la ndtdrtil.
1 Prediciad.

www.dacoromanica.ro
 - - 267

CopiT, clad viata, S.. R.

Copil! Clod viata yid ca paseste

Cu pasit grabnicl catra sfirsit,
§i vad ca. 'n lume tot nu soseste
Acea zi dulce care-am dorit,
Atuncl ma mInglia c'a men clntare:
Ca sA exprime amoral miea,
Am dat-o tent% si-a mea sperare
Am pus'o numal In Dumnezed.

Copil, clad viata trace 'n durere,

Clad aid Dust! nu ni ramin.
Drept mingliere
Inima cere
S'ascultatI sfatul until bitrla.

www.dacoromanica.ro
 MA LAS DE-ACIIMA

Ma las de versuri, ma las de-acuma,

De poesie -1 de l'arnas,
Cad, zdl, imi par.. cam proasta gluma,
saracia mi-a dat pe nag.
Pe poesie de-act: riniiiu'e
Vreari do la mine S'o izgonesc
Sa stilt cu totil c'am prins la mints,
SA nu fac versurT fagadniesc.
ZA5 nu glumese

Abia de -oiil face, diu intimplare,

La vre-o zi mare. la Anul Not,
Cite vre-o odA magulitoare
La vre -o momita. on la vre-un boa.
Oricum -A. fie la not in (aril.
Ode, chiar rele. ni folosesc :
Din drum facolo. nn ies afari,
Daed foloase si eii dares,.
Asa gindesc.

Decit, c'o mons. aspru cumplita,

SA cate mintea cite-un cuvtnt
Or! vre-o ideie mat stralucita,
E mult mai bine, rad pe pamint

www.dacoromanica.ro
 269

ispravniceste se trag foloase,

Orl, cu sistemul decauicesc,
Cu legea-'n mind sA rod la oase,
Cum multi In lume obilnuiesc.
zao nu glumesc !

Fie, aft, vita uricit de mare,

Care m'ar face azi amploiat,
M'as, sui 'a slava, el-al II In stare
SA dun dovadA ca= urn de Stet:
Cu-asa tnijloace ea cred cA. poate,
As putea n lard sit folosesc.
Si-ml dreg surtucul ce-I rupt In spate
§i buzunarul s3 -mi captusesc.
Asa gladesc

MA las de versuri, mea vointd.

De-acuma este, pe viii or,
SA cerc a faee cu sirguinta
Slujbe secrete pentru amt..
Orl, prin o dreapta hotArnicie
PrAdInd sinodul minitstiresc
C'o jumAtate dintr'o mosie,
Un sfint In turd sl-ml pregittesc.
ZAA nu glumesc !

.,Si, chid cu vremea, drept rasplatite

A' male slujbe cred cd vor Ii,
and rangurl, drepturi nepomenite
Pe-a mea tlinta vor nAvali,
§tiind atuncea ce-am fost °data,

www.dacoromanica.ro
 - 270 -
§i ?tiind lumea c'o preMesc,
Ca o persoand prea insemuatti
Void sti pe altil cum sit primese.
Asa gindesc !

www.dacoromanica.ro
 r,161
at 4601,a
,M4ato

STEM ROMANIEI

Te urez, o stea frumoasA,

Ce iesT iarAsl luminoasi
Dinteun cer Intunecat,
Ca s'aducT o mingiiere
La cumplita grea durere
[-A] unul popor lmpilat.

Te urez cu Infocare, mindra stea a Romania!,

Ce 'ndreptT jar a' tale raze pe pdmIntul roma-
{nese,
Tu ce spuT la tot Romfoul cum ca relele seta-
[vie!
i 'mpilarile cumplite pentru dinsul contenesc.

Duke stea de mingiiere, dulce simbol de iubire,

Ce de mutt at fost ascunsi Totem' cer Innourat,
Tot Romfnul catre tine ail indreapr a sa pri-
[vire,
Cie! prin tine crede numal cum ca poate Ii
[scapat.

Fd, steluti, decl sa piara cite rele nempacate

Fara nick Indurare pan' scum ne-aa need*,

www.dacoromanica.ro
 - 272 -
Lingnsirea o stirpeste, umple inimI de dreptate
Si pe merit, o steluka, fa-I O. Ile rasplatit.

De multi secoll in urgie un biet popor azT spe-

[reaza
SA-1 fad iaraii sit renasca la o vigil de amor,
SA-T asbupi a' sale rauc, care Inca. slogereaza,
SA-1 forest' pe totdeauna de °rice apasator.

Te urez, o stea frunioa,A,

Ce vii blinds, luminoasti
tntr'un cer inseninat,
Ca 'aduc't o mingliere,
Ca sa nuntuf de durere
Pe un popor desteptat!

www.dacoromanica.ro
allikw ,.1110
kia.4W

REFRENIIL MUSE! MELE

Vol, LAT stitT c'a mea clutare

A fost num"( pentru vol,
Si vit lie vindecare
La durere si nevol:
Ca sit trecetf zile grele,
Ed vi rog sit pretuitT
Ist refren al muse! mele:
Drag! tiornint, sit fim unit!.

PanA cfnd, in neunire,

CAWS tart vinovatT,
Si tot mergem spre peire
Si de tot! sa firn cAlcatI9
FratiT mieT, vremea ni vine
Clt sintem de urgisiti
SA gustam si no! vre-ua bine:
Drag! Rom Int, Si{ fim unit!.

Vremea merge; tine stie

Viitorul depArtat,
De n'a face ca sA Ile
Orizontul luminat:
thrice lucru se sfirseste...
Dintre nor! posomoritl

www.dacoromanica.ro
 - 274 -
Iasi ateaua ce luceste:
Drag! Rom nil, as tim unitT.

Tot Rom Inu-T bun din fire,

Si 'n poporul 'moldovan
Ca. si nascA stint' Unire,
Nu-1 nevoie de firman.
Si chemAin dulcea &AWE:,
Si ne faca fericiti,
lar refrenul nostru Re:
Drag! Romfni, sit flm unit!.

Deie Domani sA luceasca

Acea zi ce o dorim,
CInd In Tara RomAneasca
Mid si marl sit ne iubim;
CInd, de legea feritoare
Tot! Rom !nil ocrotitT,
Si chitam tot o cIntare:
Drag! Rom Inl, si flm unit!.

EA. ce, bard al tern mete,

M'am cercat tnceti,or
S'o minglid la zile grele,
Chit Ind dulce viitor;
AstAzT Inca prin cIntare
VA lndemn sA vi iubitl,
Tot cIntInd fArA 'ucetare:
Drag! Rom Int, sA fini unit!.

www.dacoromanica.ro
 V.i'i).104-
69)...11103111

MRS° ! E VREME...

Muso 1 e vreme far' lucetare

Si -mi vii acuma In ajutor:
Cad asta data a mea cIntare
N'are sa fie plini de-amor.
Patimi cumplite vad ne 'mpresoara,
Re le mare ne necajesc;
Pe tall rail yid c'o omoara,
S'ar putea oare sa nu vorbesc?
.Musol e vreme,
Chid tars. geme,
Clod Cara piere,
SA scrid cu flere.

Pe tots aceia ce-ar vrea a face

Pe tot Rominul nenorocit,
S'ar putea oare sit -I las in pace,
Clad yid ca rain crests cumplit?
Chad infamia merge cu talk
Mind tot lucrul in drumul sib,
Micsuratatea clad sta 'n ivala,
Atuncl sa tacil chiar glasul mieti?
Muso 1 e vreme,
and Cara geme,
www.dacoromanica.ro
 - 276 -
Clod Okra piere,
SA acrid cu Here.

SAtut de rele, am urea si fle

AzI orizontul Inseninat,
Pe scent IttiniT o Romanie,
La tot Rom foul cuget curet;
El vor minciuna, nerusinarea
i ciocoismul lingusitor,
Schiverniseala si Impilarea
SA-0 mat urmeze trist cursul tor!
Muso! e vreme,
Chid tara geme,
Clod tara piere,
SA scrid cu dere.

Not vrem o era mai fericita,

Pe Romin mindru si Infratit,
Tara bogatA, ImpodobitA
SA se apuce car de trait.
ET vor sit mearga ca mat nainte,
Or Ice coruptit si-orice durert;
Or Ice reforme numa 'n cuvinte,
i fericirea numa 'a parent.
Muso I e vreme.
Clad tars geme,
Clod tarn piers,
Si scrid cu here.

Not vrem de-acuma ca sA lipseascA

Or Tette rele ne-ad 'leapt;
El vor tot Inca si pescuiascd
www.dacoromanica.ro
 - 277 -
In turbureala ce i-a hrainit.
Nol vrem o tara, numai un nume,
Numal un scare, numal un dor;
Ei vor ca ura si fie 'n fume
§i desbinarea In tara !or.
Muso! e vreme,
Cind tam geme,
Chid tara piere,
Sit scrid cu (Jere.

Muso! veer bine, acum e vreme

Ca slt raspingem grele lovirl:
Cad tara noastrA suspinA, geme
De-a' for dorinte si opintirl.
FA decl sA piara cum fumul piere
Pigmeil cari ne necAjesc,
ApArA tara de-orice durere,
invie neamul cel romanesc.
Muso! e vreme,
Clod tara geme,
Clad tara piere,
SA seriA cu Here.

www.dacoromanica.ro
 10AN A. LAPEDATU

www.dacoromanica.ro
*wales],
,11004,:

LA iNGERIIL LIBERTATII

AscultA plInsul nostru st gemetele grele,

0 tu, al Libertatil drag Inger adorat
Ca tar ne bate cerul cu zile -amarl si rele,
$i de urgia sortil not Inca n'am scapat.

Abia nu dulce zlmbet ni-al arAtat si uouA,

Din buzele-tl divine. tu solitor ceresc ;
$i-acum ne last sa gemem tntr'o sclavie not*
A' aril lanturl grele vtata ui-o rApesc.

AO doarA tot In lanturl Romlnul sit respire,

Din leagan pan' la groapit, de aier partea sa?
Martini ni-an Post parintil si mamele martire
NoT, cel nascutT In lacrimi, trai-vom tot asa ?

Ni-ajunge, vat ni-ajunge, si plinsul, st durerea,

UimeascA -se tiranil de cite le-am rabdat;
Ca 'n piepturile noastre nu mat simtim pu-
[terea,
De-a ridica povara supt care ne -a8 plecat.

Descinde, candid Inger, Intinde-ni cununa.

Peutru martirT gatita,ca moartea-1 lingzi not I

www.dacoromanica.ro
 - 282 -
tnnalta pre cilzutif, acorn ca totdeauna,
Mad celor slabl putere, din last facfnd ero!.

Un snot altar si vesnic in Dacia-0 alege,

SA-0 innaltlim un templu cu mini de 'nvingiltorT,
Si convertim Intrqnsul pe cef Uri de lege,
§i sa serblim triumful, iertind pe 'mpilatorf.

www.dacoromanica.ro
 C II C 1J L

La umbra de fag sedeam,

i la mIndra ma gindeam ;
Dar un cue, de-asupra mea,
Tot data si prorocea.
cCuce, clt1 ant Iml vet da,
MA dud nfoia Insura?z.
§I mere] cucul data....
La umbra de fag oftam.
§i pe cue iar 1-Intrebam:
cATIndreT mete eft' IT daT?z,
L-Tntrebal, si-1 ascultaT.
Dar cucul, pasere rea,
Ciocul nu-s1 mat deschidea,
Ci tacea, mama tacea....
La umbra de fag plIngeam,
Catre cue asa ziceam:
cPenele de ti-ar cadea,
Cucule, pasere rea!
Sil nu Oat( si altuia,
Dimineata tot asa Is.
Eli plingeam, cucul zbura....

www.dacoromanica.ro
*
41141#W r fatIMMTP:
_Imfaikk

LA PROVIDENTA

Tu maf rabda-vel care, divina Providinta,

Al nostru plins de veacuri, a noastrA sufe-
[data ?
Ail ochlu-tf doarme 'n cerurf, si au vrof sit pri-
[vesti,
La sclavil ce te-adorn, patrunsf de-a to cre-
Oh*,
$i minilell ridicA spre boltele cerest1 ?

De mult ursita nuastrA ne bate furioasa,

Ne-alungli fara mild din patria duioasA ;
Rasuna. mui l si codri de-al nostru grey] suspin.
Muiem cu lacrimf piatra, sf piatra e vIrtoasit...
Martiriul ni 'ntinde paharul cu venin.

Ca turma raticita, de ierbi amarf pAscutA,

Cmblitm fArA povata si lupf ne persecutA :
Sint lupil omenimil, tiranif nemplicatT.
to piept ni singereazA, de ghiarA strabatuta,
0 inima secata de ani indelungatf.

La eine sA ne plIngem, si eine sA ne-asculte?

Ce mina sA ne smile din chinurile multe,

www.dacoromanica.ro
 - - 285

and tu, o Providentd, ne-alungi din skint tau,

Ne dal In pradi lumiT si lumea last sa 'nsulte
A noastrit lege sfintd, pe-al nostru Dumnezed ?

0, de-ti mai plac, Eterno, altarele crestine,

i ruga ce din ele se urea 'n vect la tine;
Ascultd si pe-a noastri si n'o mai urgisi,
CA 'n fumuri de timiie merea la ceruri vine,
Setoasi de dreptate, dreptatea a-tl cersi.

0, di-ni mat degrabd toiagul mintuirit,

Ca Marea suferintit, cu undele peririt,
Ne 'nghite ! DA-ni-1, dark in cloud s'o 'mpArtim
Apol, conch's! de tine, In oara
U,catul sa ne treacd la portul ce dorim.

Refine pe gonaciul in cursa lut tirana,

*i fa sa 'nghitit ladul ostirea sa dusmand,
to noapte sa disparit si cal si caldret!...
AratA ca esti mare si lumit suverana,
§i nu dormi. clad omul s'ardicd prea maret.

far, deed pe Rominul ursitu-l-at sa piard,

implIntd 'a pieptu-T Mined a mortil cruntd
[ghiard,
51 Iasi -ne s'ajungem asilul In mormint.
De mult blestemull crincen in urma noastra
[zbiara,
0, scapit-ne de dinsul, cufundd-ne 'n pilmInt !

§i, clad va fi (Aetna fatale to yob*,

www.dacoromanica.ro
 - 286 -
Atuncl sit serif pe cerurl, nedreaptA Prove-
[dint& :
(Supt soare criminalul gitseste raiul sal,
GAseste fericire.... iar dreptul suferintk ;
In vecT asa sit fle, c'asa vrea Dumnezea I,.

www.dacoromanica.ro
 fdP.AVNIA
fte "Wits roivreee-%

LILIECII
Minit-11 tuna, mtm3 -s1 lin,
Razele pe cer senin;
Ed staid singur, singurel,
Linga falnicul castel,
Al lul Hunlade Corvin.
Si muschioase zidurl hide
Umbre lungl astern departe,
PalidA clad tuna ride
Peste turnurile sparte,
Ce se 'nclinA peatru vecI:
Prin caste! zboarA si bate,
Din suptirl aripl si late,
Negru stol de lulled.

§i, clad ed ma mir, uimit,

De castelul Invechit,
Iati 'n vale se ivesc.
Doud umbre ce soptesc,
Cu graid aspru, ragusit :
SA urcAm pe cea cArare,
CA la curte oblu duce.
Vin' deschide, mai portare,
Ielele sA nu ne-apuce,
Ielele ce 'n umbrA zac ie.

www.dacoromanica.ro
 -- 288
Si, zburind, la dinsil bate,
Din suptirl aril)i si late,
Un portar, un ]iliac.

E loan, cel bray ostas,

45icu Craiul Mateias ;
Amindol poarta deschid,
Si-apoI rapede se 9nchid
In str.tyechiul for laces.
Un argat cinema din case,
Sa li spele de rugina
Armature ce-I apasa ;
Platosa de pulberl piing,
De pe trupurl si-o desfac.
:atre el zboara si bate,
Din suptirl aripi si late,
Un argat, un liliac.

i vitejil mat usorl

Stringu-se de sap,uori,
§i, pe start facet urcind,
Din capete clatinind,
Se 'ntreaba de multe orl:
'Uncle ui-aa rams osteniI,
De nu yin sa ne urmeze?
In castel ce lac curtenil,
De nu sar sa ne ureze?
Dorm ca 'n somnul cel de vent Is.
Dar prin curte, zburind, bate,
Din supkirl aripi si late,
Dee cortegiu do lilted.

www.dacoromanica.ro
 289

timbre le prin coridor

Ca cloud naluce zbor
In salon clod se ive"c,
Li se pare cd 'atilnesc
Rude si pe-amicil tor.
Aunt : (Bucatare
FA ospdtul, Linde mese,
Si petrecem in serbare,
Cu baron( si baronese,
Din muaca celul sarac:v.
Si, zburind, la (Milli bate,
Din suptirl (trip( si late,
Rucatarill lilinc.

Masa -1 tinsd : linga ea

ef.1 sd mince si sit bee.
Lacomi, deschid,
Dar, clod baga mina 'n blid,
Nu gi-esc nimic sit iea,
iciocnesc Ohara goale.
Inimile sit -si imbune.
Nu vrea nimeni sit se scoale,
qt1 of tacit 'nchinAciune?p,
Zic vitejil, apol tac.
Pria salon zboard si bate,
Din suptirl aripi si late,
Ora'orul Mum.

Wis. 16. fis, bract capitanT,

Spalma cruzilor Omani
Ale voas're brate tars
Ad LApus pe multi barbarI,

www.dacoromanica.ro
 - 290
Crud! nempacatl dustpan!.
Ij is, fis, fis, gloria voastra,
Laudata de -altA data,
AzI e mostenirea noastrA,
Si de not va ti purtata,
Cu cintarI din veci in veer It.
Prin salon zboara si bate,
Diu suptirl aripT si late,
Negru cor de lined.

in We de-a se bucura,
Vitejil 'ncep a ofta,
Si, privindu-se 'ntristatl,
Sabille-s1 trag turbatl,
giniosl grand asa :
(Stefan-Voda si cu Dracut
Gloria ni-o 'atunecarti:
Sus, ostasl, co pe Valacul
Sa-1 gonim dintr'a lul tar&
Si s& -1 stingem pentru veal Iv.
Dupa el zboara si bate,
Din suptirl aripi si late,
Oaste grea de liliect....

Astfel umbrele Wail dus,

Luna Inca-I la apus;
Iar ea singur, singurel,
Parasind vechiul caste!,
Suia gindind pe-deal In sus.
Si 'nvoc mesa sa. ma 'nspire,
Ca sa foe o poesie,
Dintr'o simply nalucire:

www.dacoromanica.ro
 - 291 -
Daca culva pot tiqi Ile,
Nitlucirile pe plac....
§i din vale zburind bate,
Din suptirI aripl si late,
Musa mea un Ilium

www.dacoromanica.ro
 %WON
Yeiloasibt

APEL LA IINIRE

Ce blestern, ce grea urgie,

Ce pedeapsil, ce minie,
Ne-ah ajuns, RominT, pa no!?
De traim In dezbinare,
Ctnd necazul e mut mare,
§i totl gemem la nevol?

Az!, etud gloate inimice

Navalesc sl ne dumice.
Frail pe frati ne
In uoianul suferintil
Ni-am pierdut lumina miutiI,
i perirea n'o vedem.
Au ne ftim In piept cu moartea,
§i ni place daca soartea
Ne dl pradi la 'ntimplArl?
Am uitat a vietil tints,
Parasit-am calea sfinti,
S'apuctim pe mil axle ?
Val si-amar, ce umilinti !
N'ascultam de Provedinta,
Cind ne chiarna la liman I

www.dacoromanica.ro
 - 293 -
Ea ni strigA: eta uuire
E a voastra mintuire,
VoT, nepotil luT Traiatn.

RAtacirea ni fu lungA
S'o curmAm si sA ni-ajung5.,
Cu trecutul umilit.
Bate oara unsprezece :
Numal una de mat trece,
Si 'n mormtnt ne-am prAvAlit...

Sus, dar sus din slabiciune!

§i, ca soimil prin furtune,
Azt avIntut vA 'ncordatt I
Minute vtl 'ntindeti iarA,
Zicett uril ca sA piara,
Ei sA fim Boni In! si frati.

CA unirea si frAtia
Dail putere, cresc aerie,
Din pitici fac uriasT.
Prin unire vom ft 'n lume.
DupA fapte, drept si nunie,
AT strAbunilor urmasT.

Mart all Post odinioarA,

tntr'o micA terisoara,
'NvingAtoril de Osmani.
Marl vom fl si not odatA,
Clnd de (rat( unite ceatA
Va da fag cu dusmanT...

www.dacoromanica.ro
 294

Flail eel ce ne desbinh,

Si concordia divini
SA descinda iar la not ;
SA ni dam o sarutare,
Si, c'un brat viteaz si tare,
SA ne smulgem din nevol.

Vol, cAruntl albitI de zile,

Junl, matroane si copile,
'maul pAciI intonatl!
Lira faced a rasune,
Ca s'auza, sA s'adune,
To%t elt1 vor sa Ile Natl.

Pan& clod tot in orbire,

Pant{ clod to ratacire,
Fratilor, sa mai trAim?
Bate oara unsprezece:
Inca una de mat trece,
Si 'n mormint ne pravAlim !...

www.dacoromanica.ro
991**1-0-1J
riatir-si:retors

RUGA SCLAVULUI

Tu, at arul [eon stratece,

Cunuuat d'eternitate,
Tu, a c ti ul sfinta mina
Plitzmuieste si conduce
Lumile nenumarate,
hire cer si 'utre taring.
Ve7i-ma 'mpirate mare,
G rbovit de cite grele,
Cum plec umil a mea frunte
§I genunchil la altare;
Ca sA vars plingind pe ele
Lacrime lierbiutl si crunte.

Vezi-ma, si fle-t1 milli!

Fate, Doamne, nu-tf ascunde,
Nu-t abate-a to vedere,
De-asta creature vita;
Cd. de mutt la cer piltrunde
Plinsul el si-a el durere.
Tu estl Mintea infinitA t
Nu-tT nita ca ci pe mine
M'a treat a Ta vointtt;

www.dacoromanica.ro
 - 296 -
§i tArIna-m1 plasmuiti
Nu -t1 uita et( de la Tine,
LuA spirit si (Huta.

Doamne, nu voial Tu °are

Ca fiintele zidite,
§i vieit destinate
SA se bucure de snare
§i sA Ile fericite,
Respirind In libertate?

Doamne, Tu 'ngrijestl de vierme,

Ce prin pulbere se pierde ;
Tu 'ngrijestl de past[ to apA,
desvolV at plantel germe;
Pas AriI dal codrul verde,
Purul aier ce-o adapa.

Singur omul nu merits

A ta grijA parinteasca?
Nu -1 si el a ta fAptuit?
Cum de last oarba-1 ursita
SA-1 frAmInte, silo/ ttraqc11
Prin discordie ci ura?

Pus-al lege armouia,

Intro tots si intro toate
Ce se miscA pe supt soare;
Dat-al omulul friltia;
Decl, literue, cum se poate,
Om pe om sa se omoare?

www.dacoromanica.ro
 297

Pentru ce muri pe cruce

Fiul Tad, divin 'White?
Dare nu ca, prin jerfire,
Pace lumil a-I aduce?
Nu void ginte cu giute
Sa uneasca priu iubire ?..

Si Tu suferl azi, Divine,

Legea Ta, Ta voiutli
S'o rA-toarne omenimeal
Las! de 'nnalta pan' la Tine
Miserabila (Huta
Tirania vi cruzimea...

Fiica noptii Iasi sit Naga

Ale ladulut zavoara.
Si salt puna tronu 'n lume,
SA striveasca si sA t.tingA,
Sufletele ce-ti adoara,
i martire, sfintul flume.

San Al place, Doamne, Tie,

Fumul care se ridicA
De pe vetrele spurcate,
Linde neagra Tiranie
Juughe cruda si dumica
Victime nevinovate?

Place -ti, clad uu sclav ce vine

La altar ca sa te-adoare
Si sA-tl ceara consolare
Ca .A traga dupa sine

www.dacoromanica.ro
 - 298 -
Lanturl lungf, insultAtoare,
Peutru sacrele-tT altare?

Ah, atuncl a ta putere

N'ar mat ft dumnezeiasca,
Si-a ta sfinti Provedinta
Ar II WA de vedore;
Atuncl n'ar mat 11 cereased.
Niel a omuluf credinta....

DacA vret ca nedreptatea

SA subjuge lumea toatd,
Si, supt Incruntata-1 ghiard.
SA expire libertatea,
Nu-tf mat pasd, dud Innoata
'N a for singe, om sad (lard.
Dacd vole ta, Fatale,
Pe eel rat numal protege.
tar de eel bunt grija n'are,
Dd avint dorintil tale:
Fl din crimA a ta lege,
Lasd dreptul cella tare !

Leilor zi sa devoare
Tot ce 'n codri locuieste,
Zi acvilel sit sfasie
Ale tale zburatoare;
Chitilor li porunceste,
Marea s'o lase pustie!

CA de mutt in omenime

www.dacoromanica.ro
 - 299 -
Ghiara, dintele rapace,
Fac sti fumege altare,
Ingrasate de victime....
Dar a to minie taco,
Dumnez.d fbrA 'ndurare!

Nu eats Tu acel ce-odatit

Al zis apelor sit 'nghitA
Lumea neagrit de plicate?
Az1 o vezT mat vinovatd,
de crime namolita....
Nu cutezi sa -t fact dreptate?...

Dar ed blbstem, si-a mea voace

S'ar cddea cu umilinli
Sit patrunza catre Tine,
Ajutorul sa-ti invoace....
Ci cumplita-mt suferintta
M'a orbit de tot, Divine!

www.dacoromanica.ro
 1,'"Nrio riphivettex
011-if*10.410
%Ake %. Gra`

CUPRINSUL
Pag.
A. Deparatianu :
Mama, 3
** 4
Ay dios de mi tierra 6
**. 7
Quasimodo . . . 9
Romance muy doloroso del sitio y toma
de Alhama 10
Cind Cesar 16
Pe jos, In niste paie 17
Copii, de ce datl astfel 18
Cuibul 19
CAldura din August 1860 20
Fat8 mare, na paftale 22
Fete le
lsus In templu
FrIncil merg In Shia
..
.
23
24
28

N. T. Orci§artu:
Pe mormintul mieu 33
Crist dupg. tine 34

www.dacoromanica.ro
 - 302
Pag.
M. Zumilreseu :
Cerseterul 39
0 noapte pe lac 42
PlInsul noptil 4.i

N. Nicoleanu:
Paserea lldelA 49
In carnaval 51
Mr ei jale 55
De ce Bleep? 58
11 Februar 1866 60

Gh. Melidon :
La coroana lul teftin cel Mare . . . 67
intAiul escadron, dedicat cavaleliel mol-
dovene 69

Censorul mien ......

Gheorghe Sion:

Adio la Bucovina (omagiu familiet Bur-

75

muzachi) 78
Ruga 83
La Uuire 86
Marsul Uniril . 89
La Basarabia 91
Venetieul ..
Triumlul de la 7-9 Octombre 1857 .
93
96
Adio

www.dacoromanica.ro
 303

Pap.
Niculae !strati
Romauta. 105
Fragmente din aMihul 108
Lumina si lutunerecul 111

G. Tanta.
Catitatea 11:
Primavara . . . 110
24 Ianuarie 1861 122
Ce-I In last 123

Milcovul
Pontul
....
Vremea de -apoi 12 t
131
133
Aristocratul . . . 110
O pastlrica 150
Pe margenea mormintuluT 152
La mormintul Int loan Tutu . 153
0 copilii murind 157
Catre moarte . . . . .
D-lut I. G. Holban. easier
.. 159
160

D. Dascalescu.
Versurilor mele 171
Martirul maicet mele 17d
Undina 175
Cartea vietil 178
CitstItoria 180
Apa trece, pietrele rtimin 184
Pretentiile Lisel 14;

www.dacoromanica.ro
 - 30# -
Paq.
JurAmintul hotilor 189
Ed sint razes . 192
Fericirea 195
Margarita 197
Anal Nod 199
Derbedeul . 203
losira-te mArgArite . . 206
Visurl goale 208
Stelele trecatoare 211
Babele 214
TradAtorul 219

Poesie si amor
Rui,Aciune
....
EpistolA despre duh 222
228
231
Epistola 233
Zorile 237
Epistola 239
VinAtoarea 246
Cintlnd, 43tntind 248
Spune-mT, dragutA, de ce to piing!? 251
Ed zic, ce zicl? 253
Emaucipatiel sclavilor 255
Lisatl lumtnarea 'a pace 257
Epi,tola luT MateT Millo 259
Sfatul unul biltrin 265
MA las de-acuma 268
Steaua Romani& . . 271
Refrenul musel mele . 273
Musol e vreme.. 275

www.dacoromanica.ro
 -- 305 -
Part.
loan A. LaiAlatti:
La Ingerul libertatif 281
Omni 283
La Providenti 284
Lilieeil 287
Apel la unire 292
lluga gelavulul 295

www.dacoromanica.ro
 ERATA
P. IV, r. 9 de sus: cintaretilor pentru ctn.
taretelor.
P. 5, r. 1, in loc de inruga, injura.
P. 14, r. 7, In loc de Ftima, Fatima.
P. 28, v. r. 1 de sus: Din naltele, peutru:
divaltele.
P. 68 r. 2 de sus: i la voacea lut, etc.

www.dacoromanica.ro
ge-

c4L

www.dacoromanica.ro
,40 www.dacoromanica.ro