Administratia publica

Construirea unui spatiu administrativ separat este rezultatul unui proces indelungat,in doua etape: de
diviziune si autonomie.
Nasterea administratiei este legata,mai intai,de fenomenul diviziunii sociale,prin intermediul careia
societatea,pana atunci unificata si omogena,devine stratificata si extrogena.
Aceasta diviziune sociala se realizeaza prin urmatoarele etape:
-specializarea activitatilor si a misiunilor sociale
-disocierea dintre diferitele dispozitii cu caracter normative care asigurau integritatea
sociala(religie,morala,drept)
-formarea de subansamble,de grupuri partiale,de institutii,fiecare avand propria logica de functionare
Diviziunea sociala s-a finalizat prin desprinderea din ansamblul institutiilor,a unei entitati specializate
investita cu putere de constrangere asupra membrilor colectivitatii.In felul acesta asistam la emergenta
spatiului politico-administrativ,cladit in special pe ordine,simbol al unitatii sociale si instrument de
coercitie.
Odata cu aparitia statelor moderne,spatial administrativ a devenit autonom,iar sarcinile administrative
au fost incredintate unor profesionalisti ai noului domeniu.
Aparitia pe scara istoriei a spatiului administrativ marcheaza trecerea de la societatea primitiva la cea de
tip statal.
In societatea moderna apare o relatie fundamentala de opozitie intre cei care conduc si cei
condusi,proces ilustrat de crearea spatiului politico-administrativ Societatea moderna cunoaste doua
tipuri de dominatie in acelasi timp:
-raporturi de dominare politica,caracterizate de aparitia unei puteri de constrangere si concentrarea sa
in mainile guvernantilor;
-raporturi de dominare economica,aparute in procesul de creare si repartitie a produsului national;
Din punct de vedere etimologic,cuvantul “administratie”provine de la latinescul “ad-ministrare”care
inseamna “pentru a servi”.
Folosirea notiunii de administratie cunoaste trei acceptiuni principale:
-administratia inteleasa ca tip de activitate umana,semnificand actiunea de a administra de a desfasura
munca de un anumit continut;
-admanistratia ca mod de organizare a unor activitati,concretizat printr-o structura organizatorica,
indispensabila,pentru infaptuirea muncii de administratie
-administratia ca institutie sau complex de institutii profilate pe domenii de activitate,cu o structura
functionala,care trebuie sa corespunda cerintelor de a indeplini sarcini specifice.Totodata,in aceasta
acceptiune,administratia,vizeaza satisfacerea anumitor interese ale colectivitatilorumane,cu respectarea
drepturilorsi libertatilor legitime ale membrilor acestora.
Cu deosebire,in cazul administratiei publice,este avuta in vadere satisfacerea unor interese ale
colectivitatilor umane,organizate in forme administrative de tip statal,denumite adesea,”interese
generale”.
Dictionarul limbii romane retine pentru verbul ‘a administra’explicatia:a conduce,a carmui.In”Dictionary
of American Governmant and Politics”editat sub coordonarea profesorului Jay M. Shafritz,cuvantul
“administration”are urmatoarele sensuri:
-conducerea si indrumarea afacerilor guvernelor si institutiilor;
-termen colectiv pentru oficiali din aparatul guvernamental;
-executarea si implementarea politicii publice;
-timpul in care se afla in functie un sef executive,precum presedinte,guvernator sau primar;
-supravegherea averii unei personae decedate pentru a se plati taxele,in vederea repartizarii bunurilor si
averii catre mostenitori.
In limbajul current,termenul “administratie” cunoaste mai multe sensuri.Astfel prin adminiistratie se
poate intelege:
-continutul principal al activitatii puterii executive a statului;
-sistemul de autoritati publice care infaptuiesc puterea executive;
-conducerea unui agent economic sau institutii social-culturale;
-un compartiment(directie,sectie, sector, serviciu,birou)din unitati direct productive sau institutii social-
culturale,care nu desfasoara nemijlocit o activitate direct productive.

Admistratia-tip de activitate umana

In mod obisnuit,in aceasta acceptiune,a administra inseamna a ifaptui o activitate specifica,care
presupune a asigura conditiile prielnice desfasurarii diverselor procese social-economice.In acest sens,
guvernarea inseamna administrarea realizata de catre Guvern,alcatuind o activitate publica de
administratie,care se concretizeaza prin lucrari,decizii,actiuni in serviciul(interesul)tarii,al statului
respectiv.
In statele democrate functioneaza principiul separatiei
puterilor(legislativa,executiva,judecatoreasca),avand la baza continutul specific al activitatilor
desfasurate sau functiunilor indeplinite.In acest context functiunea executiva(administratia)realizata
prin institutiile administrative,este subordonata legislativului si colaboreaza cu acesta.Astfel,activitatea
specifica administratiei publice consta,in principiu,in asigurarea conditiilor si unerea in aplicare a
deciziilor(actelor normative)adoptate de puterea legiuitoare.
Din punct de vedere juridic,administratia se defineste ca ansamblul resurselor umane si materiale,care
sub autoritatea Guvernului,are misiunea de a asigura executarea legilor si de a le aplica,la cazurile
concrete si la cerintele vietii sociale.aceasta din urma definitie confirma pozitia subordonata a
administratiei fata de lege,ea,detinand,totodata,prerogative de putere publica care ii permit sa se
impuna vointei individului(particularilor).
Administratia,insa,nu se confunda cu statul insusi.Misiunile administratiei nu sunt niciodata primare,ci
secundare,ele constau in a indeplini sarcinile pe care organele fundamentale ale statului i le
incredinteaza.
In general,administratia se dovedeste a fi una dintre cele mai utile activitati umane.Cele mai alese insusiri
intelectuale ale omului,spijinite pe masini moderne,nu dau rezultatul asteptat daca nu sunt administrate
rational si efficient,intr-un cadru bine organizat.
Activitatea de administrare se regaseste pretutindeni,in toata complexitatea vietii sociale.Se poate
afirma ca in societatea moderna,nu exista persoana care nu a luat conctat cu administratia,in general,si
cu cea publica,in special,sin u a resimtit, direct sau indirect,binefacerile sau exagerarilei.De
aceeea,oamenii doresc ca administratia publica sa functioneze pe baze rationale, stiintifice,astfel incat
sa serveasca efficient interesele generale,iar in relatiile cu publicul,sa solutioneze in cel mai scurt
timp,cererile acestuia.
Pe un plan mai larg,imbunatatirea continua a activitatii din sfera administratiei,ca si reducerea
aparatului administrativ pana la limita strictului necesar,constitue premise ale progresului social,in toata
complexitatea sa.
Administratia-mod de organizare
Abordata sub aspect structural,administratia reprezinta un ansamblu complex de entitati si
functionary,cu anumite atributiuni publice,care cauta adesea sa-si sporeasca autonomia de care
dispun,penru a prevala unctul lor de vedere.
Organizarea administratiei publice,ca fenomen social,a aparut odata cu statulInsa teoriile stiintifice
despre aceasta organizare se contureaza mult mai tarziu,odata cu aparitia stiintei administratiei si
dreptului administrativ.
In principiu nu putem vorbi despre o organizare de stat in general,ci despre organizarea unui stat anume
sau a unui tip de stat.Astfel devine logica si necesara referirea la organizarea administrativa a acestuia.
In societatea feudala,a existat o confuzie intre functiile administrative si puterea sociala.roprietatea
funciara este sursa,atat a puterii economice si administrative,cat si a bogatiei si autoritatii,a drepturilor
private si politice.Figura centrala este monarhul,seniorul care administreaza propriile domenii,detinand
in acelasi timp drepturi regale.Administratia nu este decat o putere “domestica”,aflata in serviciul
regelui.Structura administratiei nu se diferentiaza de celelalte structuri sociale.
Criza feudalismului si crestrea puterii monarhice au determinat procesul de autonomizare al
administratiei,legat de edificarea statului modern.In acest context,este semnalat faptul ca,organizarea
moderna a administratiei de stat are ca suport modelul organizarii birocratice ,sistematizat de Max
Weber.In opinia sa,birocratizarea constituie un process ireversibil,deoarece cerintele economiei si
tehnicii impugn existenta unui corp de functionaride profesie,specializati.Prin comparative este de
remarcat ca in doctrina marxista s-a apreciat eronat ca organizarea birocratica este necesara numai in
sistemul capitalist.Realitatea a confirmat exactitatea teoriei lui Weber,cu atat mai mult,cu cat
organizarea birocratica s-a mentinut si in societatea de tip socialist.
In practica ,organizarea administratiei publice si a finctionarilor publici pe entitati si birouri este
universal aplicabila si capabila sa atinga randamente maxime.
In raport cu orientarile privind structurarea administratiei publice se disting trei directii metodologice:
-orientarea srict tehnico-juridica,prin care structurarea administratiei de stat echivaleaza cu organizarea
puterii politice;
-orientarea filozofico-juridica,care are la baza teoria asupra organizarii sistematica a statului,prin care se
evide3ntiaza superioritatea raporturilor,a interrelatiilor dintre autoritatile publice;
-orientarea axata pe stiinta administratiei care abordeaza problemele organizarii administratiei de
stat,in accord cu crintele acestei stiinte ,alaturi de cele ale altor entitati,inclusive a celor economice din
sector privat
Structura puterii in interiorul administratiei si logica functionarii sale,depend de intesitatea relatiilor
positive sau negative pe care le realizeaza cu mediu inconjurator.Trecerea de la conceptul limitat de
“organizare”,considerat ca madiu interior,inchis si omogen,la acela deschis de “sistem”,scoate in eidenta
imortanta mediului inconjurator extern in derularea activitatilor de administratie publica.
Relatiile dintre administratie si mediu inconjurator social au o mare importanta,deoarece conditioneaza
modul in care ea isi indeplineste fufnctia in societate.
Administrarea publica poate alege intre posibilitetea deschiderii sau cea a inchiderii fata de mediu
inconjurator,dar aceasta alegere determina,in practica,dinamica structurii administratiei si gradul ei de
eficienta,ca activitate.
Adminidtratia-institutie publica
In acceptiunea de institutie publica,administratia este considerate o structura de functionare,o forma
organizatorica, sau chiar o organizatie sociala,deci o entitate sau un complex de entitati publice,care
constitue aparatul admi nistrativ public.
Administratia privita ca institutie are trasaturi proprii care ii determina functiunea si ii modeleaza
structura.
Cercetarea administratiei ca aparat institutional public,presuune studierea intereselor care o integreaza
in societate si incercarea de a intelege logica sociala care ii fundamenteaza functiunile.In acest
sens,administratia publica are misiunea sociala de exercitare a puterii statului.Astfel problema
functionarilor cu sensul de misiuni este indisolubil legata de aceea a functiilor statului, cu sensul de
activitati ce se realizeaza prin institutiile de stat.
Ca institutie,administratia publica se defineste nu numai prin functiunea pe care o indeplineste in
societate,dar si prin organizarea sa juridical si matrriala.Sub cel din urma aspect,administratia
esteaparatul de stat care se prezinta sub forma unei ierarhii de functionary ublici,executanti ai unor
activitati si supusi unei discipline identice.
Organizarea institutionala,ca expresie a administratiei publice,prezinta,din punct de vedere social,o serie
de caracteristici:
-administratia publica in ipostaza de institutie,nu functioneaza intr-un spatiu inchis,ea se afla in stransa
legaura cu celelalte institutii sociale si ese influentata de evolutia si transformarile caracteristice vietii
sociale;
-administratia reproduce,in organizarea sa ,caracteristicele esentiale ale sistemului social in cae se
integreaza:
-administratia ca institutie are o unitate specifica,care ii confera o relative autonomie structurala,desi
institutiile publice,nu sunt intr-o perfecta armonie.Interdependenta lor este releiva si evolutia lor rareori
este sincrona,existand decalaje si distorsiuni care alcatuiesc elemente fundamentale ale dinamiciii
sociale.
-supusa influentei mediului inconjurator,administratia cunoaste un ritm de dezvoltare
propriu;particularitatile si configuratie sa organica influenteaa exercitarea functiunilor sale,precum si
locul pe care il are in societate.
In dinamica institutionala a administratiei publice se manifesta si este nacesar sa se studieze problemele
generate de fenomenul birocratic indus de functionarea institutiilor administrative,in scopul gasirii
solutiilor de ameliorare a eficientei si de rationalizare a activitatii respective.
In present birocratia are tri sensuri principale:
-puterea sau activitatea birocratica
-categoria sociala a birocratilor
-modul de organizare birocratic.
Metode si princpii folosite in administratia publica
Concepte si metode de cercetare aplicate in administratia publica
Metoda sau metodologia inseamna un mod organizat,sistematizat de gandire si activitate si implica o
directie susceptibila de a fi definite si urmata cu regularitate in ooperatiunile mintale.
Metodologia este unitara,si urmareste un obiectiv dublu:cunoasterea si actiunea.
Meetodologia cunoasterii in administratie consta dintr-un ansamblu de mijloace si proceduri
utile,penrtu a studia si intelege fapul si fenomenul administrativ.A aplica metodologia cunoasterii la
obiectul de cercetare alcatuit de administratie,inseamna a constitui un system coerent de
investigare,care asigura posibilitatea de a percepe si intalege realitatea administrative din oricare
domeniu.
Tehnicile de investigare in administratiea publica ca stiinta sociala,sunt similare celor intalnite la stiintele
umaniste.Dintre asemenea tehnici si metoda,cele mai importante sunt:
-cercetarea documentara-se bazeaza pe studierea unor documente administrative,precum statistici acte
normative,organiograme,ce permit o vedere clara si o intelegere rapida a unui serviciu administrative;
-cercetarea directa-care poate fi extinsa cand vizeza un organ administrative,studiat prin sistemul
esantionului reprezentativ Deasemebea,se poate utiliza cercetarea directaintensiva care presupune
convorbiri cu functionarii publici;
-utilizarea chestionarelor si anchetelor-consta in formularea unei serii de intrebari concrete si colectarea
raspunsurilor de la personae representative din colectivitatea interogata:metoda cazurilor metoda
statistica.
Intocmirea unui lan de aactivitate este indispensabila in orice institutie administrativea.Continutul
planului trebuie safie in concorcanta cu obiectiele d indeplinit si resursele disponibile.
In vederea realizarii obiectivelor prevazute in lanul de activitate al institutiei administrative,se utilizeaza
anumite metode de organizare,care contribuie,totodata la sporirea eficientei activitatii in accest sector.
Asemenea metode sunt:
-metoda utilizarii de formulare adecvate activitatii institutiilor din administratie.Astfel se asigura
organului administrative numai datele strict necesare pentru rezolvarea problemei respevtive si se
realizeaza solutionarea simpla si rapida a cererilor.Folosirea formularelor tipizate este rationala si se
impune,deoarece evita repetarea aceluiasi text sin u incarca activitatea administrateie cu examinarea
unor date inutile.Utilizanduse asemenea imprimante,se completeza numai datele minime, pentru a
reflecta in documentul administrative ce urmeaza a fi emis,particularitatile indivviduale ale
cazului(numele si domiciliul solicitantului).
-metoda colectarii datelor necesare activitatii institutiilor din administratie pentru solutionarea
cazurilor.Activiatea de rezolvare a unei cercetari coincide cu circuitul lucrarii respective intre
compartimentele administrative de specialitate,care se cere a fi conceput pe baze rationale.rin circuitul
rational al unei lucrari se intelege utilizarea unei metode adecvate prin care sa se asigure obtinerea
solutionarii concrete,cu un consum minim de effort si de timp,atat pt administratie cat si pentru
solicitant.
Realizarea unui circuit rational al lucrari se fundamenteaza pe studierea unor probleme de organizare si
tehnica administrative.In acest scop este necesar sa se defineasca etapele solutionarii lucrarilor,care
sunt:intrarea lucrarii si solutionarea acesteia.
Lungimea acestui interval de timp este influentatade:numarul locurilor de oprire ale lucrarii,prin
trecerea acesteia de la un functionar la altul;timpul de asteptare;durata etapei operative de luare a
deciziei.
-metoda repartizarii functionarilor si lucrarilor in institutia administrativa.Activitatea acestei institutii
este condusa de seful acesteia,care raspunde de organizarea ei rationala si efecienta.Este eronata
practica prin care seful urmeaza sa resolve cat mai multe lucrari,el solutioneaza numai pe acelea care nu
ot fi repertizate spre solutionare altor functionari.
-metoda consfatuirilor.Aceasta metoda reprezinta modalitati de coordonare a activitatii,si de
popularizare sau clarificare a anumitor probleme administrative.
Principii aplicate stiinta administratiei
In stiinta administratiei si in activitatea din administratia publica sunt utilizate principii cu character
general si principii specifice anumitor activitati din acest domeniu,precum:organizarea,conducerea si
aplicarea metodelor.
Principii generale
1Administrati publica se afla in serviciul omului-constitue cheia de bolta a activitatii si structurii
administrative.Este fundamental pentru ca activitatea administratiei se sprijina pe moralitate,etica si
respect fata de om.Aceste precizari sunt legiferate si in Constitutia tarii noastre din 2003.
2Administratia publica se subordoneaza interesului general-reprezinta o consecinta firasca si se
interconditioneaza cu primul princiiu.Daca administratia are ca obiectiv servirea omului,fara indoiala ca
trebuie sa serveasca pe toti membrii colectivitatii respective.In acest mod este acoperit interesul public.
3Adaptarea administratiei trebuie sa se adapteze la mediu in car-si desfasoara activitatea.Astfel se
creeaza posibilitatea ca aparatul ei administrative sa fie pregatit ,in orice moment,pentru a face fata
circumstantelor aflate in continua transformare.Acest principiu este perceput si ca o obligatie a
administratiei publice de a acoperi cu resursele disponibike necesitatile mereu crescande ale vietii
sociale.
4Cunoasterea cerintelor sociale actuale si prevederea celor viitoare-Administratia trebuie sa fie
organizata temeinic pentru a raspunde exigentelorcetatenilor
5Respectareanormelor de drept in infaptuirea adminisratiei publice-Prin aplicarea acestui principiu se
creeaza in administratie premise pentru o activitate rationala si eficienta in interesul cetateanului si al
societatii.Nerespectarea acestui principiu face ca activitatea din administratie sa fie irationala si
neeficienta,sau mai grav,devine posibil ca actele emise san u aiba character legal,urmand a fi anulatede
insasi institutia publica emitenta
6Asigurarea profesionalizarii functiunii publice-personalul administratiei publice necesita o pregatire
corespunzatoare.Nivelulcalitativ professional al functionarilor determina calitatea actului administrative.
7Cresterea eficientei administratiei prin imbunatatirea permanenta a activitatii si structurii administrtive

Principii specifice stiintei administratiei

1Organizareaunitara-unitatea acestui principiu decurge din faptul ca evita tendintele divergente care
pot aparea in domeniul organizarii,datorita numarului mare de institutiii publice.Acest principiu are
alicabilitate pe plan national,deoarece administratie locala de specialitate este subordonata
administratiei centrale iar aceasta este subordonata Guvernului.
2Autonomia de organizare-conceptul de autonomie se explica prin insusirea structurii lor sociale de a fi
autoreglabile.Administratia publica reprezinta un subsistem al societatii,iar institutiile publice sunt
ansambluri concrete,capabile sa solutioneze probleme legate de activitatea si structural or.
3Conducerea unitara-se afla in concordanta cu principiul organizarii unitare si reprezinta o cerinta
obligatorii in orice conditii si la toate nivelurile activitatii sociale.In practica,pentru realizarea acestui
principiu este necesar ca fiecare sef al unei unitati publice sa stabileasca o directie unitara de actiune,de
la care san u admita abateri.In acest sens,se impune respectarea regulii ca orice functionar sa depinda
de un singur sef sis a nu primeasca ,in acelasi timp,dispozitii de la mai multi sefii.
4Participarea functionarilor la conducereainstitutiilor-presupune consultarea sistematica a acestora
asupra stabilirii sarcinilor care le revine,intrucat de efortul lor depind in ultima instanta, realizarile in
plan administrativ.
5Comunicarea directa dintre sefi si functionari
6Recunoasterea meritelor ce revin functionarilor-este una dintre modalitatile cele mai eficiente de a
stimula functionarii si a le imbunatati activitatea.
7Simplificarea activitatii si structurii administratiei
Principii restrictive:
-egalitatea
-legalitatea
-obiectivitatea
-principiul continuitatii

Principii proactive:
-transparenta
-participarea
-responsabilitatea
-economia,eficienta,eficacitatea

Fiecare institutie publica isi are metodele si principiile sale dupa care se ghideaza.Facand o comparatie
intre metodele si principiile prezentate in curs si cele practicate de catre institutiile publice, in care
incercam sa ne rezolvam unele probleme ,gasim diferente majore.
Metoda utilizarii de formulare o intalnim in majoritatea institutiilor publice.Solicitantul este cel care
pregateste dosarul,prezentand documentele necesare,astfel incat institutia publica sa poata solutiona
cazul pe baza actelor anexate,fara nici un fel de investigatii suplimentare.Insa in practica lucrurile stau cu
totul altfel.De exemplu,pentru o autorizatie de constructie a unui imobil sunt necesare mai multe avize
pe care solicitantul trebuie sa le obtina.
Primaria orasului Iasi pentru obtinerea unei autorizatii de constriure a unui imobil solicita urmatoarele
acte:
-cerere tip penru emiterea autorizatiei de construire,completata cu elemente de indentificare si date
tehnice din P.A.C.
-act doveditor al titularului asupra imobilului care sa ii confere solicitantului dreptul de executie a
lucrarilor de constructie(in copie legalizata)
-declaratie pe propria raspundere(prin notariat)privind existenta unor litigii asupra imobilului
-certificat de urbanism(in copie)
-P.A.C.(proiect de autorizatie de constructie),inclusiv referatele de verificare, si dupa caz,referatul de
ezpertiza tehnica semnate si stampilate in original(2exemplare)
-fisele tehnice pt obtinerea avizelor cerute prin certificatul de urbanism(inclusive planurile de situatie
anexe la acestea)necesare emiterii acordului unic,precum si,dupa caz,documentatiile tehnice necesare
emiterii avizelor si acordurilor care sunt in competenta de obtinere a emitentului(2exemplare)
-avizele si acordurile obtinute de solicitant,stabilite prin certificatul de urbanism(2 exemplare)
-document de plata a taxei de emitere a autorizatiei de contruire si accord unic(in copie)
-P.O.E(proiect de organizare a executiei lucrarilor)parti scrise si desenate,in cazul in care,odata cu
autorizatia de construire/desfiintare se solicita si autorizatia organizarii executarii lucrarilor,precum si
avizele specifice(aviz de Comisia municiala de circulatie aviz/autorizatie de ocupare temporara a
domeniului public,aviz/contract cu societatea de salubrizare sc Salubris sa)2exemplare
-documentatia va fi indosariata si numerotata
Acte necesare pentru obtinerea certificatului de urbanism:
-cerere tip
-plan de incadrare in zona,scara1:1000/1:2000,pentru panouri
publicitare,reparatii,mansardari,schimbari de destinatii,concesionari
-plan de situatie,elaborate pe suport topografic-vizat de Oficiul Judetean de Cadastru,Geodezie si
Cartografie Iasi-scarile 1:5000 pana la 1:500(2 exempare),pentru lucrari de construire altele decat cele
de la punctual doi
-plan de situatie,elaborate de proiectant instalator-autorizat,cu configuratia in plan a viitoareiretelei
tehnico-edilitare sau record la acesta scara1:1000/1:500 numai entru retelele si bransamentele tehnico-
edilitare(apa,canalizare gaze naturale telefonie energie electrica,termica)
-extras carte funciara(pana la introducerea cadastrului general in unitatea administrative-
teritoriala)pentru immobile roprietate private,numai in cazul solicitarii certificatului de urbanism pentru
instrainari
-act de proprietate(copie)
-document de plata a taxei de eliberare a certificatului de urbanism(in copie)
-documentatia va fi indosariata
A doua metoda de cercetare folosita de institutiile publice,cea a colectarii datelor necesare pentru
solutionarea cazurilor, este asemanatoare cu prima deoarece solicitantul trebuie sa mearga la fiecare
institutie in parte pentru a obtine avizele necesare . Iar aici intervine birocratia si cea de a treia
metoda:metoda repartizarii functionarilor si lucrarilor.Unii functionari lucreaza direct cu publicul,la
ghisee,altii sunt implicati in pregatirea deciziilor administrative. In practica se constata ca un numar prea
mare de functionari sunt repartizati in compartimentele care lucreaza,fie direct cu seful institutiei,fie la
pregatirea deciziilor.Astfel,este afectata calitatea activitatii desfasurate cu publicul,prin aparitia unei
aglomerari de solicitanti care isi pierd timpul asteptand sa ajunga la ghiseu.
Principiile generale folosite in administratie nu se regasesc intotdeauna si in practica.Luand ca exemplu
principiile care spun ca: administratia publica se afla in serviciul omului,se subordoneaza interesului
general(public)si respectarea normelor de drept in infaptuirea administratiei publice,toate sunt incalcate
atunci cand un functionar public (exemplu poate fi un primar)care elibereaza doua titluri de proprietate
pentru un teren la doi cetateni diferiti.
Primele doua principii sunt anulate de la bun inceput,deoarece administratia publica nu mai se mai afla
in serviciul omului si nici nu se mai subordoneaza interesului general.Aceasta,in situatia de fata,se afla in
subordonarea si in interesul celui care a intocmit actele de proprietate-domnului primar sau al altui
functionar public din cadrul acelei primarii care a avut un anume interes.
Nerespectarea principiului care cere respectarea normelor de drept in infaptuirea administratiei
publice,face ca activitatea din administratie sa fie irationala si ineficienta,sau mai grav,devine posibil ca
actele emise sa nu aiba character legal,urmand a fi anulate de insasi institutia publica emitenta.
Cat despre cel de-al saselea principiu,asigurarea profesionalizarii functiunii publice,care cere ca
functionarii publici sa aiba o pregatire corespunzatoare, nu in toate institutiile publice se pune in
practica.Inca se mai poate vorbi despre nepotism si “relatii”.Sunt inca”functionari publici”care nu au
examenul de bacalaureat dat,nu mai spunem de studii superioare.
Mai trebuie sa treaca inca macar doua generatii pentru a putea discuta despre o administratie publica
intradevar in serviciul omului si pentru interesul acestuia,pentru ca inca nu toata populatia realizeaza ca
acestia sunt platiti din banii lor .Si se pare ca in unele institutii publice,mai des in primarii,sunt foarte
multi functionari publici care ocupa unele functii degeaba.