Sunteți pe pagina 1din 8

UNIVERSITATEA POLITEHNICA DIN BUCUREȘTI

FACULTATEA DE INGINERIE ELECTRICĂ

STUDIUL EFECTULUI REDRESORULUI


NECOMANDAT

STUDENȚI: Cîrlig Andreea


Petrea Paul Alexandru
GRUPA: EPA II

2015
Cuprins

A. Studiul lucrării .......................................................................................................3


B. Schema circuitelor electrice .................................................................................3
C. Graficul curentului absorbit și a tensiunii redresate..............................................4
D. Graficul puterii active Pa ......................................................................................5
E. Graficul puterii reactive Q .....................................................................................6
F. FFT curentului absorbit de sarcină ........................................................................7
G. Concluzii ..............................................................................................................7
H. Bibliografie ...........................................................................................................8

2
A. Studiul lucrării

În această lucrare se va realiza un studiu asupra redresorului necomandat. Se va simula o


retea trifazată cu tensiunea efectiva de U=230V și frecvența f=50Hz, cu impedanța echivalentă
de 15mH pe fiecare linie, având 3 sarcini diferite de consumatori: R, RL serie și RC paralel. Între
sarcină și rețea se va monta un redresor necomandat. În continuare, vom face analiza pentru
fiecare consumator în parte.

1. R=5Ω;
2. R=5Ω; L=10mH;
3. R=5Ω; C=100uF.

Pentru fiecare caz in parte se va realiza analiza curenților absorbiți, defazajul dintre
curent și tensiune, puterea activă și cea reactivă, analiza FFT pentru curentul absorbit.

B. Schema circuitelor electrice

Fig.1. Schemele electrice in PSIM: a. sarcina R; b. sarcina RL serie; c. sarcina RC paralel

3
C. Graficul curentului absorbit și a tensiunii redresate

Fig. 2. Evoluția curentului absorbit și a tensiunii redresate pentru sarcinile R, RL serie și RC paralel

În Fig.2. sunt reprezentate mărimile continue la ieșirea redresorului pentru cele 3 circuite.
Se observă în cazul sarcinii resistive este prezent un riplu datorat inductivității liniei, în cazul
sarcinii RL serie riplul tensiunii redresate este mai accentuat, iar pentru sarcina RC paralel riplul
este usor diminuat datorită condensatorului care înmagazinează energie electrică si reprezintă un
element de filtrare. Se observă ca indiferent de tipul de sarcină, valoarea efectivă a tensiunii
redresate este Vcc=189V, iar pentru curentul absorbit aproximativ I=37A.

4
D. Graficul puterii active Pa

Fig. 3. Evoluția puterii active PA_R (sarcina R), PA_RL (sarcina RL serie) si PA_RC (sarcina RC paralel)

În Fig.3. sunt reprezentate evoluțiile puterii active pentru fiecare tip de consumator în
parte. Valoarea indicată de către aparatul de măsură montat în schemă este valoarea efectivă a
puterii active pentru rețeaua trifazată. Se observă că valoarea cea mai mare a puterii este prezentă
în cazul sarcinii RC paralel, urmând apoi cea pentru sarcina R, cea din urmă fiind pentru
circuitul RL serie.

Sarcina R: Pa=7352.3W
Sarcina RL serie: Pa=7051.51W
Sarcina RC paralel: Pa=7469.36W

5
E. Graficul puterii reactive Q

Fig. 4. Evoluția puterii reactive Q_R (sarcina R), Q_RL (sarcina RL serie) si Q_RC (sarcina RC paralel)

În Fig.4. sunt reprezentate evoluțiile puterii reactive de linie pentru fiecare tip de
consumator în parte. Valoarea indicată de către aparatul de măsură montat în schemă este
valoarea efectivă a puterii reactive pentru rețeaua trifazată. Se observă că valoarea cea mai mare
a puterii este prezentă în cazul sarcinii RL serie datorită inductivității care înmagazinează energie
reactivă, urmând apoi cea pentru sarcina R, cea din urmă fiind pentru circuitul RC paralel.

Sarcina R: Q=383.47var
Sarcina RL serie: Q=756.18var
Sarcina RC paralel: Q=329.61var

6
F. FFT curentului de alimentare

Fig. 5. Evoluția curenților de alimentare IA_R (sarcină R), IA_RL (sarcină RL serie), IA_RC (sarcina RC paralel)
(stânga) si spectrul de armonici (dreapta)

În Fig.5. sunt reprezentați curenții de alimentare pentru fiecare circuit. Se observă că


evoluția acestor mărimi este sinusoidală, spectrul de armonici fiind foarte mic. Armonica cea mai
pronunțată este fundamentala, la f0=50Hz, amplitudinea acesteia pentru cele trei circuite fiind
aproximativ A0=40A.

G. Concluzii

Se observă că în cazul redresorului necomandat mărimile de ieșire sunt influențate de


tipul de sarcină. Inductivitatea montată în serie are rol de a amâna procesul de comutație între
brațele trifazate ale redresorului și de a netezi curentul absorbit de sarcină. Condensatorul are
rolul de a înmagazina energia, umând ca tensiunea continuă să prezinte un riplu mai mic. În
cazul redresorului trifazat, frecvența tensiunii redresate este de trei ori mai mare decât frecvența
rețelei.
Puterea activă în cazul circuitului cu sarcină RC paralel este cea mai mare, în timp ce
puterea reactivă este cea mai mică. Pentru circuitul cu sarcină RL serie, puterea activă dintre cele
trei este cea mai mică, iar în cazul energiei reactive este cea mai mare. Sarcină R prezintă valori
medii ale puterii active și reactive.

7
H. Bibliografie

[1] Libraria PSim


[2] Redresorul trifazat, [online], URL:
http://www.euedia.tuiasi.ro/lab_ep/ep_files/Lucrarea_13_img.pdf