Sunteți pe pagina 1din 13

Pacientul H.M.

(1953)
MEMORIA • Epilepsie – crize frecvente si severe

Este un atribut al intregii materii. Consta in •
Neurochirurg: Scoville - hipocampectomie
proprietatea oricarui corp de a inregistra si pastra in
• Dupa operatie – personalitatea si intelectul au
timp urmele sau efectele influentelor exercitate
asupra sa din afara. ramas intacte; IQ-ul chiar a crescut, lipsind
• interferentele epileptice. Dar….
Trei genuri de memorie: fizica (corpuri • Masiva amnezie anterograda (pt evenimentele
neinsufletite, stare de agregare), biologica (codul
genetic) si psihica (relationarea de tip psihic). intamplate dupa operatie)
• •
Sub aspect dinamic, memoria se realizeaza ca Moderata amnezie retrograda
interactiune a trei procese: memorarea, pastrarea • Locuia cu parintii; s-au mutat si i-au trebuit 8 ani
si reactualizarea. sa memoreze planul noii locuinte.
• In 1980 s-a mutat intr-un azil; dupa 4 ani nu stia
unde e si cine are grija de el
PSIHOPATOLOGIA LOBILOR •
Avea alterata memoria declarativa (abilitatea de a
memora si reda cuvitnte, expresii,etc) si mai putin
TEMPORALI memoria procedurala (de desvoltare a abilitatilor
Tulburarea functiei mnezice – experientele lui motorii – jocuri, puzzle, etc)
Milner (1962) privind invatarea unui labirint • Atat acest caz, cat si studii pe animale, confirma ca
pe un lot de 79 bolnavi au evidentiat: hipocampul este important pentru inmagazinarea
a)leziunile hipocampice bilaterale determina memoriei pe termen lung; dar odata aceasta bine
deficitul cel mai important; b)lobectomiile consolidata, va depinde mai mult de cortexul
temporale dr. provoaca un deficit mai sever cerebral decat de hipocamp.
decat cele stg., care lasa performantele
aproape normale; c)leziunile cortexului Alte tipuri de amnezie

posterior temporal drept determina o reducere Sindromul Korsakoff – deficit de thiamina (vit B1)
masiva a vitezei de invatare. la alcoolicii cronici – se asociaza cu confabulatia;

Boala Alzheimer – incepe cu mici “scapari” dar
TEORIA LUI HEBB (1949) progreseaza la pierdere serioasa a memoriei,
• confuzie, depresie, neliniste, halucinatii, insomnii,
Orice se memoreaza este pe termen scurt. Aceasta
memorie trebuie treptat consolidata, “intarita” scaderea apetitului…

pentru a se transforma in memorie pe termen lung. Posttraumatica – retro si anterograda imediata
• (Transient Global Amnesia; Whiplash Amnesia)
Atentie la elementul “intaritor” emotional! Emotia
descarca epinefrina si cortizon care stimuleaza
nervul vag > nucleul din trunchiul cerebral > TULBURARILE STARII DE
amigdala > hipocampul
• CONSTIENTA
Leziunile amigdalei indeparteaza impactul
emotional > lista cu cuvinte, din care unele “tabu” CONSTIENTA
– cei normali isi amintesc mai repede acestea; •
ceilalti – fara importanta! CONȘTIÉNT, -Ă, conștienți, -te, adj. 1. (Despre
oameni) Care își dă seama de realitatea
înconjurătoare, care are conștiință. 2. Care își dă
AMNEZIA = pierderea memoriei seama de posibilitățile sale, de rolul său în societate.
• ♦ (Despre activitatea umană) Care realizează
Multe leziuni cerebrale duc la amnezie, dar cea
mai serioasa este leziunea hipocampului! scopuri dinainte stabilite. [Pr.: -ști-ent] –
Din fr.conscient (după ști). Sursa: DEX '09 Stadiul 3 (coma carus) – subiectul nu prezinta
(2009) | reacţii motorii, sunt prezente tulburărilor oculare
• (mişcări asimetrice ale ochilor) şi vegetative
Ambele cai ale fibrelor ascendente din nucleii
(dereglari respiratorii care pot cauza decesul).
reticulari centrali trimit informatii nespecifice

cortexului prin sistemul fibrelor ascendente Stadiul 4 (coma depăşită) – lipsa activitatii
activatoare corticale (sistemul reticulat activator cerebrale (moarte cerebrală).
ascendent – SRAA). Acest sistem determina starea
de alarma, vigilenta si starea de veghe. Acestea
reprezinta o conditie necesara pentru receptionarea SINDROMUL LOCKED-IN
stimulilor specifici adusi de cai specifice, si pentru •
Sindromul locked-in se caracterizează prin
realizarea reflexelor trunchiului cerebral.
tetraplegie, diplegie facială şi anartrie, la pacienţi
vigili, cu păstrarea conştiinţei şi a facultăţilor
intelectuale, neputând comunica decât prin clipire
sau prin mişcări palpebrale
TRAUMATISMUL CRANIO-CEREBRAL •
• Este vorba, în fapt, de o paralizie supranucleară
Comotia cerebrala – p.c. < 5 minute; complet
bilaterală prin întreruperea căilor corticospinale şi
reversibila; cu amnezie tranzitorie
corticobulbare, făcând imposibil controlul motor

Contuzia cerebrala – p.c. > 5 minute; complet voluntar al celor patru membre şi comunicarea
reversibila; cu amnezie tranzitorie. verbală sau gestuală, lăsând pacientului posibilitatea
• de a comunica starea sa de conştienţă numai prin
Dilacerarea cerebrala- cu sau fara p.c.
mişcările de verticalitate ale ochilor sau clipire,

Coma – imediata sau secundara datorită prezervării nucleilor motori ai nervului III
• (oculomotor comun).
Moartea cerebrala

Etiologia cea mai frecventă a sindromului locked-
COMA in este patologia vasculară: fie tromboza ocluzivă
• de arteră bazilară, fie hemoragia pontină (86% în
Degradare totală sau parţială a stării de conştienţă. baza de date ALIS – Association du Locked-In
• Syndrome, Franţa). O altă cauză de LIS o reprezintă
Poate fi urmare a leziunilor cerebrale de origine
vasculară, infecţioasă, tumorală sau traumatică traumatismele (6% în baza de date ALIS).
(edem, hemoragie sau contuzie cerebrală), unei •
Mare parte din pacienţii care suferă de sindromul
oxigenari cerebrale insuficiente (insufi­cienţă locked-in, care se caracterizează
circulatorie, asfixie, intoxicaţie cu oxid de carbon), prinparalizia tuturor muşchilor voluntari cu
unei crize de epilepsie, unei intoxicaţi excepţia celor oculari, sunt fericiţi, arată un studiu
(medicamentoasă, alcoolică, supradoză de drog), francez.
cauzata de o boală metabolică (encefalopatie •
respiratorie sau hepatică, acidocetoză diabetică, Studiul care a inclus 65 de persoane a fost
hipoglicemie) sau endocrină (comă publicat în British Medical Journal şi a arătat că
mixedematoasă). 72% din persoanele care se confruntă cu
• acest sindrom sunt fericite, în timp ce doar 7%
Stadiul 1(coma vigilă) – subiectul prezinta reacţii dintre acestea au cerut să fie ajutate să se sinucidă,
de deşteptare când este supus unei stimulări potrivit bbc.co.uk.
dureroase (deschiderea ochilor, bombănituri). •
• Participanţii la studiu au fost reprezentanţi
Stadiul 2 – subiectul raspunde la stimuli durerosi ai Asociaţiei Franceze pentru Sindromul Locked-
(retragerea unui membru atunci când este ciupit), In care au răspuns la întrebările
dar nu are reactii de trezire, reacţiile sunt cu atât cercetătorilor prin clipire sau mişcarea ochilor.
mai puţin adaptate la stimuli cu cât degradarea este •
mai accentuata. Aproximativ jumătate din persoanele
• intervievate (55%) şi-au recuperat unele capacităţi
de vorbire în timp ce alţii au înregistrat o oarecare
recuperare la nivelul circulaţiei membrelor. Un MOARTEA CEREBRALA
procent de 72% dintre aceştia au afirmat că sunt •
1. Absenta reflexelor de trunchi cerebral
fericiţi iar 68% au spus că nu au avut
niciodată gânduri suicidale. a) Pupilar fotomotor

Cercetătorii de la Universitatea b) Corneean
Liege din Belgia au declarat că: „pacienţii care s-au c) Oculocefalogir
îmbolnăvit recent de sindromul locked-in ar trebui
informaţi că, dacă beneficiază de tratament de d) Orofaringeal la stimularea faringelui posterior
specialitate, există şanse mari să redobândească e) De tuse la aspiratia traheo-bronsica
starea de fericire.”
• •
Despre sindromul locked in nu se ştiau prea multe 2. Absenta reflexului respirator la testul de apnee
până de curând, când medicii din Belgia au făcut o •
3. Absenta oricarui raspuns motor la stimularea
descoperire uimitoare. Ei şi-au dat seama că Rom nociceptiva profunda
Houben, un pacient aflat în comă de 23 de ani, •
Excluzȃnd anumite condiții care pot simula clinic
fusese de fapt conştient în tot acest timp, auzise ce
moartea cerebralǎ: hipotermia profundǎ,
se vorbea lângă el, gândea normal, numai că nu
intoxicatiile medicamentoase grave, comele
putuse să comunice deloc cu cei din jur.
metabolice, socul și statusul post-resuscitare.

Cazul lui Rom Houben nu este singurul de acest
gen. La fel de faimos este Jean Dominique Bauby,
MOARTEA CEREBRALA PARACLINIC
fost redactor şef al revistei Elle - Franţa. În 1995, el

a suferit un accident vasculat cerebral, iar când s-a 1. EEG – traseu plat in toate derivatiile (3
trezit şi-a dat seama că nu-şi mai poate controla determinari succesive)
decât pleoapa stângă. Astfel a reuşit să le comunice •
2. Angiografia cerebrala – lipsa fluxului – daca
medicilor că este conştient şi mai târziu a scris o alte criterii nu au fost suficiente!
carte de memorii, "Scafandrul şi Fluturele". Mai •
întâi a gândit şi compus cartea în minte, apoi i-a 3. Potentiale evocate somatosenzitive
dictat-o unei asistente. Aceasta spunea lent literele •
4. Testul la atropina
alfabetului, iar Bauby clipea când o auzea pe cea
dorită. Autorul a murit la două zile după publicarea
cărţii.
ARIILE CORTICALE
STAREA VEGETATIVA • Brodmann (cel mai cunoscut) – 1909 - a descris 52 arii
• corticale iar von Economo - peste 100.
Stare definita prin absenta oricarei activitati
• Structura lor le face ca unele sa fie efectorii si altele
constiente, decelabila chiar si atunci cand subiectul
nu este in stare de veghe. Starea vegetativa receptorii, iar functia de asociatie apartine intregului
neocortex omenesc.
corespunde unor leziuni intinse ale
emisferelor cerebrale cu mentinerea relativa a
functionarii trunchiului cerebral. Cu ochii deschisi
CORTEXUL MOTOR
• Homunculus-ul motor – este o schema in care este
sau inchisi, bolnavul respira spontan si are cateva
gesturi automate (cascat, molfait, uneori cateva reprezentat fiecare segment osteomuscular al corpului,
miscari ale membrelor). corespunzator importantei pe care o are in realizarea
miscarilor voluntare instrumentale adica a praxiei

LEZIUNILE CORTEXULUI MOTOR



Leziunile localizate la nivelul acestei zone
afecteaza capacitatea de a efectua miscari dispozitie, etc.), iar zona prefrontala dreapta de
intentionate emotiile negative.

Hemiparezele, hemiplegia, apraxiile

• Epilepsia motorie, partiala (jacksoniana) – crize de Cortexul prefrontal lateral - regiunea medio-
miscari tonico-clonice care, in forma cea mai tipica, laterala a cortexului prefrontal drept este implicata
debuteaza la nivelul degetului mare, cuprinde in monitorizarea informatiei recuperata din
celelalte degete dupa care se intinde spre brat, fata memoria episodica (Henson si colab., 1999);
si in sfarsit la membrul inferior, reproducand astfel convexitatea prefrontala inferioara este implicata in
reprezentarea diferitelor segmente ale corpului la procesele legate de semnificatia comportamentala a
nivelul ariei 4. stimulilor si in recompensa
• Cortexul prefrontal medial (aria cingulara
CORTEXUL PREMOTOR anterioara) este implicata in mod specific in
• coordonarea bimanuala, atentia sarcinilor cognitive
Implicat in integrarea abilitatilor motorii si in
secventele actiunii de invatare. cercetate, modularea trezirii corpului, memoria
• spatiala, miscarile auto-initiate, solutionarea
Initierea si programarea miscarilor corpului
conflictelor si in extragerea informatiei din memoria

La nivelul ariei 6 se inchide feedback-ul de lunga durata; de asemenea este implicat in
kinestezic, mecanism de optimizare a perceptia durerii dar si in medierea raspunsului
caracteristicilor miscarilor (amplitudine, directie, emotional initiat de perceperea de catre noi a durerii
traiectorie, forma, viteza, flexibilitate, tempo, (Barbas, 1995; Goldman-Rakic,1987).
coordonare – simultana, succesiva). • Cortexul orbitofrontal – este implicat in functiile
• autonome, emotionale, de inhibitie a raspunsului si
Rol in integrarea vizualo-motorie, in testele de
de semnificatie a stimulului; are un rol semnificativ
invatare vizualo-motorie si in activitatea posturala
in comportamentul social si emotional precum si in
formarea noilor date de memorie (Morecraft si
ARIA LUI BROCA Yeterian, 2002); este implicat in prelucrarea
• Situata in girusul frontal inferior si posterior si este gustativa si olfactiva, precum si in aprecierea
responsabila de controlul vorbirii voluntare semnificatiei emotionale a stimulilor respectivi;
• Aria 44 leziunile la acest nivel pot produce modificari
de personalitate, indiferenta, iritabilitate si
• In emisfera dominanta (stanga)
comportament impulsiv.

CORTEXUL PREFRONTAL CORTEXUL PREFRONTAL


• Portiunea cea mai rostrala a lobului frontal •
Lobii frontali au functie inhibitoare, de suprimare
caracterizata prin implicarea ei in functiile cerebrale a tendintei actiunilor dominante in favoarea
cognitive si emotionale. comportamentelor cu scopuri destinate (Diamond,
• S-a estimat ca ocupa aprox. o treime din intregul 1989)
cortex cerebral uman. •
Memoria de lucru este o forma a memoriei pe
• termen scurt; studii pe maimute si neuroimagistice
Este instanta care constientizeaza emotiile si le
confera girul ratiunii. pe oameni o plaseaza prefrontal (Goldman-Rakic,
• 1987; Funahashi, 1993; Cohen, 1994;
Unii cercetatori considera ca dominarea ratiunii de
D‟Esposito,1994)
catre emotie s-ar datora existentei mai multor
circuite neuronale la acest nivel.

Prin RMN functional s-a observat ca zona
prefrontala stanga este activata de emotiile pozitive LOBUL TEMPORAL
(empatie, compasiune, respect, calm, buna • Are trei circumvolutii: superioara (T1), medie (T2)
si inferioara (T3) nu intelege nici vorbirea si nici sunetele din
• Ariile auditive primare (41 si 42 – girusul Heschl) mediul inconjurator; pot citi, vorbi, scrie si
si aria auditiva secundara (22) numi corect obiectele.
• Pe fata infero-laterala se gasesc proiectiile vizuale, 2. Surditatea corticala – cand sunt afectate ariile 41
arii de inalta integrare senzoriala (arii tertiare) si 42 bolnavul ramane indiferent la orice
• Aria Wernicke – PET (Positron Emission stimuli auditivi de la o sursa pe care nu o are
sub control vizual imediat
Tomography) arata activarea bilaterala a girusului
Herschl si activarea unilaterala (stg.) a ariei 3. Tulburari in recunoasterea vizuala –
Wernicke atunci cand subiectii dreptaci tipici prosopagnozia.
asculta un material verbal sau narativ.
4. Tulburari ale sferei afective si motivationale –
LOBUL TEMPORAL VORBIREA scaderea tonusului emotional general,
• Lezarea temporala ant. in emisfera stg provoaca reducerea agresivitatii si intensificarea emotiei
deficite in gasirea numelor proprii, iar in emisfera de frica; indiferenta afectiva (in
dr dau deficiente in denumirea expresiei faciale; amigdalectomie bilaterala), instabilitate
leziunile bilaterale dau anomie si deficite de emotionala; perversiuni ale unor trebuinte,
memorie retrograda. indeosebi alimentare (ex. coprofagia) si
• Lezarea regiunii mediale stg. provoaca memorie sexuale; exacerbarea sau diminuarea unor
saraca pt. informatii verbale noi, iar lezarea in dr. da trebuinte biologice primare.
memorie saraca pt. informatii nonverbale noi 5.Tulburarea functiei mnezice – experientele lui
(Buchtel, 2002). Milner (1962) privind invatarea unui labirint
• Lezarea lobului temporal inferior duce la aparitia pe un lot de 79 bolnavi au evidentiat:
prosopagnoziei – pot vedea o fata dar nu recunosc a)leziunile hipocampice bilaterale determina
persoana dupa fata respectiva; interesant este ca deficitul cel mai important; b)lobectomiile
dupa ce persoanele vorbesc, identitatea lor este temporale dr. provoaca un deficit mai sever
recunoscuta imediat. decat cele stg., care lasa performantele
aproape normale; c)leziunile cortexului
posterior temporal drept determina o reducere
SISTEMUL LIMBIC
masiva a vitezei de invatare.
• Hipocampul este implicat in toate sistemele
memoriei declarative: memoria semantica (memoria 6. Tulburarea gandirii – leziunile de lob temporal
faptelor si a conceptelor), memoria episodica provoaca tulburari in desfasurarea proceselor
(constientizarea amintirii evenimentelor si a gandirii; in cazul emisferei dominante nu
relatiilor dintre ele), memoria spatiala reusesc sa efectueze mental serii succesive de
(recunoasterea localizarii spatiale). Kopelman,1993; operatii, care presupun o permanenta sustinere
Markovitsch, 1995. si mediere verbala (ex. calcule
multioperationale 4x5-3+7=?).
7. Tulburarea comportamentului – lobectomiile
temporale dr. par a fi asociate cu paranoia,
comportament egocentric si logoreic. (Kolb si
Whishaw, 1980).
8. Tulburarea perceptiei timpului.
PSIHOPATOLOGIA LOBILOR 9. Tulburari vestibulare si de echilibru – datorita
proiectiilor vestibulare in lobul temporal –
TEMPORALI vertije, senzatie de deplasare in plan vertical.
1. Agnozia auditiva – individul are o deficienta 10.Tulburari olfactive – lezarea portiunii antero-
izolata de intelegere a sunetelor in prezenta mediale a lobului temporal, care include si
unei audiograme aproape normala; pacientul hipocampul, poate cauza halucinatii olfactive.
In cazul epilepsiei temporale pot aparea
hiposmie, parosmie sau halucinatii olfactive. CORTEXUL SOMATOSENZORIAL

11. Tulburari viscero-vegetative – stimularile Homunculus senzitiv – exista o magnificare relativa a
stereotactice ale hipocampului si amigdalei au cantitatii de cortex dedicata partilor corpului cu cea mai
inalta acuitate tactila si specializare senzoriala.
antrenat modificarea frecventei cardiace, a
ritmului respirator, nevoia de a urina. (Young,
1992)
PSIHOPATOLOGIA LOBILOR
12. Tulburarea ritmului somn-veghe – hipersomnii, PARIETALI
uneori de tip narcoleptic sau aspecte de •
Astereognozia sau agnozia tactila – nu pot
mutism akinetic – rar intalnita.
identifica obiectele dupa pipait desi pe cale vizuala
le recunosc fara dificultate.
EPILEPSIA TEMPORALA •
• Epilepsia somatosenzitiva partiala – parestezii,
Simptomele sunt extrem de polimorfe : halucinatii dureri, senzatii de curent electric si crize complexe
auditive simple si complexe, halucinatii olfactive, cu tulburarea schemei corporale controlaterale
halucinatii vizuale complexe, stari de vis (dreamy (senzatie de alungire, marire de volum sau
state) cu alterarea constientei privind lumea dezagregare a unui membru). Epilepsia reflexa –
exterioara (senzatie “deja vu”, “jamais vu”, “jamais declansata la lectura, sah, calcul, etc.
vecu”) si tulburari paroxistice de vorbire. •
• Sindromul Gerstmann – in lobul parietal dominant
In timpul crizei bolnavul retraieste ca in vis, cateva (stg.) – agnozie digitala, dezorientare dreapta-
minute, scene din viata anterioara, crede ca este in stanga, acalculie si agrafie.
alta localitate, are halucinatii vizuale, olfactive •
(crize uncinate). Asimbolia la durere sau indiferenta fata de durere
• (hemiagnozie dureroasa) – lob parietal stg.
Criza epileptica se poate manifesta si prin •
halucinatii vestibulare, stari depresive, anxietate, Tulburarea orientarii in spatiu si a constructivitatii
euforie, automatisme simple (masticatie, supt) sau obiectuale – o dominanta a emisferei drepte;
complexe (automatisme ambulatorii, cu stare de tulburare de recunoastere a lungimii si volumului,
constienta aparent normala dar cu amnezie dificultati in divizarea unei linii in parti egale, in
retrograda), tulburari paroxistice vegetative, gasirea centrului unui cerc.

manifestari critice erotice, epilepsie gelastica (acces Apraxia constructiva – incapacitate de manipulare
de “ras prostesc”), epilepsie cursiva (nevoia de a a obiectelor in spatiu incepand de la formele
alerga fara oprire), cosmaruri paroxistice. componente.
• •
La ora acutala conceptul de “personalitate Apraxia de imbracare.
epileptica” este admis ca fiind relevant pentru •
Neglijarea spatiala unilaterala – imposibilitatea de
epilepsia temporala
a descrie verbal, de a raspunde si de a se orienta in

Cazuri celebre: Dostoevski, Flaubert, van Gogh – raport cu stimularile de partea controlaterala
cu epilepsii temporale de etiologii diferite laziunii; ignora de obicei hemispatiul stang; au
(familiala, anevrism, leziune traumatica) tulburari de citire pentru ca ignora jumatatea stanga
a paginii.

Tulburarea operatiilor logico-gramaticale –
LOBUL PARIETAL leziunile inferioare ale lobului parietal din emisfera
• In interactiune cu lobul frontal, lobul parietal dominanta, mai ales cand se asociaza cu leziuni ale
alcatuieste mecanismul principal de integrare a lobului temporal – dezacorduri, inversiuni topice,
proceselor cognitive superioare (reprezentarea, incoerente logice, etc.
imaginatia si gandirea) •
Acalculie

Tulburari ale gustului
• Tulburari trofice si vasomotorii - amiotrofii, declansator al unei epilepsii nefocalizate, se
edeme, hipersudoratie, unghii sfaramicioase,etc. vorbeste despre o epilepsie reflexa vizuala.

LOBII OCCIPITALI DUREREA


• Omul este in principal un animal vizual, iar „Durerea este o experiență senzorială și
perceptia vizuala si interpretarea acestei perceptii emoțional dezagreabilă, dată de o leziune tisulară
domina viata sa. veritabilă sau potențială sau de o descriere cu
termeni care se referă la o asemenea leziune.”

FIZIOPATOLOGIA LOBILOR DUREREA - CARACTERISTICI


• Factori declansatori
OCCIPITALI
• Tulburarea perceptiei formei, dimensiunilor si • Intensitate
• Caracter
miscarii obiectelor • Durata
• Palinopsie (paliopsie) – persistenta vizuala in timp • Iradiere
sub forma de persistenta sau recurenta a unei • Fenomene asociate
imagini (are impresia ca vede trecand din nou prin • Tratamentul la care cedeaza
fata sa o persoana pe care a vazut-o cu cateva
minute inainte. I. Criteriul teritorial
• Cecitatea corticala sau cecitatea psihica se • Somatică (profunda sau superficială)
datoreaza lezarii bilaterale a ariei striate (aria 17). • Viscerală
Deficitul este asociat uneori unui tablou • Nervos centrală (prin leziuni medulare sau
confuzional, unei dezorientari temporo-spatiale si cerebrale)
uneori unui usor deficit senzitivo-motor. Cel mai • Psihică
des bolnavul ignora deficitul sau este indiferent fata • Mixtă (în leziuni grave: cancer)
de acesta.
• II. Criteriul fiziopatologic
Acromatopsia – un deficit dobandit al perceptiei

culorilor, secundar unei leziuni corticale. fiziologică (ex. - nașterea)
• • patologică
Anomia culorilor – o afazie optica pentru culori;
pacientii pot potrivi fragmentele de culori si pot
asocia culorile cu obiectele, dar cand prezentam o IV. Criteriu evolutiv
culoare specifica acesti pacienti sunt incapabili de a • Acută
o denumi.

•Neglijarea campului vizual – lipsa de raportare, Cronică – sindromul cronic dureros
raspundere sau orientare la stimuli noi,
semnificativi, prezentati de partea opusa leziunii Durerea cronică incurabila
cerebrale, la cazurile la care acest neajuns nu poate •
Cancerosă
fi atribuit unor deficite motorii sau senzoriale
• Necanceroasă
(Jones, Tranel 2001).

EPILEPSIA OCCIPITALA COMPONENTELE DURERII


• •
Iluzii si halucinatii, modificari tonice si clonice ale Senzitiv – discriminativa, ce se refera la
capului si ochilor, inchiderea pleoapelor sau capacitatea de a analiza calitatea durerii (ca o
fluturarea lor, tulburari vegetative, timice si de arsura, intepatura, gheara, etc.), localizarea,
automatism cand descarcarea se raspandeste. intensitatea si durata stimulului.
• •
Cand fenomenele vizuale pot actiona ca un factor Motivationala – care face ca perceptia dureroasa sa
aiba un caracter dezagreabil. reducerea simptomelor neplacute – stimuli
• conditionati (de ex seringa, aparatura si chiar
Cognitiva si evaluativa – implicata in fenomene de
medicul).
anticipare, de atentie, de sugestie. Aceste procese
2. Speranta si dorinta de calmare a durerii – se ia in
actioneaza asupra celorlalte doua componente.
calcul dorinta pacientului de a confirma
CLASIFICAREA DURERII promisiunile medicului de calmare a durerii, dar nu
1. Nociceptiva – colici, crampe musculare, artrite, se exclud nici mecanismele care ar declansa o
leziuni tisulare, etc. modulare descendenta a transmisiei stimulului
2. Neuropatica – compresie sau distructie nervoasa dureros.
3. Sistemul opioid endogen – ex endorfine.
(neuropatie diabetica, lombosciatica, nevralgie de
trigemen, etc.)
MĂSURAREA DURERII
Durerea în psihiatrie. Durerea prin prisma Pragul durerii. Toleranța la durere. Variabilitatea
răspunsurilor este datorată unor factori psihologici
evaluării psihologice și fiziologici ce nu trebuie neglijați
Durerea organică Factori fiziologici
• Supărătoare •
Ritmul circadian
• Localizată cu acuratețe • Ciclurile ovulator și menstrual
• • Vârsta
Distribuție dermatomală – poate apărea durere
nedermatomală în sindroamele dureroase de tip •
Sexul
central.
• Variațiile de presiune arterială
• Exacerbată de anumite mișcări
• Intensă => determină întreruperea somnului Factori psihologici

Perturbarea memorizării
Durerea determinată de factori psihologici sau •
Distragerea atenției
psihiatrici
• Starea de hipnoză

Imprecis descrisă
• Sugestia
• Cu localizări în mai multe regiuni ale corpului
• Mai intensă odată cu trecerea timpului
• Descrisă ca o pedeapsă, generează teamă
PARTICULARITĂȚI ÎN EXPRESIA ȘI

Nu este afectată de anumite mișcări PERCEPȚIA DURERII
• Nu întrerupe somnul
SADISM
Legată de patologia psihiatrică, relatarea durerii „Factorul decisiv in sadism este că sadicul își
poate fi afectată în trei situații: îmbunătățește propria sa experiență de viață răpind
1.
Prin mecanisme isterice sau hipocondriace din viața altei persoane. Un sadic se înalță
2. În contextul unei afecțiuni depresive împingând pe alții în jos. ”

3. Ocazional în boala psihotică DSM – nu menționează decât sadismul sexual
drept tulburare de sine stătătoare
PLACEBOTERAPIE - MECANISME
1. Mecanismul conditionarii pavloviste considera Caracteristicile personalității sadice

analgezicele clasice (de ex aspirina, morfina) Violență fizică sau cruzime în relațiile
stimuli neconditionati, iar stimulii asociati cu interpersonale

Umilirea sau insultarea celorlalți în public • „Nu se poate, nu e adevărat”
• Lipsa sau dezvoltarea insuficientă a empatiei •
„Poate că doctorii s-au înşelat, poate că dignosticul
• e greşit...”
Cinism și gândire paranoică
• Fascinația față de scene sau mijloace care produc
2. Furia
violență sau cruzime •
„Vezi ce-am păţit din cauza ta?”

„Doamne, cum poţi să-mi faci mie asta?”

„Am fost inconştient că am fumat aşa de mult”
MASOCHISM
Perturbarea sexuala numita masochism, a fost 3. Tîrguiala
descrisa si de alti autori ca algolagnie (gr. algos = •
„De-aş trăi măcar să-mi văd copilul la casa lui”
durere, lagnea = pofta) sau algofilie (algos = durere, •
philein = a iubi). „Dacă mă fac bine, o să dau de pomană mai mult,
o să merg mai des la biserică...”
Masochism: pulsiuni negative îndreptate împotriva
propriei persoane 4. Depresia
O altă formă de masochism - autoflagelarea 5. Acceptarea, dar nu resemnarea – realizeaza ca
pentru el lucrurile sunt diferite, dar poate obtine
controlul durerii si al vietii sale.

• Schilder si Stenhgel (1930) au descris in leziunile


lobului parietal „‟asimbolia la durere‟‟. Structurile
parietale lezate nu mai incadreaza durerea ca o Raven’s page of Chronic Pain
senzatie de disconfort cu semnificatie nociceptiva. •
O actiune sau situatie pot naste durere peste ore
Reactiile afective nu sunt prezente si senzatia este sau zile; durerea tardiva nu poate fi inteleasa de cei
perceputa numai „‟informativ‟‟, similar celei ce nu au simtit-o niciodata.
tactile. • Durerea poate inhiba capacitatea de comunicare;
astfel ca ai rabdare sa repeti ce ai spus pana te faci
inteles de cel ce sufera.
STADIILE STARII PSIHICE LA • Simturile pot fi exacerbate in timpul durerii si
stimuli care normal nu deranjeaza pot deveni
PACIENTII CU DURERE CRONICA suparatori.
• Sa nu intrebi ce mai faci, daca nu esti pregatit sa
DUREREA CRONICA
asculti.
• Multi pacienti cu durere cronica au o coloratura
• Durerea poate modifica temporar si capacitatile
psihica a durerii.
• Unele dimensiuni psihice pot fi benefice, ajutand psihologice, astfel ca o sarcina, usor de indeplinit
inainte, devine o povara.
vindecarea, in timp ce altele pot agrava • Aparitia durerii poate fi neasteptata, de aceea nu-i
simptomele.
considerati imprevizibili pe cei care sufera.
DUREREA – IMPLICATII PSIHICE • Persoanele cu dureri cronice au nevoie de ocrotire
• si de un loc de refugiu.
Cele cinci etape ale durerii au fost aduse initial in
centrul atentiei de Elisabeth Kubler-Ross, in cartea • Marunte gesturi de bunatate pot usura suferinta.
sa “On Death and Dying” • Nu toate durerile sunt usor de localizat sau de
1. Negarea
descris: trebuie sa ne imbunatatim vocabularul Fonologia – se refera la vorbirea legata de foneme
limitat privitor la durere. (sunete), cele mai mici unitati sonore ale limbii,
transportatoare de semnificatie. Apartine in mod
categoric emisferei stangi.
2. Morfologia – se refera la insemnatatea partilor de
AFAZIILE
• vorbire si la flexiunea lor. Emisfera stanga.
Afazia este o tulburare a vorbirii care afectează
exprimarea sau înțelegerea limbajului vorbit sau 3. Sintaxa – se ocupa de regulile de constructie
scris în absența oricărei modificări senzoriale sau a gramaticala a propozitiilor si frazelor. Emisfer
unui deficit al aparatului fonator, rezultând în urma stang.
unor leziuni dobândite ale creierului.
4. Semantica – studiaza sensul si semnificatia

Elementul fundamental al unei afazii îl constituie cuvintelor si evolutia acestor sensuri.
tulburarea codificării lingvistice și nu a articulării 5. Prozodia – variatiile fonologice din limitele unor
sau perceperii verbale. Pacientul afazic nu mai este categorii. Astfel, modificarea inaltimii,
capabil să folosească limbajul ca simbol pentru ritmului, accentului, intonatiei, posturii si
obiecte sau pentru procesele gândirii expresiei aduc extinderea aspectelor
• semnificatiei. Emisfer drept.
Utilizat de Platon (gr.: αφασια = lipsa vorbirii)
pentru a caracteriza starea unei persoane care,
6. Aspectele pragmatice – practicile de care
înmărmurită în fața unui argument definitiv, "și-a
dispunem pentru exprimarea limbajului sub
pierdut glasul", termenul de afazie în înțelesul
forma de gluma, ironie, metafora, sarcasm.
actual a fost introdus în literatura medicală
Emisfer drept.
în 1865 de Armand Trousseau, înlocuind termeni
mai vechi ca ' „alalie" (Jacques Lordat, 1842) sau ' 7. Discursul – se refera la utilizarea elementelor de
„afemie" (Paul Broca, 1861). mai sus pentru a crea expresia organizata si
• În anul 1865, Paul Broca comunică rezultatele logica a gandurilor.
observațiilor anatomo-clinice făcute asupra
pacientului Leborgne în care constată o leziune AFAZII CLASIFICARE
circumscrisă la "piciorul celei de a treia •
Afazia Broca (afazie motorie sau expresivă) este
circonvoluțiuni frontale" în emisfera cerebrală
prototipul tulburărilor afazice cu debit verbal redus,
stângă, unde localizează "centrul" limbajului
în timp ce înțelegerea limbajului este în mare
articulat. Ulterior relatează o serie de cazuri
măsură puțin compromisă.
asemănătoare.
• Simptome caracteristice:
• Carl Wernicke descrie în anul 1874 o altă formă de
tulburare a vorbirii, care - spre deosebire de cazurile - vocabular redus la câteva cuvinte sau silabe,
lui Broca - se caracteriza prin tulburarea înțelegeri bolnavul adoptă un stil telegrafic;
limbajului, în timp ce vorbirea proprie era posibilă, - parafazii fonematice sau "dezintegrare fonetică"
însă plină de greșeli.
(producerea unor cuvinte cu foneme incorecte);
• El denumește această formă ' „afazie sensorială",
- deficiențe gramaticale, mai ales de sintaxă
apărută în urma unei leziuni în zona "primei
circonvoluțiuni temporale", rezervând pentru (agramatism);- debit verbal încetinit, laborios;
cazurile descrise de Broca termenul de ' „afazie -
pronunția (articularea) cuvintelor defectuoasă;
motorie" - "melodia verbală" (prozodia) săracă;
- scrisul este defectuos, în parte și prin slăbiciunea
• Limbajul are sapte constituiente, lateralizate
mâinii drepte;
diferentiat in cele doua emisfere ale creierului: - înțelegerea vorbirii este puțin sau de loc afectată;
fonologia, morfologia, sintaxa, semantica, prozodia,
-
aspectele pragmatice si discursul. pacientul este conștient de dificultățile avute,
1. reacționează depresiv;
- comunicarea este redusă în primul rând datorită limbajului provoacă o pierdere totală a capacității
incapacității de expresie. de vorbire și de înțelegere, a scrisului și cititului.
• Acești pacienți păstrează un rudiment de limbaj
Localizarea lezională:
• Piciorul celei de a treia circonvoluțiuni frontale din automat, în special sub forma exclamaților
emisfera cerebrală dominantă pentru vorbire (în emoționale. Frecvent este asociată cu un deficit
majoritatea cazurilor cea stângă) și substanța albă motor grav (hemiplegie) de partea dreaptă a
subiacentă, uneori cu prinderea "insulei lui Reil". Zonă corpului. Comunicarea verbală este practic
irigată de artera prerolandică, ramură a arterei imposibilă. Prognosticul unei recuperări a
cerebrale mijlocii. limbajului este foarte rezervat.

• •
Afazia Wernicke (afazie Afazia amnestică (Pitres) (Afazie
senzorială sau receptivă), caracterizată prin nominală sau Anomie), caracterizată printr-o
tulburări accentuate ale înțelegerii limbajului și tulburare a accesului lexical (în special pentru
printr-o producție verbală fluentă, normală din substantive și adjective atributive), atât la vorbit cât
punct de vedere fonetic, dar profund alterată și la scris. Manifestările cele mai obișnuite constau
semantic, de neînțeles pentru interlocutor. în dificultatea găsirii cuvântului adecvat cu apariția
• de parafazii apropiate de sensul cuvântului dorit și
Simptome caracteristice: tulburări discrete ale înțelegerii semantice. Repetiția
-
lipsă de înțelegere a limbajului, în cazuri grave cuvintelor sau frazelor, precum și cititul cu voce
până la "surditate verbală"; tare rămân nealterate. Capacitatea de comunicare
- doar discret limitată.
vorbirea cu debit normal, uneori chiar excesiv de
abundent și accelereat ("logoree", "diaree
verbală"); •
Afazia de conducere se caracterizează printr-o
-
producția verbală lipsită de înțeles, prin parafazii vorbire spontană fluentă, nealterată dar cu o
semantice ("salată de cuvinte"), neologime dificultate extremă în a repeta cuvintele sau frazele
("jargonafazie"); percepute, bolnavul neavând nici o modificare în
- înțelegerea limbajului. Când acești pacienți încearcă
articularea cuvintelor normală; să repete cuvintele percepute, produc de cele mai
- multe ori o succesiune de parafazii fonematice
construcția gramaticală doar ușor alterată, uneori
totuși paragramatism ("jargon dissintactic"); ininteligibile. Descrierea leziunilor cerebrale care
- sunt la originea acestei forme de afazie este
incapacitate de a înțelege limbajul scris (alexie), controversată. Unii cercetători susțin că ar fi vorba
scrisul disortografic; de o distrugere a fascicolului arcuat, care unește
-
pacientul este de cele mai multe ori inconștient de aria lui Wernicke cu cea a lui Broca. În unele cazuri
defectul său și are o dispoziție afectivă disforică; s-au constatat leziuni ale cortexului auditiv, ale
- insulei lui Reil suau în circonvoluțiunea
capacitatea de comunicare este grav alterată.
supramarginală.
• Localizare lezională:
• Circonvoluțiunea temporală posterioară și cea parietală

inferioară în emisfera cerebrală dominantă pentru Afaziile zise transcorticale
vorbire (în majoritatea cazurilor de partea stângă). Zonă
irigată de artera temporală posterioară, ramură a arterei Afazia transcorticală motorie. Caracteristica
cerebrale mijlocii. fundamentală a acestei forme de afazie este o
aspontaneitate sau lipsă de incitație verbală, atât
• pentru vorbire, cât și pentru scris. Leziunea
Afazia globală este forma cea mai gravă de afazie. responsabilă este situată înainte de aria lui Broca, în
Leziunile cerebrale întinse, cuprinzând atât zonele regiunea prefrontală, afectând
anterioare (Broca), cât și cele posterioare
(Wernicke, circonvoluțiunea supramarginală) ale
sistemele axonale care se proiectează pe structurile agnozică sau Alexia pură) consistă într-o tulburare
profunde eferente izolată a discriminării și recunoașterii informațiilor
vizuale constitutive ale limbajului scris (litere,
Afazia transcorticală senzorială comportă pe
cuvinte), în timp ce imaginile non-verbale sunt
plan receptiv o tulburare a înțelegerii limbajului oral
percepute și recunoscute. Leziunile responsabile
și scris, iar pe plan expresiv, fie o producție verbală
constau într-o întrerupere a legăturilor dintre ariile
fluentă, fie ușoare modificări calitative (parafazii,
vizuale primare (ariile calcarine), atât de partea
disortografii). Leziunile constatate afectează lobul
dreaptă cât și de cea stângă, și regiunile parieto-
parietal inferior de partea stângă, izolând zona
temporale ale zonei limbajului.
posterioară a limbajului (Wernicke) de restul
cortexului cerebra
AFAZIILE
L Afazia transcorticală mixtă se manifestă ca

o afazie globală, repetiția cuvintelor și Componenta lingvistica a creierului se cere a fi
propozițiunilor este însă conservată, adesea fructificata din primele zile de dupa nastere,
cu ecolalie. altminteri ea diminua si, nesolicitata pana la varsta
de 14 ani, dispare cu totul.

Cazul copiilor pierduti in jungla, gasiti dupa varsta
de 15 ani, nu au mai putut fi verbalizati.

ALTE FORME DE AFAZIE FORME PARTICULARE DE AFAZIE



Afaziile zise "pure" (sau afazii instrumentale) •
Afazia la copii. Despre o afazie la copii se poate
sunt tulburări selective ale unor performanțe din vorbi doar în cazul când tulburarea a apărut după ce
domeniul limbajului, cum ar fi cititul, scrisul sau limbajul a atins dezvoltarea sa definitivă (în jur de
recunoașterea înțelesului cuvintelor. Un pacient, de cinci-șase ani). Tablourile clinice se deosebesc de
exemplu, poate scrie, dar nu înțelege un text scris. cele ale adulților în funcție de stăpânirea scrisului și
• cititului în diversele etape ale școlarizării. În general
Anartria pură apare, de obicei, în evoluția unei
afazii Broca, sub aspectul unei dezintegrări fonetice. se observă o reducere a vorbirii spontane, o sărăcire
Se manifestă sub forma unei imposibilități de a a vocabularului. La copiii de vârstă fragedă (până la
executa actele motorii necesăre producerii patru-cinci ani), în cazul unei leziuni a creierului
unei foneme. Este greu de deosebit de apar așa zise "tulburări afazice de dezvoltare"
o apraxie buco-facială. Anartria pură rezultă dintr-o (developmental
leziune a porțiunii operculare a circonvoluțiunii aphasia, Sprachentwicklungsstörung), care, de
frontale ascendente sau a a unor fibre de proiecție în regulă, sunt recuperabile, emisfera cerebrală integră
legătură cu această arie corticală. putând prelua și dezvolta mai departe funcțiile
• limbajului. Hotărîtoare sunt natura, extensia și
Agrafia pură se manifestă printr-o tulburare
profunzimea leziunii cerebrale.
izolată a scrisului, mergând până la supresiunea

totală. Nu se cunoaște cu exactitate localizarea Afazia la "stângaci". O mare parte a persoanelor
lezională a acestei perturbări. cu preferință manuală stângă ("stângaci") au o
• reprezentare a funcției limbajului în ambele
Surditatea verbală pură se caracterizează printr-
emisfere cerebrale, unii au o dominanță emisferică
o dificultate izolată, adesea gravă în recunoașterea
dreaptă ("în oglindă" față de "dreptaci"), iar la o
informațiilor sonore constitutive ale limbajului oral,
parte dominanța este de partea stângă. Din acest
în timp ce auzul este intact și semnificația diverselor
motiv, manifestările clinice și evoluția sunt foarte
sunete non-verbale este recunoscută. În cazurile
diferite de la pacient la pacient. Posibilitatea unei
cercetate s-a constatat o întrerupere a legăturii
recuperări funcționale este mai mare decât la
dintre ariile auditive primare (drepte și stângi) și
dreptaci.
zona lui Wernicke.

• Afazia la poligloți. În urma unor observații mai
Cecitatea verbală pură (Alexia
vechi se considera (Pitres, 1895) că la persoanele ce pe masura recuperarii, ei invata sa citeasca litera cu
vorbesc mai multe limbi, apariția unei afazii litera si apoi sa silabiseasca.
afectează mai mult limba achiziționată mai recent,
în timp ce vorbirea și înțelegerea limbii materne AMUZIILE
sunt mai puțin sau de loc tulburate. Studii mai

recente au arătat că situația este mult mai complexă. Pierdera capacitatii de a canta, fredona sau fluiera
Se poate întâmpla ca limba nou învățată să devină o melodie.
predominantă prin folosirea zilnică, înlocuind •
Cel mai adesea in asociere cu afazia.
prevalența limbii materne (cazul persoanelor •
imigrate în Israel din țări cu limbi diferite). Există Amuzia vocala sau oral-expresiva, amnezia
multe excepții de la regula lui Pitres, manifestările instrumentala, agrafia muzicala, amnezia muzicala,
clinice la poligloți depinzând de factori afectivi, tulburarea ritmului, amuzia receptiva, alexia
sociali și profesionali. receptiva.

Afazia la surdomuți. Există puține observații în
literatură și nu se poate stabili o regulă generală. În CAUZELE AFAZIILOR
cazuri izolate s-a constatat că în situația unor leziuni •
Orice leziune a creierului care interesează zonele
cerebrale survenite la surdomuți, localizate în limbjului și legăturile dintre ele poate provoca
regiuni care la o persoană obișnuită ar fi produs o tulburări ale vorbirii de tip afazic cu caracter
afazie, pacienții pierd capacitatea de a comunica permanent. Cauzele cele mai frecvente sunt:
prin limbajul gestual, realizându-se o așa zisă ' •
„asimbolie gestuală". Bolile cerebro-vasculare, hemoragii sau infarcte,
mai ales în teritoriul arterei cerebrale mijlocii de
CLASIFICAREA AMERICANA partea stângă.
• •
În literatura de specialitate americană s-a răspândit Traumatisme cranio-cerebrale cu
clasificarea simplificată propusă de școala focare contuzionale în parenhimul cerebral.
neurologică din Boston ("Boston Neoclassical •
Procese expansive
Model"), cu valoare practică, având drept criteriu intracraniene, tumori cerebrale benigne sau
caracterul debitului verbal: fluent (curgător) sau maligne, primitive sau metastatice.
redus. •
Boli degenerative, de ex.: Boala ALZHEIMER ,

Afazii fluente denumite și afazii receptive, cu Afazia primară progresivă.
debit verbal bogat, în care sunt înglobate afazia •
Boli infecțioase ale creierului
Wernicke, afazia transcorticală senzorială, afazia de
și meningelor: abcese cerebrale, encefalite (de
conducere, anomia (afazia amnestică).
ex.: Encefalita herpetică).

Afazii non-fluente sau afazii expresive, cu debit •
Tulburări afazice cu caracter paroxistic pot fi
verbal redus: afazia Broca, afazia transcorticală
singura manifestare a unei crize de epilepsie.
motorie, afazia globală.

La aceste două tipuri fundamentale se adaugă
grupul afaziilor pure.

ALEXIA

Alexia sau inabilitatea castigata de a citi tot o
forma de afazie (Kirshner, 2000).

Pacientul poate scrie, dar nu-si poate citi scrisul
propriu. Vorbirea, intelegerea auditiva si repetitia
sunt normale. Initial, pacientii nu pot citi deloc, dar