Anton Catiţa

Administratie publică şi integrare europeană

Grupa 41704
Anul II

Economia de piaţă a Ţărilor de Jos(Olanda)

Noţiuni introductive

 Capitala: Amsterdam
 Suprafața: 41 542 km²
 Populația: 16 979 120 (2016)
 Populația ca procent din totalul populației UE: 3,3 % (2016)
 Produsul intern brut (PIB): 697,219 miliarde EUR (2016)
 Limba UE oficială: neerlandeză
 Religia: romano-catolică (36%)
 Sistem politic: monarhie constituțională parlamentară
 Stat membru UE de la: 1 ianuarie 1958
 Locuri în Parlamentul European: 26
 Moneda: Euro. Stat membru al zonei euro de la 1 ianuarie 1999
 Stat membru al spațiului Schengen: : de la 26 martie 19951

Olanda, nume folosit în mod tradiţional în limba română pentru a denumi

Ţările de Jos, este o monarhie constituțională ereditară, stat membru fondator
al Beneluxului( Belgia, Olanda, Luxembrug) și al Uniunii Europene, situat în
nord-vestul Europei, în vecinătatea Mării Nordului, Belgiei și Germaniei.
Țările de Jos împreună cu câteva colonii de peste mări formează Regatul
Țărilor de Jos. După cum o spune și numele, Țările de Jos se situează la
altitudini joase. Aproape un sfert din suprafață se află la nivelul mării sau sub
acesta. De altfel, multe dintre teritorii au fost recuperate din mare, iar numeroase
regiuni sunt protejate de inundații prin diguri sau baraje.
Însăşi condiţiile naturale dau economiei un profil deosebit. Lupta contiună
împotriva apelor va face să se realizeze ca ramură deosebit de importantă,
industria constructoare de remorchere şi alte echipamente de acest gen,

1
https://europa.eu/european-union/about-eu/countries/member-countries/netherlands_ro

1
consacrând reputaţia mondială a constructorilor olandezi de diguri, porturi si
ecluze .
Poziţia la ţărmul uneia dintre cele mai frecventate mări ale lumii,va
favoriza pe mai departe vechile directii caracteristice structurii economice
a tarii, respectiv comerţul, navigaţia şi agricultura. Este suficient sa amintim
în acest sens că 81% din populaţie îşi castigă existenţa în sectorul
servicilor.2

Structura economiei Olandeze

1. Sectorul serviciilor, este cel mai dezvoltat sector al economiei olandeze,

şi furnizează aproximativ trei sferturi din Produsul Intern Brut, din care
serviciile comerciale reprezintă cu puţin sub jumătate din PIB. Sectorul
serviciilor generează aproximativ trei sferturi din PIB, urmat de cel al
serviciilor din domeniul tranzacţiilor imobiliare (circa 8%), sectorul
serviciilor din transporturi şi comunicaţii (7%) şi cel al serviciilor
financiar-bancare (6,5%). Băncile olandeze sunt o prezenţă activă pe piaţa
internaţională, patru dintre bancile olandeze fiind cotate intre primele 60
de institutii bancare din lume:
 ABN
 AMRO
 ING
 RABOBANK
 FORTIS

Totodată, în Olanda funcţionează 60 de filiale şi sucursale ale unor bănci

europene, asiatice şi americane. 3
Centrul economic al tarii, adică cea mai mare concentrare economică se
înregistrează în partea de vest a Olandei, cunoscută sub numele de Randstat,
unde îşi au sediul şi îşi desfăşoară activitatea peste 45% din numărul total de
companii. Partea de sud a ţării, este în prezent o zona industrială în creştere,
orientată în principal spre export şi cu o pondere de circa 25% în economia
naţională. Provinciile din estul ţării, la graniţa cu Germania, au din punct de
vedere economic o structură diversă, activităţile principale desfăşurându-se în
sectorul industriilor manufacturiere, în cel al transporturilor şi în sectorul
comerţului. Doar 10% din totalul firmelor olandeze s-au stabilit în provinciile
din nordul ţării, activităţile acestora fiind concentrate în special în agricultură şi
mai puţin în industrie. Activităţile industriale sunt concentrate în domenii de

2
https://europa.eu/european-union/about-eu/figures/economy_ro
3
http://www.dce.gov.ro/Indrumar_afaceri/Indrumar_afaceri_Olanda.pdf

2
înaltă tehnologie: biotehnologie, chimie fină, industrie farmaceutică, electronică,
IT, tehnologie medicală, realizarea de materiale noi, industria alimentară.4

2. Comerţul exterior. Economia olandeză se bazează în mare măsura pe

comerţul exterior şi se remarcă prin relaţiile industriale stabile, şomaj şi
inflaţie moderate, balanţă comercială excedentară şi rolul de important nod
european de transport.
Poziţia geografică avantajoasă, dublată de un sistem fiscal stimulativ,
plasează Olanda între primele 10 destinaţii preferate pentru investitori.
Schimburile comerciale se desfasoara, in general, pe baze libere, statul
intervenind doar in situatii de excepţie.

3. Agricultura olandeză, puternic mecanizată, este recunoscută pe piaţa

mondială ca unul dintre furnizorii principali de produse horticole şi este un
exportator important de carne şi produse lactate.
Olanda se află pe primul loc în lume la exportul de flori tăiate, faima
Olandei fiind legată de culturile sale de flori, îndeosebi de culturile
de lalele. Deţine de asemenea locul II la exportul de brânzeturi şi locul III
la produse agricole în general. Atât sectorul horticol cât şi cel de producere
a laptelui şi a produselor lactate au la bază, în general, structuri
cooperatiste şi se caracterizează printr-un grad înalt de integrare. Fiecare
segment, începând de la producţie şi până la distribuţie, are o structura
proprie de organizare prin care îşi promovează şi apără interesele.
Culturile cerealiere (grâu, orz, secară, ovăz) ocupă o suprafață redusă
(circa 3/5 din suprafața terenurilor agricole) și nu acoperă consumul
intern. În schimb, culturile de sfeclă de zahăr satisfac în întregime
consumul intern (care atinge cifra de 50 kg de zahăr pe locuitor), creând și
un disponibil pentru export.
În comparaţie cu România, Olanda, ţară cu o suprafaţă de 6 ori mai
mica decât a României, este al doilea exportator de produse agricole din
lume după SUA, fiind cel mai eficient stat din lume în utilizarea
potentialului agricol. Suprafaţa arabilă a Olandei fiind de 820.000 de
hectare, de 10 ori mai mica decat cea a României.5

4. Transporturile. În Olanda, transporturile joacă un rol mai important

decât în alte ţări, datorita situaţiei sale geografice, care-i rezervă poziţia
unui punct de legatură al Europei cu restul lumii. În acest sens,
transporturile crează 52,4% din locurile de munca.

4
http://www.dce.gov.ro/Indrumar_afaceri/Indrumar_afaceri_Olanda.pdf
5
http://www.zf.ro/companii/modelul-olandez-in-agricultura-grupati-micii-fermieri-pentru-a-atrage-investitiile-
mari-4070776/

3
 Deschiderea în 1952 a canalului Amsterdam-Rin a îmbunătăţit
în foate mare măsură accesul acestui port la importantul fluviu
european, permitand transportul rapid a marfurilor în ţările din
bazinul sau.
În Olanda există 2200 de autostrazi, 70% din reteaua feroviara este
electrificată şi măsoară 3200 km, iar reţeaua de transport fluvială masoară
5046 km, dintre care 3500km sunt canale.

5. Turismul. Olanda, o ţară surprinzătoare, cu un un peisaj tipic şi

nenumarate atracţii a fost de-a lungul timpului subiectul multor picturi şi
alte opere de artă. Astfel, turiştii vor fi plăcut surprinşi să descopere că
cele 12 provincii olandeze oferă păduri întinse şi bogate, dealuri ondulate
cu podgorii de viţă de vie, superbe rezervaţii naturale şi nu în ultimul rând
pajişti întinse, pline de vestitele lalele viu colorate. Însa Olanda înseamnă
şi mai mult: oraşe moderne combinate cu sate tradiţionale, elegante
boutiquri şi cafenele îmbietoare, muzee bogate în cultura zilelor noastre
dar şi în fascinanta istorie. Dar cultura Olandei nu se găseşte numai în cele
peste 1000 de muzee, ci şi pe stradă, unde veti găsi vânzători ambulanţi de
brânză, peşte şi alte produse specifice, îmbrăcaţi în costume tradiţionale,
de la cei mai tineri până la cei mai vârstnici. 6

Principalele resurse naturale ale Olandei

Olanda (inclusiv sectorul olandez al Mării Nordului) este cel mai mare
producător şi exportator de gaze naturale din UE. Între 15% şi 20% din
consumul total anual de gaze naturale al Uniunii Europene este produs în
Olanda. Astfel, în ultimii 40 de ani, industria naţională de gaze naturale a avut,
şi continuă să aibă, o contribuţie importantă la prosperitatea Olandei . Producţia
de gaze naturale generează peste 2% din PIB-ul olandez şi asigură aproximativ
11.000 locuri de muncă, predominant în partea de nord a ţării. Anual, în Olanda
se extrag circa 70 miliarde de metri cubi de gaz , dintre care jumătate pentru
consumul propriu, iar jumătate pentru export (9 miliarde de euro). Extracţia
carbunelui se realizează în condiţii de slabă competitivitate, producţia de
petrol este deocamdată insignifiantă în raport cu consumul intern şi, cu
excepţia sării şi a enormelor zăcăminte de gaze naturale, Olanda trebuie
sa importe materiile prime.7

6
https://www.holland.com/global/tourism/information.htm
7
http://www.dce.gov.ro/Indrumar_afaceri/Indrumar_afaceri_Olanda.pdf

4
Relaţiile economice româno – olandeze

Schimburile comerciale bilaterale au avut o dinamică pozitivă constantă în

ultimii ani, plasând Olanda între principalii parteneri comerciali ai României .
Volumul total al schimburilor bilaterale a depăşit pentru prima oară pragul de 1
miliard de euro în anul 2004 şi s-a menţinut în aceleaşi coordonate de succes şi
în anii următori.
Anul 2011 (schimburi comerciale 3.164 mil. euro; export 1.406 mil. Euro;
import 1.757 mil. euro) poate fi considerat punct de referinţă în relaţiile
economice şi comerciale ale Romaniei cu Olanda, deoarece s-au înregistrat
valori record în volumul schimburilor comerciale bilaterale şi a exportului de
produse româneşti. 8
La 31 decembrie 2015, valoarea totală a schimburilor comerciale româno-
olandeze a fost de 3.545 milioane euro, în scadere cu 0,84% faţă de aceeaşi
perioadă a anului trecut. Olanda s-a menţinut şi şi-a consolidat poziţia în
clasamentul primilor 10 parteneri comerciali ai României. 9
Principalele mărfuri exportate de România în Olanda, în anul 2014, au
fost: maşini şi aparate, echipamente electrice şi părţi ale acestora (27,09%);
produse ale regnului vegetal (16,85%); vehicule, aeronave, vase şi echipamente
auxiliare de transport (16,36%); mobila (8,74%); metale comune şi articole din
acestea (7,52%); materiale textile şi articole din aceste material (4,67%);
produse ale industriei chimice şi produse ale industriilor conexe (4,23%).
În structura intrărilor de mărfuri în România, având ca ţară de expediţie
Olanda, pe primele locuri se află: maşini şi aparate, echipamente electrice şi
părţi ale acestora (19,3%); produse ale industriei chimice şi ale industriilor
conexe (18,0%); reactori nucleari şi boilere(13,7%); vehicule, aeronave, vase şi
echipamente auxiliare de transport (7,6%); mase plastice, cauciuc si articole din
acestea (6,5%); metale comune şi articole din acestea (6,2%); produse ale
regnului vegetal (6,1%); animale vii si produse ale regnului animal (6%);
produse alimentare, băuturi, lichide alcoolice şi oţet; tutun (4%).
Olanda se menţine pe primul loc în topul investitorilor străini în România.
Conform statisticilor Oficiului Naţional al Registrului Comertului, Olanda s-a
menţinut în ultimii 15 ani pe primul loc în clasamentul pe ţări de reşedinţă al
investitorilor în societăţi comerciale cu participare străină la capitalul social.
Pe lângă înfiinţarea de noi companii, se remarcă tendinţa de suplimentare a
participării olandeze la capitalul celor deja existente şi interesul investitorilor

8
http://www.dce.gov.ro/Indrumar_afaceri/Indrumar_afaceri_Olanda.pdf
9
https://www.onrc.ro/index.php/ro/

5
olandezi pentru piaţa de capital din România. De asemenea, se remarcă interesul
antreprenorilor olandezi pentru iniţierea şi dezvoltarea de proiecte eligibile
pentru finanţare din fonduri europene.

Bibliografie:

1. Îndrumar de afaceri. Olanda-

http://www.dce.gov.ro/Indrumar_afaceri/Indrumar_afaceri_Olanda.pdf
2. https://europa.eu/european-union/about-eu/countries/member-
countries/netherlands_ro
3. https://www.onrc.ro/index.php/ro/
4. https://europa.eu/european-union/about-eu/figures/economy_ro
5. https://www.holland.com/global/tourism/information.htm
6. http://www.zf.ro/companii/modelul-olandez-in-agricultura-grupati-micii-
fermieri-pentru-a-atrage-investitiile-mari-4070776/