RANA MEA ESTE UMILINTA - 2

Cel care are rana de umilinta va atrage mereu cate ceva, pe cate cineva sa o "atinga ".Rana se
doreste a fi vindecata asa ca, ori de cate ori, se infameaza produce dureri prin ceilalti, cineva sau
ceva, apare si mai presara cate putina sare peste ea. Asa devine imposibil sa nu o simtim. Daca
vom continua, asa cum am facut eu, sa ne punem mastile de "masochisti " ne vom invarti
precum cainele, sa ne muscam coada.

Lise Bourbeau spune in cartea sa " Vindecarea celor cinci rani" ca rana de umililre afecteaza
relatia noastra cu noi ,nu cu ceilalti.Noi nu vom incerca sa-i umilim pe ceilalti, dimpotriva vom
face intr-un mod ca sa le gasim scuze.Tot ea spune ca,daca cineva rade de noi vom crde remarcile
care ni se fac si vom rde la randul nostru incercand sa ne ajustam atat cat se poate.

Imi amintesc cum o colega de scoala mi-a zis ca sunt murdara pe cot si oricat am incercat eu sa
curat, cotul avea o culoare mai inchisa decat restul pielii. Astfel ca o vara intreaga am purtat
numai maneca lunga ca sa imi ascund coatele. Mai tarziu mi-am dat seama ca stand in timpul
anului cu coatele pe banca capatau aceasta culoare care disparea in timpul vacantelor. Insa
pentru mine, remarca facuta de colega mea a fost umilitoare.

In cartea lui Lise Bourbeau,ne mai zice cum ar fi reactionat,la o astfel de situatie cineva care are
alte rani decat cea de umilinta. De exempu cineva cu rana de nedreptate ar spus ca nu e corect
ca ea nu ar face o asemenea remarca ,altcineva cu rana detradare ar fi ripostat " ce tu te crezi
perfecta "Cel cu rana de abandon ar fi plans iar cel cu rana de respingere s-ar fi prefacut ca nu a
auzit remarca . Toate acestea ne ajuta sa ne dam seama ce tip de rana avem pentru a nu incerca
sa vindecam altceva astfel pierzand timpul.

Mai spune ca "masochistului " ii este foarte frica de libertate de aceea mereu cauta sa aibe
responsabilitati grele ceea ce nu-i permite sa se ocupe de el insusi. Asta imi aminteste, ca atunci
cand am plecat in alta tara pentru a muncii m-am simtit groaznic pentru ca nu mai aveam copii
langa mine de care sa am grija ,nu mai aveam sotul. Afost o perioada in care singura mea grija
eram eu iar asta ma facea sa ma simt inutila .Mereu cautam sa gasesc pe cate cineva ce parea ca
are probleme ca sa il ajut, chiar daca la un moment dat devenea foarte obositor cu atatea
responsabilitati cate imi gaseam.Se pare, insa, ca nu am putut niciodata, sa ma simt atat de
importanta incat sa fiu preocuparea mea principala.Lise mai spune ca "masochistul " nu gaseste
nici o placere sa isi gateasca doar pentru el de aceea mananca te miri ce de mai multe ori pe zi si
astfel se ingrasa. Si aici ma regasesc ,in perioada povestita, in care trebuia sa am doar grija de
mine daca am gatit de trei ori in decurs de 6 luni. Cu ingrasatul eu am gasit si alte cauze pe langa
ce zice Lise ,dar o sa le expun mai tarziu .

Rana de umilinta provine din teama de o autoritate divina si vine din vieti anterioare,ne spune
Lise Borbeau.Aceasta afirmatie ,transpusa in experienta mea ,am explicat-o altfel .Eu nu am fost
niciodata o persoana religioasa nici nu am acceptat ca vreo divinitate mi-ar conduce viata insa
mereu m-am sitit oprita de ceva sa nu "sar calul" Adica mereu am avut o autoritate in viata mea
care ma impiedica sa fac anumite lucruri. Prima a fost mama, care a fost o persoana destul de
blanda dar imi era frica sa fac anumite lucruri pentru ca ea sa nu aibe de suferit in urma
acestora. De pilda cand mi-am cunoscut sotul, din cauza ca nu se intelegea cu ai lui ,ne-am mutat
la mama mea,in provincie. La cateva luni mama mi-a zis ca nu e posibil sa stam impreuna daca
nu suntem casatoriti si m-am casatorit ca sa nu " vorbeasca lumea ", desii eu nu doream deloc sa
o fac. Dupa casatorie autoritatea era sotul meu, care nu era, deloc, cineva care sa imi impuna
anumite lucruri, insa eram eu cea care mi le impuneam singura. Asa ca era de neconceput sa ies
singura undeva,desii, el imi zicea sa o fac, mie mi se parea lipsa de respect.Apoi au venit copii si
ei reprezentau autoritatea in fata caruia nu aveam voie sa gresesc deloc.