SERIA ,,FAMILIA REGALA DIN CORDINA® Cu ani in urma, Eve Hamilton a facut o pasiune pentru princul Alexander — un canar puternice, retinut gi care nu parea sa 0 priveasca pe Eve cu ochi buni. Acum, Sele ani mai tarziu, Eve revine fn tara lui Alexander, Cordi- Eee a ala ele tecr Rel rte Ben saUe wet Ca Rrcatt HT scat eenmsdl |r Rene (oe recee Mey taut] spectacole de tea- tru, si descopera ca pasiunea din tinerete nu a fost deloc trecitoare, simpla reintalnire cu barbatul visurilor sale reusind sa reaprinda iubirea inabusita din inima ei. Pentru Alexander, Eve nu mai este acum o simpli co- pila fermecatoare, ci o femeie captivanti si de o fru- musete rapitoare. Astfel, se trezeste pe negandite dorindu-si si-i demonstreze femeii la care nu a incetat sa viseze in taind — fara sa vorbeasca nimanui Clon Santer ce UAB ee eta rerecl RCT ME TT Toned CatT| decat cel mai apropiat prieten al lui Eve — ci nu poate CcHe mi Menem est atone ce AAT Scone: ie} oie muarlectie! sronTaC stapana pe OMe elec my mn eg entre me Move R Cmca ER Rec Meo sea ti meni propriile forte pentru a-si arom Cnn ATCT uence materiel dovedi ca, uncori, realitacea poate si depiseasca orice fantezie dincr-un basm? Nora Roberts a scris peste 225 de romane si majo- ritatea au intrat in topurile de vanzari ale New York Times. Cartile ei au fost PU eee eS ees AT peste 500 de milioane de exemplare, i www litera.n wiiCommand Performance Nora Roberts Copyright © 1987 Nora Roberts Toate drepturile rezervate, inclusiv acela de reproducere in intregime sau partial in orice forma. Edirie publicata prin intelegere cu Harlequin Books S.A. Aceasta este o opera de fictiune. Numele, personajele, locurile gi tntimplarile sunt fie produsul imaginatiei autoarei, fie sunt folosite fictiv, iar orice asemSnare cu persoane reale, in viata sau decedate, companii, evenimente sau locuri este in intregime intamplatoare. WY Lire?’ Lira si Carfi romantice sunt marci inregistrate ale Grupului Editorial Litera O.P. 53; C.P. 212, sector 4, Bucuresti, Rom4nia tel.: 031 425 16 19; 0752 101 777 e-mail: comenzi@litera.ro Ne putefi vizita pe www litera.ro/lirabooks.ro Sdnutul unui pring Nora Roberts Copyright © 2018 Grup Media Litera pentru versiunea tn limba romana Toate drepturile rezervate Editor: Vidragcu gi fiii Redactor: Mira Velcea Corector: Catalina Calinescu Copert&: Flori Zahiu Tehnoredactare si prepress: loana Cristea Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei ROBERTS, NORA. Sarutul unui pring / Nora Roberts; trad: Graal Soft - Bucuresti: Litera, 2018 ISBN 978-606-33-2765-0 L Soft, Graal (trad.) B21.111(73}31-135. 1NORA ROBERTS Sarutul unui print Traducere din limba engleza Madalina Motatu Litera? 2018Lui Walter Mittermayer, un pring adevdrat, si doamnei sale, Helencapitolul 1 Mai fusese la palat. Prima oara, cu aproape sapte ani in urma, crezuse cd era doar un basm. Era mai in varstd acum, chiar daca nu era prea sigura ca $i mai inteleapta. Cordina era o tard. Palatul era o cladire, una frumoasa. Povestile erau pentru cei foarte tineri, pentru cei foarte naivi ori pentru cei foarte norocogi. n ciuda faptului c4 stia ci palatul care gizduia fa- milia regalé a Cordinei era cladit din piatra gi mortar, nu din dorinte si vise, nu putea s nu il admire. Lucea alb, aproape neprihanit, in varful unei ridicaturi coltu- toase de pamant care dadea si spre mate, si spre oras. Aproape neprihanit, da, dar nu impersonal - si nu tocmai pagnic. Turnuri sagetau vazduhul, strapungand albastrul cu albul lor. Turnurile si contraforturile stateau chezisie vechiului sau rol de aparare. Santul fusese umplut, dar iti puteai imagina c4 in locul lui se aflau sisteme de secu- titate si de supraveghere de ultima generatie. Ferestrele, unele dintre ele transparente, altele fumurii, straluceau. Ca in orice palat, aici avuseser4 loc tragedii si existaser4 izbanzi, intrigi si opulenta. O uimea inca faptul c4 avu- sese si ea un rol mic in toate astea. La prima ei vizit8, pasise pe una dintre terase alaturi de un pring si, ca un facut al sortii, avusese un mic rol in ai salva viata. Soarta, hotari Eve in timp ce limu- zina trecea prin portile inalte de fier si pe langa garzile in uniforme rosii, isi baga intotdeauna coada in vietile obisnuite. Circumstantele o conduseseré in minusculul prin- cipat al Cordinei cu atétia ani in urma, insotindusi sora, Chris, care era prietend veche si colegi de scoa- la cu printesa Gabriella. Dac4 circumstantele ar fi fost8 Nora Roberts diferite, printul Bennett sar fi putut afla cu o alti feme- ie pe terasi in noaptea aceea. Poate nu Lar fi intalnit ni- ciodatd si nu ar fi devenit niciodat& parte din capitolele de final ale intrigilor politice care o bantuiseri pe sora lui si pe restul familiei regale. Nu ar fi ajuns niciodata sa ii fie drag minunatul palat din taramul de poveste. Nu s-ar fi trezit niciodat& atrasi catre el de fiecare dat, iar si iar. Desi de data aceasta nu fusese chiar atrasi. Fusese chemata. Chemata pen- tru un spectacol. Stramba din nas la gandul acesta. Nu era pacat ci acea chemarte fusese ficuti de unul dintre membrii familiei regale care o enerva? Printul Alexander, cel mai in varst& fiu al monarhu- lui aflat la putere si mogtenitor al tronului. Din masina, privi copacii care se indoiau in bataia vantului sub pova- ra florilor roz. Excelenta Sa Alexander Robert Armand de Cordina. Nu putea spune de unde ii aflase numele intreg ori de ce sil amintea. Pentru Eve, acesta era pur gi simplu la fel de sever gi de lipsit de umor ca barbatul cdruia ii apartinea. P&cat ci nu ii semana mai mult fratelui sau. Chiar si doar gandul la Bennett o facu si zambeasc si si astepte cu nerabdare vizita. Bennett era incantator si prietenos. EI nu purta coroana aceea invizibila, dar cumva tangi- bila, in fiecare moment al zilei. Alexander era aseme- nea tatalui siu - datorie, patrie, familie. Asta nu lisa prea mult timp pentru distractie. Ei bine, nici ea nu se afla aici pentru a se distra. Venise pentru a discuta cu Alexander gsi pentru a se ocupa de afaceri. Vremurile se schimbaseri, iar ea nu mai era o fatd tandra, impre- sionabila, care s fie uimita de familia regala ori ranita de dezaprobari nerostite. Nu, Alexander era prea bine- crescut pentru a da voce dezaprobirii sale, dar nimeni dintre cei pe care Eve fi cunoscuse vreodat& nu era in stare si o exprime cu mai multa claritate. Dac ea nu siar fi dorit si petreaci din nou cateva zile in Cordi- na, ar fi insistat ca el s{ vind in Huston. Eve preferaSdrutul unui print 9 si discute despre afaceri pe propriul teritoriu si dupa propriile conditii. lesi din limuzind cu un zimbet. Din moment ce re- nunfase la prima conditie, avea s4 se asigure cA urma s& ii fie indeplinit4 cea dea doua. Cu siguranfi avea si fie o placere si se dueleze cu Alexander gi s4 cAstige. Usile palatului se deschisera in clipa in care incepu s4 urce sc4rile late de piatri. Eve se opri. Ochii sai de un albastru-inchis capatar’ o lumina rautacioasa in timp ce ficu o pleciciune adanca. , - Excelenta. - Eve. Cu un ris iute, plicut, Bennett sari treptele pana la ea. Fusese iar la cai, gandi ea in timp ce bratul lui o incon- jur’. Mirosul lor se prinsese de el, p&mantos si autentic. Cand il intalnise cu sapte ani in urmé, era un tanar frumos, care se pricepea la femei si stia si se distreze. Ri- dicandu-se ca si il priveasc4, observa cA era cu siguranti mai in varst, dar nimic altceva nu se schimbase. -Ma bucur foarte mult s4 te vid. O sdruta apasat, dar pasiunea era izvorati din prietenie si nimic mai mult. Prea mult timp intre vizite, Eve. Au trecut doi ani de cand ai fost ultima oar in Cordina. - Sunt o femeie care munceste, Bennett. Intinse mai- nile ca s4 le string’ pe ale lui. Tu ce faci? Daca ar fi si ma iau dupa cum arti, o duci minunat. $i, dac4 ar fi s4 ma iau dupa figuicile de scandal, esti foarte ocupat.- Toate sunt adevarate. Zambi larg, si chipul sau brazdat, aproape poetic, deveni irezistibil. Vino induncru, iti voi prepara ceva de biut. Nu mi-a spus nimeni cat timp vei sta. - Asta pentru cd nici eu nu stiu. Depinde. Brat la brag, intrard in palat. Acesta era ricoros, alb si spatios. ScArile se aflau la marginea holului princi- pal, incolicindu-se spre si dincolo de tavanul inalt. Se simfise intotdeauna calma acolo, in siguranta atmosfe- rei antice, durabile. Tapiserii se intindeau dea lungul peretilor, s&bii isi incrucisau lamele lucioase. Pe o mas&10 Nora Roberts in stil Ludovic al XIV-lea se afla un vas de argint inve- chit din care se revirsa iasomie. -Cum a fost zborul? -Mmm. Lung. Din holul principal diduri intr-un salonas in care draperiile erau trase intro parte, permitand soarelui s& se reverse induntru. Razele batuseri timp indelungat tapiteria si o decoloraser4 putin. Aici erau trandafiri, risarind din portelan gi din cristal. Eve se prabusi pe o canapea gsi inspira mireasma. -S& zicem ci ma bucur si ma aflu pe pamant, sd fiu aici. Spune-mi cum este toati lumea, Ben. Sora ta? -Brie se simte minunat. Isi facuse planuri s4 mearga si te intampine la aeroport, dar celui mai mic dintre copiii ei ii curge nasul. El alese o sticla de vermut sec din care turn4 peste gheata. Unul dintte atuurile lui era faptul ci nu uita niciodat’ preferintele unei femei. - Este inc& greu, chiar si dupa atatia ani, si mi-o imaginez pe sora mea ca mam& - mai ales mamA a patru copii. -Am o scrisoare de la Chris si porunca s4 o livrez personal. Si doreste un raport complet despre fina ei. -Sa vedem, despre cine e vorba? A, despre Camilla. Pot s& iti spun de la inceput c& este o neastamparati. {i innebuneste pe fratii ei. - Pentru asta sunt surorile. Zambind, accepté bautu- ta. Si Reeve? -E bine, desi nu incape indoiala ca sar simti mult mai confortabil daca ar sta tot anul in America, la ferma aia a lui. Au facut nigte lucruri incredibile cu ferma ace- ea mica de acolo, dar Brie este inci amfitrioana oficiala a Cordinei. Lui Reeve nu ‘ar plicea nimic mai mult decat ca Alex s se insoare si si transfere indatoririle acelea asupra sotiei lui. — Ori asupra ta. Sorbi, privindu-l.pe deasupra margi- nii paharului. Daca ai face pasul hotirator, unele dintre responsabilitatile lui Brie s-ar muta.Sarutul unui print li -O iubesc, dar nu atat de mult. Se tolini pe canapea, intinz4ndu-si picioarele lungi, incaltate in cizme. -Atunci, nu e nimic adevarat in ceea ce priveste zvo- nurile legate de Lady Alice Winthrop? Sau onorabila Jessica Mansfield era cea mai recent? -Minunate fete, zise el repede. Observ cA esti des- tul de diplomat4 inc4t si nu o mentionezi pe contesa Milano. -Este cu zece ani mai in varst& decat tine. Tonul ei deveni ca al unei matusi moralizatoare, dar zimbi. Si sunt intotdeauna diplomat. - Dar tu, Eve? Cand lucrurile deveneau atat de peri- culoase, Bennett era maestrul eschivarii. Cum reuseste cineva care arat4 ca tine s& tina la distant barbatii? - Karate. Centura neagrA4, sapte dani. -Da, uitasem despre asta. -Nu ar fi trebuit. Team pus la podea de doua ori. - Ah, nu. Nu a fost decat o data. [si intinse un brat pe sp&tarul canapelei, aritand exact asa cum era: arogant, confortabil si sigur pe el. Si te-am lasat. -A fost de doua ori. Sorbi din nou. zi ai fost furios. - Ai avut noroc, zise el cu fermitate. In plus, fiind un domn, nu puteam rani 0 femeie. - Aiurea. - Draga mea, cu 0 sutd de ani in urmé, ti-ai fi putut pierde capul, asa minunat cum este. - Excelent, zise ea si ii zimbi, in clipa in care are loc o competitie, nu mai esti un domn. Daca ai fi putut si ma arunci primul la podea, ai fi facut-o. Era destul de adevarat. -Ai vrea s& mai incerci o data? O provocare era un lucru pe care ea nu putea sa il ignore vreodata. Eve sorbi ultima picdtura de vermut i se ridic’. - La dispozitia ta.12 Nora Roberts Bennett se ridica si, cu un picior, dadu la o parte masa aflata lang’ canapea. Dupi ce, cu o mani, isi dadu pe spate parul ciufulit, miji ochii. -Deci, dupa cum imi amintesc, trebuia si vin din spate si si te apuc... de-aici. Un brat musculos se incola- ci in jurul abdomenului ei. Apoi eu... Nu mai apucd s4 continue, pentru c& ea ii secera piciorul gi il lisa lat pe spate. -Da. iyi freci palmele una de alta, privindu de sus. Exact asa cum imi amintesc. -Nu eram pregitit, zise el si se ridicd intrun cot. -Totul este permis, Excelenta. Razind, ingenunche alaturi de el. Esti ranit? -Doar mandria mea, mormai el si o trase usor de par. Cand Alexander intra, il vizu pe fratele sau lungit pe covorul turcesc, cu mana afundat& intim in pletele in- tunecate ale lui Eve. Chipurile le erau apropiate, zambi- toare, iar trupurile li se atingeau. Maxilarul i se inclesta, apoi chipul i se crispa. ~ Imi cer scuze pentru intrerupere. La auzul vocii lui, Bennett privi langutos peste um4r, iar Eve isi indrepta iute spinarea. El arata exact asa cum si-l amintea, cu parul negru, bogat ondulandu-ise pe git gi peste urechi. Nu zimbea, desi, din c4t vizuse ea, rare- ori o facea, astfel inc4t chipul ii era chipes intrun mod rigid. Regalitatea i se potrivea. Chiar dac& ii displacea, trebuia si accepte lucrul acesta. Ar fi putut foarte bine s4 fie unul dintre portretele pe care si le amintea din ga- leria palatului ~ pometi inalti, bine definiti, acoperiti de piele bronzata si neteda. Ochii ii erau intunecati, aproa- pe la fel de negri ca parul sau si la fel de dezaprobatori ca gura sa plina, sculptati, care era acum strans4 intr-o linie fermi. Ca de obicei, stitea drepti ca la armat& gi era imbra- cat impecabil. Ea se simti dezordonata si murdar4 din pricina cala- toriei si ridicola.Sérutul unui print 13 - Eve imi mai dadea o lectie de arte martiale. Bennett se ridic’, apoi, luand mana lui Eve, o ridic& si pe tanara alaturi de el. Am iesit al doilea. Iarasi. - Vad asta. Salutul sau fu formal si extrem de politi- cos. Domnisoari Hamilton. Ea facu o plecaciune, dar de data aceasta nu se zari nici urm4 de umor in ochii ei. - Excelent. - Imi cer scuze ci nu am putut sa va intampin la aero- port, Sper c& afi avut un zbor placut. - Incantator. - Poate doriti si va aranjati putin inainte s4 discutam despre motivul pentru care v-am chemat. Asta o ficu s& isi ridice barbia. Exact asta sperase el. Fara graba, se apleca gsi isi lua mica geanti pe care o lAsase pe canapea. - As prefera s& isprivim odata cu afacerea noastri. -Cum doriti. Vom urca in biroul meu. Bennett, nu ai un discurs de tinut la Societatea Ecvestra astazi? -Peste vreo dou ore. Se intoarse si o sArut’ pe Eve prieteneste pe nas, facdndu-i cu ochiul un semn pe care numai ea putu sa il vada gi sa il aprecieze. Ne vedem la cina. Sa porti ceva orbitor, da? - Evident. Dar zambetul ii disparu cind se intoarse din nou c&tre Alexander. Excelentx? nclinand capul, el ii facu semn s& ias& din incipere. Urcara scarile tn tacere. Era furios. Eve era constient4 de acest lucru, dar nu ingelegea motivul. Desi trecuse- ri doi ani de cand se aflaser’ fata in far, era la fel de nemultumit si de rigid ca intotdeauna. Ea se intrebi dac& se purta asa din cauz4 ci ea era americanc’. Nu, Reeve MacGee era tot american gi se casitorise cu sora lui Alexander. Pentru c4 lucra in teatru? Eve zambi usor la gandul acesta. Era stilul lui. Cordina se mandrea cu unul dintte cele mai bune teatre din lume la Centrul de Arte Frumoase, dar se prea putea ca Alexander s& dis- pretuiascd oamenii din teatru. Dandu-si capul pe spate, intr in biroul acestuia cu doar un pas inaintea lui.14 Nora Roberts - Cafea? -Nu, mulgumesc. - Luati loc, va rog. Se agez&, dar isi pastr& spinarea dreapti ca lumnarea. Biroul lui tl oglindea, cu stilul lui conservator elegant. Nu era nici urm de zorzoane inutile, de volanase. Sin- gurele mirosuri erau cel de cafea gi cel de piele. Mobila era veche si lucioas&, covorul gros si decolorat de vreme. Usi inalte de sticli duceau pe balcon, dar acum erau inchise, ca si cum nu dorea si auda sunetul mArii ori si simt4 mireasma gradinii. Semnele de bogatie nu o intimidara. Se trigea din- tro familie bogat4 si, de asemenea, isi cAstigase singura averea. Formalitatea era cea care o facea s4 stea rigida si s& astepte atacul. -Sora dumitale este bine? Alexander scoase o figari, apoi ridica dintr-o spranceana. Eve aproba dand din cap si astepti ca el sA scapere un bag de chibrit. -Este foarte bine. Are de gind s& petreac& ceva timp alaturi de Gabriella si de familia ei atunci cAnd se vor intoarce in America. Bennett mi-a spus c& unul dintre copii este bolnav. -Dorian. O raceala. Pentru intdia oard, trasaturile i se inmuiara. Dintre toti copiii surorii lui, cel mai mic era cel pe care il avea cel mai mult la inima. E greu de finut la pat. -Miar placea sa ii vid pe copii inainte si plec. Nu Lam mai vazut pe nici unul dintre ei de cand a fost bo- tezat Dorian. ~Acum doi ani. [si amintea, poate prea bine. Sunt si- gur c& putem aranja sa vizitati ferma. Cand ea surase, el se retrase, Nu mai era unchiul ingaduitor ori prietenul obisnuit, ci print. Tatil meu este plecat. Va transmite toate cele bune dac4 nu se intoarce inainte s4 plecati. -Am citit cd se afl& in Paris.Sdrutul unui print 15 -Da. {nchisese usa afacerilor de stat fara ca macar s4o fi deschis. Apreciez faptul c& afi venit aici, pentru c& imi era imposibil s4 calatoresc in momentul acesta. Secretarul meu v-a descris propunerea mea? -Da. ,Afaceri“, isi reaminti Eve. Amabilitatile, asa cum fusesera, luaser’ sfarsit. Ati dori s4 imi aduc trupa in Cordina pentru o lund de spectacole la Centrul de Arte Frumoase. Spectacolele ar fi in folosul societatii »Ajutorarea Copiilor cu Dizabilitagi*. - Intocmai. -lertati-ma, Excelent, dar aveam impresia c4 printe- sa Gabriella se ocupa de aceasta organizatie caritabila. - Aga este. Eu sunt presedintele Centrului de Arte Frumoase. Lucrim impreund la proiectul acesta. Mai multe informatii nu avea de gind sa ti ofere. Gabriella a vazut trupa dumneavoastr4 in spectacole din Ameri- ca si a fost impresionata. A simtit c’, din moment ce Cordina are o legatura atat de strans& cu Statele Unite, ideea de a folosi artisti americani in tara noastra ne-ar ajuta s atragem fonduri de care avem disperat4 nevoie pentru ACD. - Deci a fost ideea ei. -Una care, dupa discutii si deliberiri indelungate, am hot&rat cA este pe placul meu. -Asga deci. Incepu s4 bata in bratul scaunului cu o unghie rotunjit4. Din asta inteleg ca ati avut retineri. -Nu vam vazut niciodata trupa jucand. Se las4 usor pe spate si sufla un nor de fum. Am mai avut la centru artisti americani, desigur, dar niciodat’ pentru o perioa- da de timp atat de indelungata si nici ca preludiu pen- tru balul ACD. -Ati dori, poate, si dam o auditie. Interesant, buzele lui se relaxar4 usor, intrun zambet. - Mi-a trecut asta prin minte. -Nu prea cred. Se ridicd si observa cu placere faptul c&4 manierele il obligara si pe el s& se ridice. Trupa Ha- milton a cAstigat, in mai putin de cinci ani, aprecierea atat a criticilor, cat si pe a publicului. Avem o reputatie16 Nora Roberts excelent4, care nu necesit4 nici un fel de auditie in fara dumneavoastra ori in oricare alta. Daca ma decid s& imi aduc aici compania va fi pentru c4 respect asociatia ACD si pe Gabriella. O privi in timp ce ea vorbea. Se transformase, in sap- te ani, dintr-o fat& cu ochii mari intro femeie increza- toare. Totusi, cumva, in mod uimitor, era chiar si mai frumoasi. Pielea ii era desavarsité, pala, cu o idee de roz pe pometi. Avea chipul in forma de diamant si la fel de naucitor ca nestemata, cu o gura plina si ochi imensi poetic de albastri. {1 incadra o coama luxurianta de par negru, un pic ciufulit acum, cand i se revarsa pe umeri gi mai jos de ei. Temperamentul ei o facea si stea dreapt&, dar trupul ti era delicat - sau cel putin aga parea. El se intrebase, mult prea des, cum sar fi simtit lipit de al lui. Chiar si cand era manioasa, vocea ei trida acea tira- ganare lentd, texand, pe care el invatase s4 0 recunoasca. Glasul ei adie usor peste pielea lui pana cind muschii abdomenului i se contractari. Cu atentie, bazandu-se pe controlul pe care se straduise sA si-l cultive intreaga lui viata, Alexander igi strivi tigara. ~ Daca ati terminat, domnisoara Hamilton? - Eve, pentru numele lui Dumnezeu. Ne cunoastem de ani buni. Pierzandu-si rabdarea, psi intins cAtre usile balconu- lui si le deschise larg. Cu fata spre exterior, nu observa sprancenele ridicate ale lui Alexander la incdlcarea pro- tocolului din partea ei, nici zimbetul sters. - Eve, zise el, lisand apoi numele ei si pluteasc4 in aer pentru un moment. Cred cai ne-am inteles gresit unul pe celalalt. Nu iti critic oamenii. Lucrul acesta ar fi dificil pentru c4, dupa cum am mai spus, nu i-am vazut niciodat4 jucind. ~In ritmul acesta, nici nu ii vei vedea vreodata. ~Atunci, as fi nevoit si fac fata isteriilor lui Brie. As prefera s& evit asta. Ia loc. Cand ea doar se intoarseSdrutul unui print 17 s il priveasca, el isi infrana impulsul de a porunci si facu un semn c&tre scaun. Te rog. Ea se supuse, dar las& usile deschise. Marea putea fi doar auzita. Din gradini se raspdndea mirosul de tran- dafiri, vanilie si mirodenii. - MA agez, zise ea si isi incrucis& picioarele. EI nu era de acord cu purtarea ei nepoliticoas’, fami- liard. li admira independenta. Deocamdata, Alexander nu prea stia cum se puteau impleti cele doua. Era sigur de faptul cA ea riscolea in el, ca de obicei, ceva mai mult decat niste sentimente politicoase. Se asezi din nou, lent, cu fata spre ea. -Ca membru al familiei regale si ca pregedinte al Centrului de Arte Frumoase, trebuie si fiu foarte dis- cret $i circumspect atunci cAnd ii aleg pe cei care joacd. in cazul acesta, m& incred in judecata Gabriellei si te intreb daca nu putem ajunge la o intelegere. -Poate. Eve era, mai presus de toate, o femeie de afaceri. Sentimentele personale nu ii influentasera ni- ciodata deciziile si nu aveau si 0 facd nici acum. Va tre- bui si vid din nou teatrul, sa verific dotirile. Trebuie s4 ma asigur prin contract de faptul ca eu si compania mea vom avea libertate artisticd - si cazare adecvati pe parcursul sederii. Deoarece spectacolele vor fi in scop caritabil, sunt gata si negociez onorariul si cheltuie- lile. Insa, din punct de vedere artistic, nu incape loc de negocieri. -Voi aranja s4 poti face un tur al centrului. Avocatii centrului se pot ocupa de contract alaturi de avocatii tai. Din punct de vedere artistic... Isi impreund mainile pe birou. Pentru ca tu esti artistul, iti voi respecta opinia, dar nu mA voi l4sa orbeste in mAinile tale. Ideea este si avem patru spectacole, cate unul pe séptim4nda, jucate de compania ta. Materialul va trebui sa fie aprobat de catre centru. - De tine. Era o ridicare din umeri neglijent4, imperiala. -Cum doresti.18 Nora Roberts Ei nu ii placea asta si nu se deranja s4 ascunda acest lucru. - Care iti sunt competentele? - Poftim? -Ce stii despre teatru? Esti politician. Spuse asta cu un usor, foarte usor zambet de dispret. De ce mi-as adu- ce aici compania, la mii de kilometri departare de casa, pentru o fractiune din ceea ce cAstigim in mod obignu- it, ca tu s& alegi si punem noi in scena? Temperamentu!l lui nu fusese niciodat& usor de st&pa- nit. Prin ani de daruire si de determinare, invitase cum s4 sil canalizeze. Facu asta acum, fara s& isi desprinda privirea de ochii ei. - Pentru c4 s& jucati pe scena Centrului de Arte Fru- moase din Cordina, la cererea familiei regale, ar repre- zenta un avant in carier4 pe cate ai fi o nesabuita s& il ignori. Se aplec4 in fata. Nu cred c& esti o femeie nesi- buita, Eve. -Nu, nu sunt. Se ridic&i din nou, alene, apoi astept4 pana cand el se ridica de partea cealalt4 a biroului. Voi vedea mai intdi teatrul si voi analiza totul inainte de a-i intreba pe membrii trupei mele. -Tu esti cea care conduce compania, nu-i asa? Ea isi inclina capul, si o suvita din par ti cizu peste un ochi. O dadu la o parte cu varful degetelor. - Uiti c& America este o tara democrati, Excelent. Nu le dau ordine oamenilor mei. Daca locatia mi se pare adecvati, iar trupa mea isi da acordul, vom discuta despre contract. Acum, te rog s& ma scuzi, as dori sa despachetez si s{ ma schimb inainte de cind. - Voi chema pe cineva si te conduc la camerele tale. -Stiu unde se afla. Se opri in. dreptul usii, se intoarse si ficu o pleciciune arogant&. Excelenta. - Eve. Privi cum ea isi ridica barbia. Candva, se gandi el, cineva avea s& fi accepte provocarea. Bine ai venit in Cordina! Nu era o persoana nepoliticoasi. Eve se asiguri pe sine ins&si in timp ce alegea o rochie pentru cina.Sdrutul unui print 19 De fapt, era consideraté amabil4 de aproape toata lu- mea. Era adevirat, putea deveni sireatt cand venea vorba despre afaceri, dar considerase intotdeauna c4 avea asta in singe. Nu se purta nepoliticos. Doar cu Alexander. »O meritase“, isi spuse ea in timp ce isi trigea fermoa- tul rochiei stramte, fara bretele, de matase, de un albas- tru intens. Fusese atat de distant si de condescendent. Nu era obligata s4 tolereze asta, indiferent ci era vorba despre mostenitorul tronului sau nu. Nu se jucau dea pringul si cergetorul. Poate c4 ea nu se tragea din neam regal, dar nu i se putea reprosa nimic. Fusese la cele mai bune scoli. Poate c4 le urase, dar se dusese. Toat4 viata ei, ii distrase si fusese distrati de cei bogati, puternici si influenti. $i ajunsese cine- va. Dar nu cu ajutorul familiei, ci ca urmare a proprii- lor aptitudini. Adevarat, descoperise destul de devreme faptul ca ambitia ei de a deveni actriti nu avea si dea roade, dar dragostea ei pentru teatru nu se diminuase nici m4car un pic. La asta se adaugaser4 aptitudinile ei innascu- te pentru afaceri si pentru organizare. Compania de Teatru Hamilton luase nastere si inflorise. Nu aprecia faptul c& Alexander cel Mare se purta ca si cum iar fi facut ei o favoare ingiduind trupei s4 joace pe scena din centrul lui. Jucaser4 la Centrul Lincoln, la Centrul Kennedy, la Forumul Mark Taper, si avuseser4 recenzii laudative. Se striduise s4 ii g&seasc4 pe cei mai buni, si dezvol- te talente, sa isi largeascA orizonturile, iar el venise si daduse aprobator din cap, cu eleganti. Incruntandu-se, igi puse la gat un colier gros de aur. Compania de Tea- tru Hamilton nu avea nevoie de aprobarea lui, gratioas4 ori nu. Ea nu avea nevoie de aprobarea lui ori de afurisitul lui de sigiliu regal. $i ar fi fost inimaginabil de proasta daca ar fi refuzat s4 joace in Cordina.20 Nora Roberts Eve lua o perie si si-o trecu prin par. Acela fu momen- tul in care observa cA nu avea decat un cercel. Barbatul acesta o innebunea, hotiri ea, si apoi descoperi safirul in forma de lacrima pe masuta de toaleta. De ce nu era Ben pregedintele centrului? De ce nu se mai ocupa Brie de asta? Cu oricare dintre ei ar fi fost in largul ei si sar fi simpit relaxaté. Afacerea asta, daca hotara s4 0 accepte, ar fi putut fi dusa la indeplinire cu profesionalism, dar fara durerea de cap pe care i-o dadea situatia actuala. Cum de reusea Alexander s& 0 scoat& din sarite? Eve isi puse si cel de-al doilea cercel si se incrunta la imaginea ei din oglinda. Inc& isi putea aminti prima oara cand jl vazuse. Avea douazeci de ani, iar el, desi era cu doar cativa ani mai in varsta, parea atat de matur, atat de atragator. Bennett fusese cel care o condusese pe ringul de dans pentru prima oara la bal, dar Alexander fusese cel pe care ea il privise. Pe atunci, era visdtoa- te, admise Eve, si vazuse in el genul de print care salva domnisoarele aflate la ananghie si care ucidea balauri. Avea o sabie agatat& la sold, doar de decor, dar in min- tea ei il vizuse manuind-o. lubirea venise repede gi, slavi Domnului, plecase la fel de repede. O fi fost ea visatoare, dar, asa cum spusese chiar Alexander, nu era nesibuita. Nici o femeie nu tgi fixa visele asupra cuiva neinduplecat si mereu nemul- fumit. Fusese mai ugor s& isi indrepte atentia asupra lui Bennett. Era pacat cd nu se indragostisera unul de celalalt, cu- get ea. Printesa Eve. Razind de ea insasi, puse peria jos. Nu, pur si simplu nu se potrivea. Din fericire pentru toata lumea, ea si Bennett devenisera prieteni inainte de orice altceva. Si isi avea trupa. Era mai mult decat o ambitie - era un tel. Privise prietene cdsatorindu-se si divortand pentru ca apoi s& se cAs&toreascd din nou ori lasdn- du-se purtate din aventur’ in aventuri. Mult prea des, motivul fusese plictiseala. Ea nu trebuise niciodatdSérutul unui print 21 s& isi fac griji din cauza asta. Daca ar fi ingaduit, con- ducerea companiei i-ar fi luat douazeci si patru de ore pe zi. Uneori, chiar se intampla aproape aga, fie ci do- tea, fie ci nu. Dacd era atrasi de vreun birbat, aface- rea ei si propria prudent4 nu ingiduiau ca lucrurile s& devina prea serioase. Asa ci nu facuse nici o greseala. nc&. Nici nu intengiona s& fack. Eve ridicé parfumul si il pulverizi asupra umerilor goi inainte si pirdseasc4 incaiperea. Cu putin noroc, Bennett ar fi trebuit s% se intoarcd si s& trandaveasc4 in salonas. Cina nu avea sé fie plicti- coasa cu el aldturi, nici nu avea si se intind’ prea mult. El aducea un plus de stralucire si bucurie prin simpla lui prezenti. Nu era indragostiti de el, dar il iubea pentru asta. In timp ce cobora scirile, mangaie cu degetele ba- lustrada neted&. Atitea degete trecuseri pe acolo mai inainte. Cand se afla in interiorul palatului, se gandea la el doar ca la un palat, un loc trainic, etern. Dacd in- telegea ceva la Alexander, atunci intelegea ci era un barbat mandru. Dar, cind pasi in salonas si il gsi acolo singur, se crisp’. Oprindu-se in pragul usii, cerceté incdperea in cdutarea lui Bennett. Sfinte Dumnezeule, era minunati. Cand Alexander se intoarse, fu lovit ca de o explozie. Nu avea nimic dea face cu mitasea, cu bijuteriile. Putea si fie imbricati in panz& de sac si tot ar fi tulburat toate simturile. In- tunecat, fierbinte, aproape arzdnd, era ceva primitiv, ceva inconfortabil de natural in sexualitatea ei, care ii ficea pe barbati s& simt4 durere chiar si doar privind-o. Facea parte din ea de cand era doar o copila. Alexander decise ca fusese nAscuta cu asta si o blestema. Trupul lui se incord& si trasaturile ti incremenira cand ii vazu privirea cercetind incAperea. Stia ci ea il cAuta pe Bennett, sperand sa il gdseasca.22 Nora Roberts -Fratele meu a fost retinut. Stdtea in picioare, cu spatele la cAminul pe gaz. Smochingul negru i se potri- vea si in acelasi timp il stanjenea. Ludm cina singuri in seata asta. Eve rimase unde se afla, ca si cum, daca ar fi pasit inauntru, si-ar fi luat un angajament pentru care nu era deloc pregatita. -Nu trebuie s4 te deranjezi pentru mine, Excelent. Pot foarte bine s4 iau cina in camera mea dacé ai dori si iti faci alte planuri. -Esti oaspetele meu. Planurile mele sunt sa iau cina cu tine. Se intoarse ca sA toarne de baut. Intra, Eve. Iti promit, nu mi voi lupta cu tine pe podea. -Sunt siguri ci nu o vei face, zise ea la fel de politi- cos. Travers spre el $i intinse mana dupa bautura. Si nu ne luptam. Eu lam pus la pamant. O miAsur4 voit cu privirea din cap pind in picioare. Era subtire ca trestia si trecea cu putin peste umarul lui. Nu fi venea s& cread& ca il pusese fizic la pamant pe fratele lui inalt si atletic. Emotional insa, altfel sta- teau lucrurile. -Admirabil. Atunci, iti promit c4 nu iti voi da ocazia s4 ma pui la pamant. Camera ta este plicuta? -Perfecta, ca intotdeauna. Din cate imi amintesc, ra- Teori ai seri libere, in care s4 stai acasi. Nu ai nici o cina de stat ori intalniri oficiale in seara asta? Arunca din nou o privire c4tre ea. Lumina era slab& si ti dadea pielii ei o strilucire de satin. Poate ci aga se gi simtea. -Daca doresti, putem considera cina cu tine drept 0 intdlnire oficiala. - Poate ca asta doresc. In timp ce sorbea din bautu- 14, il privi pe deasupra marginii paharului. Deci, Exce- lent4, facem schimb de politeruri sau discutim despre politica globala? - Discutiile despre politica purtate la cina stricd apeti- tul. Mai ales atunci cand sunt in contradictoriu.Sérutul unui print 23 -Este adevarat. Nu prea am fost de acord niciodata. Atunci, ramane schimbul de politeruri. Fusese scoliti pentru asta, la fel ca el. Se indrepta alene c&tre vasul cu trandafiri si le mangaie petalele. Am citit c4 in timpul iernii ati fost céteva sAptimani in Elvetia. Cum a fost la schi? -Excelent. Nu adaug motivul real pentru care fu- sese acolo si nici nu mentiona orele lungi de intalniri si de discutii. Incerci s& nu se uite la degetele ei lungi gi subtiri care mangaiau ginditor trandafirii de culoare rogu aprins. Schiezi? ~Merg in Colorado din cand in cind. Miscarea ume- rilor ei fu neglijenti si neutr’a. Cum s& se astepte ca el si inteleaga faptul cd ea nu avea timp de jocuri inutile gi de calatorii de relaxare? Nu am mai fost in Elvetia de cind am terminat scoala acolo. Fiind din Huston, pre- fer sporturile de vara. - Cum ar fi? -{notul. -Atunci, ar trebui si te anung ca piscina i¢i sta la dispozitie pe durata sederii tale aici. -Multumesc. Liniste. Eve isi simyi trupul incordandu-se in timp ce tacerea se prelungea. - Se pare c4 am terminat subiectele de discutie pentru schimbul de politeturi $i nici macar nu am luat cina. -Atunci, poate cA ar trebui s§ mancam. [i oferi bra- tul si, desi ezita, Eve isi strecur’ mana pe sub el. Buca- tarul gia amintit c& iti placea in mod deosebit poisson bonne femme'. -Da? Ce dragur! Se relaxa destul cat sa ii zimbeas- c&. Din cate imi amintesc, imi placea si mai mult péts de créme au chocolat? pe care le ficea. Am innebunit-o pe bucdtireasa tatilui meu pnd cand a reusit s4 vind cu 0 copie destul de rezonabila. 'Peste gatit simplu, de obicei cu un sos alb, de ciuperci (n.tr.) 2Budincd cu crem& de ciocolati, un desert frantuzesc usor, mai putin dens decat alte creme (n.tr.)24 Nora Roberts - Atunci, vei fi mulrumita de desertul din seara asta. -Voi fi grasa, il corecté ea, apoi se opri la intra- rea in sufragerie. Intotdeauna am admirat inciperea aceasta, murmur’ Eve. Este atat de fara varstd, atat de dainuitoare. O studie din nou, cele dou’ candelabre sclipitoare care viarsau lumind.asupra unei mese masive si asupra podelelor frecate cu iubire. Marimea nu o intimida, degi la mas& incApeau mai mult de o sutd de persoane. De obicei, prefera tihna si intimitatea, dar incAperea avea atat de multa putere. Deoarece crescuse in spiritul ei, puterea era un lucru la care se astepta si pe care il respecta. Dar cea care o fascina era mai degraba insdsi varsta inc&perii. Dac& statea nemiscata, foarte tacutd, ise p4rea cA aproape putea si auda conversatiile care avusesera loc acolo dea lungul secolelor. - Prima oar4 cind am luat cina aici, tremuram ca 0 frunzi. -Chiar asa? Interesat, nu o indemna sa intre, ci ramase la us&, aldturi de ea. Imi amintesc c& erai remar- cabil de calma. -Ah, mam priceput intotdeauna s8 afisez o fatada fals&, dar in sinea mea eram ingroziti. Eram aici, abia iesita de pe bancile scolii, luand cina intr-un palat. -Si acum... Nu era sigura de ce gasise necesar gestul acela, dar isi retrase bratul de sub al lui. -Am terminat scoala... de ceva vreme. La masa pe care se aflau candelabre gi flori proaspete erau agezate doud tacdmuri. Eve ocupa locul de pe o latura gi il l4sa pe cel din capul mesei pentru Alexander. Cand se asezara, un servitor le turna vin. -Pare ciudat, zise ea dupa un moment. De fiecare data cand am mai fost aici, palatul era plin de oameni. -Gabriella si Reeve stau aici rareori de cand sau instalat la ferma. Sau la ferme, rectifica el. Isi impart timpul intre farile lor. -Sunt fericiti?Sérutul unui print 25 El ridic& dintr-o spranceand in timp ce isi lua paharul. -Fericiti? -Da, stii, fericiti. Se afla undeva pe lista, dupa dato- tie gi obligatie. Astepta ticut in timp ce erau servite farfuriile cu ho mar rece. Ea fusese prea aproape de tint atunci cand vorbise despre liste. El nu tsi putea pune niciodata ferici- rea inaintea datoriei, sentimentele inaintea obligatiilor. -Sora mea nu se plange. [si iubeste soul, copiii si patria. -Nu este acelagi lucru. - Familia a facut tot posibilul si mai ia o parte din indatoririle ei. -Este minunat ci, dup& intamplarile ingrozitoare prin care a trecut atunci, are totul, nu-i asa? Vazu cum incheieturile degetelor lui se albiri strangand furcu- lita si se tntinse automat s& fi ia mana. Imi pare r&u. Chiar si dupa at&t timp, trebuie s& fie dificil s& te gan- desti la asta. Ramase ticut pret de un moment si nu ficu decat si isi coboare privirea cdtre m4na ei alba, subtire, care o acoperea pe a lui. Liniste. Nu se asteptase niciodati la asta. Dac& ar fi putut, si-ar fi intors palma ca s4 cu- prinda mana ei. -Faptul ca ai luat parte la salvarea atat a surorii, cat sia fratelui meu va reprezenta intotdeauna un lucru la care va fi dificil sai m& g&ndesc gi totusi imposibil de uitat. -Nu am facut decat si fug dupa ajutor. -TJi-ai pistrat mintea limpede. Dacd nu ai fi facuto, iam fi pierdut pe am4ndoi. -Nici eu nu 0 voi uita vreodati. Dandu-si seama de faptul ci ména ei inca se afla peste a lui, Eve si-o retrase si se preficu ocupat sa tsi ridice vinul. Incd pot vedea chipul acelei femei. -Tubita lui Deboque. Spuse lucrul acesta cu o violenga atat de retinuta, in- cAt ea se cutremuri.26 Nora Roberts - Da. Felul in care arata atunci cand tinea arma atinti- t4 asupra lui Brie. Acela a fost momentul in care miam dat seama de faptul c& palatele nu erau doar basme. Sunt convins& cA sunteti cu tofii bucurogi cA ea, Loubet si Deboque se afl4 in inchisoare. -Si acolo vor ramane. Dar Deboque a tras si inainte sforile din spatele gratiilor. -Sa mai intamplat? Eu si Bennett am mai discutat despre asta, dar... -Bennett are nevoie de lectii despre ce inseamna discretia. Narile i se largira si isi inghiti replica, in timp ce un fel era strans si un altul era servit. - Nu a divulgat nici un secret de stat. Pur si simplu, ne aminteam la un moment dat - exact ca noi doi acum - de faptul cA Deboque mai fusese la inchisoare, dar aran- jase rapirea lui Erie prin secretara ei si prin ministrul de stat al tatdlui tiu. Zicea ci nu urma s& se simté in largul lui atata vreme ct Deboque avea s& traiasci. am spus ca era o prostie, dar poate m-am inselat. -Sa fii o persoana publici inseamn& s& nu te simti in largul tiu. Era mai simplu s& accepte asta decat sa isi aminteasc& propriile sentimente de neajutorare atunci cand o privise pe sora lui luptandu-se cu trauma gi dure- rea. Familia Bisset a condus Cordina de generatii. Atat timp cét suntem la conducere, ne facem dusmani. Nu toti sunt la inchisoare, nu pot fi. Mai era ceva. Ea o simri, dar stia foarte bine cA nu trebuia s& incerce s& il fact pe Alexander s& se destai- nuiasca. Daca si cand avea si doreasca s stie, avea s& apeleze la Bennett. -Pare ci oamenii de rand sunt mai avantajati, Excelenta. -Da, Cu un zambet pe care ea nu il intelese, el isi ridicd furculita.Sdrutul unui print 27 Cinara intro atmosfera destul de placut&, mai placu- ta decat si-ar fi imaginat Eve. El nu se relaxd. Ea se mira de asta in timp ce trecura printre felurile de mancare, cAtre desert si cafea. Era placut, politicos - si tensionat. Dorea sa il ajute, s4 indeparteze tensiunea care era atat de evident in pozitia umerilor lui. Dar el nu era un barbat care si accepte ajutor din partea unui strain. Avea si conduca fara cAndva si fusese n4scut pentru asta. Cordina era o tara micuti, ca din cartile de po- vesti, dar, ca in orice carte de povesti, avusese partea ei de intrigi si de nelinisti. Ceea ce ti fusese destinat sa faci nu era o responsabilitate usoar4 pe umerii lui. Trecutul si cresterea ei faceau sa fie dificil pentru ea s4 inteleaga, aga c& adeseori, uneori poate prea des, ea nu vedea decat stratul exterior, neclintit. Cel putin nu se certasera, se gandi Eve in timp ce isi plimba desertul dintro parte in alta. In realitate, nu te puteai certa cu Alexander; puteai doar s4 fumegi gi s& te lovesti de un zid de piatra. -A fost minunat. Bucdtarul tau devine din ce in ce mai bun. -Se va bucura sa auda asta. si dorea ca ea s4 mai ram4nd, 4 stea, pur si simplu, si s& vorbeasca despre orice lucru lipsit de importanta. In ultima or’, aproape ca uitase presiunea sub care se afla. Nu ii stitea in fire, dar gindul de a urca in camerele sale, la lucru, nu-l atragea deloc. - Daca nu esti obosita... -Nu afi m4ncat tot, nu-i asa? Bennett intra topaind gi trase scaunul de lang’ Eve. Ai terminat? Fara sa astep- te un raspuns, lua desertul care ramiasese in farfuria ei. Mancarea pe care mi-au bagat-o pe gat nu merita men- tionata. Imi imaginam cum voi doi va aflati aici in timp ce eu mancam pui cauciucat. -Nu pari s& duci lipsa de nimic, observa Eve si ti z4mbi. Felul principal a fost splendid. -Intotdeauna ai fost rauticioasa. Auzi, dupa ce ter- min asta, hai si mergem afara. Am nevoie de gradina28 Nora Roberts si de o femeie frumoasa dupa orele petrecute la intalni- Tea aia sufocanta. ~Atunci, va rog s& ma scuzati. Alexander se ridica. Va las singuri. -Hai cu noi la plimbare, Alex, il inviti Bennett. Dupa ce termin mousse-ul care ti-a amas. -Nu in seara asta. Am de lucru. -Ca intotdeauna, mormai Bennett. Se intinse dupa desertul lui Alexander in timp ce Eve se intoarse gi il privi pe print indepartandu-se. Nu ar fi putut spune motivul, der avu impulsul de a-l urma. Scuturandu-se de acel sentiment, reveni la tachinarea lui Bennett.capitolul 2 -Atunci cand Alexander mia promis un ghid, nu m-am asteptat ca acesta sé fii tu. Alteta Sa Regali Gabriella de Cordina rase in timp ce deschise usa cAtre scena. -Centrul a fost 0 afacere de familie inca de la ince- put. De fapt, am impresia cd lui Alex iar fi placut s& iti fac4 el insusi rurul dac4 nu ar fi avut programul atat de plin. Eve ignora remarca, gandind ca Alexander ar fi pre- ferat grimezi de hartogirie si ore intregi de intruniri plictisitoare in locul unei ore petrecute cu ea. -Nu imi place s4 ma repet, Brie, dar arati minunat. -Repeti-te, ii spuse Gabriella. Atunci cand ai pa- tru copii, ai nevoie de tot sprijinul moral pe care il poti capata. Parul ei rogcat-inchis era ridicat gi stréns intr-un coc simplu, lejer, iar costumul alb era croit cu griji. Era printesi din cap pana in picioare. Totusi, Eve se gindi cA parea prea tanard si prea fragila ca s& fi dat nastere la patru copii. -lar tu..., continua ea, oprindu-se o clipa pentru ao studia pe cea sora celei mai apropiate prietene ale sale. {mi amintesc de prima oara c4nd team vazut. Mam gandit atunci: ,Ce copil uimitor“. Acum, esti o feme- ie uimitoare. Chris aproape c& a incetat 4 isi facd griji pentru tine. -Obisnuiam s& urasc asta. Acum, putea zimbi, amintindu-si de rizboiul purtat cu sora sa in tineretea ei indelungat4, plina de rebeliune. Acum, c4 sunt mai in varst4, mA trezesc c4 sper ca grija ei si nu dispara ni- ciodat&’ complet. Este atat de reconfortant. Nu e ciudat30 Nora Roberts faptul cA familia ajunge si insemne mai mult pentru tine atunci cand esti adult? - Nu stiu ce mas face fri a mea. Acele cateva luni in care nu mi-i puteam aminti, cand nu imi puteam aminti nimic... Gabriella se intrerupse scuturand din cap. M-a invafat s4 nu iau nimic ca fiind de la sine inteles. Ei bine... Trase adanc aer in piept si privi in jur. Ce ai vrea s& vezi mai intai? -Sa incepem cu spatiul din spatele scenei: vestiarele, sistemul de ridicare a decorurilor. Voi arunca o privire la tabloul de lumini. Daca lucrurile nu merg cum tre- buie aici, in spate, nu conteazi cat de bun esti acolo, in fata. -Stii ce faci, nu-i asa? -Sa speram. Petrecuri mai mult de o ord in spatele scenei. Eve se c4fard pe trepte, se strecura in spatiile de depozitare, examina echipamentul. Toate erau, dupa cum sperase, de calitate. Centrul de Arte Frumoase era 0 afacere de familie, construit in numele mamei Gabriellei. Familia Bisset isi revarsase iubirea fata de ea in incercarea de al face unul dintre cele mai bune complexe teatrale din lume. Eve simti cum devine tot mai entuziasmata. $a joace acolo ar fi insemnat incununarea a tot ce ea ori compa- nia ei faicusera vreodata. Mintea ei o lua deja la goana. Avea si producd patru piese tipic americane pentru o audienta internationala. Agentul de publicitate al com- paniei urma s4 aiba o zi plind de evenimente publicitare. Tennessee Williams, Neil Simon, Arthur Miller. Avea atatea talente dintre care s4 aleaga. Si voia ca la lumini, la franghii si la recuzita sA aiba propriii tehnicieni. - Vad cum ti se invartesc rotitele, murmuri Gabriella. - Nu am fost niciodat4 o persoana subtila. Eve pasgi in fat, se opri in centrul scenei i incerca s4 simt4 atmosfera. Senzatiile, vibratiile care stiruiau in aerul unui tea- tru gol erau incredibile. Acesta fusese anume proiectat