Adrian TUREK RAHOVEANU

(coordonator)

Letiţia ZAHIU Raluca ION

Anca DACHIN Magdalena TUREK
Victor MANOLE Jonel SUBIC
Dan BOBOC Cristian POPESCU
Constantin ZAHARIA Ioana ZAHARIA

ANALIZA FILIEREI
SECTORULUI VITIVINICOL
ÎN ROMÂNIA
Editura Ars Academica
Str. Hiramului nr. 11, sector 3, Bucureşti
Telefon: 0314 251 945, fax: 0314 251 652
e-mail: office@arsacademica.ro
www.arsacademica.ro
© Copyright Editura Ars Academica

CIP
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Analiza filierei sectorului vitivinicol în România/coord.:

Adrian Turek Rahoveanu. - Bucureşti : Ars Academica,
2009
Bibliogr.
ISBN: 978-606-8017-00-6

I. Turek Rahoveanu, Adrian (coord.)

634.8(498)
 Lucrarea Analiza filierei sectorului vitivinicol în
România a fost publicată prin finanţarea Ministerului
Agriculturii şi Dezvoltării Rurale pe baza cercetărilor
efectuate în cadrul Planului sectorial de cercetare -
dezvoltare, contract nr. 367/2006: „Soluţii pentru creşterea
competitivităţii pe filieră”, încheiat între Ministerul
Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi Institutul de Cercetare
pentru Economia Agriculturii şi Dezvoltare Rurală.

Coordonator: Dr.ing. Adrian TUREK RAHOVEANU

Autorii:
Dan BOBOC – ASE Bucureşti
Prof.dr. Anca DACHIN – ASE Bucureşti
Lector dr. Raluca ION – ASE Bucureşti
Prof.dr. Victor MANOLE – ASE Bucureşti
Drd.ec. Cristian POPESCU – ASE Bucureşti
Dr.ing. Jonel SUBIC – IEA Belgrad, Serbia
Dr.ing. Adrian TUREK RAHOVEANU – ICEADR
Dr.ec. Magdalena TUREK RAHOVEANU – ICEADR
Conf.dr. Constantin ZAHARIA – Universitatea din Craiova
Conf.dr. Ioana ZAHARIA – Universitatea din Craiova
Prof.dr. Letiţia ZAHIU – Membru corespondent ASAS

Coperta: Ing. Victor OLTEANU

 Cuprins

Cap. 1. Organizarea Comună de Piaţă a vinului în Uniunea

Europeană cu 27 state membre ....................................................... 7
1.1. Evoluţii şi particularităţi (Letiţia Zahiu, Anca Dachin) ............. 7
1.2. Noua reformă a Organizării Comune de Piaţă a produselor
vitivinicole (Letiţia Zahiu, Anca Dachin) ................................. 19

Cap. 2. Caracteristicile filierei vinului în România ....................... 54

2.1. Particularităţile filierei vinului (Raluca Ion) .............................. 54
2.2. Organizaţiile profesionale şi grupurile de producători din sectorul
vitivinicol (Adrian Turek) ................................................................. 60

Cap. 3. Etapele filierei pe produs în sectorul vitivinicol ............... 88

3.1. Zonarea viticulturii în România (Dan Boboc) ............................ 88
3.2. Sortimentul viticol al Romaniei (Dan Boboc) ............................ 103
3.3. Producerea strugurilor ................................................................. 111
3.3.1. Tehnologiile de producere a strugurilor (Ioana Zaharia,
Constantin Zaharia) ....................................................... 113
3.3.2. Suprafeţele plantaţiilor viticole şi producţiile de struguri
în România (Raluca Ion, Victor Manole) ...................... 128
3.3.3. Suprafeţele plantaţiilor viticole şi producţiile de struguri în
Uniunea Europeană (Magdalena Turek, Jonel Subic) ........ 139
3.3.4. Suprafeţele plantaţiilor viticole şi producţiile de struguri pe
plan mondial (Adrian Turek, Jonel Subic) ......................... 149
3.4. Recoltarea, transportul şi depozitarea strugurilor ........................ 156
3.4.1. Tratamente prerecoltare aplicate culturii viţei de vie (Dan
Boboc, Cristian Popescu) ..................................................... 156
3.4.2. Recoltarea strugurilor (Dan Boboc, Cristian Popescu) ........ 158
3.4.3. Tratamente post-recoltare aplicate strugurilor (Dan Boboc,
Cristian Popescu) .................................................................. 162
3.4.4. Transportul strugurilor (Dan Boboc, Cristian Popescu) ....... 163
3.4.5. Depozitarea strugurilor (Dan Boboc, Cristian Popescu) ...... 165
3.5. Procesarea strugurilor .................................................................. 167
3.5.1. Tehnologii de procesare a strugurilor (Ioana Zaharia,
Constantin Zaharia) ............................................................. 167
3.5.2. Condiţiile tehnice de calitate ale vinurilor şi produselor pe
bază de must şi vin conform reglementărilor comunitare şi
naţionale (Ioana Zaharia, Constantin Zaharia) ................. 193
 3.5.3. Principalii producători de vin din România (Dan Boboc) ..... 202
3.5.4. Capacităţi de producţie şi producţia industrializată
(Raluca Ion) ................................................................... 205
3.5.5. Producţia de vin în România (Raluca Ion, Victor Manole) 210
3.5.6. Producţia de vin în Uniunea Europeană şi pe plan mondial
(Magdalena Turek, Jonel Subic) ......................................... 216
3.6. Piaţa vinului 231
3.6.1. Cererea şi oferta de struguri şi vin în România (Victor
Manole, Raluca Ion) ............................................................. 231
3.6.2. Distribuţia şi consumul de vin în România (Victor Manole,
Raluca Ion) ............................................................................ 237
3.6.3. Preţurile de consum la struguri şi vin (Victor Manole,
Raluca Ion) ............................................................................ 247
3.6.4. Standarde de calitate pentru comercializarea strugurilor de
masă şi a vinului (Ioana Zaharia, Constantin Zaharia) .... 251
3.6.5. Consumul de vin în Uniunea Europeană şi pe plan mondial
(Adrian Turek, Jonel Subic) ................................................ 264
3.7. Comerţul exterior cu vin .............................................................. 273
3.7.1. Comerţul exterior al României cu băuturi alcoolice (Raluca
Ion, Victor Manole) .............................................................. 273
3.7.2. Exportul şi importul României cu struguri şi vin (Raluca
Ion, Victor Manole) .............................................................. 274
3.7.3. Balanţa comercială a României la vin (Raluca Ion, Victor
Manole) .................................................................................. 280
3.7.4. Exportul şi importul de vin în Uniunea Europeană şi pe plan
mondial (Magdalena Turek, Jonel Subic) .......................... 285
3.8. Organizarea Comună de Piaţă viniviticolă în România în pers-
pectiva aplicării Programului naţional – suport în periada 2009-
2013 (Letiţia Zahiu, Anca Dachin) ................................................. 289
3.9. Calitatea – factor de creştere a competitivităţii în sectorul viti-
vinicol (Ioana Zaharia, Constantin Zaharia) ................................. 307

Cap. 4. Performanţa economică pe filiera vinului – studii de caz

(Adrian Turek, Magdalena Turek) ................................................... 313

Bibliografie ......................................................................................... 349

 1.
ORGANIZAREA COMUNĂ
DE PIAŢĂ A VINULUI ÎN
UNIUNEA EUROPEANĂ
CU 27 STATE MEMBRE

1.1. Evoluţii şi particularităţi

Organizarea Comună de Piaţă acţionează ca un
sistem de gestionare a resurselor agroalimentare, funda-
mentat pe modelul european al agriculturii. OCP asigură
unicitatea pieţei, fiind un cadru instituţional care asigură
implementarea Politicii Agricole Comune (obiective,
principii, instrumente, reglementări comunitare privind
producţia, comercializarea, importurile şi exporturile). Ca
instrument de bază al PAC, OCP acţionează în direcţia
eliminării obstacolelor în comerţul intracomunitar cu
produse agroalimentare şi a menţionării unor bariere
extracomunitare în conformitate cu regulile Organizaţiei
Mondiale a Comerţului.
Detalierea sistemului de organizare şi funcţionare a
OCP se realizează la nivelul fiecărui stat membru pe filiera
fiecărui produs agroalimentar. Organizarea şi funcţio-
narea filierei fiecărui produs presupune, pe lângă regulile
comunitare şi numeroase situaţii concrete specifice fiecărui
produs, reglementări naţionale şi teritoriale, funcţionarea
organismelor profesionale şi interprofesionale şi a relaţiilor
acestora cu autorităţile publice centrale şi locale.
Organizarea filierelor pe produs sau grupe de produse se
bazează pe cadrul legislativ şi instituţional comun, dar care
respectă specificul naţional şi evoluţia pieţei, în funcţie de
care se adaptează la noile realităţi şi se elaborează
reglementări menite să asigure echilibrul pieţei şi al
preţurilor, evitarea unor posibile sincope ce se pot manifesta
7
pe piaţa unui produs sau altul, facilitează schimburile în
condiţii de eficienţă economică şi competitivitate.
Organizarea Comună de Piaţă a vinului îşi are
sorgintea în primul pachet de măsuri legislative referitoare
la Piaţa Agricolă Comună. În cadrul Uniunii Europene, OCP
a vinului se bazează pe reguli tehnice şi administrative
armonizate cu protecţie spre exterior şi fără taxe vamale sau
alte bariere pentru comerţul liber cu vin între statele
membre.
Deşi sectorul viniviticol al UE are o dimensiune
mondială, este necesară o organizare specifică la nivel
comunitar şi naţional. Sectorul vinului are o organizare de
piaţă proprie, bazată pe diversitatea practicilor oenologice şi
a tradiţiilor naţionale.
Uniunea Europeană ocupă poziţia de lider mondial
pe piaţa vinului. O lungă perioadă de timp această piaţă s-a
caracterizat prin echilibrul cerere-ofertă, datorită producţiei
şi cererii constante, treptat însă s-a produs o creştere a
producţiei în raport cu nivelul constant al cererii. Începând
cu deceniul ’80 are loc un declin al cererii, în contextul unor
schimbări calitative ale acestuia. Această situaţie a făcut
necesare măsuri sistematice de reglare a pieţei, care au fost
implementate gradual în etape diferite ale reformei acestui
sector.
Organizarea Comună de Piaţă a vinului s-a realizat
treptat prin reglementări care aveau menirea de adaptare a
sectorului la evoluţiile pieţei mondiale şi europene. În anul
1970 s-a realizat prima Organizare Comună de Piaţă a
vinului. S-au elaborat două reglementări care vizau vinul de
masă şi vinul de calitate recunoscute şi s-a introdus pentru
prima dată limitarea dreptului de plantare. Ulterior, s-a
introdus prima de abandon şi reconversie.
În anul 1976, printr-o nouă reglementare se
interzic plantaţiile noi de viţă de vie producătoare de

8
struguri de vin şi de masă şi s-a stabilit reconversia
viilor. În 1978 s-a introdus obligaţia de a distila
produsul.
Cu toate că s-a introdus limitarea dreptului de
plantare şi prima de abandon, precum şi alte masuri de
reformă, la nivelul UE se menţinea surplus de vin pe piaţă.
Din anul 1982, noile reglementări legislative au
stabilit măsuri de distilare cu caracter permanent. Ca
urmare, s-a dezvoltat sectorul de distilare, au crescut
stocurile de alcool şi au scazut preţurile.
În anul 1984, în urma înţelegerilor de la Dublin, s-a
stabilit reducerea treptată a cantităţilor supuse distilării.
În urma înţelegerii de la Dublin, în anul 1987, s-au
luat noi măsuri de reformă. S-au introdus două
reglementări:
- Regulamentul 822/87 privind diferenţierea între
vinul de masă şi vinul de calitate;
- Regulamentul 823/87 care conţinea prevederi
specifice în legătură cu vinurile de calitate
produse în anumite zone.
Reglementarea pieţei vinului a devenit tot mai
complexă ca urmare a extinderii UE şi a condiţiilor specifice
din statele membre şi ale operatorilor de pe piaţă.
Reglementările au acoperit treptat, atât sectorul de plantaţie
al viei, cât şi procesarea şi distribuţia. S-a prefigurat o
nouă reformă a pieţei vinului ca o necesitate pentru
stabilizarea balanţei cerere-ofertă.
În anul 1995 s-a decis simplificarea legislaţiei
privind OCP şi ulterior Agenda 2000 a continuat şi a
lărgit acest proces de reformă. Era necesară reducerea
surplusului de vin şi a intervenţiei care stimula un
debuşeu artificial. Totodată s-a impus îmbunătăţirea
competitivităţii pe piaţa internă şi externă prin alinierea
producţiei la evoluţia pieţei şi menţinerea exporturilor

9
tradiţionale de vin şi băuturi alcoolice în cadrul pre-
vederilor Rundei Uruguay.
Evoluţia pieţei vinului a impus măsuri de adaptare la
noua situaţie. Ca urmare, a fost înlocuit Regulamentul nr.
282/87 cu Regulamentul 1493/1999 privind o nouă
organizare vitivinicolă (1999).
Organizarea Comună de Piaţă a vinului din 1999
avea ca obiective principale:
- menţinerea echilibrului stabil între ofertă şi
cererea pe piaţa UE;
- restructurarea podgoriilor în scopul creşterii
competitivităţii sectorului viniviticol;
- eliminarea intervenţiei asupra surplusului de vin,
considerată o măsură artificială dăunătoare pe
termen lung, concomitent cu desfiinţarea depo-
zitelor de intervenţie;
- menţinerea metodelor de desfacere tradiţionale
pentru vinurile de masă şi produsele din vin;
- respectarea diversităţii regionale;
- îmbunătăţirea legislaţiei comunitare prin dez-
voltarea şi recunoaşterea rolului organizaţiilor de
producători şi organizaţiilor interprofesionale;
- simplificarea legislaţiei în domeniu prin elabo-
rarea unui regulament de bază.
Baza legislativă pentru OCP a vinului au costituit-o:
Regulamentul nr. 1493/1999, completat de Regula-mentul nr.
1227/2000 care specifică regulile de imple-mentare şi
Regulamentul Comisiei nr. 1623/2000 privind distilarea.
Regulamentul nr. 1493/1999 a stabilit următoarele:
Măsuri administrative privind:
- suprafeţele de vie;
- dreptul de plantare-replantare;
- restricţii privind tehnologia de procesare a
vinului şi a produselor derivate;
10