LATURILE PERSONALITATII:

TEMPERAMENT
CARACTER
APTITUDINI (Inteligenta)

Temperamentul este innascut, copilul se naste cu un o combinatie unica din cele patru tipuri
temperamentale: sangvinic, melancolic, flegmatic si coleric. Flegmaticii si melancolicii sunt
introvertiti, iar sangvinicii si colericii sunt extravertiti.Temperamentul este observabil inca de
timpuriu, el reprezinta ansamblul insusirilor dinamico-energentice ale personalitatii. Ele prescriu
modul in care se va manifesta si va reactiona copilul., impulsivitatea, ritmul reactiilor,
expresivitatea psihica (ritmul vorbirii, intonatia, debitul, expresiile emotionale, etc).

Spre deosebire de temperament, trasaturile caracteriale – latura relational valorica a

personalitatii, se formeaza sub influenta educatiei intr-un subsistem relational, valoric si
autoreglator al personalitatii. (trasaturile de caracter se supun evaluarii morale si exista in perechi
opuse: sincer-mincinos; egoist-altruist;politicos-nepoliticos...) asadar caracterul se construieste in
timp sub influenta educatie si a mediului.

In privinta aptitudinilor- latura instrumental-operationala a personalitatii, exista o interactiune

permanenta intre ereditate si mediu, iar absenta unui dintre factori, influenteaza evolutia celuilalt.
Aptitudinile se refera la ceea ce un individ este capabil sa faca mai bine decat majoritatea. Daca un
copil cu un fond ereditar foarte bun in aptitudinea pentru muzica se naste si creste intr-un mediu
nefavorabil, in care nu are oicazia sa-si exerseze si sa-si dezvolte aptitudinea, nu va ajunge
niciodata la performante in acest domeniu, oricat de buna ar fi inzestrarea. Exemple de aptitudini:
matematice, muzicale, artistice, sociale, etc.

INSTABIL
Întristat Reactiv
Anxios Neastâmpărat
Rigid Agresiv
Sobru Excitabil
Pesimist Schimbător
Rezervat Dominant
Singuratic Energic
Analitic, artist MELANCOLIC COLERIC Activ

INTROVERTIT
NTROVERTIT EXTRAVERTIT
Pasiv FLEGMATIC Sociabil
Grijliu SANGVINIC Vorbăreţ
Meticulos Săritor
Paşnic Hazliu
Controlat Vivace
Demn de încredere Spirit de grup
Temperat Simpatizat de grup
Calm Usor superficial
Lent Relaxat
STABIL

Clasificarea categorială a temperamentelor

(după Eysenck)
Educatia T coleric (nervos); acesta se caracterizeaza prin predominanta
excitatiei, este neechilibrat, prezinta oscilatii intre entuziasm exagerat si abandonarea initiativei,
urmata uneori de stari depresive, anxietate, neincredere in fortele proprii; lipsa de rezistenta la efort,
agitatie, impulsivitate, nestapanire, iritabilitate, incapatanare (opozitie), agresivitate, tendinte de
dominare.
Din listarea acestor trasaturi rezulta necesitatea modelarii, temperarii lor prin educatie. Deoarece
colericii se plictisesc repede, in procesul de invatare este necesara crearea motivatiei puternice
pentru:
- invatare;
- disciplina si rigoare;
- organizarea activitatii.
Prin educatie si autoeducatie colericii pot ajunge personalitati marcante (de pilda Napoleon, Mihai
Viteazul, Caragiale).
In lipsa unor influente socioeducationale adecvate, colericii sunt predispusi uneori la nevroze de
adaptare, uneori chiar la acte antisociale.

Educatia T sangvinic; acesta este tip nervos puternic, echillibrat, optimist, curajos, deschis,
comunicativ, bine dispus, rezistent, rapid si activ. Pare a fi tipul ideal, dar desi invata usor si repede
se plictiseste rapid, nu manifesta un entuziasm deosebit, nu îi place sa riste si nu aprofundeaza. Este
sociabil, uneori exuberant, dar instabil in starile afective, influentabil, superficial, “usuratic”.
Din prezentarea ultimelor trasaturi rezulta necesitatea interventiei educationale, pentru a preveni
instalarea unor trasaturi negative de caracter.

Educatia T flegmatic; la acesta este specifica predominanta inhibitiei, este insa echilibrat, calm,
linistit, calculat, constant, ordonat, rabdator, meticulos, muncitor, perseverent - dar este lipsit de
initiativa si entuziasm, este de obicei inchis si putin sociabil.
Prin educatie, modelare si flegmaticii pot deveni destul de productivi, inclusiv oameni de actiune.
Se pot da exemple ilustre in acest sens : Kutuzov, Mihail Sadoveanu.

Educatia T melancolic; este un tip mai slab din punct de vedere nervos, nerezistent la eforturi,
interiorizat, trist, timid, anxios, nehotarat, retras, nesigur, cu sentimentul inferioritatii, neincrezator
in fortele proprii, adeseori visator; are si suficiente calitati: este serios, constiincios, exigent cu el
insusi, sensibil, supus (ascultator, disciplinat ca elev), sârguincios etc. (Exemplu – Eminescu,
Bacovia, Van Gogh).
Elevii cu acest tip de T sunt capabili (prin exersare si educatie) de eforturi considerabile, de
rezultate bune la invatatura.
Este necesar antrenamentul progresiv pentru rezolvarea de sarcini in mod autonom, cresterea
increderii in sine.
Lipsa conditiilor propice de mediu si educatie poate conduce la accentuarea pesimismului, a
complexelor de inferioritate, a lipsei de comuicare in grup, la consumarea interioara si la inadaptare
datorita esecurilor (depresie, ganduri suicidare-in cazuri de inadecvare).

Tipurile temeramentale nu sunt pure si imuabile. In realitate exista mai degraba aliaje, mixturi,
combinatii, interferente intre diversele tipuri de T.

CARECTERUL: se desavarseste prin educatie, insusirea, preluarea si interiorizarea de valori,

norme, reguli de conduita (este cartea de vizita a individului privind comportamentu sau in
societate, educatia primita).
se manifesta prin trei tipuri de atitudini: atitudinea persoanei fata de semeni, fata de activitatea
desfasurata si fata de sine insusi:
Este de asteptat de la o persoana exigenta fata de sine insasi, sa manifeste staruinta si eforturi
sustinute in vederea realizarii unor produse de calitate superioara. Cu totul altul va fi tabloul
atitudinilor si al faptelor de conduita la care ne asteptam de la un om caracterizat drept lenes. Tot
asa, stim dinainte ca un om curajos va infrunta cu darzenie si autoasumare.. etc.
Astfel, onestitatea, modestia, generozitatea, curajul sinceritatea, loialitatea, respectul, fermitatea,
stapinirea de sine, disciplina, organizarea, asumarea de responsabilitati sunt considerate drept
insusiri pozitive ale persoanei umane. Dimpotriva, lenea, necinstea, egoismul, infumurarea,
lasitatea, neasumarea, dezorganizarea, indisciplina, lipsa de respect sunt supuse unei evaluari
morale negative.

Fata de sine individul poate manifesta autonomie, independenta sau dependenta de altii
Respect fata de sine sau delasare, lipsa de respect; stima de sine ridicata, siguranta de sine,
autocunoastere buna si tarie de caracter sau dimpotriva, stima de sine scazuta, nesiguranta,
sentimente de inferioritate, neasumare, etc.

Trasaturile temperamentale, acompaniate de trasatiri pozitive de caracter pot duce la implinirea

aptitudinala a individului, la manifestarea plenara a personalitatii lui.

Caracterul fara intelepciune (inteligenta) poate mult, dar inteligenta fara caracter nu valoreaza
nimic.

Inteligenta este aptitudinea (capacitatea) generala a unui om, care ii permite să pună in valoare toate
celelalte aptitudini (calitati) pe care le poseda, sa-si rafineze caracterul si sa-si optimizeze
temperamentul. Inteligenta este capacitatea omului de a intelege ușor si corect aspectele esentiale
ale vietii în societate si de a rezolva situati sau probleme pe baza cunostintelor acumulate.

Tipurile de inteligenta

H Gardner aduce in discutie urmatoarele tipuri de inteligenta:

1. Inteligenta verbal-lingvistica: reprezinta usurinta in exprimarea şi perceperea nuantelor

limbajului verbal, abilitatea de a invata limbi straine si de a folosi limbajul in atingerea unor
obiective dar si abilitatea de a folosi eficient limbajul pentru a te exprima teoretic si poetic.
Persoanele care poseda acest tip de inteligena prefera discutiile, dezbaterile, asociatiile de cuvinte,
sa citeasca, sa scrie, sa povesteasca. Domeniile de performanta pentru persoanele care au inteligneta
lingvisitca sunt : jurnalismul, literatura, psihologia, justitia.

2. Inteligenta logico-matematică presupune capacitatea de a elabora rationamente, de a recunoaste

si folosi scheme şi relatii abstracte. Persoanele de acest tip prefera numerele, structurile, formulele,
tehnologia, conceptele matematice, abstractizarile, rationamentele si devin, de obicei, contabili,
matematicieni, chimisti, fizicieni.

3. Inteligenta vizual-spatiala presupune capacitatea de a gandi în imagini, de a-si reprezenta în

imagini informaţiile. Persoanele care au inteligenta spatiala pot intelege si reprezenta foarte bine
lumea spatial-vizuala, au simtul orientarii in spatiu si memorie vizuala foarte buna. Aceste persoane
invata folosind imagini, observand, efectuand reprezentari grafice, prefera sa deseneze, sa
construiasca, sa modeleze, sa proiecteze, prefera culorile, imaginile, sa efectueze schite, scheme.
Domeniile de performantă sunt proiectarea, arhitectura, artele plastice, dar si medicina.

4. Inteligenta muzicala reprezinta abilitatea de a recunoaste si de a gandi in sunete, ritmuri,

melodii şi rime, a fi sensibil la ton, la intensitatea, inaltimea si timbrul sunetului, abilitatea de a
recunoaste, crea şi reproduce muzica, folosind un instrument sau vocea. Implica ascultare activa şi
presupune o legatura puternica intre muzica si emotii. Este specifică muzicienilor, dansatorilor si
corelata cu nivele superioare din cele anterioare este intalnita frecvent la oamenii de geniu (Einstein
spre exemplu canta la vioara).

5. Inteligenta chinestezica implica utilizarea cu eficienta a miscarilor corporale, abilitatea mentala

de a coordona miscarile corpului, fizicul si mentalul aflandu-se in stransa legatura. Persoanele care
au inteligenta chinestezica învata prin implicare directa, manevrare de obiecte, activitati practice,
miscare. Domenii de performanta: sport, dans, activitati practice, dar si meserii ce solicita
indemanarea si buna coordonare ochi mana.

6. Inteligenta intrapersonala se refera la intelegerea propriei persoane. Aceasta inteligenta o

intalnim la persoanele introspective, care au capacitatea de se intelege pe ei insisi, de a-si analiza
propriile emotii, ganduri, temeri, motivatii. Aceste persoane isi formeaza o imagine clara, reala
despre ele insele si inteleg propriile sentimente, si le foosesc pentru ghidarea comportamentului.
Persoanele de acest gen au un puternic simt al identitatii, sunt increzatori in fortele proprii. Domenii
de performanta: cercetare, literatura, filozofie, munca stiintifica, teologie, psihologie, psihiatrie.

7. Inteligenta interpersonala se refera la intelegerea celorlalti si te ajuta sa fii sociabil. Persoanele

care poseda astfel de intelienta, prefera sa socializeze si sa empatizeze cu grupuri de persoane, se
implica în activitati comune, sunt buni organizatori, au talent in privinta comunicarii şi negocierii,
prefera interactiunea, colaborarea, relatiile sociale. Sunt preocupati de a intelege intentiile,
motivatiile si dorintele altora, aceasta inteligenta usurandu-le colaborarea cu cei din jur. Profesii
care solicita acest tip de inteligenta sunt: profesor, avocat, psiholog, asistent social, jurnalist,
specialist stiinte umaniste si sociale, antreprenori, lideri sociali.
8. Inteligenta naturalista –cei ce o poseda, isi manifesta aceasta aptitudine printr-o buna orientare
in spatiul exterior sau prin capacitatea de a retine multe detalii despre viata animalelor si plantelor.
Ao o atentie aparte in ceea ce priveste obsrvarea si studiul naturii, identifica semnalele specifice, au
un respect si o grija deosebita pentru protejarea mediului natural. Pot avea preocupari ecologiste,
stil de viata inspirat de natura, in comuniune cu aceasta.