Lelia MUNTEANU

970 vizualizări ieri, 20:57

Distribuie:

Dacă până acum se simţea, după propriile declaraţii, “confortabil”, decizia de miercuri a
Curţii Constituţionale îi asigură preşedintelui Iohannis confort sporit în Palatul Cotroceni. Îi
trage de sub picioare preşul ultimelor prerogative, asigurându-i un concendiu fericit până la
sfârşitul lui 2019.

E posibil ca, ocupat cu vacanţele şi weekendurile, Klaus Iohannis să nu fi observat cum

coaliţia PSD-ALDE piteşte România în buzunarul unui parlamentarism al obedienţilor de
partid.

ADVERTISING
inRead invented by Teads

Problema nu mai e demiterea sau păstrarea în funcţie a Procurorului Anticorupţie. Adevărata

problemă e că, fără să întâmpine vreo opoziţie serioasă, Coaliţia PSD-ALDE plus asociaţia
culturală UDMR (când e nevoie şi totdeauna cu un preţ piperat) sapă meticulos, ireversibil, la
temelia statului de drept.

Justiţia e adusă la cheremul politicului, echilibrul puterilor se prăbuşeşte.

Politicienii opoziţiei descoperă cu candidă uimire că instituţia Curţii Constituţionale e

politizată de la înfiinţare.
Cum era de aşteptat, s-a pornit, frenetic, cabala chibiţilor: tot felul de diletanţi se întrec să-i
dea sfaturi preşedintelui. Culmea sfaturilor e referendumul: “ne întoarcem la popor” şi-l
întrebăm dacă e cazul să mai respectăm deciziile Curţii Constituţionale!

Întrebarea ce are de făcut preşedintele României sper că şi-a pus-o deja el însuşi şi mai ales i-
a formulat-o deja consilierului său de specialitate, doamnei Elena-Simina Tănăsescu (din
fericire, constituţionalist).

Pentru că n-am de gând să îngroş cabala chibiţilor, mi-am administrat o bibliografie la zi –

analizele constituţionaliştilor Ioan Stanomir (“Curtea Constituţională şi ambiţiile regimului
Dragnea”, contributors.ro, 31 mai) şi Vlad Perju (“Cum trebuie reactionat la decizia Curtii
Constitutionale”, contributors.ro, 31 mai).

Ce propune Vlad Perju: “Preşedinte Iohannis trebuie să reacţioneze dur şi imediat, însă în
acelasi timp să protejeze autoritatea instituţiei. El trebuie să anunţe, cât de curând, că va pune
imediat în aplicare decizia Curţii după publicarea în Monitorul Oficial. Orice ezitare în
această privinţă l-ar discredita personal şi ar afecta grav statul constituţional. S-ar putea
probabil imagina o situaţie cu totul excepţională în care preşedintele sau o altă instituţie ar fi
îndreptăţiţi să nu aplice o decizie a Curţii. Nu suntem însă acum într-un asemenea caz-limită.
(…). Preşedintele ar trebui să informeze opinia publică în termeni ce pot fi înţeleşi de
publicul larg despre interpretările Curţii de până acum şi cum decizia pare o ruptură de
neînţeles – cel puţin judecând pe baza comunicatului de presă – cu practica constituţională
din trecut. În plus, preşedintele ar trebui să explice, grav şi răspicat, care sunt efectele deciziei
Curţii pentru independenţa justiţiei şi pentru obligaţiile pe care România şi le-a asumat în UE
(...). Este vital să se facă presiuni pentru ca opinia sau opiniile separate ale celor trei
judecători să fie făcute publice (…). Nu e nici o garanţie că statul de drept va supravieţui,
sigur este doar că statul de drept nu va supravieţui dacă nu e apărat”.

Pentru această soluţie însă, care îmi pare cât se poate de raţională, ceasul ticăie.

De fapt, problema e dacă Preşedintele va înţelege, în sfârşit, că nu mai e vorba despre

propriul său confort sau disconfort, ci despre destinul democratic al României.