Evoluție Bulevardul Ferdinand

-fondul construit și rețeaua stradală fiind generate în acestă formă în mare parte în jurul anului
1900

-majoritatea clădirilor au funcțiune rezidențială, predomină locuințele individuale, dar există și

intervenții din perioada interbelică și postdecembristă prin locuințe colective cu regim crescut
de înălțime

-funcțiunile secundare ale zonei sunt învățamânt (în special pe bulevardul Pache
Protopopescu), sănătate (spitalul prof. dr. Dimitrie Gerota) și servicii, birouri și mic-comerț

-clădirile sunt în general cele din perioada Belle-Epoque

-arhitectură coerentă la nivelul întregii zone

-există și câteva inserții din perioada interbelică și postdecembristă, majoritatea cu funcțiunea

de locuire colectivă

-profilul stradal este cel tradițional, aproape fără nicio intervenție de modernizare
 PLANUL de la 1852

-mahalaua este situată între axe importante ale orașului, în apropierea zonei comerciale a
Oborului

-parcelele sunt de dimensiuni mari, probabil cu grădini plantate și construcții de dimensiuni

reduse. Bucureștiul era un sat, iar zona noastră, situată la margine, avea cu atât mai mult acest
caracter rural

-bisericile din zonă, sunt aproape unicul reper de identificare

 PLANUL de la 1871

-se observă mici modificări la nivelul tramei stradale și o îndesire a construcțiilor pe circulațiile
principale, neputând înca discuta de bulevarde

-se păstreaza aceleași repere

PLANUL de la 1895-1899

-schimbări majore aduse de implementarea sistemului de bulevarde

-apariția axelor principale Ferdinand I și Pache Protopopescu

-modificarea străzilor adiacente (acestea au fost îndreptate, le-a fost modificat traseul, profilul
sau au apărut străzi complet noi)

-privind parcelarul se observă și aici modificări: suprafețe mult reduse față de situațiile
anterioare, deschideri mai mici, dar către o circulație
-construcțiile încep să fie amplasate conform unei tipologii urbane, chiar dacă există un caracter
rural dominant

PLANUL de la 1911

-dezvoltare rapid și chiar o imagine urbană

-parcele care să aibă grădini de legume au rămas extrem de puține, clădirile încep să domine
suprafața și crește astfel densitatea în zonă

- se introduce transportul public și la periferie, tramvaiul apare mai întâi pe bulevardul

Protopopescu, dar va fi dezvoltat și pe Ferdinand I => fosta mahala este conectată la viața
orașului, la zona ultra-centrală, păstrându-și caracterul rezidențial pronunțat
 VEDERE AERIANA de la 1927

- proape nu mai există parcele neconstruite, clădirile crează o densitate de zonă rezidențială de

periferie și urmează să dispară și unele funcțiuni importante (Oborul de vite)

-pe bulevard există deja plantație de aliniament matură

 PLANUL CADASTRAL de la 1974

-imagine urbană aproape identică cu cea actuală

- modificări doar pe parcela pe care s-a construit în 2010 Evocasa Selecta

- pe colțul din nord, funcțiunile actuale sunt diferite (o spălătorie auto și o benzinărie) și pe cel
de vest unde s-au demolat câteva clădiri

-se observă liniile transportului public, ale tramvaiului și pe bulevardul Ferdinand I (la vremea
respectivă bulevardul Dimitrov)

-zona nu a fost afectată de dezvoltarea construcțiilor din perioada comunistă

-există doar mici intervenții punctuale în zonă, totul fiind încă protejat de tranformările masive
ale arterelor din vecinătate(Calea Moșilor, șoseaua Iancului sau șoseaua Mihai Bravu

-acest tronson al axei est-vest a orașului nu a intrat în realizările de reconfigurare a

Bucureștiului în perioada anilor 70-80
-a reușit să își păstreze caracterul tradițional

-transformările postdecembriste sunt relativ mici, adesea doar pe proprietăți private