Sunteți pe pagina 1din 9

Administratia publica

Construirea unui spatiu administrativ separat este rezultatul unui proces


indelungat,in doua etape: de diviziune si autonomie.
Nasterea administratiei este legata,mai intai,de fenomenul diviziunii sociale,prin
intermediul careia societatea,pana atunci unificata si omogena,devine stratificata si
extrogena.
Aceasta diviziune sociala se realizeaza prin urmatoarele etape:
-specializarea activitatilor si a misiunilor sociale
-disocierea dintre diferitele dispozitii cu caracter normative care asigurau
integritatea sociala(religie,morala,drept)
-formarea de subansamble,de grupuri partiale,de institutii,fiecare avand propria
logica de functionare Diviziunea sociala s-a finalizat prin desprinderea din ansamblul
institutiilor,a unei entitati specializate investita cu putere de constrangere asupra
membrilor colectivitatii.In felul acesta asistam la emergenta spatiului politico-
administrativ,cladit in special pe ordine,simbol al unitatii sociale si instrument de
coercitie.
Odata cu aparitia statelor moderne,spatial administrativ a devenit autonom,iar
sarcinile administrative au fost incredintate unor profesionalisti ai noului domeniu.
Aparitia pe scara istoriei a spatiului administrativ marcheaza trecerea de la
societatea primitiva la cea de tip statal.
In societatea moderna apare o relatie fundamentala de opozitie intre cei care conduc
si cei condusi,proces ilustrat de crearea spatiului politico-administrativ Societatea
moderna cunoaste doua tipuri de dominatie in acelasi timp:
-raporturi de dominare politica,caracterizate de aparitia unei puteri de constrangere
si concentrarea sa in mainile guvernantilor;
-raporturi de dominare economica,aparute in procesul de creare si repartitie a
produsului national;
Din punct de vedere etimologic,cuvantul “administratie”provine de la latinescul “ad-
ministrare”care inseamna “pentru a servi”.
Folosirea notiunii de administratie cunoaste trei acceptiuni principale:
-administratia inteleasa ca tip de activitate umana,semnificand actiunea de a
administra de a desfasura munca de un anumit continut;
-admanistratia ca mod de organizare a unor activitati,concretizat printr-o structura
organizatorica, indispensabila,pentru infaptuirea muncii de administratie
-administratia ca institutie sau complex de institutii profilate pe domenii de
activitate,cu o structura functionala,care trebuie sa corespunda cerintelor de a
indeplini sarcini specifice.Totodata,in aceasta acceptiune,administratia,vizeaza
satisfacerea anumitor interese ale colectivitatilorumane,cu respectarea drepturilorsi
libertatilor legitime ale membrilor acestora.
Cu deosebire,in cazul administratiei publice,este avuta in vadere satisfacerea unor
interese ale colectivitatilor umane,organizate in forme administrative de tip
statal,denumite adesea,”interese generale”.
Dictionarul limbii romane retine pentru verbul ‘a administra’explicatia:a conduce,a
carmui.In”Dictionary of American Governmant and Politics”editat sub coordonarea
profesorului Jay M. Shafritz,cuvantul “administration”are urmatoarele sensuri:
-conducerea si indrumarea afacerilor guvernelor si institutiilor;
-termen colectiv pentru oficiali din aparatul guvernamental;
-executarea si implementarea politicii publice;
-timpul in care se afla in functie un sef executive,precum presedinte,guvernator sau
primar;
-supravegherea averii unei personae decedate pentru a se plati taxele,in vederea
repartizarii bunurilor si averii catre mostenitori.
In limbajul current,termenul “administratie” cunoaste mai multe sensuri.Astfel prin
adminiistratie se poate intelege:
-continutul principal al activitatii puterii executive a statului;
-sistemul de autoritati publice care infaptuiesc puterea executive;
-conducerea unui agent economic sau institutii social-culturale;
-un compartiment(directie,sectie, sector, serviciu,birou)din unitati direct productive
sau institutii social-culturale,care nu desfasoara nemijlocit o activitate direct
productive.

Admistratia-tip de activitate umana


In mod obisnuit,in aceasta acceptiune,a administra inseamna a ifaptui o activitate
specifica,care presupune a asigura conditiile prielnice desfasurarii diverselor
procese social-economice.In acest sens, guvernarea inseamna administrarea
realizata de catre Guvern,alcatuind o activitate publica de administratie,care se
concretizeaza prin lucrari,decizii,actiuni in serviciul(interesul)tarii,al statului
respectiv.
In statele democrate functioneaza principiul separatiei
puterilor(legislativa,executiva,judecatoreasca),avand la baza continutul specific al
activitatilor desfasurate sau functiunilor indeplinite.In acest context functiunea
executiva(administratia)realizata prin institutiile administrative,este subordonata
legislativului si colaboreaza cu acesta.Astfel,activitatea specifica administratiei
publice consta,in principiu,in asigurarea conditiilor si unerea in aplicare a
deciziilor(actelor normative)adoptate de puterea legiuitoare.
Din punct de vedere juridic,administratia se defineste ca ansamblul resurselor
umane si materiale,care sub autoritatea Guvernului,are misiunea de a asigura
executarea legilor si de a le aplica,la cazurile concrete si la cerintele vietii
sociale.aceasta din urma definitie confirma pozitia subordonata a administratiei fata
de lege,ea,detinand,totodata,prerogative de putere publica care ii permit sa se
impuna vointei individului(particularilor).
Administratia,insa,nu se confunda cu statul insusi.Misiunile administratiei nu sunt
niciodata primare,ci secundare,ele constau in a indeplini sarcinile pe care organele
fundamentale ale statului i le incredinteaza.
In general,administratia se dovedeste a fi una dintre cele mai utile activitati
umane.Cele mai alese insusiri intelectuale ale omului,spijinite pe masini
moderne,nu dau rezultatul asteptat daca nu sunt administrate rational si
efficient,intr-un cadru bine organizat.
Activitatea de administrare se regaseste pretutindeni,in toata complexitatea vietii
sociale.Se poate afirma ca in societatea moderna,nu exista persoana care nu a luat
conctat cu administratia,in general,si cu cea publica,in special,sin u a resimtit,
direct sau indirect,binefacerile sau exagerarilei.De aceeea,oamenii doresc ca
administratia publica sa functioneze pe baze rationale, stiintifice,astfel incat sa
serveasca efficient interesele generale,iar in relatiile cu publicul,sa solutioneze in
cel mai scurt timp,cererile acestuia.
Pe un plan mai larg,imbunatatirea continua a activitatii din sfera administratiei,ca si
reducerea aparatului administrativ pana la limita strictului necesar,constitue
premise ale progresului social,in toata complexitatea sa.
Administratia-mod de organizare
Abordata sub aspect structural,administratia reprezinta un ansamblu complex de
entitati si functionary,cu anumite atributiuni publice,care cauta adesea sa-si
sporeasca autonomia de care dispun,penru a prevala unctul lor de vedere.
Organizarea administratiei publice,ca fenomen social,a aparut odata cu statulInsa
teoriile stiintifice despre aceasta organizare se contureaza mult mai tarziu,odata cu
aparitia stiintei administratiei si dreptului administrativ.
In principiu nu putem vorbi despre o organizare de stat in general,ci despre
organizarea unui stat anume sau a unui tip de stat.Astfel devine logica si necesara
referirea la organizarea administrativa a acestuia.
In societatea feudala,a existat o confuzie intre functiile administrative si puterea
sociala.roprietatea funciara este sursa,atat a puterii economice si administrative,cat
si a bogatiei si autoritatii,a drepturilor private si politice.Figura centrala este
monarhul,seniorul care administreaza propriile domenii,detinand in acelasi timp
drepturi regale.Administratia nu este decat o putere “domestica”,aflata in serviciul
regelui.Structura administratiei nu se diferentiaza de celelalte structuri sociale.
Criza feudalismului si crestrea puterii monarhice au determinat procesul de
autonomizare al administratiei,legat de edificarea statului modern.In acest
context,este semnalat faptul ca,organizarea moderna a administratiei de stat are ca
suport modelul organizarii birocratice ,sistematizat de Max Weber.In opinia
sa,birocratizarea constituie un process ireversibil,deoarece cerintele economiei si
tehnicii impugn existenta unui corp de functionaride profesie,specializati.Prin
comparative este de remarcat ca in doctrina marxista s-a apreciat eronat ca
organizarea birocratica este necesara numai in sistemul capitalist.Realitatea a
confirmat exactitatea teoriei lui Weber,cu atat mai mult,cu cat organizarea
birocratica s-a mentinut si in societatea de tip socialist.
In practica ,organizarea administratiei publice si a finctionarilor publici pe entitati si
birouri este universal aplicabila si capabila sa atinga randamente maxime.
In raport cu orientarile privind structurarea administratiei publice se disting trei
directii metodologice:
-orientarea srict tehnico-juridica,prin care structurarea administratiei de stat
echivaleaza cu organizarea puterii politice;
-orientarea filozofico-juridica,care are la baza teoria asupra organizarii sistematica a
statului,prin care se evide3ntiaza superioritatea raporturilor,a interrelatiilor dintre
autoritatile publice;
-orientarea axata pe stiinta administratiei care abordeaza problemele organizarii
administratiei de stat,in accord cu crintele acestei stiinte ,alaturi de cele ale altor
entitati,inclusive a celor economice din sector privat
Structura puterii in interiorul administratiei si logica functionarii sale,depend de
intesitatea relatiilor positive sau negative pe care le realizeaza cu mediu
inconjurator.Trecerea de la conceptul limitat de “organizare”,considerat ca madiu
interior,inchis si omogen,la acela deschis de “sistem”,scoate in eidenta imortanta
mediului inconjurator extern in derularea activitatilor de administratie publica.
Relatiile dintre administratie si mediu inconjurator social au o mare
importanta,deoarece conditioneaza modul in care ea isi indeplineste fufnctia in
societate.
Administrarea publica poate alege intre posibilitetea deschiderii sau cea a inchiderii
fata de mediu inconjurator,dar aceasta alegere determina,in practica,dinamica
structurii administratiei si gradul ei de eficienta,ca activitate.
Adminidtratia-institutie publica
In acceptiunea de institutie publica,administratia este considerate o structura de
functionare,o forma organizatorica, sau chiar o organizatie sociala,deci o entitate
sau un complex de entitati publice,care constitue aparatul admi nistrativ public.
Administratia privita ca institutie are trasaturi proprii care ii determina functiunea si
ii modeleaza structura.
Cercetarea administratiei ca aparat institutional public,presuune studierea
intereselor care o integreaza in societate si incercarea de a intelege logica sociala
care ii fundamenteaza functiunile.In acest sens,administratia publica are misiunea
sociala de exercitare a puterii statului.Astfel problema functionarilor cu sensul de
misiuni este indisolubil legata de aceea a functiilor statului, cu sensul de activitati
ce se realizeaza prin institutiile de stat.
Ca institutie,administratia publica se defineste nu numai prin functiunea pe care o
indeplineste in societate,dar si prin organizarea sa juridical si matrriala.Sub cel din
urma aspect,administratia esteaparatul de stat care se prezinta sub forma unei
ierarhii de functionary ublici,executanti ai unor activitati si supusi unei discipline
identice.
Organizarea institutionala,ca expresie a administratiei publice,prezinta,din punct de
vedere social,o serie de caracteristici:
-administratia publica in ipostaza de institutie,nu functioneaza intr-un spatiu
inchis,ea se afla in stransa legaura cu celelalte institutii sociale si ese influentata de
evolutia si transformarile caracteristice vietii sociale;
-administratia reproduce,in organizarea sa ,caracteristicele esentiale ale sistemului
social in cae se integreaza:
-administratia ca institutie are o unitate specifica,care ii confera o relative
autonomie structurala,desi institutiile publice,nu sunt intr-o perfecta
armonie.Interdependenta lor este releiva si evolutia lor rareori este
sincrona,existand decalaje si distorsiuni care alcatuiesc elemente fundamentale ale
dinamiciii sociale.
-supusa influentei mediului inconjurator,administratia cunoaste un ritm de
dezvoltare propriu;particularitatile si configuratie sa organica influenteaa
exercitarea functiunilor sale,precum si locul pe care il are in societate.
In dinamica institutionala a administratiei publice se manifesta si este nacesar sa se
studieze problemele generate de fenomenul birocratic indus de functionarea
institutiilor administrative,in scopul gasirii solutiilor de ameliorare a eficientei si de
rationalizare a activitatii respective.
In present birocratia are tri sensuri principale:
-puterea sau activitatea birocratica
-categoria sociala a birocratilor
-modul de organizare birocratic.
Metode si princpii folosite in administratia publica
Concepte si metode de cercetare aplicate in administratia publica
Metoda sau metodologia inseamna un mod organizat,sistematizat de gandire si
activitate si implica o directie susceptibila de a fi definite si urmata cu regularitate
in ooperatiunile mintale.
Metodologia este unitara,si urmareste un obiectiv dublu:cunoasterea si actiunea.
Meetodologia cunoasterii in administratie consta dintr-un ansamblu de mijloace si
proceduri utile,penrtu a studia si intelege fapul si fenomenul administrativ.A aplica
metodologia cunoasterii la obiectul de cercetare alcatuit de administratie,inseamna
a constitui un system coerent de investigare,care asigura posibilitatea de a percepe
si intalege realitatea administrative din oricare domeniu.
Tehnicile de investigare in administratiea publica ca stiinta sociala,sunt similare
celor intalnite la stiintele umaniste.Dintre asemenea tehnici si metoda,cele mai
importante sunt:
-cercetarea documentara-se bazeaza pe studierea unor documente
administrative,precum statistici acte normative,organiograme,ce permit o vedere
clara si o intelegere rapida a unui serviciu administrative;
-cercetarea directa-care poate fi extinsa cand vizeza un organ
administrative,studiat prin sistemul esantionului reprezentativ Deasemebea,se
poate utiliza cercetarea directaintensiva care presupune convorbiri cu functionarii
publici;
-utilizarea chestionarelor si anchetelor-consta in formularea unei serii de intrebari
concrete si colectarea raspunsurilor de la personae representative din colectivitatea
interogata:metoda cazurilor metoda statistica.
Intocmirea unui lan de aactivitate este indispensabila in orice institutie
administrativea.Continutul planului trebuie safie in concorcanta cu obiectiele d
indeplinit si resursele disponibile.
In vederea realizarii obiectivelor prevazute in lanul de activitate al institutiei
administrative,se utilizeaza anumite metode de organizare,care contribuie,totodata
la sporirea eficientei activitatii in accest sector.
Asemenea metode sunt:
-metoda utilizarii de formulare adecvate activitatii institutiilor din
administratie.Astfel se asigura organului administrative numai datele strict
necesare pentru rezolvarea problemei respevtive si se realizeaza solutionarea
simpla si rapida a cererilor.Folosirea formularelor tipizate este rationala si se
impune,deoarece evita repetarea aceluiasi text sin u incarca activitatea
administrateie cu examinarea unor date inutile.Utilizanduse asemenea
imprimante,se completeza numai datele minime, pentru a reflecta in documentul
administrative ce urmeaza a fi emis,particularitatile indivviduale ale cazului(numele
si domiciliul solicitantului).
-metoda colectarii datelor necesare activitatii institutiilor din administratie pentru
solutionarea cazurilor.Activiatea de rezolvare a unei cercetari coincide cu circuitul
lucrarii respective intre compartimentele administrative de specialitate,care se cere
a fi conceput pe baze rationale.rin circuitul rational al unei lucrari se intelege
utilizarea unei metode adecvate prin care sa se asigure obtinerea solutionarii
concrete,cu un consum minim de effort si de timp,atat pt administratie cat si pentru
solicitant.
Realizarea unui circuit rational al lucrari se fundamenteaza pe studierea unor
probleme de organizare si tehnica administrative.In acest scop este necesar sa se
defineasca etapele solutionarii lucrarilor,care sunt:intrarea lucrarii si solutionarea
acesteia.
Lungimea acestui interval de timp este influentatade:numarul locurilor de oprire ale
lucrarii,prin trecerea acesteia de la un functionar la altul;timpul de asteptare;durata
etapei operative de luare a deciziei.
-metoda repartizarii functionarilor si lucrarilor in institutia administrativa.Activitatea
acestei institutii este condusa de seful acesteia,care raspunde de organizarea ei
rationala si efecienta.Este eronata practica prin care seful urmeaza sa resolve cat
mai multe lucrari,el solutioneaza numai pe acelea care nu ot fi repertizate spre
solutionare altor functionari.
-metoda consfatuirilor.Aceasta metoda reprezinta modalitati de coordonare a
activitatii,si de popularizare sau clarificare a anumitor probleme administrative.
Principii aplicate stiinta administratiei
In stiinta administratiei si in activitatea din administratia publica sunt utilizate
principii cu character general si principii specifice anumitor activitati din acest
domeniu,precum:organizarea,conducerea si aplicarea metodelor.
Principii generale
1Administrati publica se afla in serviciul omului-constitue cheia de bolta a activitatii
si structurii administrative.Este fundamental pentru ca activitatea administratiei se
sprijina pe moralitate,etica si respect fata de om.Aceste precizari sunt legiferate si
in Constitutia tarii noastre din 2003.
2Administratia publica se subordoneaza interesului general-reprezinta o consecinta
firasca si se interconditioneaza cu primul princiiu.Daca administratia are ca obiectiv
servirea omului,fara indoiala ca trebuie sa serveasca pe toti membrii colectivitatii
respective.In acest mod este acoperit interesul public.
3Adaptarea administratiei trebuie sa se adapteze la mediu in car-si desfasoara
activitatea.Astfel se creeaza posibilitatea ca aparatul ei administrative sa fie
pregatit ,in orice moment,pentru a face fata circumstantelor aflate in continua
transformare.Acest principiu este perceput si ca o obligatie a administratiei publice
de a acoperi cu resursele disponibike necesitatile mereu crescande ale vietii sociale.
4Cunoasterea cerintelor sociale actuale si prevederea celor viitoare-Administratia
trebuie sa fie organizata temeinic pentru a raspunde exigentelorcetatenilor
5Respectareanormelor de drept in infaptuirea adminisratiei publice-Prin aplicarea
acestui principiu se creeaza in administratie premise pentru o activitate rationala si
eficienta in interesul cetateanului si al societatii.Nerespectarea acestui principiu
face ca activitatea din administratie sa fie irationala si neeficienta,sau mai
grav,devine posibil ca actele emise san u aiba character legal,urmand a fi anulatede
insasi institutia publica emitenta
6Asigurarea profesionalizarii functiunii publice-personalul administratiei publice
necesita o pregatire corespunzatoare.Nivelulcalitativ professional al functionarilor
determina calitatea actului administrative.
7Cresterea eficientei administratiei prin imbunatatirea permanenta a activitatii si
structurii administrtive

Principii specifice stiintei administratiei


1Organizareaunitara-unitatea acestui principiu decurge din faptul ca evita
tendintele divergente care pot aparea in domeniul organizarii,datorita numarului
mare de institutiii publice.Acest principiu are alicabilitate pe plan national,deoarece
administratie locala de specialitate este subordonata administratiei centrale iar
aceasta este subordonata Guvernului.
2Autonomia de organizare-conceptul de autonomie se explica prin insusirea
structurii lor sociale de a fi autoreglabile.Administratia publica reprezinta un
subsistem al societatii,iar institutiile publice sunt ansambluri concrete,capabile sa
solutioneze probleme legate de activitatea si structural or.
3Conducerea unitara-se afla in concordanta cu principiul organizarii unitare si
reprezinta o cerinta obligatorii in orice conditii si la toate nivelurile activitatii
sociale.In practica,pentru realizarea acestui principiu este necesar ca fiecare sef al
unei unitati publice sa stabileasca o directie unitara de actiune,de la care san u
admita abateri.In acest sens,se impune respectarea regulii ca orice functionar sa
depinda de un singur sef sis a nu primeasca ,in acelasi timp,dispozitii de la mai
multi sefii.
4Participarea functionarilor la conducereainstitutiilor-presupune consultarea
sistematica a acestora asupra stabilirii sarcinilor care le revine,intrucat de efortul lor
depind in ultima instanta, realizarile in plan administrativ.
5Comunicarea directa dintre sefi si functionari
6Recunoasterea meritelor ce revin functionarilor-este una dintre modalitatile cele
mai eficiente de a stimula functionarii si a le imbunatati activitatea.
7Simplificarea activitatii si structurii administratiei
Principii restrictive:
-egalitatea
-legalitatea
-obiectivitatea
-principiul continuitatii

Principii proactive:
-transparenta
-participarea
-responsabilitatea
-economia,eficienta,eficacitatea

Fiecare institutie publica isi are metodele si principiile sale dupa care se
ghideaza.Facand o comparatie intre metodele si principiile prezentate in curs si cele
practicate de catre institutiile publice, in care incercam sa ne rezolvam unele
probleme ,gasim diferente majore.
Metoda utilizarii de formulare o intalnim in majoritatea institutiilor
publice.Solicitantul este cel care pregateste dosarul,prezentand documentele
necesare,astfel incat institutia publica sa poata solutiona cazul pe baza actelor
anexate,fara nici un fel de investigatii suplimentare.Insa in practica lucrurile stau cu
totul altfel.De exemplu,pentru o autorizatie de constructie a unui imobil sunt
necesare mai multe avize pe care solicitantul trebuie sa le obtina.
Primaria orasului Iasi pentru obtinerea unei autorizatii de constriure a unui imobil
solicita urmatoarele acte:
-cerere tip penru emiterea autorizatiei de construire,completata cu elemente de
indentificare si date tehnice din P.A.C.
-act doveditor al titularului asupra imobilului care sa ii confere solicitantului dreptul
de executie a lucrarilor de constructie(in copie legalizata)
-declaratie pe propria raspundere(prin notariat)privind existenta unor litigii asupra
imobilului
-certificat de urbanism(in copie)
-P.A.C.(proiect de autorizatie de constructie),inclusiv referatele de verificare, si dupa
caz,referatul de ezpertiza tehnica semnate si stampilate in original(2exemplare)
-fisele tehnice pt obtinerea avizelor cerute prin certificatul de urbanism(inclusive
planurile de situatie anexe la acestea)necesare emiterii acordului unic,precum
si,dupa caz,documentatiile tehnice necesare emiterii avizelor si acordurilor care
sunt in competenta de obtinere a emitentului(2exemplare)
-avizele si acordurile obtinute de solicitant,stabilite prin certificatul de urbanism(2
exemplare)
-document de plata a taxei de emitere a autorizatiei de contruire si accord unic(in
copie)
-P.O.E(proiect de organizare a executiei lucrarilor)parti scrise si desenate,in cazul in
care,odata cu autorizatia de construire/desfiintare se solicita si autorizatia
organizarii executarii lucrarilor,precum si avizele specifice(aviz de Comisia
municiala de circulatie aviz/autorizatie de ocupare temporara a domeniului
public,aviz/contract cu societatea de salubrizare sc Salubris sa)2exemplare
-documentatia va fi indosariata si numerotata
Acte necesare pentru obtinerea certificatului de urbanism:
-cerere tip
-plan de incadrare in zona,scara1:1000/1:2000,pentru panouri
publicitare,reparatii,mansardari,schimbari de destinatii,concesionari
-plan de situatie,elaborate pe suport topografic-vizat de Oficiul Judetean de
Cadastru,Geodezie si Cartografie Iasi-scarile 1:5000 pana la 1:500(2
exempare),pentru lucrari de construire altele decat cele de la punctual doi
-plan de situatie,elaborate de proiectant instalator-autorizat,cu configuratia in plan
a viitoareiretelei tehnico-edilitare sau record la acesta scara1:1000/1:500 numai
entru retelele si bransamentele tehnico-edilitare(apa,canalizare gaze naturale
telefonie energie electrica,termica)
-extras carte funciara(pana la introducerea cadastrului general in unitatea
administrative-teritoriala)pentru immobile roprietate private,numai in cazul
solicitarii certificatului de urbanism pentru instrainari
-act de proprietate(copie)
-document de plata a taxei de eliberare a certificatului de urbanism(in copie)
-documentatia va fi indosariata
A doua metoda de cercetare folosita de institutiile publice,cea a colectarii datelor
necesare pentru solutionarea cazurilor, este asemanatoare cu prima deoarece
solicitantul trebuie sa mearga la fiecare institutie in parte pentru a obtine avizele
necesare . Iar aici intervine birocratia si cea de a treia metoda:metoda repartizarii
functionarilor si lucrarilor.Unii functionari lucreaza direct cu publicul,la ghisee,altii
sunt implicati in pregatirea deciziilor administrative. In practica se constata ca un
numar prea mare de functionari sunt repartizati in compartimentele care
lucreaza,fie direct cu seful institutiei,fie la pregatirea deciziilor.Astfel,este afectata
calitatea activitatii desfasurate cu publicul,prin aparitia unei aglomerari de
solicitanti care isi pierd timpul asteptand sa ajunga la ghiseu.
Principiile generale folosite in administratie nu se regasesc intotdeauna si in
practica.Luand ca exemplu principiile care spun ca: administratia publica se afla in
serviciul omului,se subordoneaza interesului general(public)si respectarea normelor
de drept in infaptuirea administratiei publice,toate sunt incalcate atunci cand un
functionar public (exemplu poate fi un primar)care elibereaza doua titluri de
proprietate pentru un teren la doi cetateni diferiti.
Primele doua principii sunt anulate de la bun inceput,deoarece administratia publica
nu mai se mai afla in serviciul omului si nici nu se mai subordoneaza interesului
general.Aceasta,in situatia de fata,se afla in subordonarea si in interesul celui care a
intocmit actele de proprietate-domnului primar sau al altui functionar public din
cadrul acelei primarii care a avut un anume interes.
Nerespectarea principiului care cere respectarea normelor de drept in infaptuirea
administratiei publice,face ca activitatea din administratie sa fie irationala si
ineficienta,sau mai grav,devine posibil ca actele emise sa nu aiba character
legal,urmand a fi anulate de insasi institutia publica emitenta.
Cat despre cel de-al saselea principiu,asigurarea profesionalizarii functiunii
publice,care cere ca functionarii publici sa aiba o pregatire corespunzatoare, nu in
toate institutiile publice se pune in practica.Inca se mai poate vorbi despre
nepotism si “relatii”.Sunt inca”functionari publici”care nu au examenul de
bacalaureat dat,nu mai spunem de studii superioare.
Mai trebuie sa treaca inca macar doua generatii pentru a putea discuta despre o
administratie publica intradevar in serviciul omului si pentru interesul
acestuia,pentru ca inca nu toata populatia realizeaza ca acestia sunt platiti din banii
lor .Si se pare ca in unele institutii publice,mai des in primarii,sunt foarte multi
functionari publici care ocupa unele functii degeaba.