Sunteți pe pagina 1din 34

Tema proiect

Sa se proiecteze un motor cu ardere interna cu urmatoarele caracteristici impuse prin tema de


proiect :

Tip Dispunerea D[m S[m nM[r/ nP[r/ Sistem Arbori cu


motor cilindrilor i φ ε m] m] m] m] racire came
104,
MAS linie 4 33 9,1 95,9 1 2830 6350 cu lichid 2

1
Cuprins

1.Stabilirea dimensiunilor fundamentale ale motorului ......................................... 3


1.1 Determinarea raportului cursa/alezaj, razei manivevelei, lungimea bielei,
raportul dintre raza manivelei si lungimea bielei, volumul camerei de ardere,
cilindreea unitara, volumul cilindrului, cilindreea totala, viteza medie a
pistonului, viteza unghiulara a arborelui cotit, numarul de cicluri, timpul pe ciclu
........................................................................................................................... 3
2.Calculul indicilor indicati, efectivi si de perfectiune ai motorului ........................ 5
2.1 Calculul si trasarea curbelor de variatie a presiunii in timpul admisiei si
comprimarii ........................................................................................................ 5
2.2 Calculul indicilor indicati ............................................................................... 6
2.3 Calculul indicilor de perfectiune ai motorului si compararea lor cu solutii
similare ............................................................................................................. 10
3.Cinematica mecanismuluimotor ....................................................................... 12
3.1 Cinematica Piston ....................................................................................... 13
3.2 Cinematica bielei......................................................................................... 17
4. Dinamica mecanismului motor ........................................................................ 20
4.1 Forta de presiune a gazelor (Fp) .................................................................. 20
4.2Fortele de inertie ale maselor in miscare de translatie ................................ 21
4.3 Forte rezultante din mecanismul motor...................................................... 22
4.4.1 Determinarea tuturor ordinilor de aprindere posibile si alegerea uneia din
acesteia ............................................................................................................ 30
4.4.3 Stabilirea ordini de lucru a cilindrilor ....................................................... 32
BIBLIOGRAFIE....................................................................................................... 34

2
1.Stabilirea dimensiunilor fundamentale ale motorului

1.1 Determinarea raportului cursa/alezaj, razei manivelei, lungimea bielei,


raportul dintre raza manivelei si lungimea bielei, volumul camerei de ardere,
cilindreea unitara, volumul cilindrului, cilindreea totala, viteza medie a
pistonului, viteza unghiulara a arborelui cotit, numarul de cicluri, timpul pe
ciclu
Alezajul cilindrului (D) este diametru interior al cilindrului [mm]

Cursa pistonului (S) este spatiul parcurs de piston intre cele 2 puncte moarte, se observa S=2*r
[mm]
𝑆
Raportul cursa alezaj se defineste prin ψ=𝐷 in functie de valoarea acestui parametru motoarele se pot
clasifica:

ψ<1 S<D motor subpatrat

ψ=1 S=D motor patrat

ψ>1 S>D motor suprapatrat


𝑟
Raportul dintre raza manivelei si lungimea bielei(Δ) se defineste prin relatia Δ= este un
𝑙𝑏
parametru constructiv cu efecte foarte importante in cinematica, dinamica mecanismului motor si in
uzura cuplului piston cilindru
1 1
-MAS Δ= ... biele scurte lb=(3..3.8)*r
3 3.8

1 1
-MAC Δ=3.8...4.5 biele lungi lb=(3.8..4.5)*r

Volumul camerei de ardere Vk este volumul minim ocupat de gaze cand pistonul se gaseste la PMS
se exprima in [cm3 sau dm3]

(1.1) Cilindreea unitara (Vs) este volumul generat de piston in miscarea sa dintre cele
𝜋𝐷^2
2 puncte moarte Vs= 4
∗ 𝑠 [cm3 sau dm3]

Volumul cilindrului Va= Vs+Vs [cm3 sau dm3]

Cilindreea totala Vt este suma cilindreelor unitare ale tuturor cilindrilor cum constructiv cilindrii
sunt identici Vt=i*Vs [cm3 sau dm3] unde i reprezinta numarul cilindrilor
𝑉𝑎
Raportul de comprimare (έ) este raportul dintre volumul maxim si minim ocupat de gaze έ=𝑉𝑘 >1

MAS έ=7.5...11

MAC έ=17...24

3
Viteza medie a pistonului (ωpmed) este viteza cu care pistonul parcurge 2 curse simple asadar
𝑆∗𝑛 𝑚
(1.2) ωpmed= [ ]
30 𝑠

Viteza unghilara a arborelui cotit(ω) este viteza cu care se roteste arborele cotit se exprima prin
relatia
𝜋∗𝑛 𝑟𝑎𝑑
(1.3) ω= 30 [ 𝑠
]

Numarul de cicluri (Nc) reprezinta numarul de grupaje A, C, D, E care se efctueaza in unitatea de


timp se determina astfel

(1.4) 𝑁𝑐⁄ =120∗𝑛 [𝑐𝑖𝑐𝑙]


ℎ 𝜏 ℎ
𝑁𝑐⁄ 2∗𝑛 𝑐𝑖𝑐𝑙
(1.5) 𝑚𝑖𝑛 𝜏 𝑚𝑖𝑛]
= [
(1.6) 𝑁𝑐⁄ = 𝑛 [𝑐𝑖𝑐𝑙]
𝑠 30∗𝜏 𝑠

Timpul pe ciclu (tc) este durata exprimata in s, min, h in care se realizeaza un ciclu motor

(1.7) 𝑡𝑐⁄ = 𝜏 [ ℎ ]
ℎ 120∗𝑛 𝑐𝑖𝑐𝑙
𝑡𝑐⁄ 𝜏 𝑚𝑖𝑛
(1.8) 𝑚𝑖𝑛=2∗𝑛 [ 𝑐𝑖𝑐𝑙 ]
(1.9) 𝑁𝑐⁄ =30∗𝜏 [ 𝑠 ]
𝑠 𝑛 𝑐𝑖𝑐𝑙

Formula Rezultat Unitate de masura

ψ=S/D 1,085505735 mm
r=S/2 52,05 mm
Lb=3.5*r 182,175 mm
Λ=r/Lb 0,2857 mm
Vs=((π*D*D)/4)*S 752 cm3
Vk=Vs/(ε-1) 93 cm3
Va=Vs+Vk 845 cm3
Vt=i*Vs 3008 cm3
Wpmed=(S*nP)/30 22,03 m/s
ω=(π*nP)/30 665 rad/s
Nc(h) 19050 ciclu/h
Nc(m) 3175 ciclu/min
Nc(s) 52,9 ciclu/sec
Timpul pe ciclu 3,15E-04 min/cilcu
Timpul pe ciclu 1,89E-02 sec/ciclu
Timpul pe ciclu 5,25E-05 ore/ciclu

4
2.Calculul indicilor indicati, efectivi si de perfectiune ai motorului

2.1 Calculul si trasarea curbelor de variatie a presiunii in timpul admisiei


si comprimarii
În cazul ciclului motor real, numai o parte din energia termică a combustibilului reuşeşte să se
transforme în lucru mecanic dezvoltat de gaze în cilindru.

Ţinând seama de condiţiile în care se desfăşoară transformările care alcătuiesc ciclul real, rezultă
diagrama indicată de care se leagă o serie de parametrii caracteristici ai motorului (presiunea medie,
randamentul şi consumul indicat de combustibil), precum şi solicitările mecanice şi termice din organele
mecanismului motor.

Prin acţiunea gazelor asupra pistonului în interiorul cilindrului în timpul desfăşurării ciclului real se
dezvoltă un lucru mecanic indicat (Li) proporţional cu aria diagramei indicate.

Aria corespunzătoare diagramei de pompaj reprezintă un lucru mecanic negativ, micşorând lucrul
mecanic indicat. Acest lucru mecanic de pompaj se atribuie pierderilor mecanice şi se include în
randamentul mecanic.

Pentru calculul diagramei indicate se adopta urmatorii parametrii:

(2.1) αISE=(10…40) ̊RAC=25 ̊RAC


(2.2) α ISA=180 ̊+IIA=180 ̊+ (30…80) ̊RAC=180 ̊+40 ̊=220 R
̊ AC
(2.3) αi=360 -̊ ADI=360-(15…40) ̊=360 -̊ 20 ̊=340 ̊RAC
(2.4) αd=(350…352) ̊RAC=350 R
̊ AC
(2.5) αz=αy+(10…15) =̊ 375 ̊+12 ̊=387 ̊RAC
(2.6) αq=(390…400) ̊ RAC=400 ̊RAC
(2.7) αDSE=540 ̊-ADE=540 ̊-(30…80) ̊=540 ̊-35 =̊ 505 ̊RAC
(2.8) pg=(0.105…0.120)MPa=0.11 MPa
(2.9) pa=(0.130…0.350)MPa=0.13 MPa
(2.10) Tg=(700…900)K=800 K

5
2.2 Calculul indicilor indicati
Diagrama indicata prezinta curba de variatie a presiunii gazelor din cilindru in functie de volumul
ocupat de acestea

Lucru mecain indicat(Li) este lucru mecanic schimbat de gaze cu pistonul marimea acesteia este
proportionala cu suprafata diagramei indicate ca urmare la MAS Li=(S1-S2)*kp*kv [J] iar la
MAC Li=(S1-S2)*kp*kv [J] unde kp scara de reprezentare a presiunii iar kv scara de reprezentare a
volumului

Presiunea medie indicata (pmi) aceasta este o presiune conventional constanta care actioneaza
asupra pistonului pe timpul cursei de destindere produce un lucru mecanic =lucru mecanic al ciclului
motor

Se defineste prin relatia

𝐿𝑖 𝑁
(2.2.1) pmi= [ ]
𝑉𝑠 𝑚2

Puterea indicata(Pi) este puterea schimbata de gaze cu pistonul


𝑝𝑚𝑖∗𝑉𝑠∗𝑖∗𝑛
(2.2.2) Pi=30000∗𝜏
[KW]

Momentul motor indicat(Mi) este momentul produs de motor in interiorul cilindrilor


𝑝𝑚𝑖∗𝑉𝑠∗𝑖
(2.2.3) Mi= [N*m]
𝜋∗𝜏

Consumul specific indicat (ci) reprezinta consumul de combustibil necesar producerii de energie

103 ∗𝐶ℎ 𝑔
(2.2.4) ci= [ ]
𝑃𝑖 𝐾𝑤∗ℎ

𝐿𝑖
Randamentul indicat ή = 𝑄

𝑃𝑒
Randamentul mecanic al unui motor ή = 𝑃𝑖 <1 la MAi ήm=0.8...0.9

2.3 Calculul indicilor efectivi


lucru mecanic efectiv (Pe) este lucru mecanic ce se treansmite in exteriorul motorului se defineste
prin relatia

(2.3.1) Le=ήm*Li

Presiunea medie efectiva(pme) se defineste cu relatia

(2.3.2) pme=ήm*pmi

Puterea efectiva (Pe) este puterea obtinuta la volant si care prin intermediul transmisiei ajunge la rotile
motoare

6
(2.3.3) Pe=ήm*Pi

Momentul motor efectiv (Me)

(2.3.4) Me=ήm*Mi[Nm]

Pct α V[cm3] Pcil[Mpa] Li[J]

g 0 92,83 0,12
15 109,24 0,08 1,640855225
30 156,63 0,08 3,79
45 229,80 0,08 5,854018475
60 321,10 0,08 7,30
75 421,60 0,08 8,04041398
90 522,51 0,08 8,07
105 616,21 0,08 7,496732115
120 697,06 0,08 6,47
135 761,50 0,08 5,155011265
150 807,82 0,08 3,71
165 835,55 0,08 2,218368577
a 180 844,76 0,08 0,74
195 835,55 0,081068561 -0,741951498
210 807,82 0,084447777 -2,29
225 761,50 0,090702388 -4,056527106
240 697,06 0,10094405 -6,17
255 616,21 0,11718243 -8,81734773
270 522,51 0,143069899 -12,19
285 421,60 0,185484503 -16,5763644
300 321,10 0,257875892 -22,28
315 229,80 0,386542486 -29,41522092
330 156,63 0,614675745 -36,63
345 109,24 0,950602393 -37,0881611
c 360 92,83 1,157524179 -17,30
375 109,24 5,5 54,62016668
390 156,63 3,543602205 214,28
405 229,80 2,219888983 210,8723993
420 321,10 1,476019118 168,70
435 421,60 1,058781148 127,3802719
450 522,51 0,814919941 94,53
465 616,21 0,666365893 69,40501928
480 697,06 0,57331803 50,11
495 761,50 0,514694604 35,05448366

7
510 807,82 0,47891966 23,01
525 835,55 0,459600327 13,01239531
540 844,76 0,453492625 4,21
555 835,55 0,12 -2,641755221
570 807,82 0,12 -3,33
585 761,50 0,12 -5,558467506
600 697,06 0,12 -7,73
615 616,21 0,12 -9,701543168
630 522,51 0,12 -11,25
645 421,60 0,12 -12,10858058
660 321,10 0,12 -12,06
675 229,80 0,12 -10,9550771
690 156,63 0,12 -8,78
705 109,24 0,12 -5,686630667
720 92,83 0,12 -1,97

Li mediu pmi Pi Mi Randament pme Pe Me


[J] [MPa] [kW] [N*m] ul mecanic Le [J] [MPa] [W] [N*m]
177,5 746,4
838,7006 1,1154 2 266,97 0,89 4 0,993 158,00 237,60

8
Curba d variatie a presiunii in cei 4 tipi in functie
de α
6

P [Mpa] 3

0
0 90 180 270 360 450 540 630 720
α

fig.2.1

9
Curba de variatie a presiunii in cei 4 timpi

6.0

5.0

4.0

P [MPa] 3.0

2.0

1.0

0.0
0 200 400 600 800 1000
V [cm3]

fig.2.2

2.4Calculul indicilor de perfectiune ai motorului si compararea lor cu


solutii similare
Puterea litrica(Pl) se defineste prin relatia :
𝑝𝑚𝑒∗𝑛 𝐾𝑊
(2.4.1) Pl=30000∗𝜏 [ 𝑙
]

Momentul litric(Ml) se defineste prin relatia:


𝑀𝑒 𝑁∗𝑚
(2.4.2) Ml= [ ]
𝑖∗𝑉𝑠 𝑙

Masa litrica(mL) se defineste prin relatia:


𝑚𝑚 𝐾𝐺
(2.4.3) mL=𝑖∗𝑉𝑠 [ 𝑙
]

10
Ca
Nr D[ S[ Vt[ Np[r p Viteza Put Pe Vs[ Me PL[ ML[ PA[k
.cr m m cm ot/m cil[l unghiular ere[ [k cm [N kw Nm w/d
t. Motor i m] m] 3] in] ] a[rad/s] CP] W] 3] m] /L] /L] m^2]
15 49 23 78, 119
Audi 82 92 19 5,1 6,0 7,0 18 ,46 0,725
1 a4 4 ,5 ,8 84 6250 2,0 654,50 211 5 7 5 76 18 6
15 46 23 53, 82,
VW 90 27 0,0 5,3 1,0 72 750 0,485
2 Golf IV 6 81 ,3 92 6200 2,8 649,26 204 0 2 3 70 8 2
18 49 27 92, 136
BMW 94 19 5,2 9,5 2,2 72 ,22 0,877
3 330i 4 82 ,6 98 6500 2 680,68 252 9 8 2 42 32 2
Skoda 16 49 24 81, 125
Octavi 82 92 19 1,7 6,0 9,1 52 ,56 0,756
4 a RS 4 ,5 ,8 84 6200 2 649,26 220 6 7 5 26 19 5
Skoda 44 14 51, 82,
Octavi 86 17 91, 5,2 6,2 61 140 0,445
5 a 4 81 ,4 81 6000 1,8 628,32 125 91 2 8 04 5 9
VW 13 45 20 73, 113
Scirocc 82 84 17 2,3 0,1 3,8 51 ,22 0,619
6 o 4 ,5 ,2 98 6200 1,8 649,26 180 5 0 5 29 53 0
Motor 10 15 75 23 52, 78,
proiect 95 4, 30 8,0 1,9 7,6 53 996 0,546
7 at 4 ,9 1 08 6350 3,0 664,97 215 0 3 0 05 8 8

Puterea litrica
100.00
90.00
80.00
70.00
60.00
50.00
40.00
30.00
20.00
10.00
0.00
Audi a4 VW Golf IV BMW 330i Skoda Skoda VW Motor
Octavia RS Octavia Scirocco proiectat

11
fig.2.3.1

160.00
Moment litric
140.00
120.00
100.00
80.00
60.00
40.00
20.00
0.00
Audi a4 VW Golf IV BMW 330iSkoda Octavia RS
Skoda OctaviaVW SciroccoMotor proiectat

fig. 2.3.2

Puterea raportata la aria pistonului


1.000
0.900
0.800
0.700
0.600
0.500
0.400
0.300
0.200
0.100
0.000
Audi a4 VW Golf IV BMW 330i Skoda Skoda VW Motor
Octavia RS Octavia Scirocco proiectat

fig.2.3.3

3.Cinematica mecanismuluimotor
Cinematica mec. biela- manivela

12
Mecanismul biela-manivela este un mecanism prin intermediul careia se transforma miscarea de
translatie a unui piston in miscare de rotaie a unui arbore .Asadar mecanismul biela manivela este
format dintr-un piston, o biela articulata la un capat pe piston si la celalt pe un arbore cotit

Cinematica manivelei

Manivela are o miscare de rotatie continuua si in studiul cinematic si dinamic se considera ca ea


Δ𝛼
se misca cu o viteza unghiulara constanta.Aceasta viteza se determina cu relatia ω= Δ𝑡 unde Δα
reprezinta variatia unghiului parcurs de manivela, Δt reprezinta variatia timpului in care se parcurge acel
unghi

Daca se considera variatia unghiului ca fiind o rotatoe completa (2π rad) atunci timpul in care se
60 Δ𝛼 2𝜋 𝜋∗𝑛 𝑟𝑎𝑑
parcurge acest unghi este 𝑛
[s] ca urmare se poate scrie ω= Δ𝑡 = 60 = 30 [ 𝑠
]= constant
𝑛

𝑔𝑟𝑎𝑑⁄ 360 𝑔𝑟𝑎𝑑⁄


Daca viteza unghiulara se expirma in [ 𝑠] se obtine ω= 60 =6*n [ 𝑠]
𝑛

(3.1) α=ω*t=6*n*t [grd]


𝑑𝜔
Viteza unghiulara fiind constanta acceleratia unghiulara a maniveli este nula έ= =0 ca urmare
𝑑𝑡
asuprea manivelei va accelera numai o acceleratie an=dx*ω2 unde dx reprezinta distanta de la o la un
punct oarecare de pe manivela
𝑚
Acceleratia normala maxima este in punctul M la distanta dx= OM=r si are valoarea an=r*ω2 [𝑠2 ]

3.1 Cinematica Piston


Deplasarea piston xp=f(α).Deplasarea momentana se masoara de la PMS pana in punctul curent
unde se gaseste pistonul se noteaza cu xp si se determina cu relatia

(3.1.1) xp=r[1-cos 𝛼+4*(1-cos2α)] [mm]

Se poate considera ca expresia deplasarii momentate a pistonului este o suma de 2 functii armonice

(3.1.2) xp=xp1+xp2
(3.1.3) xp1=r*(1-cosα) [mm]

(3.1.4) xp2=r*4*(1-cos2α) [mm]

Viteza piston

Prin definitie ea reprezinta variatia spatiului parcurs de piston in timp cum insa spatiul parcurs de
piston nu depinde direct de timp ci de unghiul α care la randul lui este in fnctie de timp

𝑑𝑥𝑝(𝛼(𝑡)) 𝑑𝑥𝑝
(3.1.5) wp= = 𝜔
𝑑𝑡 𝑑𝛼
(3.1.6) wp=wp1+wp2

13
(3.1.7) wp1=r*ω*sinα

(3.1.8) wp2=r*ω*2*sin2α
∆ 𝑚
(3.1.9) wp=r*ω*(sinα+ * sin2α) [ ]
2 𝑠

Acceleratie piston.reprezinta variatia pistononului in timp se procedeaza la acelasi artificiu


deoarece viteza depinde de unghiul α care la randul lui depinde de timp (t)

𝑑𝑤(𝛼(𝑡)) 𝑑𝑤𝑝
(3.1.10) ap= 𝑑𝑡
= 𝑑𝛼
(3.1.11) ap=ap1+ap2
(3.1.12) ap1=r*ω2*cosα
(3.1.13) ap2=r*ω2*cos2α
(3.1.14) ap=r*ω2*(cosα+Δ*cos2α)

α ͦRA Xp I Xp II Xp Wp I Wp II Wp ap I ap II ap
C [mm] [mm] [mm] [m/s] [m/s] [m/s] [m/s^2] [m/s^2] [m/s^2]
0 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 23016 6576 29592
15 1,77 0,50 2,27 8,96 4,94 13,90 22232 5695 27926
30 6,97 1,86 8,83 17,31 8,56 25,87 19932 3288 23220
45 15,25 3,72 18,96 24,47 9,89 34,36 16275 0 16275
60 26,03 5,58 31,60 29,97 8,56 38,54 11508 -3288 8220
75 38,58 6,94 45,52 33,43 4,94 38,38 5957 -5695 262
90 52,05 7,44 59,49 34,61 0,00 34,61 0 -6576 -6576
10
5 65,52 6,94 72,46 33,43 -4,94 28,49 -5957 -5695 -11652
12
0 78,08 5,58 83,65 29,97 -8,56 21,41 -11508 -3288 -14796
13
5 88,85 3,72 92,57 24,47 -9,89 14,59 -16275 0 -16275
15
0 97,13 1,86 98,99 17,31 -8,56 8,74 -19932 3288 -16644
16
5 102,33 0,50 102,82 8,96 -4,94 4,01 -22232 5695 -16537
18
0 104,10 0,00 104,10 0,00 0,00 0,00 -23016 6576 -16440
19
5 102,33 0,50 102,82 -8,96 4,94 -4,01 -22232 5695 -16537
21
0 97,13 1,86 98,99 -17,31 8,56 -8,74 -19932 3288 -16644
22
5 88,85 3,72 92,57 -24,47 9,89 -14,59 -16275 0 -16275
24
0 78,08 5,58 83,65 -29,97 8,56 -21,41 -11508 -3288 -14796

14
25
5 65,52 6,94 72,46 -33,43 4,94 -28,49 -5957 -5695 -11652
27
0 52,05 7,44 59,49 -34,61 0,00 -34,61 0 -6576 -6576
28
5 38,58 6,94 45,52 -33,43 -4,94 -38,38 5957 -5695 262
30
0 26,03 5,58 31,60 -29,97 -8,56 -38,54 11508 -3288 8220
31
5 15,25 3,72 18,96 -24,47 -9,89 -34,36 16275 0 16275
33
0 6,97 1,86 8,83 -17,31 -8,56 -25,87 19932 3288 23220
34
5 1,77 0,50 2,27 -8,96 -4,94 -13,90 22232 5695 27926
36
0 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 23016 6576 29592

Acceleratia pistonului
40000

30000

20000
ap 1, ap II, ap
[m/s^2]

ap I [m/s^2]
10000
ap II [m/s^2]
ap [m/s^2]
0
135
105
120

150
165
180
195
210
225
240
255
270
285
300
315
330
345
360
0
15
30
45
60
75
90

-10000

-20000

-30000

fig.3.1

15
120.00
Distanta parcursa de piston
100.00

80.00

Xp I [mm]
xp I, xp II, Xp
[mm]

60.00 Xp II [mm]
Xp [mm]
40.00

20.00

0.00
0 15 30 45 60 75 90 105 120 135 150 165 180 195 210 225 240 255 270 285 300 315 330 345 360
αᵒ Rac
fig.3.2

50.00
Viteza pistonului
40.00

30.00

20.00

10.00 Wp I [m/s]
wp I, wp II, Wp

0.00 Wp II [m/s]
[m/s]

0 30 60 90 120 150 180 210 240 270 300 330 360


-10.00 Wp [m/s]

-20.00

-30.00

-40.00

-50.00

16
fig.3.3

3.2 Cinematica bielei


Biela are o miscare plan paralela si fiecare punct al ei poate fi considerat ca are o miscare de
translatie identica cu cea a punctului B si o miscare de rotatie cu o viteza unghiulara ωb in jurul
punctului B.

Spatiuul unghiular al bielei (β)

(3.2.1) MM'=lb*sinβ = r*sinβ


(3.2.2) β=arcsin(Δ*sinα)

Viteza unghiulara a bielei.Este variatia spatiului unghiului in timp

𝑑𝛽(𝛼(𝑡)) 𝑑𝛽
(3.2.3) ωb= =ω
𝑑𝑡 𝑑𝛼
∆𝑐𝑜𝑠𝛼 𝑟𝑎𝑑
(3.2.4) ωb=ω 2 2 [ ]
√ 1−∆ ∗𝑠𝑖𝑛 𝛼 𝑠

Acceleratia unghiulara a bielei reprezinta variatiavitezei unghiulare in timp


𝑑𝑤𝑏(𝛼(𝑡)) 𝑑𝑤𝑏
(3.2.5) έb= 𝑑𝑡
=ω 𝑑𝛼
∆∗(∆2 −1)∗𝑠𝑖𝑛𝛼 𝑟𝑎𝑑
(3.2.6) έb=ω* 3 [ 2 ]
𝑠
(1−∆2 ∗𝑠𝑖𝑛2 𝛼)2

α [grade] β [grade] ωb [rad/s] εb [m/s^2]


0 0,0000 189,99 0
15 4,2408 184,02 -30072
30 8,2132 166,24 -58611
45 11,6557 137,17 -84481
60 14,3258 98,04 -106107
75 16,0204 51,16 -120972
90 16,6015 0,00 -126339
105 16,0204 -51,16 -120972
120 14,3258 -98,04 -106107
135 11,6557 -137,17 -84481
150 8,2132 -166,24 -58611
165 4,2408 -184,02 -30072
180 0,0000 -189,99 0
195 -4,2408 -184,02 30072
210 -8,2132 -166,24 58611
225 -11,6557 -137,17 84481
240 -14,3258 -98,04 106107

17
255 -16,0204 -51,16 120972
270 -16,6015 0,00 126339
285 -16,0204 51,16 120972
300 -14,3258 98,04 106107
315 -11,6557 137,17 84481
330 -8,2132 166,24 58611
345 -4,2408 184,02 30072
360 0,0000 189,99 0

Spatiul unghiular al bielei


20

15

10

0
0 90 180 270 360
-5

-10

-15

-20

fig3.4

18
250.00

200.00

150.00

100.00

50.00

0.00
0 90 180 270 360
-50.00

-100.00

-150.00

-200.00

-250.00

fig3.5

19
150000

100000

50000

0
0 90 180 270 360

-50000

-100000

-150000

fig.3.6

4. Dinamica mecanismului motor


Fortele care actioneaza in mecanismul motor pot fi clasificate astfel:

4.1 Forta de presiune a gazelor (Fp)


Conform principiului lui Pascal presiunea gazelor aflata intr-o incinta se manifesta identic in
toate directiile ca urmare in cazul motoarelor presiunea din cilindru.(Pcil) este aceasi in orice zona.
Aceasta presiune genereaza o forta de presiune care este uniform distribuita .Forta de presiune care
este uniform distribuita.Forta de presiune uniform distribuita se inlocuieste cu o forta concentrata
numita forta de presiune a gazelor luandu-se in considerare doar acea care actioneaza asupra capului
pistonul.

Pe partea interiaoara a capului pistonului actioneaza presiunea gazelor din carter .Aceste gaze
provin din camera de ardere trecand prin jocul jocul dintre piston si cilindru in amestec cu aerul care
patrunde in carter pe langa busonul gurii de umplere cu ulei sau pe langa joja de ulei .Ca urmare forta de
presiune a gazelor se determina cu relatia

𝜋∗𝐷 2
(4.1.1) Fp= 4
(Pcil-Pcart.) [N]

Se poate considera ca presiune din carter este ~ cu presiunea atmosferica

20
(4.1.2) Pcart~p0~0.1[Mpa]
𝜋∗𝐷 2
(4.1.3) Fp= 4
(Pcil-0.1.)

Se observa ca alura de variatie a fortei Fp cu unghiul α este identica cu variatia Pcil in functie de
acelasi unghiul deoarece difera printr-o consanta.

Forta de presiune are urmatoarele proprietati:

-directia fortei

- sensul fortei

-marirea fortei

4.2Fortele de inertie ale maselor in miscare de translatie


Prin definitie forta de inertie a maselor in miscare de translatie se determina cu relatia :

(4.2.1) Fi=-m* a[N] unde :

m= masa aflata in miscare de translatie

a= acceleratia miscarii

semnul "-" arata faptul ca aceasta este de sens contrar acceleratiei.

In cazul motoarelor cu ardere interna masa aflata in miscare de translatie se noteaza cu mj si ea


reprezinta suma mai multor mase ce se misca alternativ.

(4.2.2) mj=mp+ mbo+ mseg+ fmb [Kg]

mp=masa piston

mbo=masa boltului

mseg=masa segmentului

fmb= fractiune din masa bielei

Determinarea acestor mase se poate realiza pe urmatoarele cai:

 prin cantarire directa daca piesele exista fizic


 prin adoptarea dupa datele din literatura de specialitate de la motoare similare
 se folosesc facilitatea AutoCad-ului sau Catia

Fractiunea din masa bielei se adopta conform datelor statistice fiind fmb~0.275 (27.5%)
In ceea ce priveste acceleratia miscarii aceasta este acceleratia pistonului (ap)
Forta de inertie a maselor in miscare de rotatie FJ in cazul MAI este data de relatia:

21
a. FJ= -mj* ap=-mj*r*ω2*(cos(α)+Δ*cos(2*α)) [N]
Se poate considera ca expresia functiei Fj este o suma de 2 forte armonice:

b. FJ1=mj*r*ω2*cos(α) [N]
c. FJ2= - mj*r*ω2* Δ*cos(2*α) [NFJ= FJ1+ FJ2 [N]

fig.4.2.1

Deoarece Fp si Fj actioneaza pe aceasi directie respectiv directia axei cilindrului ele se pot insuma
algebric si dau rezultanta F= Fp+Fj

4.3 Forte rezultante din mecanismul motor


(4.3.1) Se descompune F dupa o directie perpendiculara pe oglinda cilindrului si una de a
lungul bielei notandu-se rezultatele cu N,B
(4.3.2) N=F* tgβ [N]
𝐹
(4.3.3) B=𝑐𝑜𝑠𝛽 [N]

Forta B se gliseaza ca vector alunecator pana cand ajunge cu punctul de aplicare in centrul fusului
maneton (M) se descompune dupa o directie de a lungul axului bratului si una perpaendiculara pe
aceasta se obtine Z si T care se determina cu relatia

cos(α+β)
(4.3.4) 𝑍 =F∗ cos(β)
[N]
sin(α+β)
(4.3.5) 𝑇=F ∗ cos(β) [N]

Prin definitie momentul motor este momentul produs de forta T in raport cu axa de rotatie deci este
dat de relatia :

22
sin(α+β)
(4.3.6) Mm=T*r=𝐹 ∗ cos(β)
∗ r [N*m]

mp [kg] m bo [kg] m seg [kg] m B [kg] m 1 [g] m j [kg] FA


0,5 0,4 0,05 0,88 0,242 1,1920 -27435

∝ β
[grade P cil Fp Fj I Fj II Fj [grade N M
] [Mpa] [N] [N] [N] [N] F [N] ] [N] B [N] Z [N] T [N] [N*m]
- - - - -
2743 - 3527 3512 0,000 3512 3512
0 0,12 144,5 5 7839 3 9 0 0 9 9 0 0
- - - - - - -
- 2650 - 3328 3343 4,240 247 3352 3165 1104
15 0,08 144,5 0 6788 8 3 8 9 5 2 8 -575
- - - - - - -
- 2375 - 2767 2782 8,213 401 2811 2208 1738
30 0,08 144,5 9 3919 8 3 2 6 1 7 9 -905
- - - - - - -
- 1939 1939 1954 11,65 403 1995 1096 1667
45 0,08 144,5 9 0 9 4 57 2 5 9 0 -868
- - -
- 1371 - - 14,32 253 1026 - -
60 0,08 144,5 7 3919 9798 9943 58 9 2
2772 9880 -514
- - 16,02 -
75 0,08 144,5 7101 6788 -312 -457 04 131 -475 8 -475 -25
- 16,60 229 -
90 0,08 144,5 0 7839 7839 7694 15 4 8029 2294 7694 400
- 1388 1374 16,02 394 1430 - 1225
105 0,08 144,5 7101 6788 9 5 04 6 0 7369 5 638
-
- 1371 1763 1749 14,32 446 1805 1261 1291
120 0,08 144,5 7 3919 7 2 58 7 4 5 5 672
-
- 1939 1939 1925 11,65 397 1966 1642 1080
135 0,08 144,5 9 0 9 5 57 2 0 4 7 562
-
- 2375 - 1984 1969 8,213 284 1990 1847
150 0,08 144,5 9 3919 0 6 2 3 0 8 7386 384
-
- 2650 - 1971 1956 4,240 145 1962 1927
165 0,08 144,5 0 6788 2 7 8 1 1 6 3663 191
-
- 2743 - 1959 1945 0,000 1945 1945
180 0,08 144,5 5 7839 6 2 0 0 2 2 0 0

23
- - -
0,081068 - 2650 - 1971 1957 4,240 145 1962 1928 -
195 561 136,7 0 6788 2 5 8 2 9 4 3664 -191
- - -
0,084447 - 2375 - 1984 1972 8,213 284 1993 1850 -
210 777 112,3 9 3919 0 8 2 7 2 8 7398 -385
- - - -
0,090702 1939 1939 1933 11,65 398 1973 1649 1085
225 388 -67,2 9 0 9 2 57 8 9 0 0 -565
- - - -
0,100944 1371 1763 1764 14,32 450 1821 1272 1302
240 05 6,8 7 3919 7 3 58 6 0 4 7 -678
- - -
0,117182 1388 1401 16,02 402 1457 - 1249
255 43 124,1 7101 6788 9 3 04 4 9 7513 4 -650
- -
0,143069 16,60 243 - -
270 899 311,1 0 7839 7839 8150 15 0 8504 2430 8150 -424
-
0,185484 - 16,02
285 503 617,5 7101 6788 -312 305 04 -88 318 -6 -317 -17
- -
0,257875 1140, 1371 - - 14,32 221 - -
300 892 4 7 3919 9798 8658 58 1 8936 2414 8603 448
- - - - -
0,386542 2069, 1939 1939 1733 11,65 357 1769 - 1478
315 486 7 9 0 9 0 57 5 4 9726 2 769
- - - - - -
0,614675 3717, 2375 - 2767 2396 8,213 345 2420 1902 1497
330 745 6 9 3919 8 1 2 8 9 2 6 779
- - - - - -
0,950602 6144, 2650 - 3328 2714 4,240 201 2721 2569
345 393 0 0 6788 8 4 8 3 9 8 8970 467
- - - - -
1,157524 7638, 2743 - 3527 2763 0,000 2763 2763
360 179 7 5 7839 3 5 0 0 5 5 0 0
- -
3900 2650 - 3328 4,240
375 5,5 5,1 0 6788 8 5717 8 424 5732 5412 1889 98
- -
3,543602 2487 2375 - 2767 - 8,213 - - - -
390 205 3,7 9 3919 8 2805 2 405 2834 2227 1753 -91
- -
2,219888 1531 1939 1939 - 11,65 - - - -
405 983 2,3 9 0 9 4087 57 843 4173 2294 3486 -181
1,476019 9939, - - 14,32
420 118 2 1371 3919 9798 141 58 36 146 39 140 7

24
7
1,058781 6925, - 16,02 189
435 148 4 7101 6788 -312 6613 04 9 6880 -123 6879 358
0,814919 5164, 1300 16,60 387 1356 - 1300
450 941 0 0 7839 7839 2 15 7 8 3877 2 677
0,666365 4091, 1388 1798 16,02 516 1870 - 1603
465 893 0 7101 6788 9 0 04 3 6 9640 1 834
-
0,573318 3418, 1371 1763 2105 14,32 537 2173 1518 1554
480 03 9 7 3919 7 6 58 7 1 4 6 809
-
0,514694 2995, 1939 1939 2239 11,65 462 2286 1910 1256
495 604 4 9 0 9 5 57 0 6 2 9 654
-
0,478919 2737, 2375 - 1984 2257 8,213 325 2281 2118
510 66 0 9 3919 0 7 2 9 1 2 8466 441
-
0,459600 2597, 2650 - 1971 2230 4,240 165 2237 2197
525 327 4 0 6788 2 9 8 4 0 7 4176 217
-
0,453492 2553, 2743 - 1959 2215 0,000 2215 2215
540 625 3 5 7839 6 0 0 0 0 0 0 0
- - -
2650 - 1971 1985 4,240 147 1991 1956 -
555 0,12 144,5 0 6788 2 6 8 2 1 1 3717 -193
- - -
2375 - 1984 1998 8,213 288 2019 1874 -
570 0,12 144,5 9 3919 0 4 2 5 2 9 7494 -390
- - - -
1939 1939 1954 11,65 403 1995 1667 1096
585 0,12 144,5 9 0 9 4 57 2 5 0 9 -571
- - - -
1371 1763 1778 14,32 454 1835 1282 1312
600 0,12 144,5 7 3919 7 1 58 1 2 3 8 -683
- - -
1388 1403 16,02 402 1460 - 1251
615 0,12 144,5 7101 6788 9 3 04 9 0 7524 2 -651
- -
16,60 238 - -
630 0,12 144,5 0 7839 7839 7983 15 0 8330 2380 7983 -416
-
- 16,02
645 0,12 144,5 7101 6788 -312 -168 04 48 -175 3 175 9
- -
1371 - - 14,32 246 - -
660 0,12 144,5 7 3919 9798 9654 58 5 9963 2692 9593 499
675 0,12 144,5 - 0 - - - 397 - - 1642 855

25
1939 1939 1925 11,65 2 1966 1080 4
9 9 5 57 0 7
- - - - - -
2375 - 2767 2753 8,213 397 2781 2185 1720
690 0,12 144,5 9 3919 8 4 2 4 9 8 9 896
- - - - - -
2650 - 3328 3314 4,240 245 3323 3137 1095
705 0,12 144,5 0 6788 8 4 8 8 5 8 2 570
- - - - -
2743 - 3527 3512 0,000 3512 3512
720 0,12 144,5 5 7839 3 9 0 0 9 9 0 0

50000.0
40000.0
30000.0
20000.0
Fp [N]
10000.0 Fj [N]
0.0 F [N]
0 90 180 270 360 450 540 630 720
-10000.0
-20000.0
-30000.0
-40000.0

fig.4.3.1

26
Diagrama fortei de presiune
45000.0
40000.0
35000.0
30000.0
25000.0
20000.0
Fp [N]

15000.0
10000.0
5000.0
0.0
-5000.0 0 90 180 270 360 450 540 630 720

fig.4.3.2

Forta de inertie a maselor in miscare


40000 de translatie
30000
20000
Fj I, Fj II, Fj [N]

10000 Fj I [N]

0 Fj II [N]
0 90 180 270 360 450 540 630 720 Fj [N]
-10000
-20000
-30000
-40000

fig.4.3.3

27
30000

20000

10000

0
Z [N]
0 90 180 270 360 450 540 630 720
-10000 T [N]
-20000

-30000

-40000

fig.4.3.4

Forta rezultanta
30000

20000

10000

0
0 90 180 270 360 450 540 630 720
-10000

-20000

-30000

-40000

fig.4.3.5

28
30000 Forta nominala a bilei
20000

10000

0 F [N]
0 90 180 270 360 450 540 630 720 N [N]
-10000

-20000

-30000

-40000

fig.4.3.6

Momentul motor la monocilindru


1500

1000

500

0
0 90 180 270 360 450 540 630 720
-500

-1000

-1500

fig.4.3.7

29
Variatia momentului motor si a fortei T
20000

15000

10000

5000
T [N]
0
M [N*m]
0 90 180 270 360 450 540 630 720
-5000

-10000

-15000

-20000

fig.4.3.8

4.4.1 Determinarea tuturor ordinilor de aprindere posibile si alegerea


uneia din acesteia
Cunoscand arborelui cotit se poate determina toate ordinile de aprindere posibile, dar pentru acestea
trebuie respectate regulile:

 arborele cotit impreuna cu ambielajul se plaseaza in pozitia initiala, pozitie care in mod
conventional este cea corespunzatoare plasarii pistonului din cilindrul 1 la PMS, dar la sfarsit de
comprimare adica atunci cand se considera ca se declanseaza scanteia se marcheaza aceasta
pozitie ᵹ=0 acestui unghi ii corespunde α1=360◦
 se roteste arborele cotit pana cand la PMS ajunge un alt piston ori care ar fi, se considera ca acel
piston poate fi la sfarsit de comprimare cand se declanseaza scanteia lucru marcat prin semnul
sau poate fi la sfarsit de evacuare cand nu se mai declanseaza scanteia lucru marcat prin litera
P(pauza), se roteste din nou arborle pana ajunge un alt piston la PMS si rationamentul este
acelasi
 rotirile succesive se faca pana cand arborele cotit a efectuat in total 720◦ adica un ciclu motor
complet

obs: este posibil ca pri n rotiri succesive sa ajunga simultan la PMS cate 2 pistoane atunci se considera
ca unul este la sfarsit de comprimare iar celalalt la sfarsit de evacuare .

30
Fig.4.4.1

fig.4.4.2

31
4.4.3 Stabilirea ordini de lucru a cilindrilor

Cunoscand ordinea de aprindere a unui motor se poate intocmi ordinea de lucru a cilindrilor
respectand urmatoarele metodologie:

 se reprezinta un dreptunghi care se imparte in nr. de linii egal cu nr. de cilindrilor motorului si un
numar de coloane dat de relatia
720°
(4.4.1) Nc=cmmdc(τ, δa pr )

o 𝜏 − 𝑑𝑢𝑟𝑎𝑡𝑎 𝑢𝑛𝑢𝑖 𝑡𝑖𝑚𝑝 [°𝑅𝐴𝐶]


o 𝛿𝑎𝑝𝑟 − 𝑑𝑒𝑐𝑎𝑙𝑎𝑗𝑢𝑙 𝑖𝑛𝑡𝑟𝑒 2 𝑎𝑝𝑟𝑖𝑛𝑑𝑒𝑟𝑖
 se atasaza in stanga o coloana in care se scrie numarul de ordine al clindrului si la partea
superiaoara o linie in care se scrie ordinea de aprindere

 cilindrul nr.1 incepe ciclul motor de la α=0 cu admisia A, urmeaza comprimarea C, destinderea
D, si evacuarea E fiecare timp desfasurandu-se pe 180◦[RAC] la sfarsitul comprimarii se
marcheaza simbolul ce semnifica declansarea scanteii

32
 urmeaza a scanteie decalata cu Δδapr in clindrul X se marcheaza simbolul dupa care
urmeaza succesiunea logica a timpiilor respectiv D E A C si asa mai departe pana la aprinderea
in ultimul cilindru.

Nl=i=4
Nc=4

Nc=720/cmmdc(180,180)=720/180=4

180 2
90 2
45 3
15 3
5 5

cmmdc=2*32*5

Ordinea de aprindere 1-2-4-3-1


1 A C D E
2 E A C D
3 C D E A
4 D E A C

fig.4.4.3.1

33
BIBLIOGRAFIE

34