Sunteți pe pagina 1din 49

Controlul şş i monitorizarea unei parcăă ri

CUPRINS

Memoriu justificativ.................................................................................................................3
1. Generalităţi....................................................................................................................4
1.1. Proiectarea schemei bloc.....................................................................................5
2. Descriere şi simularea blocurilor funcţionale............................................................6
2.1. Descrierea şi simularea
automatului...................................................................6
2.2. Diagrama stărilor
sistemului................................................................................7
2.3. Sursa VHDL sistemului.......................................................................................8
2.3.1. Compilarea sursei........................................................................11
2.4. Simularea sistemului.........................................................................................11
3. Descrierea şi simularea dispozitivului de monitorizare...........................................15
3.1. Portul dispozitivului de
monitorizare.................................................................15
3.2. Sursa VHDL a dispozitivului de monitorizare...................................................16
4. Elementele componente ale sistemului de parcare..........................................................18
4.1. Instalaţia de curenti slabi...................................................................................18
4.1.1. Instalatia de curenti slabi pentru sistemul CCTV..............................18
4.1.2. Instalatia de curenti slabi senzori de parcare.....................................20
4.1.3. Instalatia de curenti slabi indicatori numar parcari...........................22
4.1.4. Instalatii de curenti slabi bariere de trecere.......................................22
4.1.5. Instalatii de curenti slabi panouri stradale.........................................23
4.2 Bariere si terminale..............................................................................................23
4.3 Senzorii sistemului...............................................................................................28
4.4 Camere video.......................................................................................................30
4.5 Tabela de afişare număr de parcări......................................................................31
4.6. Automatul de taxare.............................................................................................32
4.7 Panourile stradale.................................................................................................34
5. Administrarea clienților și abonaților din sistem.............................................................36
6. Instrucţiuni şi recomandări pentru punerea în funcţiune..............................................38
6.1 Standarde si normative .........................................................................................38
6.2 Breviar de calcul........................................................................................................39
7. Metode şi încercări pentru verificarea calităţii execuţiei lucrărilor..........................40

1
Controlul şş i monitorizarea unei parcăă ri

7.1 Verificări inainte de inceperea lucrărilor..............................................................40


7.2. Încercări şi verificări în timpul execuţiei lucrărilor..............................................40
7.2.1. Instalarea suportilor de cablu in clădire..................................................40
7.3. Program de control al calităţii lucrărilor………………………………………43
CONCLUZII.............................................................................................................................45
BIBLIOGRAFIE......................................................................................................................46
ANEXE.....................................................................................................................................47

2
Controlul şş i monitorizarea unei parcăă ri

MEMORIU JUSTIFICATIV

Principalul scop al construirii unei parcări subterane este fluidizarea traficului şi


asigurarea necesarului de locuri de parcare.
Oferta şi tarifele pentru parcare influenţează uneori chiar şi modul în care oamenii
călătoresc către locurile de muncă, divertisment sau magazine, şi modul în care folosesc
autovehiculele private.
Strategia de parcare va avea efect, direct sau indirect, asupra calităţii vieţii pentru
rezidenţi şi asupra calităţii mediului prin reducerea poluării. De asemenea, strategia va avea
efect asupra blocajelor în circulaţie, prin eliminarea lor.
De asemenea, această idee mai urmăreşte următoarele aspecte:
 să stimuleze reducerea traficului în zona vizată;
 să faciliteze circulaţia pietonilor pe trotuare;
 să mărească numărul locurilor de parcare, precum şi accesiblitatea la spaţiul
de parcare;
 să reducă perioada de parcare a vehiculelor în zona Podu Roş,Sf Lazar, şi
Palatul Culturii;
 să îmbunătăţească fluxul circulaţiei, prin reducerea zonelor de aglomeraţie;
 să contribuie la reducerea poluării prin scăderea numărului de vehicule care
circulă;
 să conducă la străzi mai sigure pentru pietoni, bicliclişti, motociclişti şi
şoferi;
să faciliteze îmbunătăţirea accesului pentru vehiculele de urgenţă şi transport public.

3
Controlul şş i monitorizarea unei parcăă ri

1. Generalităţi

Am avut în vedere o parcare cu o capacitate de 2500 locuri, prevăzută cu bariere şi


senzori de parcare.

X'2 X'1

Card

IN B B OUT

Card

X1 X2

Fig. 1 Principiul de functionare

Pe străzile de acces sunt prevăzute afişoare care indică dacă sunt locuri libere în
parcare. În cazul în care sunt locuri libere senzorii indică culoarea verde si, maşina poate
înainta . Accesul în parcare se va realiza pe baza unui tichet eliberat de automate, având
imprimate ora, locaţia şi un cod de bare, care va indica şi discounturile obţinute. Când
automobilul ajunge înaintea barierei, conducătorul auto trebuie să ridice un tichet din aparatul
de intrarea in parcare. După ce a extras tichetul, se ridică bariera. Când bariera ajunge sus,
şoferul poate înainta iar în momentul în care acesta atinge senzorul x2, bariera începe să
coboare.
Din momentul în care soferul a parcat automobilul in locul de parcare prestabilit
senzorul va indica culoarea roşie (loc ocupat). Când şoferul doreşte să iasă cu maşina din
parcare, acesta trebuie să parcurcă aceleaşi etape ca atunci cand intră în parcare. În primul
rând, la iesirea din parcare acesta trebuie sa introduca tichetul primit la intrare,dupa acea
operatiune se executa acesta bariera se ridica si acesta poate parasi parcarea. În cazul în care
sub barieră se află un obstacol, aceasta se ridică, iar când ajunge sus rămâne acolo până când
unul din senzorii x1, x2(Fig 2 anexe) confirmă dispariţia obstacolului. Daca soferul a depasit

4
Controlul şş i monitorizarea unei parcăă ri

timpul alocat parcarii gratuite, acesta va achita diferenta de plata la automatele de plata
instalate in interiorul parcarii.
Un dispozitiv de monitorizare ţine evidenţa gradului de ocupare a parcării. În cazul în
care parcarea este complet ocupată se transmite un mesaj spre mai multe dispozitive de afişare
plasate pe străzile de acces spre parcare.
Proiectarea automatului s-a făcut folosind limbajul descriptor VHDL, pentru
implementare pe un circuit programabil de tip CPLD. S-a folosit mediul de dezvoltare WARP
al firmei CYPRESS.
Verificarea funcţionării s-a făcut prin simulare cu programul ACTIVE HDL-SIM din
mediul de dezvoltare WARP
1.1. Proiectarea schemei bloc

Fig 1.1 Schema bloc

5
Controlul şş i monitorizarea unei parcăă ri

2. Descriere şi simularea blocurilor funcţionale


2.1. Descrierea şi simularea automatului

sus ridică

jos coboară
obstacol

roşu

verde
card_intrare

card_ieşire Automat barieră

CLK INI

Fig. 2.1 Portul automatului

 Descrierea automatului
Automatul are următoarele intrări de 1 bit:
- sus: senzor pentru poziţia „deschis” a barierei
- jos: senzor pentru poziţia „închis” a barierei
- x1, x2: senzori prezenţă vehicul
- card_intrare, card_iesire: senzori prezenţă card valid
- obstacol: senzor prezenţă obstacol sub barieră
Iniţializarea acestuia se face în mod asincron cu semnalul INI. Pe frontul crescător al
semnalului CLK se face trecerea automatului dintr-o stare în alta.
Semnalele de ieşire ale automatului sunt tot de 1 bit. Acestea sunt:
- ridica: comanda motorului barierei pentru ridicare
- coboara: comanda motorului barierei pentru coborâre
- rosu, verde: comenzi pentru semafoare
Funcţionarea automatului este descrisă cu ajutorul diagramei de stări a acestuia
prezentate mai jos.

6
Controlul şş i monitorizarea unei parcăă ri

2.2. Diagrama stărilor sistemului

INI ridică=’0’; coboară=’0’


STOP JOS
roşu=’0’card_intrare=’1’
; verde=’1’
card_ieşire=’1’ S0

jos=’1’ jos=’1’

ridică=’1’; coboară=’0’ RIDICĂ RIDICĂ ridică=’1’; coboară=’0’


S4 S1
roşu=’1’ ; verde=’0’ roşu=’1’ ; verde=’0’
sus=’1’ jos=’1’ sus=’1’

ridică=’0’; coboară=’0’ STOP SUS STOP SUS ridică=’0’; coboară=’0’


S5 S2
roşu=’1’ ; verde=’0’ roşu=’1’ ; verde=’0’

=’1’ =’1’

COBOARĂ ridică=’0’; coboară=’1’


S3
roşu=’1’ ; verde=’0’
obstacol=’1’

RIDICĂ ridică=’1’; coboară=’0’


S6
=’1’ roşu=’1’ ; verde=’0’
sau sus=’1’
=’1’

STOP SUS ridică=’0’; coboară=’0’


S7
roşu=’1’ ; verde=’0’

Fig. 2.2 Diagrama stărilor sistemului

Iniţializarea automatului la punerea în funcţiune se face în mod asincron cu semnalul


INI care determină trecerea automatului în starea S0.
Trecerea dintr-o stare în alta se face pe frontul crescător al semnalului de sincronizare
(CLK).
Când automatul se află în starea S0, dacă card_intrare = ‘1’ şi jos = ‘1’, atunci
automatul trece în starea S1, dacă card_iesire = ‘1’ şi jos = ‘1’, acesta trece în starea S4, iar
altfel el rămâne în starea S0.
Dacă automatul se află în starea S1 şi sus = ‘1’ acesta va trece în starea S2, altfel va
rămâne în starea S1. Când se află în starea S4, dacă sus = ‘1’ automatul trece în starea S5,
altfel rămâne în starea S4.

7
Controlul şş i monitorizarea unei parcăă ri

Când automatul se află în starea S2, dacă x2 = ‘1’, acesta va trece în starea S3, altfel
rămâne în starea S2. Dacă se află în starea S5 şi x1 = ‘1’, atunci automatul trece în starea S3,
altfel rămâne în S5.
În cazul în care automatul se află în starea S3, dacă obstacol = ‘1’ va trece în S6, dacă
jos = ‘1’ va trece în starea S0, altfel rămâne în starea S3. Dacă se află în starea S6 şi sus = ‘1’,
automatul trece în starea S7, altfel rămâne în S6. Când automatul se află în starea S7 dacă
sus = ‘1’, rămâne în S7, altfel trece în starea S3.
Automatul are 4 ieşiri: ridica, coboara, rosu, verde.
În funcţie de starea în care se află automatul, avem următoarele valori ale ieşirilor:
- când se află în S0: ridica = ‘0’, coboara = ‘0’, rosu = ‘0’, verde = ‘1’;
- când se află în S1, S4 sau S6: ridica = ‘1’, coboara = ‘0’, rosu = ‘1’, verde = ‘0’;
- când se află în S2, S5 sau S7: ridica = ‘0’, coboara = ‘0’, rosu = ‘1’, verde = ‘0’;
- când se află în S3: ridica = ‘0’, coboara = ‘1’, rosu = ‘1’, verde = ‘0’;
2.3. Sursa VHDL a sistemului
1. Folosind programul Galaxy din cadrul pachetului de programe WARP5.1 se descrie
în limbaj VHDL funcţionarea automatului. Se vor parcurge următoarele etape:
- 1.1. Start Programs => WARP5.1 => Galaxy
- 1.2. File => New => Project [Target – device]
- -- sinteza automatului se va face cu un circuit CPLD precizat în etapa 2.5;
- 1.3. Project name: AUTOMAT -- se introduce numele aplicaţiei;
- 1.4. Project Path: c:\warp\student
- -- se introduce numele directorului unde va fi salvată aplicaţia;
- 1.5. Next => Next => Select Target Device => CPLD => Flash 370I => C372i –
66JC
- -- se selectează circuitul CPLD care va conţine automatul ;
- 1.6. Finish
- 1.7. File => New => Text files => => Save as: AUTOMAT.vhd
- -- se deschide fişierul sursă în care se va descrie în limbaj VHDL automatul;
- 1.8. Project => Add Files To Project => AUTOMAT.vhd => Add => OK
- -- se ataşează fisierul text AUTOMAT.vhd
- 1.9. Se deschide fisierul AUTOMAT.vhd în care se vor introduce următoarele
instrucţiuni:
- library ieee;
- use ieee.std_logic_1164.all; -- se precizează bibliotecile necesare pentru descrierea
şi compilarea circuitului descris;

8
Controlul şş i monitorizarea unei parcăă ri

- use work.std_arith.all; -- extinde operatorul “+” la operaţii între semnale şi


numere întregi;
- entity AUTOMAT is port -- entitatea descrie interfaţa automatului, adică, care
sunt semnalele de intrare şi ieşire din automat;
- -- porturile corespund pinilor automatului;
- (INI, sus, jos, obstacol, x1, x2, card_intrare, card_iesire, CLK: in std_logic;
- -- semnale de intrare de tip logic;
- ridica, coboara, rosu, verde: out std_logic);
- -- semnale de ieşire de tip logic;
- end AUTOMAT;
- architecture arch_of_AUTOMAT of AUTOMAT is
- -- arhitectura descrie transformările care au loc în interiorul CPLD pentru a
funcţiona ca automat;
- -- pentru o entitate pot exista mai multe arhitecturi care reprezintă implementări
alternative;
- type STARE is (S0, S1, S2, S3, S4, S5, S6, S7);
- -- stările automatului;
- signal S: STARE;
- begin
- AUT: process(INI, CLK) -- procesul reprezintă o descriere de tip comportamental
a entităţii care conţine instrucţiuni de tip secvenţial. Instrucţiunile se execută atunci
când se modifică valorile semnalelor de intrare INI şi CLK;

- begin
- if INI=’1’ then --testează semnalul de iniţializare (iniţializarea automatului);
- S<=S0; -- instrucţiune de atribuire a stării S0 stării S;
- elsif rising_edge(CLK) then
- -- testează frontul crescător al CLK;
- S<=S0;
- case S is -- descrie diagrama stărilor;
- when S0 =>
- if card_intrare=’1’ and jos=’1’ then S<=S1;
- elsif card_iesire=’1’ and jos=’1’ then S<=S4;
- else S<=S0;
- end if;

9
Controlul şş i monitorizarea unei parcăă ri

- when S1=>
- if sus=’1’ then S<=S2;
- else S<=S1;
- end if;
- when S2=>
- if x2=’1’ then S<=S3;
- else S<=S2;
- end if;
- when S3=>
- if jos=’1’ then S<=S0;
- elsif obstacol=’1’ then S<=S6;
- else S<=S3;
- end if;
- when S4=>
- if sus=’1’ then S<=S5;
- else S<=S4;
- end if;
- when S5=>
- if x1=’1’ then S<=S3;
- else S<=S5;
- end if;
- when S6=>
- if sus=’1’ then S<=S7;
- else S<=S6;
- end if;
- when S7=>
- if x1=’1’ or x2=’1’ then S<=S3;
- else S<=S7;
- end if;
- end case;
- end if;
- end process AUT;
- ridica<=’1’ when (S=S1 or S=S6 or S=S4) else -- generarea
ieşirilor
- ‘0’;

10
Controlul şş i monitorizarea unei parcăă ri

- coboara<=’1’ when (S=S3) else


- ‘0’;
- rosu<=’0’ when (S=S0) else
- ‘1’;
- verde<=’1’ when (S=S0) else
- ‘0’;
- end arch_of_AUTOMAT;
2.3.1. Compilarea sursei
- 1.10. Project => Compiler Options => Timing Model => 1164/VHDL => OK
- -- se va selecta opţiunea de compilare pentru simulare funcţională a automatului cu
programul Active –HDL Sim;
- 1.11. Compile => Project -- se vor compila fişierele ataşate
aplicaţiei AUTOMAT;
- 1.12. Analizând fişierul AUTOMAT.rep (View => Report File) determinaţi
cum au fost alocate semnalele de intrare şi ieşire din automat pinilor circuitului CPLD
2.4. Simularea sistemului
- 2. Se va simula funcţionarea automatului cu programul Active – HDL Sim din
pachetul de programe Warp5.1. Se vor parcurge următoarele etape:
- 2.1. Start Programs => Warp5.1 => Active – HDL Sim
- 2.2. File => New Waveform => Open VHDL=> c:\WARP\student\vhd\
\AUTOMAT.vhd –- se deschide fişierul care va fi simulat
- 2.3. Simulation => Initialize
- 2.4. Waveform => Add Signals => Name => INI, sus, jos, obstacol, x1, x2,
card_intrare, card_iesire, clk =>Add
- 2.5. Se configurează semnalele de intrare ca stimuli:
- - sublu clic drepta pe semnalul clk => Stimulators type => clock => se completează
rubrica „Frequency” cu valoarea 1MHz;
- - se selectează semnalul INI, efectuându-se dublu clic-stânga;
- - se execută clic-dreapta după care se selectează opţiunea Stimulators;
- - Stimulator type => formula => enter formula (…..) => Apply => Close
- Se completează rubrica “enter formula” astfel: <value> <time>, <value>
<time>,..etc. “Value” poate fi 0 sau 1. “Time” reprezintă momentul de timp în care
stimulul îşi schimbă valoarea (unitatea de măsura este picosecunda).
Pentru scenariul în care autovehiculul intră în parcare:
- Pentru semnalul INI se completeaza rubrica “enter formula” astfel:

11
Controlul şş i monitorizarea unei parcăă ri

- 1 0, 0 1000000
- Pentru semnalul card_intrare se completeaza rubrica “enter formula” astfel:
- 0 0, 1 1000000, 0 3000000
- Pentru semnalul card_iesire se completeaza rubrica “enter formula” astfel:
- 00
- Pentru semnalul sus se completeaza rubrica “enter formula” astfel:
- 0 0, 1 6000000, 0 11000000
- Pentru semnalul jos se completeaza rubrica “enter formula” astfel:
- 1 0, 0 4000000, 1 14000000
- Pentru semnalul x1 se completeaza rubrica “enter formula” astfel:
- 00
- Pentru semnalul x2 se completeaza rubrica “enter formula” astfel:
- 0 0, 1 8000000, 0 10000000
- Pentru semnalul obstacol se completeaza rubrica “enter formula” astfel:
- 00
- Se salvează apoi semnalele editate:
- - File => Save as => AUTOMAT => Save => File => Close all waveforms (se
salvează în directorul SRC corespunzător)
- 2.6. Se simulează funcţionarea circuitului, vizualizând semnalul de ieşire:
- - Waveform => Add Signals => Name => ridica, coboara, rosu, verde => Add
- - Simulation => Run until => 15000 ns
- 2.7. Se va analiza semnalele ridica, coboara, rosu, verde, verificând funcţionarea
corectă a automatului.
- La fel se procedează şi pentru scenariile: ieşire din parcare, prezenţă obstacol la
intrarea în parcare, prezenţă obstacol la ieşirea din parcare.

12
Controlul şş i monitorizarea unei parcăă ri

Fig. 2.3 Scenariul: Intrare în parcare

Fig. 2.4 Scenariul: Ieşire din parcare

13
Controlul şş i monitorizarea unei parcăă ri

Fig. 2.5 Scenariul: Prezenţă obstacol la intrarea în parcare

14
Controlul şş i monitorizarea unei parcăă ri

Fig. 2.6 Scenariul: Prezenţă obstacol la ieşirea din parcare

3. Descrierea şi simularea dispozitivului de monitorizare


3.1. Portul dispozitivului de monitorizare

data 8

load
8
q

tichet_intrare Numărător
tichet_ieşire
reversibil

CLK reset
Detector
q=q+1
2500
q=q-1
z

Afişare
15
„ocupat”
Controlul şş i monitorizarea unei parcăă ri

Fig. 3.1 Portul dispozitivului de monitorizare

Dispozitivul este compus din:


- un numărător reversibil
- un detector de „parcare ocupată”
- dispozitive de afişare a stării „ocupat”.
Numărătorul reversibil are ca intrări de tip std_logic: load, tichet_intrare,
tichet_iesire, reset şi clk. Intrarea data este de tip std_logic_vector, este o intrare pe 8 biţi.
La ieşire avem semnalul q de tip buffer std_logic_vector pe 8 biţi şi semnalul z de tip
std_logic.
Iniţializarea circuitului se face cu semnalul RESET, sincron cu CLK. Când load = ‘1’
se încarcă data . În cazul în care card_intrare = ‘1’, atunci se încarcă q+1, altfel, dacă
card_iesire = ‘1’, se încarcă q-1.
Când detectorul atinge valoarea de 250, adică q = “11111010”, pe afişor întâlnim
mesajul “ocupat”, adică z = ‘1’, altfel z = ‘0’.
3.2. Sursa VHDL a dispozitivului de monitorizare
library ieee;
use ieee.std_logic_1164.all;
use work.std_arith.all;
entity num_reversibil is port
(tichet_intrare, tichet_iesire, load, reset, clk : in std_logic;
-- semnale de intrare de tip logic;
data : in std_logic_vector (7 downto 0);
-- semnal de intrare de tip std_logic_vector;
q : buffer std_logic_vector (7 downto 0);
-- semnal de tip buffer (cu reacţie internă)
-- std_logic_vector;
z : out std_logic); -- semnal de ieşire de tip logic;
end num_reversibil;
architecture arch_of_num_reversibil of num_reversibil is
begin

16
Controlul şş i monitorizarea unei parcăă ri

NUM: process(CLK)
begin
if rising_edge(CLK) then -- testează frontul crescător al CLK;
if reset=’1’ then q<=”00000000”;
-- iniţializează cu zero numărătorul
elsif load=’1’ then q<=data;
-- încarcă numărătorul cu data
elsif card_intrare=’1’ then q<=q+1;
-- numără progresiv
elsif card_iesire=’1’ then q<=q-1;
-- numără regresiv
end if;
end if;
end process NUM;
z<=’1’ when q=”11111010” else
‘0’;
end arch_of_num_reversibil;

17
Controlul şş i monitorizarea unei parcăă ri

Fig. 3.2 Simularea dispozitivului de monitorizare

18
Controlul şş i monitorizarea unei parcăă ri

4. Elementele componente ale sistemului de parcare


4.1. Instalaţia de curenti slabi

Antreprenorul de instalaţii electrice de curenţi slabi va prevedea toate materialele,


echipamentele şi forţa de munca necesare pentru montarea şi punerea în funcţiune a lucrărilor
de instalaţii electrice de curenţi slabi, asa cum rezultă din desenele şi documentaţia tehnica a
proiectului, memoriul tehnic, prezentul caiet de sarcini şi toate necesităţile lucrării.
Antreprenorul va respecta de asemenea toate normativele, prescripţiile tehnice, standardele de
specialitate, normele locale specifice lucrării, chiar dacă nu sunt prevazute explicit în
prezentul caiet de sarcini sau documentaţia tehnică a proiectului.
Lucrările prevăzute a fi executate precum şi materialele utilizate la realizarea
instalaţiilor din prezentul proiect vor fi de cea mai bună calitate, astfel încât în final acestea să
asigure performanţele din proiect, necesare bunei funcţionări a instalaţiilor electrice de curenţi
slabi ale investitiei.

Împreună cu ceilalţi antreprenori se vor verifica spaţiile necesare instalaţiilor electrice


de curenţi slabi, astfel încât să se asigure posibilitatea montării materialelor şi echipamentelor
prevăzute pentru a fi montate în spaţiile respective. Pentru orice nepotrivire se va apela la
proiectanţii de specialitate pentru a da soluţiile de modificare cele mai bune.
O atenţie mărită se va acorda pozării tuburilor de protecţie şi a dozelor precum şi a
coloanelor cu prize prevăzute în camere.

Se vor transmite celorlalţi antreprenori informaţiile necesare despre lucrare, în timp


util, astfel încât să se poată executa corespunzător toate instalaţiile.
 Instalarea cablurilor de curenţi slabi
- identificarea traseelor de cabluri în cladire conform planurilor;
- stabilirea şi asigurarea măsurilor de protecţia muncii corespunzătoare instalării cablurilor;
- instalarea şi fixarea cablurilor cu respectarea detaliilor din planurile de execuţie;

- fixarea cablurilor pe poziţie în punctul de montare al echipamentelor cu respectarea rezervei


de cablu necesară pentru conectarea echipamentelor.
- verificarea instalării cablurilor conform planurilor de lucru.
4.1.1 Instalatia de curenti slabi pentru sistemul CCTV

Sistemul de supraveghere video folosind camere de luat vederi SONY SNC-CH140


color de inalta rezolutie si sensibilitate ridicata, prevazute cu obiective autoiris. Stocarea
imaginilor se face pe suport digital intr-un sistem de servere CCTV.

19
Controlul şş i monitorizarea unei parcăă ri

Instalaţia este destinată atât supravegherii generale de către paznic a activităţilor din
zonele monitorizate şi verificării de la distanţă a situaţiei semnalizate de celelalte sisteme.
Sistemul de supraveghere video este bazat pe servere CCTV echipate cu un software
ce face posibila folosirea acesteia. Calitatea capturii video este net superioara celei dintr-un
sistem de supraveghere analog.
Semnalul video este inregistrat pe harddisk. Rata buna de compresie permite stocarea
unor cantitati uriase de informatii.
Supravegherea se face prin intermediul unor camere video montate la interior.
Vizualizarea imaginilor se realizează pe monitorul sistemului, existând posibilitatea
configurării modului de afişare.
Cablu de alimentare a camerelor de supraveghere este de tipul FTP CAT 5e, iar
carcasele acestora sunt alimentate cu un cablu de tipul CYY-F 3x1.5 mmp.
Modul de exploatare al sistemului este structurat logic după categoria celor care îl
folosesc: utilizator şi administrator de sistem. Exista un cont special de administrator care
permite accesul la configurarea sistemului.
Acces la baza de imagini: Înregistrarea imaginilor se face pe HDD într-un sistem de
fisiere proprietar care permite securizarea informaţiilor precum şi indexarea acestora. Datoritã
acestui lucru accesul la imaginile înregistrate se face în funcţie de data, ora şi camera la care
dorim să cautam. Pentru a usura cautarea, sistemul “semnalizeaza” zilele în care au fost
efectuate înregistrari. Mod de lucru programabil: sistemul poate funcţiona în mod «full»
(înregistrare 24 ore) sau poate fi programat să înregistreze în perioade de timp stabilite de
utilizator.
Rack-urile de echipamente de retea vor fi dotate cu surse de alimentare neîntreruptibila,
cu o putere corespunzatoare consumului echipamentelor active de pe rack-ul respectiv. Aceste
sisteme sunt in asa fel facute incat nu necesita nici o interventie programata. Ele vor inregistra
pe harddisk pana la o anumita limita din capacitatea acestuia (poate fi fixata manual) dupa
care vor sterge automat cea mai veche inregistrare si vor continua inregistrarea.
O inregistrare video poate fi vazuta direct pe calculator sau poate fi stocata pe un
suport digital.
Cabluri si distante maxime
Se va folosi cablu FTP Cat 5e de la camera de supraveghere pana la serverele CCTV.
Distanta maxima de la camera de supraveghere pana la serverele CCTV depinde de calitatile
tehnice ale incaperilor si ale cablului.
Cablul mai sus mentionat este ideal pentru conectarea componentelor sistemelor de
supraveghere video.

20
Controlul şş i monitorizarea unei parcăă ri

Camere
In acest sistem de supraveghere video va functiona orice camera care se conecteaza
prin intermediul conectorilor de tip RJ-45 .
Avantaje :
- rezolutie mare a inregistrarilor
- usor de folosit si flexibil
- timp scurt pentru vizionarea unei inregistrari
- stocheaza cantitati mult mai mari de informatie decat un sistem de supraveghere analog
- nu necesita mentenanta sau foarte putina
- poate fi accesat din orice locatie cu acces la Internet
Dezavantaje :
- necesita unele cunostinte de operare PC
Sistemul foloseşte o metodă de analizare a semnalelor multiple. Prin urmare atinge o cotă
excelentă de sensibilitate şi o imunitate crescută împotriva alarmelor false. Analiza de
detectare poate fi crescută printr-un element de legatura ajustabil (în cazul în care produsul
este montat în locaţii problematice).
Pentru o conectivitate crescută, produsul este echipat cu o pereche liberă de terminale
(GBS).
4.1.2. Instalatia de curenti slabi senzori de parcare
Există două versiuni diferite ale sistemelor de orientare pentru parcare:
 Sistem de ghidare pentru parcari externe, este utilizat pentru a ajuta soferul sa
identifice in cel mai scurt timp un loc de parcare disponibil.
 Sistem de ghidare pentru parcari interne, care este utilizat in momentul in care masina
intra in parking
Aceste sisteme au un caracter informativ, acesti senzori vor fi prevazuti cu extensii pe
care sunt pozate leduri care indica daca parcarea este ocupata sau este libera.
Cablu de alimentare a senzorilor de parcare va fi de tipul FTP CAT 5e 24 AWG STP.
Senzorii pentru parcare vor fi montati astfel incat pe o raza de 1 m sa nu se gaseasca
corpuri de iluminat, pentru o buna functionare a acestora.
Toate cablurile destinate curentilor slabi (camere supraveghere, senzori, automate de
plata, bariere de acces) vor fi pozate mascat in paturi de cablu. Traseul paturilor de cablu se va
realiza astfel incat sa se poata respecta in mod obligatoriu distanta minima de 25 cm fata de
instalatiile electrice (curenti tari).
Se va utiliza solutia cu pat de cablu deoarece in acesta se pot poza toate cablurile
destinate curentilor slabi aferente parcarilor. Se aplica aceasta solutie si datorita faptului ca

21
Controlul şş i monitorizarea unei parcăă ri

sunt mult mai usor de evitat obstacolele (grinzi, pereti, instalatii de incendiu, cabluri
electrice).
Unul dintre beneficiile rezultate in urma utilizarii unui singur senzor pentru fiecare
parcare este ca atentia conducatorului auto care este in cautarea unui loc de parcare se fixeaza
doar pe culoarea ledurilor (verde sau rosu).
Avantaje:
 Indicatiile exacte a parcarilor libere au rolul de a ajuta conducatorul auto sa gaseasca
un loc de parcare liber intr-un timp mult mai scurt, evitandu-se in acest mod
aglomeratiile in parking
 Reducerea costurilor de ventilare
 Utilizarea in fiecare parcare a cate unui senzor ofera urmatoarele posibilitati:
o Locurile de parcare libere pot fi recunoscute de la distanta
o Personalul pentru protectia si monitorizarea parcarilor este redus
o In cazul in care timpul de parcare expira pe monitor apare un mesaj de
avertizare
o Pot fi inregistrate atat parcarile individuale cat si zonele de stationare
o Instalarea senzorilor se realizeaza intr-un mod rapid si simplu datorita
tehnologiei acestora si a software-ului de configurare
o Tehnologia cu ultrasunete garanteaza si recunoasterea materialelor de
plastic si aluminiu
Serverul IPLS reprezinta unitatea centrala a sistemului de ghidare. Acesta colecteaza si
evalueaza automat informatiile despre gradul de ocupare a parcarilor, semnale de control
pentru semafoare, semnele de directie, bariere.
Deasupra fiecarui spatiu de parcare este montat cate un senzor care detecteaza daca
spatiul de parcare este liber sau ocupat. Starea parcarii este semnalata cu ajutorul a 6 LED-uri
verzi sau rosii vizibile.
Multiplexorul este un dispozitiv de comanda si control al senzorilor. Un multiplexor
suporta maxim 400 de senzori conectati , acestia fiind grupati in 4 bucle a 100 de senzori.
Semaforul are rolul de a indica daca exista locuri libere de parcare (unda verde) sau nu
(culoarea rosie) in zona din spatele acestuia.
Bariera este folosita pentru a inchide zonele ocupate, acestea sunt controlate in functie
de numarul de intrari si iesiri prin intermediul unor semnale.
Detectarea unui spatiu liber de parcare se realizeaza cu ajutorul unui senzor care
functioneaza in conformitate cu principiul de masurare a distantei cu ultrasunete. Acestea sunt
montate in fiecare loc de parcare, un senzor are aria de detectie circulara cu un diametru de

22
Controlul şş i monitorizarea unei parcăă ri

20 de cm la o inaltime de 300 cm . In momentul in care un autovehicul ocupa o parcare


extensia luminoasa isi modifica starea , din culoarea verde in culoarea rosie.
Starea locurilor de parcare este transmisa la unitatea centrala (Serverul IPLS).
Pentru a se evita erorile emisiile de semnal cu ultrasunete nu apar niciodata simultan.
Pentru ca aceasta metoda sa poate fi utilizata permanent toate unitatile sunt sincronizate cu
computerul si masurarea este initiata de catre unitatea centrala (Serverul IPLS). Senzorii sunt
integrati in mai multe grupuri.
Senzorii sunt protejati impotriva stropilor de apa sau praf.
4.1.3. Instalatia de curenti slabi indicatori numar parcari
Indicatorii afiseaza numarul de parcari disponibile . Numarul de parcari libere este
afisat cu ajutorul unor module LED.
Marimea cifrelor care indica numarul parcarilor libere este de aproximativ 120 mm,
acestea putand fi citite de la o distanta de 50 m.
Cablul de alimentare pentru indicatorii numerlelor de parcare va fi de tipul J-Y (ST) Y
LG 4x2x0.8 mmp.
Panourile de afisare sunt protejate impotriva stropilor de apa sau praf.
4.1.4 Instalatii de curenti slabi bariere de trecere
Barierele functioneaza cu alimentare de 200-240 V. Consumul de curent al barierei
este de 180W. Temperatura de functionare a acesteia este intre -200 C si 500 C.
Corpul barierei are urmatoarele dimensiuni: 101.9 cm inaltime, 33,4 cm latime si 41,8
cm lungime. Lungimea bratului poate fi de 2,5 m si 3 m. Materialul din care este produs
bratul este aluminiul.
Bratul barierei este conectat la un reductor.
Caractersticile functionale ale motoreductorului:
Viteza reglabila si dispozitiv de siguranta antistrivire.
Utilizare intensa.
Unitate de comanda incorporata, detasabila pentru cablaj cablare si intretinere mai
comoda.
Instalare usoara: montarea barei pe stanga sau pe dreapta.
Limitatoare de cursa pentru faza de incetinire in deschidere si inchidere reglabile
mecanic si electronic.

Viteza reglabila electronic: cu timp minim de deschidere de 3,5 secunde.


Facilitate de protectie antistrivire la deschidere si inchidere.

23
Controlul şş i monitorizarea unei parcăă ri

Bara din profil de aluminiu vopsit: fixare usoara a luminilor de semnalizare si a


muchiei sensibile pneumatice.
4.1.5 Instalatii de curenti slabi panouri stradale
Informarea și ghidajul conducătorilor auto către complexul Palas Iasi, se va realiza
prin intermediul panourilor de informare stradala cu afișaje LED. Afișajele cu LED amplasate
în intersecțiile din vecinătatea complexului vor indica numărul locurilor disponibile în
parcările acestuia.
Prin indicarea exactă a numărului de locuri libere in parcare si a direcției acestora va fi
minimizat traficul în interiorul parcării, crescând în același timp capacitatea potențială a
parcării.
Evaluarea statistică a modului de ocupare a parcării va permite ghidajul și distribuția
optimă a autovehiculelor.
Panourile stradale sunt alimentate direct din reteaua electrica stradala, iar transimisia
de date se va realiza prin fibra optica optional si prin modul GSM.
4.2 Bariere si terminale
 BARIERA AUTO CU COMANDA ELECTRONICA:
Bariera auto este utilizată pentru controlul accesului în parcări.
Domeniul de utilizare include parcări comerciale, clădiri rezidențiale și de birouri, hoteluri,
garaje și alte parcări publice.
• Control electronic pentru o mișcare sinusoidală a brațului barierei
• Motor de curent continuu cu protecție la supraîncălzire
• Deschidere și închidere în aprox. 1,5 sec. (90 de grade)
• Microîntrerupător pentru detecția căderii
brațului barierei
• Mecanism de prindere a brațului tip
„menghină” pentru evitarea distrugerii barierei
și a autovehiculului în caz de impact
• Posibilitatea alegerii unei combinații de culori
personalizate după standardul RAL

Fig. 4.1 Barieră auto cu comandă electronica


Contacte:
-Alimentare
-Semnale de comandă și confrmare

24
Controlul şş i monitorizarea unei parcăă ri

Semnale de comandă și confrmare:

Intrări (semnale de comandă):


-deschidere barieră
-închidere barieră
Ieșiri (semnale de confrmare):
-braț barieră căzut
-braț barieră în poziție finală "deschis"
-brat bariera in pozitie finala "inchis"
Alimentare: 230 V / 50 Hz sau 120 V / 60 Hz
Consum de curent (aprox.): 0 VA la 700 VA (standby / max.)
Carcasă: carcasă din oțel inoxidabil vopsită cu lac special
Tipuri braț de barieră disponibile:
- Aluminiu rezistent la intemperii
- Margine cauciucată pe partea inferioară
- Profl dreptunghi (negru/galben) sau octago-nal (roșu/alb)
- Lungime braț 2,5 m; 3,0 m; 3,5 m (drept sau articulat)
- Inălțime de trecere cu braț articulat și profil dreptunghiular: 1991 mm
- Inălțime de trecere cu braț articulat și profl octogonal: 1991 mm sau 2390 mm
- Nivel de protecție:
- IPX3 (cu kit de protecție împotriva ploii suplimentar)
- Domeniu de temperatură:
-20 °C ... +50 °C
- Umiditate atmosferică:
- ±0 % ... 95 %
 TERMINAL DE INTRARE IN PARCARE:
Terminalul de intrare în parcare este pentru sisteme cu coduri de bare pentru eliberarea
tichetelor cu coduri de bare pentru vizitatori și acceptarea, respectiv evaluarea cartelelor
pentru abonamente.
Specificatii tehnice:

-PC Industrial pentru controlul independent al dispozitivului


-5 interfețe seriale RS232
-6 contacte de intrare binare libere
-11 contacte de ieșire binare libere
-Funcțiile de bază ale dispozitivului rămân active și în cazul pierderii conexiunii la rețea

25
Controlul şş i monitorizarea unei parcăă ri

Sistem procesare coduri de bare:

-Imprimantă termică tichete cu coduri de bare


-Sistem alimentare tichete pentru o stivă de până la 5000 de tichete
-Scanner coduri de bare cu citire bidirecțională
Afșaj:
- Afșaj alfanumeric iluminat (4 linii x 20 de caractere)
Conexiuni:
-Alimentare
-Rețea (LAN, LON)
-Interfon
Alimentare:
- 230 V / 50 Hz sau 120 V / 60 Hz

-Consum de curent (aprox.):


-50 VA până la 100 VA (standby/curent de
funcționare)
Adițional 700 VA pentru încălzire/ventilație

-Carcasa:
-Carcasă din oțel inoxidabil
-Culori standard:
Carcasă: RAL 1003 (galben semnal)

Panou frontal: RAL 7043 (gri trafc B)

-Loc de instalare:
Pentru instalare în interior sau exterior

- Nivel de protecție:
- IPX3 Fig. 4.2 Terminal de intrare în parcare
-Temperatură de funcționare:
- -20 °C ... +50 °C
-Umiditate atmosferică:
- ±0 % ... 95 %
-Greutate:
- Aprox. 60 kg
Optiuni suplimentare:

26
Controlul şş i monitorizarea unei parcăă ri

- Afșaj grafc color LCD 5.7“, ¼-VGA (320x240 pixeli)


- Culori speciale la cerere
- Vopsea speciala cu efect P
- Scanner coduri de bare adițional pentru citirea tichetelor din 4 direcții
- Buton cerere tichet iluminat intermitent
- Redare audio
- Cititor carduri de proximitate S&B pentru abonamente
- Interfață Wiegand pentru citirea cardurilor
- Contacte libere, de ex. pentru controlul porților de garaj
- Detectoare auto
- Material pentru bucle inductive și bucle inductive prefabricate
- Protecție la ploaie pentru fanta de introducere tichet
- Pentru functionarea corecta a terminalelor de intrare si iesire se vor folosi bucle inductive.
Aceste bucle inductive se monteaza in carosabil. Se vor monta astfel: o bucla inductiva se va
monta in zona terminalului de intrare pentru detectarea autovehicolului astfel danduse
comanda pentru deschiderea barierei, iar cea de a doua bucla inductiva se va monta in
imediata apropiere a barierei pentru a detecta autovehicolul si a mentine bariera deschisa
pana la trecerea vehicolului.
 TERMINAL DE IESIRE DIN PARCARE:
Terminalul de ieșire din parcare pentru sisteme cu coduri de bare pentru acceptarea și
evaluare a tichetelor cu coduri de bare, precum si a cartelelor pentru abonamente.
Calculator și Unitate de control:

-PC Industrial pentru controlul independent al dispozitivului


-5 interfețe seriale RS232
-6 contacte de intrare binare libere
-11 contacte de ieșire binare libere
-Funcțiile de bază ale dispozitivului rămân active și în cazul pierderii conexiunii la rețea

Sistem de procesare coduri de bare:

-Scanner coduri de bare cu citire bidirecțională


-Sistem reținere tichet (presenter)
Afșaj:
- Afișaj alfanumeric iluminat (4 linii x 20 caractere)
Conexiuni:

27
Controlul şş i monitorizarea unei parcăă ri

-Rețea (LAN, LON)


-Interfon
Alimentare:
- 230 V / 50 Hz sau 120 V / 60 Hz
Consum de curent (aprox.):
50 VA până la 100 VA (stand by/curent de funcționare)
Adițional: 700 VA pentru
încălzire/ventilație
Carcasă din oțel inoxidabil cu vopsea
specială
Culori standard:
Carcasă: RAL 1003 (galben semnal)
Panou frontal: RAL 7043 (gri trafc B)
Loc de instalare:
-Pentru instalare în interior sau exterior
Nivel de protecție:
-IPX3
Temperatură de funcționare:
- -20 °C ... +50 °C
Umiditate atmosferică:
- ±0 % ... 95 %
Greutate: Fig. 4.3 Terminal de ieşire din parcare
-Aprox. 60 kg
Afișaj grafc color LCD 5.7“, ¼-VGA (320x240 pixeli)
Culori speciale la cerere
Vopsea speciala cu efect P
Scanner coduri de bare adițional pentru citirea tichetelor din 4 direcții
Fantă suplimentară pentru tichete sau carduri
Redare audio
Cititor carduri de proximitate S&B pentru abonamente
Interfață Wiegand pentru citirea cardurilor
Contacte libere, pentru controlul porților de garaj
Detectoare auto
Material pentru bucle inductive și bucle inductive prefabricate
Protecție la ploaie pentru fanta de introducere tichet

28
Controlul şş i monitorizarea unei parcăă ri

4.3 Senzorii sistemului (Fig. 1 anexe)


Poziţia de montare va fi iîn mijlocul locului de parcare. Limitele de toleranţă la
poziţia de montare sunt bazate pe experienţa S&B unde funcţionarea senzorilor este posibilă,
dar nu poate fi garantată.
Dacă autovehiculul este parcat pe mijlocul locului de parcare (de exemplu:
autovehicul mic parcat pe diagonala) este posibil ca în anumite condiţii vehiculul să nu fie
detectat. Locuri de parcare cu lăţime mare (locuri pentru persoane cu handicap) pot fi
prevăzute cu doi senzori. Înălţimea maximă de montaj este de 5 metri.

Fig. 4.4 Montarea senzorului USD30

Este necesară instalarea senzorilor într-un unghi de 900 cu podeaua locului de


parcare. În cazul locurilor de parcare înclinate este necesară montarea senzorilor cu gradul de
înclinare corespunzător.

Fig. 4.5 Montaj orizontal pe


locul de parcare

Montarea peste
obstacole din construcţie se
realizează mai dificil (trasee
de cablu, ţevi de instalaţii,

29
Controlul şş i monitorizarea unei parcăă ri

climatizare etc). Senzorul are nevoie de un unghi liber de 20 0 faţă de axa verticală în zona de
detecţie şi de un cilindru cu o rază de 0,3 m şi 0,8 m înălţime conform schitei alaturate.

Fig. 4.6 Interacţiunea cu obstacole din construcţie

Distanţa minimă faţă de corpuri de iluminat care funcţionează electric sau mecanic la
o frecvenţă de 40 kHz (lămpi cu Neon) este de 1m. Lămpile şi senzorii nu vor fi instalaţi pe
acelaşi canal de cablu metalic.

Fig. 4.7 Interacţiunea cu alte componente electrice

30
Controlul şş i monitorizarea unei parcăă ri

4.4 Camere video


Sistemul de supraveghere video folosind camere de luat vederi SONY SNC-CH140
color de inalta rezolutie si sensibilitate ridicata, prevazute cu obiective autoiris. Stocarea
imaginilor se face pe suport digital intr-un sistem de servere CCTV.

31
Controlul şş i monitorizarea unei parcăă ri

Instalaţia este destinată atât supravegherii generale de către paznic a activităţilor din
zonele monitorizate şi verificării de la distanţă a situaţiei semnalizate de celelalte sisteme.
Sistemul de supraveghere video este bazat pe servere CCTV echipate cu un software
ce face posibila folosirea acesteia. Calitatea capturii video este net superioara celei dintr-un
sistem de supraveghere analog.

Semnalul video este inregistrat pe harddisk. Rata buna de compresie permite stocarea
unor cantitati uriase de informatii.

Supravegherea se face prin intermediul unor camere video montate la interior.


Vizualizarea imaginilor se realizează pe monitorul sistemului, existând posibilitatea
configurării modului de afişare.

Fig. 4.8. Cameră de luat vederi SONY SNC-CH140


4.5 Tabela de afişare număr de parcări
 Funcții principale
 Afișajele cu LED amplasate în intersecțiile din vecinătatea complexului vor indica
numărul locurilor disponibile în parcările acestuia
 Afișajele cu LED amplasate la intrările principale în parcări, vor indica numărul
locurilor disponibile în parcarea respectivă
 Afișajele interne vor indica la punctele de decizie din interiorul parcării numărul
locurilor disponibile și direcția de urmat pentru găsirea celui mai apropiat loc liber
 Date tehnice:
Aplicatie: se pozeaza in interior, fără radiații solare directe
Tip dispozitiv: gata pentru conexiune, unitate de întreţinere-liber, o singură faţă
de citit
Inaltime caracter (cifra): 120 mm
Distanta citire: 50 m
Functionare la umiditate: -25oC....+70oC

32
Controlul şş i monitorizarea unei parcăă ri

Tensiunea de alimentare: 230 V


Putere electrica absorbita <2 W pentru fiecare modul

Fig 4.9 Panouri de ghidaj

4.6. Automatul de taxare


Automatul de taxare pentru calcularea și încasarea taxelor de parcare se realizeaza pe
bază de tichete cu coduri de bare. Este acceptată plata cu bancnote, monede și opțional cu
carduri bancare.
Sistem procesare coduri de bare:

-Scanner coduri de bare cu citire bidirecțională (opțional citire din 4 direcții)


-Sistem reținere tichet (presenter)
-Imprimantă coduri de bare pentru imprimarea chitanțelor și a tichetelor de rezervă dintr-o
stivă
Prelucrare monede (Standard):
-4 unități reciclare monede pentru câte un tip de monedă
-Capacitate: 106-124 monede pe unitate în funcție de diametrul monedei
-Acordare rest în 4 tipuri diferite de monede
-Funcție escrow
-Cutie de încasări din oțel inoxidabil cu sitem de închidere automată, capacitate 7 dm³ pentru
aprox. 5.700 monede

33
Controlul şş i monitorizarea unei parcăă ri

Prelucrare monede (Opțiuni):

-Maxim 2 unități aditionale de reciclare monede până la un total de 6


-Maxim 3 unități hopper pentru alimentarea automată a unităților de reciclare
-Acceptare jetoane valorice
Acceptare / distribuire bancnote:
- Pot fi integrate diferite tipuri de unități de acceptare bancnote. Informații suplimentare în
broșura “Banknote Processings“
Plata cu carduri de credit (Opțional):
-Este posibilă integrarea în automat a unor terminale pentru carduri bancare

Fig. 4.10 Automat de taxare

-Carcasă din metal galvanizat, rezistentă la intemperii (opțional carcasă din oțel inoxidabil)

Piedestal (Opțional):

-Piedestal cu sau fără ușă de acces din metal galvanizat sau oțel inoxidabil

Culori standard:

RAL 1003 (galben semnal)

RAL 7043 (gri trafc B)

Afșaj color (TFT, iluminat)

34
Controlul şş i monitorizarea unei parcăă ri

6,4“ (16,2 cm), VGA (640x480 pixeli)

Interfață cu utilizatorul:

4 taste funcționale pentru controlul meniurilor


Cutie pentru rest cu iluminare controlată
Acoperișuri iluminate (Opțional):

Tip “normal“
Tip “iluminat“

Tip “inscripționat iluminat“


Alimentare: Rețea (LAN, LON)
Interfon
Alimentare:
- 230 V / 50 Hz sau 120 V / 60 Hz
Consum de curent (aprox.):
120 VA până la 230 VA (stand-by/curent de funcționare)
Adițional 700 VA pentru încălzire/ventilație
18 VA pentru acoperiș iluminat
Loc de instalare:
- Pentru instalare în interior sau exterior
Temperatură de funcționare:
- -20 °C ... +50 °C
Umiditate atmosferică:
- ±0 % ... 95 %
Nivel de protecție:
- IPX3
Greutate (aprox.):
Automat de taxare: 250 kg
Piedestal din metal: 42 kg
4.7 Panourile stradale
Panourile stradale sunt alimentate direct din reteaua electrica stradala, iar transimisia
de date se va realiza prin fibra optica optional si prin modul GSM.
Fisa tenica Panouri stradale:

35
Controlul şş i monitorizarea unei parcăă ri

Carcasa - aluminiu rezistenta la intemperii


Protectie - minim IP 54

Latime – 1800 mm
Dimensiune Inaltime – 1400 mm
Adancime – 110 mm

Sistem prindere Central in trei puncte, pe stalp dimensiune Ø 133 mm

Culori: - rosu – ocupat


- alb – liber
Afisaj LED
Dimensiune afisaj(h): 250 mm; 32 x 16 pixel / rand
Unghi vizibilitate: orizontal 110°; vertical 50°

Alimentare 230 VAC; 50-60 Hz


Consum 20-30 W
Comanda Ethernet – Fibra optica; optional modul GSM
Temperatura de
- 20°... + 50°
funcionare
Culoare panou Fond negru folie reflectorizanta; scris alb
Filtru Sticla solara 55mm (nu reflecta lumina)

Fig. 4.11 Panou stradal

36
Controlul şş i monitorizarea unei parcăă ri

5. Administrarea clienților și abonaților din sistem


• Setarea cardurilor de acces pentru abonați cu posibilitatea definirii de grupuri
• Setarea de planuri complexe de acces în funcție de orare prestabilite
• Taxarea clienților pe bază de carduri de proximitate cu facturare la sfârșitul lunii
• Funcții complexe de căutare și sortare
• Funcții anti passback, de blocare și deblocare a cardurilor de acces
Statistici
Datele de ocupare de parcare pot fi evaluate statistic pentru următoarele situatii:
• O anumită parcare (numai în caz de detectare a unui singur spatiu)
• Toate locurile de parcare dintr-o anumita zonă
• Toate locurile de parcare aferente unui nivel anume
• Toate locurile de parcare
Datele de ieșire si intrare sunt monitorizate pe un ecran ca:
• Linie grafic
• Bar grafic
• Diagramă circulară
• Tabel
Următoarele perioade de evaluare pot fi selectate astfel:
• Intervalul zilnic cu o evidenta a timpului de ocupare a spatiului de parcare din ora in ora
• Intervalul săptămânal cu o evidenta a timpului de ocupare a spatiului de parcare in fiecare zi
• Interval lunar cu o evidenta a timpului de ocupare a spatiului de parcare in fiecare zi
• Interval anual cu repartizare lunară
În urmatoarele situatii spaţiile de parcare sunt afişate în culori diferite (numai în cazul
de detectare singur spaţiu):
• Parcare libera
• Parcare ocupata
• Parcare rezervata
• Locuri de parcare rezervate
Rezervare parcare:
Parcarea poate fi rezervată pentru anumite perioade de timp. In cazul in care o parcare
este rezervata pe o perioada determinata de timp LED-urile trec automat la culoarea \"Roşu.
Acest lucru poate fi făcut prin supravegherea personalului sau spațiile rezervate sunt
oferite în domenii distincte.
Cablu de alimentare a senzorilor de parcare va fi de tipul SFTP cat. 5e 24 AWG STP.

37
Controlul şş i monitorizarea unei parcăă ri

Ocuparea unui singur spatiu de parcare, astfel incat un singur senzor sa dea un semnal
extensiei si LED-urile sa aiba culoarea rosie.

Variante si lungimi maxime indicatori:

2 x 125-3mm

Indicatoarele au o lungime de maxim 1500 mm fiecare, LED-urile care au culoarea


verde reprezinta spatiile de parcari libere, iar cele de culoare rosie indica numarul locurilor de
parcare ocupate..

38
Controlul şş i monitorizarea unei parcăă ri

6. Instrucţiuni şi recomandări pentru punerea în funcţiune


Executarea lucrărilor se va face cu respectarea normelor, standardelor şi prescripţiilor
în vigoare, în special a prevederilor pentru instalaţiile electrice cuprinse în:
- Normativ P118/99;
- Normativ NP I 7/2002;
- Normativi 18/2-2002;
Menţionarea numai a normativelor de mai sus nu are caracter limitativ.
La punerea în funcţiune a instalaţiilor, se vor respectă toate prescripţiile furnizorilor de
aparataj şi echipament electric. Se vor face verificări, teste şi simulări ale instalaţiilor inainte
de a fi puse în funcţiune.
In exploatare se va da o atenţie deosebită intreţinerii în bune condiţii a întregii
instalaţii, respectându-se toate prescripţiile furnizorilor şi prevederile din proiect.
Verificarea, probele şi măsurătorile se vor face cu respectarea măsurilor de protecţia
muncii, astfel încât să nu pună în pericol persoanele care efectuează aceste lucrări.
6.1 Standarde si normative
Nr.
crt. Indicativ Denumire
Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu
1 I7
tensiuni până la 1000 Vc.a. şi 1500Vc.c.
Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor interioare de
2 I 18/2-2002 semnalizare a incendiilor si a sistemelor de alarmare contra efractiei
din cladiri
3 PE932 Regulament pentru furnizarea şi utilizarea energiei electrice.
Normativ pentru proiectarea şi executarea reţelelor de cabluri
4 NTE 007/08/00
electrice.
Normativ de încercări şi măsurări la echipamente şi instalaţii
5 NTE 003
electrice.
6 Legea 319/2006 Legea Securitatii si sanatatii in Munca
7 PE119 Norme de protecţia muncii pentru activităţi în instalaţii electrice.
SR EN 50086-
8 Tuburi izolante IPY din P.V.C.
1:2001
9 SR EN 60529-95 Grad de protectie prin carcase
Ghid pentru instalaţii electrice cu tensiuni până la 1000V c.a şi
10 GP 052/00
1500V c.c.
6.2 Breviar de calcul

Calculul şi dimensionarea instalaţiei electrice aferente acestei investitii:Secţiunile


conductoarelor de fază se dimensionează astfel încât să fie îndeplinită condiţia de stabilitate

39
Controlul şş i monitorizarea unei parcăă ri

termică în regim permanent sau intermitent şi să fie asigurată respectarea condiţiilor de protecţie
la supracurenţi a conductoarelor şi a condiţiilor de protecţie împotriva şocurilor electrice.
Secţiunile determinate se verifică la condiţiile de pierdere de tensiune şi de secţiune
minimă, cu formula:
100 * Cs 1 N
P *l
U %  * 2 *  ik  pentru coloane trifazate in regim normal de functionare
 U k 1 S Fk

Pierderea de tensiune admisa pentru alte recepotoare in afara de iluminat DU%=5%.


Calculul pierderi de tensiune pe coloana de alimentare a tabloului electric TECS:
100 * 1.0 1 4000 * 70
U %  * 2
*  0.77%
57 400 4

Calculul şi dimensionarea coloanelor de alimentare a tablourilor electrice pentru


curentii slabi.
Alimentarea tablourilor electrice este de tip trifazat. La coloanele trifazate relaţia generală
pentru curentul de calcul este:
C c * Pi
IC 
3 * U * cos 

Calculele de dimensionare a coloanelor şi a protecţie tablourilor sunt redate în următorul tabel:

TABLOU cos
AMPLASAMENT Pi Cs U Ic Sales Iadm Iprot
ELECTRIC 
- - kW - V - A mmp A A

TECS Spatiu tehnic 4.00 1.00 400 0.8 7.22 CYY-F 5x4 34 25

7. Metode şi încercări pentru verificarea calităţii execuţiei lucrărilor


7.1 Verificări inainte de inceperea lucrărilor
La aducerea materialelor pe şantier, acestea vor fi supuse unui control vizual atent,
pentru a depista eventuale deteriorări aparute în timpul transportului, depozitării sau
manipulării. De asemenea, se verifica corespondenta cu proiectul şi/sau prospectele sau fişele

40
Controlul şş i monitorizarea unei parcăă ri

tehnice, în mod special din punct de vedere al respectării caracteristicilor tehnice ale
materialelor şi aparatelor.
La începerea lucrărilor de execuţie propriu-zise se vor pune la dispoziţia
consultantului fişele tehnologice de execuţie pentru categoriile de lucrări ce fac obiectul
proiectului. Acestea trebuie să respecte legislaţia tehnică în vigoare în Romania, precum şi
celelalte norme adiacente cum sunt normele de protecţie a muncii şi normele de protecţie a
mediului.
Se va urmări ca în timpul executării lucrărilor de construcţie să se respecte prevederile
proiectului în ceea ce priveşte:
a)poziţionarea golurilor de trecere prin pereti;
b)poziţionarea corecta a traseelor de cabluri;
c) toate lucrările de montare a instalaţiei electrice se vor face numai în absenţa tensiunii (fără
tensiune).
Zona de lucru se va prelua pe bază de proces-verbal în care se va specifica în mod
expres fidelitatea execuţiei lucrărilor de construcţii în raport cu prevederile documentaţiei de
execuţie. În cazul depistării unor deficienţe, antreprenorul constructor va efectua, pe cheltuiala
sa, corecturile necesare astfel încât montajul instalaţiilor să se desfăşoare fără incidente.
Înainte de inceperea lucrărilor de montaj a instalaţiilor electrice de curenţi slabi zona
de lucru se va asigura din punct de vedere al accesului numai pentru personalului autorizat şi
instruit în mod corespunzător.
7.2. Încercări şi verificări în timpul execuţiei lucrărilor
7.2.1. Instalarea suportilor de cablu in clădire
Marcarea traseelor şi a poziţiilor de instalare a materialelor şi aparatelor se face pe
baza documentaţiei de proiectare, respectându-se prescripţiile tehnice, în mod special cele
referitoare la corelarea traseelor electrice de curenţi slabi cu traseele celorlalte instalaţii
precum şi a distanţelor minime faţă de acestea (conform cu normativele I7, I18 1/2001 si
I182/2002).
Trebuie evitată amplasarea instalaţiilor electrice de curenţi slabi pe trasee comune cu
acelea ale altor instalaţii sau utilaje care ar putea să le pericliteze în funcţionare normală sau în
caz de avarie. Cand acest deziderat nu se poate respecta, instalaţiile electrice se pot dispune pe
trasee comune, astfel:
- a) deasupra conductelor de apă, de canalizare şi de gaze lichefiate;

- b) sub conducte de gaze naturale şi sub conductele calde (cu temperaturi peste +400 C).

41
Controlul şş i monitorizarea unei parcăă ri

Distanţele minime ce trebuie respectate în situaţiile descrise mai sus, sunt indicate în
normativul I7-02, tabelul 3.1. şi în normativul NTE 007 pentru cabluri electrice.

Condiţiile pentru montarea tuburilor şi ţevilor de protecţie sunt indicate în normativul


I7-02. Dintre acestea se specifica cateva, considerate ca fiind cele mai importante:

- a) Nu se vor monta tuburi şi ţevi în care sunt introduse conducte electrice cu izolaţie
obişnuita pe suprafaţa coşurilor, în spatele sobelor sau al corpurilor de incălzire;

- b) Tuburile din PVC se pot instala aparent numai în inălţimi de peste 2 m de la pardoseală;

- c) Tuburile şi ţevile se instalează numai pe trasee verticale sau orizontale. Se admit trasee
oblice în cazul tuburilor peste planşee sau îngropate în beton precum şi la traseele golurilor
din planşee şi ale golurilor formate în panouri din beton, la turnare. Deasemenea, se admit
trasee oblice în cazurile de excepţie cand nu se poate altfel (de exemplu: în casa scării);

- d) în încaperi de locuit şi similare, traseele orizontale se distanţează la cca 0,3 m de la


plafon;

- e) în încăperi în care în tuburi şi ţevi poate patrunde sau se poate colecta apă de condensaţie,
acestea se vor monta pe trasee orizontale cu panta de 0,5... 1 % între doze;

- f) Tuburile din PVC montate peste planşee sub pardoseală se protejează prin acoperire cu un
strat de mortar de ciment cu grosimea minimă de 1 cm;

- g) Se va evita montarea tuburilor şi a ţevilor de protecţie pe sau în structura de rezistenţă a


construcţiilor, în caz contrar aceasta montare este permisă în condiţiile prevăzute în
normativul P100;

- h) Tuburile şi ţevile montate îngropat intr-un şlit în elementul de construcţie sau sub
tencuială se acoperă cu un strat de tencuială de minim 1 cm grosime;

- i) Tuburile şi ţevile se fixează pe elementele de construcţie cu accesorii de montare prin care


să se realizeze o prindere sigură în timp. Distanţele între punctele de fixare pe portiuni drepte
sunt indicate în normativul I7-02, tabel 5.1.4. Se prevăd elemente de fixare şi la 10 cm de la
capetele tuburilor şi curbelor, faţă de doze, aparate, echipamente şi derivaţii;

- j) Tuburile şi ţevile din PVC se manevrează în limitele de temperatură a mediului ambiant


prevazute în standardele de produs. În cazul unor temperaturi sub regimul termic critic admis,
se va face preîncălzirea la o temperatură de +50 C timp de 24 ore.

Condiţiile pentru montarea accesoriilor pentru tuburi urmează condiţiile impuse pentru
tuburile respective. În plus, trebuie respectate următoarele:

42
Controlul şş i monitorizarea unei parcăă ri

- a) Se vor evita îmbinările la tuburile montate ingropat;


- b) Se interzice îmbinarea tuburilor montate înglobat în elementele de beton la turnarea
acestora;
- c) Se interzice îmbinarea tuburilor la trecerile prin elementele de construcţie;

- d) Curbarea tuburilor se executa cu raza interioară egală cu min. de 5...6 ori diametrul
exterior al tubului la montaj aparent şi egală cu min. de 10 ori diametrul tubului la montaj
ingropat;

- e) Dozele şi cutiile de derivatie se montează cu prioritate pe suprafeţele verticale ale


elementelor de construcţie;

- f) Dozele de tragere a conductelor electrice de curenţi slabi prin tuburi se prevăd pe trasee
drepte, la distanţa de maxim 25 m şi pe trasee cu cel mult 3 curbe, la distanţa de maxim 15 m.

Dintre condiţiile de montare a conductelor şi cablurilor electrice, care sunt specificate


în normativele I7-02 respectiv NTE 007, se menţionează următoarele:

- a) Se interzice executarea legăturilor între conductoare în interiorul tuburilor sau ţevilor de


protecţie, coloanelor cu aparate, golurilor din elementele de construcţie şi trecerilor prin
elementele de construcţie;
- b) Legăturile pentru îmbinări sau derivatii intre conductoare de cupru se fac prin răsucire şi
matisare, prin cleme speciale sau prin presare cu scule şi accesorii corespunzătoare;
Ordinea operaţiilor este urmatoarea:
- studierea planurilor de execuţie a lucrării;
- parcurgerea şi marcarea traseelor de instalare a tuburilor, pe baza documentaţiei de
proiectare, respectându-se prescripţiile din normative în mod special cele referitoare la
corelarea traseului de tubulatură cu traseele celorlalte instalaţii edilitare, precum şi a
distantelor minime faţă de acestea;
- instruirea personalului de execuţie a lucrărilor;
- pozarea tuburilor, instalarea dozelor, introducerea pe tub a unei şufe pentru tragerea
conductorilor;
- pozarea jgheabului de cablu;
- verificarea execuţiei lucrărilor.
7.3. Program de control al calităţii lucrărilor
În conformitate cu prevederile Legii nr. 10/95, normativului C56/2001 şi HG 273/94,
participanţii care concură la realizarea planului de control a urmăririi execuţiei, astfel încât

43
Controlul şş i monitorizarea unei parcăă ri

lucrările executate să fie conforme cu prevederile normelor în vigoare, iar instalaţia executată
să se încadreze în parametri normali de performanţă, calitate şi fiabilitate sunt:
B= Beneficiarul (dirigintele de şantier desemnat de acesta)
E= Executantul (responsabilul tehnic cu execuţia)
P= Proiectantul (şeful de proiect)
Conform prevederilor Legii nr. 10/1995 secţiunea 3 art. 23d, executantul are obligaţia
convocării factorilor ce participă la verificări cu minim 3 zile înainte de fiecare fază. Prezenţa
proiectantului şi certificarea de către acesta a calităţii lucrărilor executate este obligatorie
pentru următoarele faze :
-predarea amplasamentului şi trasarea lucrării (montarea aparatajelor şi tuburilor de protecţie)
-ori de cîte ori condiţiile obiective de pe şantier impun modificarea soluţiilor proiectului
-la recepţia la terminarea lucrărilor
-la recepţia punerii în funcţiune
În timpul execuţiei se va face o verificare preliminară. După executarea instalaţiei se
va face verificarea definitivă, înainte de punerea în funcţiune, pe baza dosarului de instalaţii
de utilizare prezentat la furnizor şi cu solicitarea scrisă a verificării instalaţiei de către acesta.
Verificarea preliminară presupune:
- verificarea înainte de montaj a continuităţii electrice a conductoarelor
- verificarea după montaj a continuităţii electrice a ianstalaţiei înaintea acoperirii cu tencuială
sau a turnării betonului de egalizare
- verificarea calităţii tuburilor electrice care se montează
- verificarea aparatelor electrice.
Verificarea definitivă cuprinde:
- verificări prin examinare vizuală (conf. art. 6.5. din normativ I7-02)
- verificări prin încercări
Verificarea prin examinare vizuală va cuprinde dacă:
-au fost aplicate măsuri pentru protecţia împotriva şocurilor electrice prin atingere directă
-au fost instalate bariere contra focului sau alte elemente care trebuie să împiedice propagarea
focului

-alegerea si reglajul dispozitivelor de protecţie s-a executat corect, conform proiectului


-dispozitivele de separare şi comandă au fost prevăzute şi amplasate în locuri corespunzătoare
-materialele, aparatele şi echipamentele au fost alese şi distribuţiile au fost realizate în
conformitate cu condiţiile impuse de influenţele externe

44
Controlul şş i monitorizarea unei parcăă ri

-culorile de indentificare a conductelor electrice au fost folosite conform condiţiilor din


normativul I7/02
-conexiunile conductoarelor au fost realizate corect
-materialele, echipamentele şi utilajele au fost amplasate astfel încât sunt accesibile pentru
-verificări şi reparaţii, asigură funcţionarea fără pericole pentru persoane şi instalaţii
Recepţia lucrărilor
Recepţia lucrărilor se va efectua în strictă conformitate cu prevederile normativelor şi
legislaţiei în vigoare. Fazele de recepţie la lucrărilor sunt:
- recepţia la terminarea lucrărilor
- recepţia punerii în funcţiune
- recepţia finală, după expirarea perioadei de garanţiei legală
Pe parcursul execuţiei lucrărilor se vor respecta întocmai prevederile proiectului de
execuţie, ale standardelor şi normativelor în vigoare, ale tehnologiilor moderne de execuţie
pentru materialele care nu sunt încă asimilate în normativele româneşti – cu precizarea că
acestea trebuie să fi obţinut în prealabil agrementul tehnic.
Înainte de montare, toate echipamentele şi materialele folosite vor fi inspectate vizual
de către executant, pentru a putea depista din această fază eventualele defecte, neconcordanţe
cu nivelul de calitate prescris în certificatele de calitate şi conformitate, sau cu prevederile
prezentei documentaţii.

CONCLUZII

45
Controlul şş i monitorizarea unei parcăă ri

Este necesară construirea unei parcări subterane în centrul oraşului deoarece este una
dintre cele mai aglomerate zone.
Printre beneficiile aduse de implementarea acestui proiect se numără:

 asigurarea fluidizării circulaţiei vehiculelor şi transportului în comun în


zona Podu Roş, Palatul Culturii;

 descurajarea parcării neregulamentare pe spaţiul carosabil a autovehiculelor;

 reducerea timpului de deplasare în oraş;

 scăderea numărului de accidente care au loc în zonă;

 reducerea furturilor din autoturismele lăsate nesupravegheate.

Proiectul este fezabil întrucât are la bază studii elaborate, obiective clare, realizabile şi
un buget viabil provenit din fondurile Uniunii Europene şi din resursele locale.
Acest proiect vine în sprijinul autorităţilor publice implicate în proiecte ce vizează
protejarea mediului înconjurător, contribuind la realizarea unui climat urban prietenos pentru
toţi locuitorii din Iaşi şi nu numai.

BIBLIOGRAFIE

46
Controlul şş i monitorizarea unei parcăă ri

1. WAKERLY, J.F. – Circuite digitale, Editura TEORA, Bucureşti 2002


2. AMAINI, A.I. – Electronic Logic Systems, McGraw-Hill, London, 1998
3. ŞTEFAN, Gh. – Circuite integrate digitale, Editura DENIX, Bucureşti, 1993
4. DIACONESCU, C-tin – Limbaje de descriere hardware, note de curs, Editura ULBS, 2004
5. *** WARP HDL Development System – Language Reference Manual, Cypress
Semiconductor Ltd, San Jose – California 1998
6. *** XILINX – VHDL – Metamor User’s Guide, Metamor, 1997
7. http://bavaria.utcluj.ro/~baruch/ac/labor/AC06-2004.pdf
8. http://bavaria.utcluj.ro/~baruch/ssc_proiect.html
9. http://vega.unitbv.ro/~nicula/general/reguli_vhd/reguli_vhd.html
http://en.wikipedia.org/wiki/VHDL

10.http://www.pmb.ro/primarul/prioritati_proiecte/program_dezvoltare_2009_2012/docs/Plan
_strategie_2009-2012.pdf
11.http://www.frontnews.ro/social-si-economic/eveniment/parcarile-promise-in-Iasi-
ameninta-sa-sufoce-mai-mult-traficul-infernal-din-oras-20973

ANEXA 1

47
Controlul şş i monitorizarea unei parcăă ri

Fig.1 Senzori USD30

ANEXA 2

48
Controlul şş i monitorizarea unei parcăă ri

Fig.1 Bucle inductive

49