Sunteți pe pagina 1din 75

FINANŢELE INSTITUŢIILOR PUBLICE

Invatarea prin descoperire

Invatarea prin descoperire trebuie inteleasa ca o strategie generala, dar si ca o metoda


didactica ce se poate aplica pe timpul parcurgerii unui eveniment al invataturii, unei
secventei.
Schematic, invatarea prin descoperire presupune indeplinirea de catre profesor si elev
a urmatoarelor roluri:

CADRUL DIDACTIC ELEVI

Organizează situatia de învăţare Fac investigatii, rezolva, desfaşoară,


acţiuni în urma cărora rezulta:
Indrumă, dirijează activitatea elevilor

cunoştinte
deprinderi
priceperi
capacităţi
insuşirea de roluri sociale

Se observa gradul ridicat de implicare a elevilor la propria lor formare, in realizarea


descoperirilor didactice. Se apreciaza ca invatarea prin descoperire reprezinta mai mult chiar
decat o metoda didactica, o strategie. Dar, in acelasi timp, concretizarea acesteia pentru
realizarea unui obiectiv optional observabil si masurabil justifica si mentinerea statutului de
metoda didactica.
In concluzie, invatarea prin descoperire este metoda didactica prin care cadrul
didactic concepe si organizeaza activitatea astfel incat sa faciliteze elevului descoperirea prin
effort propriu a cunostintelor, explicatiilor, legilor, proceselor si febomenelor prin
parcurgerea identica sau diferita a drumului descoperirii initiale a adevarului.
Indiferent de evenimentul cursului (lectiei) pe care cadrul didactic il organizeaza si il
desfasoara, eficienta aplicarii metodei depinde de angajarea constienta a elevului la greul
muncii de cucerire prin effort propriu a continutului de instruire.
Activismul elevului este in functie de realizarea unei motivatii corespunzatoare a
ambilor agenti ai procesului de invatamant.

126
FINANŢELE INSTITUŢIILOR PUBLICE

Competenta psiho-pedagogica si profesionala a cadrului didactic reprezinta cheia


succesului aplicarii metodei. Organizator, indrumator, dirijor competent in asigurarea unor
situatii de invatare adecvate si a unui optim motivational constituie o sarcina mult mai
dificila decat aceea a “executarii” unei lectii traditionale.
Pentru realizarea descoperirii, elevii trebuie sa parcurga urmatoarele etape:

Sesizarea
Declanşarea
Confruntarea relaţiilor cauzale
procesului de Formularea
cu sau a legăturilor
explorare- rezultatelor
problema cu cunoştinţele
experimentare
anterioare

Pentru declanşarea descoperirii didactice, cât şi pentru efectuarea acesteia, se utilizează


cu predilecţie următoarele metode didactice:
• problematizarea
• studiu de caz
• convorbirea euristică
• brainstormingul
• experimentul
• observarea independentă si dirijată
• intocmirea de referate
• lucrari de practică
• portofoliul.

Privind metoda problematizării, trebuie mentionat ca la baza acesteia sta notiunea


de problema. Problema reprezinta un proces / fenomen mai dificil – si ca urmare mai greu
de rezolvat.
Profesorul este cel care elaboreaza situatia-problema, care reprezinta un ansamblu
contradictoriu, conflictual, ce rezulta din trairea simultana a doua realitati: experienta
anterioara (cognitiv – emotionala) si elementul de noutate si surpriza, necunoscutul cu

127
FINANŢELE INSTITUŢIILOR PUBLICE

care se confrunta subiectul. Acest conflict incita la cautare, descoperire si la intuirea unor
situatii noi.
Schema generala a activitatii cadrului didactic in aplicarea problematizarii este
urmatoarea:

ACTIVITATEA CADRULUI DIDACTIC ACTIVITATEA ELEVULUI

Elaboreaza SITUATIA-PROBLEMA 1. Recepteaza situatia-problema


Care poate contine: 2. Isi pune intrebari-problema prin care,
1 Comunicarea situatiei-problema rezolvându-le, ajunge la indeplinirea
2 Indrumarea si ajutarea elevilor sarcinilor didactice
3 Intarirea pozitiva si negativa a rezultatelor 3. Comunica rezultatul dobandit pentru a
obtinute. rezolva situatia prin investigatie proprie

Se desprind următoarele aspecte principale:


Esenţa problematizării constă în elaborarea si aplicarea situaţiilor-problemă pentru
cucerirea de către elevi a adevărurilor prin efort personal.
Cadrul didactic are rolul de a comunica situaţia, de a indruma căutările şi de a realiza
întărirea pozitivă sau negativă.
Intrebările – problema trebuie să şi le pună elevii şi numai in masura în care nu
reuşesc să demareze singuri in rezolvarea situaţiei vor fi ajutaţi în identificarea intrebărilor –
problemă.
Problematizarea este metoda de invatamant care constă in formularea de catre
profesor a situatilor problema care solicita elevilor utilizarea, restructurarea si completarea
cunostintelor in vederea solutionarii acestor situatii pe baza experientei si efortului personal
declansat ca si discon fortul motivational-afectiv, cognitiv.
Metoda descoperirii constă în principal în ai impulsiona pe elevi să caute şi să
găsească soluţii.

Învăţarea prin descoperire şi problematizare

128
FINANŢELE INSTITUŢIILOR PUBLICE

Pentru incurajarea gândirii creative a elevilor, pentru ca învatarea sa se faca prin


descoperire, se propune la clasă următoarea paralelă:

Impozitul pe veniturile Impozitul pe dividende


microîntreprinderilor
Tipul Impozit direct
impozitului
Baza de Veniturile din orice sursă, din care se
impozitare scad:
a) veniturile din variaţia stocurilor;
b) veniturile din producţia de
imobilizări corporale şi necorporale;
c) veniturile din subventii de
exploatare;
d) veniturile din provizioane;
e) veniturile realizate din despăgubiri,
de la societăţile de asigurare.
Cota de 2-3%
impozitare
Plătitori Persoane juridice ce indeplinesc
conditiile microîntreprinderilor si nu
au mai platit pana acum impozit
Persoane juridice nou-înfiinţate daca
indeplinesc conditiile de la
microintreprinderi
Termen de Trimestrial pâna la 25 inclusiv a
plată lunii următoare trimestrului pentru
care se calculează impozitul.

Profesorul scrie pe tabla antetul acestui tabel, urmand ca elevii sa descopere prin
paralelism trăsăturile impozitului predat. Pentru aceasta elevii accesează informaţiile de pe
site-ul Ministerului de Finanţe selectând informaţiile din codul fiscal conform următoarelor :

ART. 36 Declararea si retinerea impozitului pe dividende

Codul Fiscal 2008-2009/TITLUL II Impozitul pe profit/CAP. VI Retinerea impozitului


pe dividendei

129
FINANŢELE INSTITUŢIILOR PUBLICE

O persoană juridica romana care plateste dividende catre o persoana juridica romana are
obligatia sa retina, sa declare si sa plateasca impozitul pe dividende, retinut catre bugetul de
stat, astfel cum se prevede in prezentul articol.
(2) Impozitul pe dividende se stabileste prin aplicarea unei cote de impozit de 10% asupra
dividendului brut platit catre o persoana juridica romana.
(3) Impozitul pe dividende care trebuie retinut se declara si se plateste la bugetul de stat pana
la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare celei in care se plateste dividendul. In cazul in care
dividendele distribuite nu au fost platite pana la sfarsitul anului in care s-au aprobat situatiile
financiare anuale, impozitul pe dividende aferent se plateste pana la data de 31 decembrie a
anului respectiv.
(4) Prevederile prezentului articol nu se aplica in cazul dividendelor platite de o persoana
juridica romana unei alte persoane juridice romane, daca beneficiarul dividendelor detine
minimum 15%, respectiv 10%, incepand cu anul 2009, din titlurile de participare ale acesteia
la data platii dividendelor, pe o perioada de 2 ani impliniti pana la data platii acestora.
Prevederile prezentului alineat se aplica dupa data aderării României la Uniunea Europeana.
Cota de impozit pe dividendele obtinute de o persoana fizica romana este de 16% din suma
acestora.
(1) Cota de impozit pe dividendele obtinute de o persoana juridica romana este de 10%
aplicata asupra dividendului brut platit de catre persoana juridica romana.
Dividendele obtinute de persoanele juridice rezidente intr-un alt stat membru al Uniunii
Europene se impoziteaza cu o cota de 10% aplicata asupra dividendului brut platit de catre o
persoana juridica romana.
Dividendele platite de o persoana juridica romana unei persoane juridice rezidente intr-un alt
stat membru sau unui sediu permanent al unei intreprinderi dintr-un stat membru, situat intr-
un alt stat membru, sunt scutite de impozit, daca beneficiarul dividendelor detine minimum
10% din titlurile de participare la intreprinderea persoana juridica romana, pe o perioada
neintrerupta de cel putin 2 ani, care se incheie la data platii dividendului. Scutirea de impozit
in aceleasi conditii se aplica si beneficiarilor persoane juridice rezidente in unul din statele
Asociatiei Europene a Liberului Schimb, respectiv Islanda, Principatul Liechtenstein, Regatul
Norvegiei.
Pentru scutirea de impozit pe dividende, procentul de detinere a titlurilor de participare pe o
perioada de 2 ani impliniti pana la data platii dividendelor a scazut de la 15% la 10%.

130
FINANŢELE INSTITUŢIILOR PUBLICE

O primă problemă va fi aceea a existenţei şi altor impozite şi taxe înafară de cele


prezentate în capitolul ,,Impozite directe’’, astfel conturăndu-se ideea de impozite locale
precum şi a fondurilor speciale.
Tot prin similitudine, dar si prin problematizare, elevii vor descoperi de exemplu care
sunt impozite locale precum şi fondurilor speciale.

5.1.7 Evaluarea

In cadrul procesului de invatamant evaluarea rezultatelor activitati scolare reprezinta


un compartiment esential si definitoriu alaturi de dobandirea cunostintelor, formarea
priceperilor si deprinderilor, recapitularea si sistematizare.
Evaluarea rezulatatelor scolare poate fi grupa in jurul a trei strategii, dupa modul in
care sunt integrate in procesul didactic, ca element consecutiv al acesteia, distingandu-se
evaluarea initiala de pornire, evaluarea continua – de progres sau formativa, evaluarea
comutativa, sumativa sau finala.

Evaluarea iniţială se face la inceputul clasei a XI-a pentru elevii de la profilul


tehnician în administraţie şi a XII-a pentru cei de la profilul tehnician în activităţi eonomice.
Elevii vor raspunde in scris la o serie de intrebari.
Evaluarea cumulativa – sumativa sau finala se face la finele clasei a XI-a, prin
examenul de atestat, prin care se verifica cunostintele, priceperile si deprinderile dobandite la
Finanţe şi fiscalitate in timpul liceului.
Evaluarea continua – de progres sau formativa se aplica pe tot parcursul desfasurarii
lectilor la capitolul „Finanţe şi fiscalitate a cheltuielilor si veniturilor” prin:

- Observarea curentă;
- Chestionarea orala;
- Lucrari scrise;
- Lucrari practice;
- Teste;
- Chestionare cu autocontrol;
- Fise cu aplicatii;

131
FINANŢELE INSTITUŢIILOR PUBLICE

- Planse cu intrebari;

Observarea curenta – este modul prin care profesorul poate controla nivelul pregatirii
si comportari elevilor, constatand care sunt elevii care muncesc sarguincios, atent si ingrijit –
si care sunt cei superficiali, neglijenti, delasatori.
Pe baza celor constatate, profesorul face aprecieri verbale (“foarte bine”, “sunt
multumit”, “ai facut progrese”), pentru sublinierea performantei obtinute. Importat este ca
aceste aprecieri sa fie sincere, deschise si cat mai obiective.
La orele de Finanţe şi fiscalitate , pe baza acestei metode se urmareste modul in care
elevi participa la activitatea din clasa, daca sunt atenti la raspunsurile colegilor, cum le
apreciaza sau completeaza, cum isi iau notitele, cum efectueaza temele.
Observarea este metoda de a controla atitudinea elevilor fata de munca, fata de colegi
si alte persoane, disciplina lor. Controlul elevilor se realizeaza si prin chestionare orala.

Chestionarea orală

Consta in examinarea verbala si urmareste verificarea volumului cunostintelor,


priceperilor si deprinderilor si capacitatea de a opera cu ele. Profesorul pune elevilor intrebari
de memorie si gandire, denumiri, date, definiţii, reguli, enumerări, descrieri, comparatii,
analize, demonstratii, aprecieri, caracterizari.
Profesorul pune intrebari elevului chestionat – intrebari clare, la obiect, cu caracter
sintetic, iar elevul trebuie sa expuna sistematic, liber si inchegat ceea ce stie.
La tema „Impozitul pe venituri din salarii” profesorul pune urmatoarele intrebari:
a. Ce reprezintă impozitele?
b. Care este scopul instituirii impozitelor?
c. Clasificaţi impozitele după trăsăturile de formă şi fond.
d. Daţi exemple de impozite directe
Întreaga clasa urmăreşte intrebările puse si raspunsurile date, astfel incat sa fie in
stare sa continue raspunsul. Daca un elev raspunde gresit i se pun intrebari ajutatoare si in
cazul in care nu reuseste sa isi corecte raspunsul, atunci se cere sa fie corectat de alti elevi,
iar daca nici acestia nu reusesc, profesorul arata care este raspunsul corect si il insoteste cu
explicatii.
Elevii urmaresc raspunsurile date de cei numiti si oricare poate sa completeze sau sa
arate eventualele greseli.

132
FINANŢELE INSTITUŢIILOR PUBLICE

Răspunsuri aşteptate:
a. Impozitele reprezintă preluarea unei părţi din veniturile şi /sau averea persoanelor
fizice sau juridice la dispoziţia statului
b. Instituirea impozitelor are drept scop constituirea resurselor financiare publice
necesareacoperirii cheltuielilor publice.
c. După trăsăturile de formă şi fond impozitele sunt impozite directe şi impozite
indirecte.

d. Impozite directe, suportate direct de cei care le plătesc:


o impozitul pe profit,
o impozitul pe veniturile microîntreprinderilor
o impozitul pe dividende
o fondurile speciale:fondul special al drumurilor publice, fondul pentru mediu,
fondul pentru turism, fondul de sănătate
o impozitele şi taxe locale: impozitul pe terenuri, impozitul pe clădiri, impozitul
pe venitul agricol, taxa pentru mijloacele de transport, taxa pentru folosirea
mijloacelor de publicitate, afişaj şi reclamă

Lucrările scrise

Completeaza chestionarea orala si creeaza posibilitatea cunoasterii nivelului de


pregatire al intregi clase, făcându-se aprecieri si obiective ale muncii.
Elevi au posibilitatea sa-si etaleze in mod independent cunostintele si ca[acitatile fara
interventia profesorului.
Prin lucrarile scrise se verifica intreaga clasa in timpul unei ore sau a 10-20 minute.
Acestea imbraca doua forme:
• lucrarea scrisa curenta – care nu este anuntata, pentru care tema se alege
din lectia de zi sau lectia precedenta, avand o durata de cca. 15-20 minute.
• lucrarea scrisa semestriala.
In cazul lucrarii scrise curente, pentru lectia “Finanţe şi fiscalitate a veniturilor din
activitatea de exploatare” se pun intrebarile:
Care sunt impozitele directe?
Care sunt condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească o entitate economică pentr a fi

133
FINANŢELE INSTITUŢIILOR PUBLICE

incadrată la microîntreprinderi?
Care sunt cotele de impozitare ale impozitului pe veniturile microîntreprinderilor?
Care sunt plătitorii de impozit pe veniturile microîntreprinderilor?
Ce cuprinde baza de impozitare la impozitul pe veniturile microîntreprinderilor?
Lucrarea scrisa semestriala se anunta din timp, constand in verificarea cunostintelor
asimilate intr-un semestru şcolar.
Temele care se dau in cadrul acesteia au un caracter sintetic, necesitand cunostinte din
mai multe lectii. Durata lucrarii scrise semestriale este de o ora.
La disciplina ,,Finanţe şi fiscalitate’’ se dau teme care cuprind probleme atât de
teorie, cât si de practica – la care se cere rezolvarea unui flux de calcule financiare.
Dupa ce s-a dat tema, profesorul comunica elevilor punctajul fiecarui subiect, pentru a
li se introduce elevilor elemente de autoevaluare si a spori obiectivitatea notarii profesorului.
Acesta din urma da eventuale indicatii generale privind modul de abordare a
subiectelor si etapele de rezolvare a problemei aplicative, reamintind – daca este cazul – care
sunt documentele de evidenta contabila ce or fi intocmite.
Lucrarile scrise au rolul de a depista greselile tipice pentru clasa respectiva, dar si
greselile individuale.

Lucrările practice

Lucrarile practice au drept scop verificarea aptitudinilor, abilitatilor si deprinderilor


elevilor de a aplica in practica cunostintele teoretice. Prin aceasta metoda elevii sunt pusi in
situatia de a executa ei insisi – sub conducerea si indrumarea profesorului – diferite sarcini cu
caracter aplicativ in vederea fixarii si consolidarii cunostintelor si a formarii priceperilor si
deprinderilor.
La orele de instruire practica se pot da teme de verificare practica pentru toti elevii din
clasa, ori se pot da teme individuale.
Aceste lucrari pot avea durata de o ora sau se pot da ca tema şi lucrări pe care elevii sa
le efectueze in mai multe ore.
Astfel, la tema luata in studiu, in cadrul orelor de instruire practica se cere elevilor sa
efectueze o lucrare practica cu titlul “Impozitele şi taxele locale din municipiul Galaţi in
perioada 2008 – 2009’’.
Profesorul prezinta elevilor sursele de informare şi structura lucrării.

134
FINANŢELE INSTITUŢIILOR PUBLICE

Elevii vor efectua cercetări si vor alcatui o situaţie compartivă a nivelului precum şi a
evoluţiei taxelor şi impozitelor locale strucurate pe două grupe mari: persoane fizice şi
persoane juridice.
Rezultatele obtinute se analizeaza impreuna cu elevii, pe baza prezentărilor power
point tragandu-se concluzii cu privire la evoluţia nivelului taxelor şi impozitelor in cei doi
ani.
O alta forma o reprezinta lucrarile practice pentru fixarea si sistematizarea
cunostintelor, priceperilor si deprinderilor, concretizate in lucrari practice complexe, cu grad
de dificultate mai ridicat, de genul: intocmirea statului de salarii, a declaraţiei 101.
Prin astfel de lucrari practice se consolideaza cunostintele, se formeaza si
consolideaza priceperile si deprinderile, se verifica capacitatea elevilor de a opera cu
notiunile asimilate si se urmareste ca elevii sa fie pregatiti pentru activitatea viitoare in
cadrul instituţiilor publice.
Elevii se obisnuiesc sa analizeze rapid, corect si atent lucrarile si vor avea satisfactia
de a putea efectua inregistrari de operatiuni economico-financiare atât la nivelul societăţilor
comerciale cât şi la nivelul instituţiilor publice.

Testele

Testele sunt liste cu intrebari prin care se urmareste evaluarea cantitativa si calitativa
a elevilor. Poate fi test scris, oral sau practic.
In functie de felul raspunsurilor asteptate de la elevi, testele se clasifica astfel:

a) teste cu răspunsuri “deschise” – care presupun elaborarea de catre elev a unui


raspuns corect.
La folosirea testelor tip “redactare” sau “deschise”, raspunsul consta in tratarea unei
teme, ca in exemplul de mai jos:
1. Prezentaţi deosebirile dintre impozitul pe profit şi impozitul pe salarii.3 puncte
2. Prezentati modul de calcul al salariului impozabil. 2 puncte
3. Dati exemple de impozite directe. 2 puncte
Testele cu raspunsuri scurte sunt formate din cateva fraze sau cuvinte.
De exemplu:
Identificati grupa din care fac parte urmatoarele taxe şi impozite:

Taxa/Impozitul Raspuns Pct.


(grupa)
impozitul pe venituri de natura salariilor Impozit direct 0.50
Taxa vamală Impozit indirect 0.50
impozitul pe terenuri Impozit direct 0.50
Taxa pe valoarea adaugată Impozit indirect 0.50

135
FINANŢELE INSTITUŢIILOR PUBLICE

accize Impozit indirect 0.50


impozitul pe clădiri Impozit direct 0.50
impozitul pe dividende Impozit direct 0.50
impozitul pe venitul agricol Impozit direct 0.50

b) testele cu raspunsuri “inchise” – la care elevii nu elaboreaza raspunsurile, ci aleg


dintre mai multe raspunsuri pe cale pe care le considera corecte.

De exemplu:

Intrebarea nr. 1:
1. Unul din principiile care stau la baza politicii fiscale este acela comform căruia se
realizeaza impunerea tuturor păturilor si claselor sociale care realizeaza venituri.
Precizati care este acest principiu din cele de mai jos :
a. principiul certitudinii impunerii;
b. principiul randamentului impozitelor;
c. principiul comoditatii perceperii impozitelor;
d. principiul justei impuneri.
Intrebarea nr. 2:
Indicaţi cărui principiu ii corespunde afirmaţia: “Încasarea impozitelor să se realizeze
cu cheltuieli cât mai mici, iar impozitele să fie cât mai puţin apăsătoare pentru plătitori”:
a. principiul certitudinii impunerii;
b. principiul randamentului impozitelor;
c. principiul comoditatii perceperii impozitelor;
d. principiul justei impuneri.

Intrebarea nr. 3:
Precizati care dintre relatiile de mai jos este corecta pentru determinarea salariului
impozabil:
a) Salariul impozabil =SB - CAS - CASS -CFS;
b) Salariul impozabil = SB – CAS - CASS – CFS - deduceri de baza - ch
profesionale;
c) Salariul impozabil = SB - CAS -CASS -CFS – deducerea personala lunara;
d) Salariul impozabil = SB- impozit pe salariu.

136
FINANŢELE INSTITUŢIILOR PUBLICE

Intrebarea nr. 4:
Indicati formula corectă pentru calculul profitului impozabil:
a) Profit brut contabil- ch totale;
b) Profit brut contabil - deduceri fiscale + ch nedeductibile fiscal;
c) Profit brut contabil - ch nedeductibil fiscal;
d) Venituri totale - ch totale

Intrebarea nr. 5:
Precizaţi ce urmăreşte principiul randamentului:
a. incasarea impozitelor sa se realizeze la termenele si in modul cel mai favorabil
pt. contribuabil;
b. incasarea impozitelor sa se realizeze cu cheltuieli cat mai mici pt contribuabili;
c. toti contribuabilii care realizeaza venituri sau poseda averi sa plateasca
impozit;
d. marimea impozitelor sa fie certa, iar termenele si modalitatile de
plată sa fie clare si precise.

Intrebarea nr. 6:
Care este corelatia corectă dintre criteriile de clasificare şi tipurile de impozite :

1. Dupa trasaturile de forma si fond a. Impozite pe venit;


b. Impozite financiare;
2. Dupa obiectul impunerii c. Impozite permanente (ordinare);
d. Impozite pe consum;
3. Dupa scopul urmarit de stat la introducerea lor e. Impozite directe;
f. Impozite pe avere;
4. Dupa frecventa cu care se realizeaza g. Impozite de ordine;
h. Impozite incidentale;
5. Dupa structura organizatorica a statelor i. Impozite in statele de tip unitar;
j. Impozite indirecte.

Raspunsuri corecte: 1-d, 2-b, 3-c, 4-b, 5-b, 6: 1-e,j. 2 - a,f,d. 3 – b,g. 4 – c,h. 5 – i.

Orice test este compus dintr-un număr de itemi care au reguli precise de elaborare.

Tipuri de itemi

Itemii se clasifică după mai multe criterii:


I. După tipul de comportament cognitiv solicitat pentru producerea răspunsului, pot fi
diferenţiate 2 tipuri de itemi1:
1
Radu, I.T. Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1995

137
FINANŢELE INSTITUŢIILOR PUBLICE

1. itemi „închişi”(precodificaţi) – care solicită selectarea unui răspuns dintr-un


număr de variante oferite (întrebări cu răspuns binar, cu alegere multiplă, întrebări
pereche, întrebări de ordonare, întrebări cu răspuns scurt etc)
2. itemi „deschişi”- care solicită construirea, producerea unui răspuns corect,
fără a fi oferite variante de răspunsuri (itemi de tip eseu; rezolvare de probleme, itemi
de argumentare, itemi de interpretare).
II. Din punct de vedere al obiectivităţii în notare, se disting 3 categorii de itemi:
1. Itemi obiectivi
2. Itemi semiobiectivi
3. Itemi subiectivi
Fiecare dintre aceste tipuri de itemi are caracteristici specifice, care determină gradul de
adecvare şi posibilităţile de utilizare în diferite contexte evaluative.
Prezentăm în tabelul următor, tipurile de itemi2

Categorii Itemi obiectivi Itemi semiobiectivi Itemi subiectivi


(solicitând răspuns
deschis)
Tipuri Itemi cu alegere duală Itemi cu răspuns scurt Rezolvare de probleme
Itemi cu alegere multiplă Itemi de completare Eseu structurat
Itemi de tip pereche Întrebări structurate Eseu liber
(nestructurat)

1. ITEMII OBIECTIVI- se caracterizează prin faptul că testează un număr mare de


elemente de conţinut, dar, de cele mai multe ori, capacităţi cognitive de nivel inferior. Au
fidelitate, validitate, obiectivitate şi aplicabilitate ridicate, scheme de notare foarte simple,
necesită timp scurt de răspuns şi corectare, permiţând posibilitatea utilizării unui număr
mare de astfel de itemi într-un test. Prezintă ca dezavantaje dificultatea elaborării de
distractori plauzibili şi paraleli şi faptul că nu poate fi urmărit raţionamentul prin care
elevul ajunge la răspuns determinând astfel eventualitatea ghicirii răspunsurilor sau
obişnuirii elevilor cu acestă tehnică.
Itemi cu alegere duală – solicită răspunsuri de tip DA/NU, adevărat/fals,
acord/dezacord.
Itemi de tip pereche – solicită stabilirea corespondenţelor între elemente distribuite pe
două coloane; criteriile de selecţie sunt enunţate în instrucţiunile care preced coloanele.
Itemi cu alegere multiplă – solicită alegerea unui singur răspuns corect/alternativă
optimă dintr-o listă de soluţii/alternative.
2
Radu, I.T. Evaluarea în procesul didactic, E.D.P., Bucureşti, 2000

138
FINANŢELE INSTITUŢIILOR PUBLICE

2. ITEMII SEMIOBIECTIVI – sunt caracterizaţi de răspunsuri limitate ca spaţiu, formă


şi conţinut, sarcini bine structurate, libertate restrânsă în reorganizarea informaţiei şi
formularea răspunsului prin care elevii demonstrează, pe lângă cunoştinţe, şi abilitatea de
a structura răspunsul cel mai scurt şi cel mai corect. Deşi prezintă uşurinţă şi obiectivitate
în notare, au dezavantajul că nu verifică realizarea unor capacităţi şi competenţe cu
caracter foarte complex.
Itemi cu răspuns scurt – întrebare directă care solicită un răspuns scurt.
Itemi de completare – enunţ complet prin care se solicită completarea de spaţii libere
folosind cuvinte care se încadrează în contextul dat.
Întrebări structurate – mai multe subîntrebări legate printr-un element comun. Se
recomandă ca răspunsul subîntrebării următoare să nu fie dependent de răspunsul corect
al întrebării anterioare.
3. ITEMII SUBIECTIVI – reprezintă forma tradiţională de evaluare în România, sunt
uşor de construit, solicitând răspunsuri deschise, evaluează procese cognitive de nivel
ridicat, verificând obiective care privesc creativitatea, originalitatea. Au însă dezavantaje
precum: fidelitate şi validitate scăzută, necesitatea de scheme de notare complexe şi greu
de alcătuit, corectarea durând mult.
Rezolvarea de probleme(situaţii problemă) – presupune o activitate nouă, diferită de
cele de învăţăre curente, prin care se evaluează operaţii de gândire convergentă sau
divergentă, operaţii mentale complexe.
Itemi de tip eseu – solicită elevilor construirea unui răspuns liber, conform unui set de
cerinţe date. Pot fi:
- eseu structurat/semistructurat – răspunsul este dirijat şi ordonat cu ajutorul unor
cerinţe, sugestii, indicii
- eseu liber ( nestructurat ) – prin care se valorifică originalitatea, creativitatea,
neimpunând cerinţe de structură.

Exemple:

1. Itemi obiectivi cu alegere duală:

Precizaţi în dreptul fiecărui enunţ dacă este adevărat (A) sau fals (F):
1. Impozitul pe profit este un impozit direct.
2. Impozitul pe dividende se plateste in cota de 6%.
3. Cota legala pentru impozitul pe salarii si profit este 16%

139
FINANŢELE INSTITUŢIILOR PUBLICE

Alegeţi varianta adevarat sau fals şi notaţi în dreptul ei litera A, dacă apreciaţi că enunţul este
adevărat şi litera F, dacă apreciaţi că enunţul este fals.
1. Se plătesc accize pentru produsele acordate actionarilor ca dividende sau ca plata in
natura.
2. Produsele consumate pentru reclama si publicitate nu sunt supuse accizelor.
3. Produsele comercializate prin magazinele autorizate (duty-free) sunt scutite de la
plata impozitelor.
4. Acoolul etilic rafinat, utilizat in productie de medicamente este scutit de la plata
accizelor.
5. Alcoolul etilic rafinat, utilizat in productia de otet alimentar nu este scutit la plata
accizelor.

2. Itemi obiectivi de tip pereche

A. Stabiliti corespondenţa dintre grupa de venituri si categoriile enumerate asociind cifra


cu litera:

a) venituri din chirii


b) venituri din sconturi obtinute
c) venituri din dobanzi
1) Venituri din exploatare
d) venituri din diferente de curs valutar
2) Venituri financiare
e) venituri din productia vanduta
3) Venituri exceptionale
f) venituri din subventii
g) venituri din variatia stocurilor
h) venituri din amenzi

B. Stabiliti corespondenta intre elementele de cheltuieli si grupa de cheltuieli asociind


cifra cu litera:

a) cheltuieli cu sconturi acordate


b) cheltuieli cu donatii
c) cheltuieli cu dobanzi
d) cheltuieli din diferente de curs
1) cheltuieli de exploatare e) cheltuieli cu materii prime
2) cheltuieli financiare f) cheltuieli cu personalul
3) cheltuieli extraordinare g) cheltuieli determinate de calamitati
h) cheltuieli din cedarea investitiilor financiare
i) cheltuieli cu alte impozite si taxe
j) cheltuieli cu provizioane din exploatare

C. Stabiliti corespondente dintre criteriile de clasificare şi tipurile de venituri asociind


cifra cu litera:

140
FINANŢELE INSTITUŢIILOR PUBLICE

a. Venituri extraordinare;
b. Venituri incasate la BL*;
1. Dupa ritmicitatea incasarii c. Venituri ordinare curente;
veniturilor la buget d. Venituri fiscale directe;
e. Venituri incasate la BS**;
f. Venituri nefiscale;
2. Dupa apartenenta veniturilor g. Venituri fiscaleindirecte;
la bugetul national h. Venituri incasate la BASS***;
i. Venituri de capital;
j. Ajutoare si donatii din strainatate.

D. Stabiliti corespondenta intre elementele de venituri si tipurile de taxe şi impozite


asociind cifra cu litera:

a. Impozit pe cladiri;
b. TVA;
c. CAS****;
1. Venituri cuprinse in BL d. Impozit pe terenuri;
e. Taxe pentru brevete;
f. Accize;
g. Impozit pe salarii;
2. Venituri cuprinse in BASS h. Impozit pe spectacole;
i. Venituri din concesiuni;
j. Amenzi pt. neplata la termen a CAS;
k. Impozit pe cladiri si terenuri ale
3. Venituri cuprinse in BS persoanelor juridice;
l. Contributii pt. bilete de tratament si
odihna;
m. Impozit pe profit;
n. Taxe vamale;
o. Taxe consulare.

E. Stabiliţi corelatia corectă dintre criteriile de clasificare şi tipurile de impozite asociind


cifra cu litera:

1. Dupa structura organizatorica a a. Impozite pe venit;


statelor b. Impozite financiare;
c. Impozite permanente (ordinare);
2. Dupa obiectul impunerii d. Impozite pe consum;
e. Impozite directe;
3. Dupa frecventa cu care se f. Impozite pe avere;
realizeaza g. Impozite de ordine;
h. Impozite incidentale;
4. Dupa scopul urmarit de stat la i. Impozite in statele de tip unitar;
introducerea lor j. Impozite indirecte.

5. Dupa trasaturile de forma si


fond

141
FINANŢELE INSTITUŢIILOR PUBLICE

F. Stabiliti corespondenta dintre categoriile din prima coloana şi caracteristicile acestora


din a doua coloana asociind cifra cu litera:

a. sunt contributii pt. acoperirea cheltuielilor


necesare serviciilor solicitate de diferite
persoane;
b. sunt prelevari din veniturile sau averea
contribuabililor utilizate pt. acorerirea
1. Contributii cheltuielilor generale ale societatii;
c. plati pt. care statul nu este obligat sa presteze un
echivalent direct sau imediat;
d. au o marime ce depinde de natura si volumul
2. Impozite venitului sau averii;
e. au o marime ce depinde de felul si de costul
serviciului prestat;
f. sunt prelevariobligatorii catre stat de la anumite
3. Taxe categorii de contribuabili care beneficiaza de
unele servicii publice fara sa fi solicitat aceste
servicii;
g. au termene de plata fixate in momentul
solicitarii;
h. au termene de plata stabilite in prealabil;
i. sunt plati facute cu titlu definitiv si
nerambursabil;
j. sunt instituite de Parlament si uneori de
institutiile publice locale.

3. Itemi obiectivi cu alegerea multiplă:

1. Salariul impozabil se determina dupa relatia:


a) Simp.= SB - (CAS+ CASS+ ded. de baza + ded. pers.);
b) Simp.= SB - (CAS+CASS +FdSj+ ch. prof.+ ded. pers.);
c) Simp.= SB -( CAS+CASS +FdSj+ ded pers.);
d) Simp.= SB -impozit pe salariu.

2. Avansul salarial este:


a) o creanta salariala;
b) o datorie salariala;
c) un avans de trezorerie;
d) a + c

3. Profitul impozabil se calculeaza conform relatiei:


a) profit brut contabil- ch. totale;
b) profit brut contabil- deduceri fiscale+ ch. nedeductibile fiscal;
c) profit brut contabil- ch. nedeductibile fiscal;
d) venituri totale- ch. Totale

4. Care din urmatoarele impozite sunt indirecte?

142
FINANŢELE INSTITUŢIILOR PUBLICE

a) impozit pe profit;
b) impozit pe salarii;
c) accizele;
d) impozitul pe dividende.

4. itemi semiobiectivi cu raspuns scurt:

1. Cine este suportatorul impozitului pe dividende?


2. Care este cota de impozitare a impozitului pe salarii?
3. Care este cota de impozitare a impozitului pe profit?

5. Itemi semiobiectivi de completare:

A. Cotele regresive sunt acele cote al căror……………se micşorează pe


masura…………venitului impozabil, în scopul avantajării……………
B. Evaluarea forfetară constă în determinarea………. de către organele fiscale de
comun acord cu ……………., ceea ce duce la stabilirea ………….. a
valorii……………..impozabil.

6. Itemi semiobiectivi – intrebari structurate:

A. O societate comercială cu capital integral privat, cu 10 angajaţi şi cifra de afaceri


de 90.000 euro prezintă la sfârşitul trimestrului I venituri totale 80.000 lei, din care venituri
din variaţia stocurilor 10.000 lei, venituri din producţia de imobilizări corporale 5.000 lei,
venituri din dividende 4.000 lei şi cheltuieli totale 60.000 lei, din care amenzi plătite
1.000 lei, penalităţi 3.000 lei. Determinaţi impozitul pe veniturile entităţii economice.

1. Itemi subiectivi – situatie – problema:

A. Cunoscând etapele de calcul a salariului net intocmiţi statul de


salarii pornind de la următoarele date :

Nr crt Nume şi prenume Salariu de Sporuri Avans Rate Persoane


încadrare permanente de plată Reţinute întreţinute
1. Conciu Ion 900 100 400 200 3 copii
2. Panait Aurel 600 200 300 100 2 copii
3. Savin Ioana 700 - 300 200 1 copil

B. Se dau urmatoarele elemente de venituri si cheltuieli:

Cheltuieli cu materialele consumabile 10.000 lei

143
FINANŢELE INSTITUŢIILOR PUBLICE

Cheltuieli cu salariile personalului 10.000 lei


Cheltuieli privind asigurarile si protectia sociala 3.300 lei
Cheltuieli cu serviciile bancare si assimilate 700 lei
Venituri din lucrari executate si servicii prestate 23.900 lei
Venituri din dobanzi 100 lei

Să se intocmeasca situatia financiară anuală privind contul de profit si pierdere, după


modelul simplificat de mai jos:

Contul de profit si pierdere la 31.12……….

Indicator Valoare
Venituri din exploatare
Cheltuieli privind exploatarea
Rezultatul din exploatare
Venituri financiare
Cheltuieli financiare
Rezultatul financiar
Rezultatul current
Venituri extraordinare
Cheltuieli extraordinare
Rezultatul extraordinar

Indicator Valoare
Venituri totale
Cheltuieli totale
Rezultatul brut
Impozitul pe profit
Rezultatul net al exercitiului financiar

2. Itemi de tip eseu: permit evaluarea globală a unei sarcini de învăţare, elevul fiind
solicitat să formuleze un răspuns liber, în conformitate cu anumite cerinţe sau criterii
formulate. Eseul poate fi:
- liber sau structurat
- minieseu sau cu răspuns extins
Exemplu de eseu liber:
Realizaţi un eseu pe tema “Taxele şi impozitele locale la nivelul municipiului Galaţi în
perioada 2008-2009’’
Exemplu de eseu structurat:

144
FINANŢELE INSTITUŢIILOR PUBLICE

Realizaţi un eseu pe tema ‘’ Impozitul pe veniturile din salarii’’. Vor fi luate în calcul
următoarele repere: salariu –definiţie;
documente;
reţineri obligatorii din salariu;
elemente de calcul.

Examenele

Examenele reprezinta o forma de verificare finala a cunostintelor, deprinderilor si


priceperilor dobandite de elevi in timp de unul sau mai multi ani, precum si de evaluare a
activitatii cadrelor didactice.
La unitatile de invatamant preuniversitare economice se sustin urmatoarele examene:
examen pentru obtinerea certficatului profesional – pentru absolventii de liceu; examene de
diferente – in situatia in care elevul trece de la un profil la altul in cadrul aceluiasi liceu sau
de la alt liceu la un liceu economic; examen de absolvire a scolii postliceale; concursuri
interdisciplinare pe diferite etape (pe unitate de invatamant, pe judet, nationala)
La examenul de certificare a competenţelor pentru meseria de tehnician in activitati
economice se sustine proiectul de catre fiecare candidat in parte.
Examenele de diferente se stabilesc pentru fiecare an de studiu, pe baza programelor
scolare, constand intr-o proba scrisa si una orala. Pentru fiecare proba se acorda o nota, iar
media la disciplina respectiva va fi media aritmetica a celor doua note.

Autocontrolul

In evaluarea elevilor se evidentiaza tendinta de a folosi autocontrolul – care se


realizeaza prin diferite modalitati, cum ar fi: planse cu intrebari, fise cu aplicatii, chestionare
cu autocontrol.

Exemplu de planşă cu intrebari:

PLANŞA CU INTREBĂRI NR. 2

Nr. Intrebări
Crt
.
1. Definiţi salariul.
2. Precizaţi formele de salarizare utilizate în ţara noastră.
3. Ce elemente cuprinde salariul brut?

145
FINANŢELE INSTITUŢIILOR PUBLICE

4. Care sunt cotele contributiilor angajaţilor pentru asigurarile sociale de stat,


asigurarile de somaj si asigurarile de sanatate?
5. Cum se calculează salariul impozabil?
6. Cum se determină salariul net?
7. Care este deducerea personală pentru un angajat cu SB = 980 lei şi două
persoane în întreţinere?

Se anunta timpul de lucru de 15 minute. Dupa expirarea timpului de lucru se prezinta verso-
ul plansei, unde sunt prezentate raspunsurile si punctajul pentru fiecare raspuns corect.
PLANŞA CU RĂSPUNSURI NR. 2

Nr. Raspunsuri Pct.


Crt.
1. Salariul reprezintă contraprestaţia muncii depuse de salariat în baza 1
contractului individual de muncă(Art. 154- Codul Muncii).
2. In regie: dupa timpul lucrat
In acord: dupa normele de munca
1
In cote procentuale: dupa volumul vanzarilor
Mixta
3. Venitul salarial brut (salariul brut=SB) al unui angajat este format
din urmatoarele elemente:
a) Salariul de baza negociat prevazut in contractual individual de
munca ;
b) Adaosurile si sporurile la salariu: indemnizatia de conducere,
indemnizatia de zbor, spor de vechime, spor de coapte, spor de stress,
spor pentru munca in subteran, spor de periculozitate, spor de
2
tozicitate. Acestea se calculeaza fie in cote procentuale, fie in sume
fixe.
c) Indexarile
d) Indemnizatiile pentru concediu de odihna
e) Indemnizatiile pentru incapacitate temporala platita din fondul
de salarii
f) Avantaje in natura
4. CAS = 10,5% x SB

CFS=0,5% x SB
1
CASS=5,5 x SB

Impozit = 16% x Salariul impozabil

5. Salariul impozabil = SB – CAS – CASS –CFS – Deducerea pers. 2

146
FINANŢELE INSTITUŢIILOR PUBLICE

6. Salariul Net = SB – CAS - CASS – CFS – Impozit – Alte Reţineri 1

7. Dp = 250 + 200 = 450 1


8. Oficiu 1
9. TOTAL 10

O alta metoda de realizare a autocontrolului este cea pe baza de fise de aplicatii, care consta
in repartizarea pentru fiecare elev a unei astfel de fise pentru a fi completata. La expirarea
timpului de lucru individual, elevul primeste o fisa cu rezolvarea problemelor date si cu
punctajul fiecareia dintre acestea. Fiecare elev sau colegul de bancă corecteaza raspunsurile
cu creionul sau cu alta culoare decat fisa si isi inscrie punctajul realizat in dreptul raspunsului,
totalizand.
Exemplu:
FISA CU APLICATII

Nr. Aplicaţia Raspuns


Crt.

1 Determinaţi restul de plată pentru un salariu brut de 1500 lei, rate 200 lei si
chirie datorată unitatii 180 lei.
2 Societatea comerciala “ELINA” S.A. a înregistrat la 31 martie 2008
următoarea situaţie:
- Cheltuieli cu materii prime şi materiale consumabile 10.000 lei;
- Cheltuieli cu dobânzile 3.000 lei;
- Cheltuieli cu amenzile 1.000 lei;
- Cheltuieli cu pierderile din calamităţi 1.000 lei;
- Cheltuieli cu servicii prestate de terţi 10.000 lei;
- Cheltuieli cu salariile 15.000 lei;
- Cheltuieli cu amortizarea imobilizărilor 1.500 lei;
- Cheltuieli cu mărfurile 38.000 lei;
- Venituri din vânzarea produselor finite 100.000 lei;
- Venituri din dividende 4.000 lei;
- Venituri din vânzarea mărfurilor 50.000 lei;
- Venituri din sconturi obţinute 1.000 lei;
- Venituri din cedarea activelor imobilizate 8.000 lei;
- Impozit pe veniturile din salarii datorat 2.000 lei;
Unitatea este plătitoare de impozit pe profit 16%.
Cerinţe:
a) calculaţi impozitul pe profit datorat la 31 martie 2008;

FIŞA CU RĂSPUNSURI

Nr. Rezolvarea aplicaţiei Punctaj

147
FINANŢELE INSTITUŢIILOR PUBLICE

Crt.
1. Retineri din salarii: 1
contributia angajatilor la asigurarile sociale (CAS):
CAS = 10,5% x SB = 157,5 lei

contributia angajatilor la fondul de somaj (CFS) : 1


CFS = 0,5% x SB = 7,5 lei

contributia angajatilor la asigurarile sociale de sanatate (CASS): 1


CASS = 5,5% x SB = 82,5 lei

impozitul pe venituri din salarii: 1


Impozit = 16% x Salariul impozabil = 170,37 lei

Salariul impozabil = SB – CAS – CASS –CFS – Deducerea personala = 1


1064.8

alte retineri datorate tertilor: rate ,chirii, imputatii, amenzi, pensii 1


alimentare
REST DE PLATĂ = SB – REŢINERI = 1500 – 157,5 – 7,5 – 82,5 –
170,37 – 200 – 180 = 702,13 lei

2. Rezultatul exerciţiului = Venituri totale – Cheltuieli totale = 1


=163.000-79.500 = 83.500 lei
Profit impozabil =Profit brut + cheltuieli nedeductibile – venituri 1
neimpozabile = 83.500 + 1.000 - 4.000 = 80.500 lei
Impozit pe profit = Profit impozabil x 16% = 80.500 x 16% =12.880 1
lei

Oficiu 1
Total 10

In cazul evaluarii prin chestionare cu autocontrol verificarea se face prin lucrari


anuntate.
Fiecarui elev i se atribuie cate un chestionar, precum cel de mai jos. Elevii vor
completa chestionarul cu pasta sau cerneala. Se bareaza dupa fiecare raspuns. Raspunsul
corect se stabileste cu clasa si este dictat apoi de profesor.

148
FINANŢELE INSTITUŢIILOR PUBLICE

CHESTIONAR CU AUTOCONTROL

Nr. Intrebari Raspunsuri elev Punctaj


Crt Acor Reali
dat zat
1 O societate comercială cu capital integral Baza impozabilă = venituri
privat, cu 8 angajaţi şi cifra de afaceri de totale – venituri din variaţia
80.000 euro prezintă la sfârşitul trimestrului I stocurilor - venituri din
următoarea situaţie venituri totale 80.000 lei, producţia de imobilizări
din care:venituri din variaţia stocurilor 10.000 corporale = 80.000 - 10.000 -
lei, venituri din producţia de imobilizări 5.000 = 65.000
corporale 5.000 lei precum şi cheltuieli totale 3
60.000 lei, din care amenzi plătite 1.000 lei, Impozit = 2,5% x 65.000 =
penalităţi 3.000 lei. 1625 lei
Care este valoarea impozitului pe
veniturile microîntreprinderii pe care
societatea trebuie să-l vireze la bugetul
statului?
2 Calculati impozitul pe salariu valorificand CASp = 157,50
informatiile: CASSp = 82,50
- SB - 1 500 lei; - S negociat - 1 000 lei; CFSj = 7,50
- CASp,CASSp,CFSj conform cotelor legale Simp. = 912,50 3
cunoscute; Imp. = 146
- deducerea personala lunara a contribuabilului
340 lei
3 Beneficiati de urmatoarele informatii: Pb = 12.000
venituri totale 40 000 lei, cheltuieli totale 28 Pimp.= 12.345
000 lei, amenzi si penalitati platite 1 000 lei, Ch. Prot. nededuct. = 54 3
cheltuieli de protocol depăşite 300 lei, rezerve Imp. = 1977
legale constituite 700 lei.
Calculati impozitul pe profit.
4 Oficiu 1

TOTAL 10

La final, profesorul realizeaza pe tabla urmatoarea situatie:

NOTE OBTINUTE: 10 9 8 7 6 5

149
FINANŢELE INSTITUŢIILOR PUBLICE

Nr. elevi prezenti 10 11 2 2 2 0


Se poate calcula media ponderata a clasei:
X = (10*10+9*11+8*2+7*2+6*2+5*0)/ 27 = 241/27 = 8,93
Daca verificarea se realizeaza ritmic, pe teme, profesorul poate intocmi fisa de progres
scolar.

FISA DE PROGRES SCOLAR


Nr. Numele si prenumele Situatia notelor obtinute de elevi la
Crt. chestionarele aplicate
Tema Tema Tema Tema
1 2 3 4
1 LUNGEANU ALEXANDRA 9 8 9 10
2 BURSUCANU ANDREEA 8 8 9 10
3 BICHINEŢ ANDREEA 9 9 8 10
4 BUIA ANCA 7 7 9 9
5 MARCU ALEXANDRA 10 9 8 10
6 BRĂTULEANU GINA 8 7 9 7
7 SAVIN ALINA 9 8 9 8
8 BOLOZAN MIHAELA 9 9 9 10
9 BUESCU DEVY DUMITRU 6 7 8 8
10 BUTE DRAGOŞ 8 8 8 7
11 ANDON SILVIANA 8 8 10 10
12 BUTE ALEXANDRU 8 9 9 9
13 BUTE COSMIN 8 8 9 10
14 DUDU MIRCEA 9 9 10 9
15 NEDELCU MĂDĂLIN 8 9 9 9
16 SEREA DANIEL 8 9 9 9
17 BOCĂNIALĂ MIRELA 8 9 10 9
18 FUICĂ DRAGOŞ 9 8 9 10
19 TELEAGĂ CIPRIAN 8 9 9 10
20 GIAGU BOGDAN 8 8 8 9
21 GOGONEŢ OANA 8 9 9 9
22 TECUŢĂ MIHAI 9 10 9 9
23 RACOVIŢĂ CLAUDIU 9 10 9 6
24 POPA OVIDIU 9 9 10 9
25 SAVA FLORIN 9 9 9 6
26 SAVIN ALEXANDRU 7 7 8 10
27 ŞORCARU CIPRIAN 6 8 7 9
TOTAL 223 230 239 241
MEDIA PE CLASA 8,26 8,52 8,86 8,93

150
FINANŢELE INSTITUŢIILOR PUBLICE

5.1.8 Mijloace de invatamant

Pentru desfasurarea procesului de invatamant, profesorul utilizeaza ca instrumente de


lucru mijloace de invatamant.
Mijloacele de invatamant, in sensul cel mai larg, reprezinta totalitatea materialelor,
dispozitivelor si aparatelor cu ajutorul carora se realizeaza si evaluarea rezultatelor obtinute.
Mijloacele de invatamant sunt instrumente auxiliare care usureaza transmiterea
informatiei, ca act al predarii, sprijina si stimuleaza activitatea de invatare.
Mijloacele de invatamant contribuie la perfectionarea procesului didactic,
perfectionarea tehnologiei didactice, a tehnicilor de evaluare, orientarea scolara si
profesionala in functie de structura programelor scolare, nivelul de cunostinte al elevilor si
particularitatile cadrului didactic.
In cadrul lectiilor de Finanţe şi fiscalitate se poate prezenta material ilustrativ, cum ar
fi: scheme, planse, declaraţii,situaţii financiare corelate pentru a fi receptionate mai usor de
elevi.
Utilizarea mijloacelor de invatamant are ca fundament luarea in considerare a
functiilor acestora:
♦ functia informativa – care presupune asimilarea de catre elevi a
informatiilor transmise de catre profesor;
♦ functia formativa – ce creeaza o stare psihica pozitiva, activeaza
atentia
elevilor, trezeste emotii si buna dispozitie;
♦ functia stimulativa (de motivatie a invatarii) – care consta in
provocarea
si dezvoltarea motivatiei pentru problemele studiate;

Cercetarile psihopedagogice, practica didactica, au demostrat ca unele mijloace de


invatamant sunt capabile sa trezeasca interesul si curiozitatea pentru ceea ce urmeaza sa fie
cunoscute de elevi.

151
FINANŢELE INSTITUŢIILOR PUBLICE

O alta functie a mijloacelor de invatamant este aceea de evaluare a randamentului


scolar, care consta in posibilitatea mijloacelor de invatamant de a diagnostica si aprecia
progresele inregistrate de elevi.
Astfel, unele dispozitive sau secvente de film pot fi concepute astfel incat sa creeze
situatii-problema sau sa permita cadrului didactic verificarea raspunsurilor date de elevi.
Utilizarea mijloacelor de invatamant este conditionata de structura programelor
scolare, de nivelul de pregatire al elevilor, de interesul acestora si de particularitatile de varsta
ale elevilor.
Pentru a-si indeplini rolul demostrativ, aplicativ, evaluativ, mijloacele de invatamant
se folosesc pe parcursul intregului proces de predare-invatare si vor fi corelate cu obiectivele
si continutul lectiei.
La orele de laborator, se folosesc cu eficienta mijloacele de invatamant din dotare –
calculator, videoroiectorul, plansee, revistele si publicatiile de specialitate – profesorul
reusind sa coreleze obiectivele lectiei si interesele si nevoia de cunoastere a elevilor.
De asemenea, se utilizeaza documente de evidenta – formulare de chitante, facturi,
note de receptie, balanta de verificare, bilant, situaţii financiare, toate de uz didactic – ce sunt
puse la dispozitia elevilor la orele de aplicatii practice.
Documentele vor fi completate de elevi in functie de tema data, de ordinea operatiilor
economico-financiare si indosariate, pentru a reflecta priceperea si deprinderile acestora,
dobandite pas cu pas.
La etapele de operationalizare a cunostintelor se pot utiliza calculatorul, care e un
mijloc informational destinat primirii, prelucrarii si restituirii informatiei sau rezolvarii
problemei. Folosirea acestui mijloc de invatamant conduce la modernizarea procesului de
invatamant, asigurand o legatura intre elevi si calculator in care elevul poate lucra individual,
se poate corecta si poate sa se autoevalueze prin intermediul rezultatelor afisate.
Orele de Finanţe şi fiscalitate se desfasoara intr-o sala special amenajata –
cabinetul de Finanţe şi contabilitate , in care sunt create conditii didactico - materiale pentru
desfasurarea orelor de teorie, instruire practica, consultatii. Cabinetul de Finanţe şi
contabilitate este utilizat pentru desfasurarea orelor de Finanţe şi fiscalitate , dactilografiere,
organizare, finante, economia intreprinderii si alte discipline de specialitate. In cabinet exista
planse cu planul de conturi general. Acesta este dotat cu mobilier adecvat, aparate audio –
vizuale, calculatoare, masini de calcul, fiset cu documente de evidenta, o minibiblioteca
dotata cu carti si publicatii de specialitate, stativ cu planse, conform planului de mai jos:

152
FINANŢELE INSTITUŢIILOR PUBLICE

PLANUL CABINETULUI DE FINANŢE ŞI FISCALITATE

7 7

1 1 1 1 1 8
5

1 1 1 1 1

6 3

2
1 1 1 1 1
6

Legenda: 1 – pupitru 2 – catedra


3 – tabla 4 – stativ pentru planse
5 – cuier 6 – dulap
7 – fereastra 8 –usa

5.1.9 Principiile didacticii

153
FINANŢELE INSTITUŢIILOR PUBLICE

In activitatea de clasa, profesorul transpune in practica principiile didactice, care sunt


cerinte generale respectate in organizarea si desfasurarea procesului de invatamant, in
vederea realizarii scopului eduactiei.
Sursa principiilor didactice este practica educativa. In didactica contemporana,
principiile se prezinta sub forma de sistem.
Pentru analiza principiilor didactice se adopta urmatoarea definitie functionala:
Principiile sunt norme sau teze generale care imprima un sens functional procesului
de invatamant, asigurandu-i astfel premisele necesare indeplinirii în in conditii de eficienta a
obiectivelor si sarcinilorpe care le urmareste in desfasurarea sa. ”
Pentru a elimina riscul amatorismului ce poate conduce la serioase disfunctionalitati
in dezvoltarea cognitiva, psihomotrica si afectiva a subiectului educatiei si la ineficienta
actului didactic, exoertii in materie de educatie au stabilit ca definitorii in orientarea
actiunilor educative – indiferent de nivelul de scolarizare – urmatoarele principii didactice:
Principul participarii active si constiente a elevilor in activitatea de invatare, ce
presupune ca invatarea este un act ce necesita mai presus de orice participarea personala.
Individualizarea instruirii este greu de realizat, dar nu imposibil, in cadrul institutiilor de
invatamant – care se recomanda a fi, inainte de toate, organizatii sociale, supunandu-se prin
urmare legilor sociale si dinamicii acestora.
Cerintele impuse de acest principiu vizeaza, pe de o parte, activismul cadrului didactic
si, pe de alta parte, pe cel al elevului. Ambele categorii de agenti educationali vor avea de
indeplinit noi roluri si isi vor asuma noi dimensiuni ale performantei, la finele demersului de
predare – invatare.
Principiul activitati active si constiente a elevilor exprima cerinta ca insusirea
cunostintelor noi, formarea priceperilor si deprinderilor sa fie o rezultanta a efortului propriu
al elevilor – aceasta este o cerinta de baza a invatamantului modern.
Invatamantul e activ daca-i solocita elevului un efort spre a se autodepasi, daca elevul
este constient de scopul urmarit si procedeaza in mod organizat si perseverent spre realizarea
scopului.
Invatamantul este constient daca elevul intelege tot ceea ce invata. Pentru a ajuta
elevii sa inteleaga ceea ce invata, profesorul trebuie sa utilizeze notiuni familiare elevilor cu
continut precis, sa explice pe larg anumite fenomene, dand exemple reale din viata de toate
zilele, sa foloseasca un material didactic adecvat.
Astfel, principiul sus-mentionat presupune utilizarea unor metode activ-participative,
selectia unor mijloace de invatamant adecvate (trebuie avut in vedere modul in care sunt

154
FINANŢELE INSTITUŢIILOR PUBLICE

integrate in activitatea didactica si calitatea in sine a acestora), fiind contidionat si de


optiunea pentru o strategie didactica adecvata. Strategiile didactice activ-participative se
inscriu de la ficsarea obiectivelor la obtinerea rezultatelor.
Astfel, la orele de Finanţe şi fiscalitate , elevii trebuie sa stapaneasca limbajul
economic utilizat de profesor, iar cuvintele noi vor fi explicate de acesta.
Deoarece pentru inregistrarea operatiunilor economico-financiare in Finanţe şi
fiscalitate sunt respectate anumite etape, intr-o anumita ordine, acesta presupune ca elevii sa
constientizeze necesitatea si utilitatea etapelor, ca in exemplul:
Determinaţi impozitul pe veniturile entităţii economice cunoscând că înregistrează venituri
totale de 80.000 lei, din care venituri din variaţia stocurilor 10.000 lei, venituri din
producţia de imobilizări corporale 5.000 lei, venituri din dividende 4.000 lei precum şi
cheltuieli totale de 60.000 lei, din care amenzi plătite 1.000 lei şi penalităţi 3.000 lei.
Rezolvarea aplicaţiei necesită parcurgerea următoarelor etape:
1. Determinarea profitului brut:
Pb= VT –CT = 80.000-60.000 = 20.000 lei

2. Determinarea profitului impozabil:


Pimp. =VT –CT –Deduceri fiscale + Elemente nedeductibile fiscal
Pimp. = 20.000 – 4.000 + 1.000 + 3.000 = 20.000 lei

3. Determinarea impozitului pe profit:


Imp. = 16%xPimp. = 16%x20.000
Imp. = 16%x20.000 = 3.200 lei

In acest fel, elevii vor ajunge sa inteleaga cum se va efectua calculul financiar, daca
vor parcurge etapele menţionate mai sus in ordinea lor fireasca.
Pe parcurs, cand elevii isi formeaza priceperi si desprinderi, ei pot efectua parcurgerea
etapelor mintal si vor reda direct calculele.
Principiul unitatii dintre senzorial si rational, dintre concret si abstract
(principiul intuitiei). Acest principiu exprima cerinta ca notiunile, definitiile pe care si le
insusesc elevii in procesul de invatamant sa aiba la baza cunostinte clare si precise dobandite
din contactul cu realitatea si obiectele din natura.
Intelegerea, sistematizarea, consolidarea si trainicia cunostintelor, priceperilor si
deprinderilor depind de tratarea cu maximum de seriozitate a acestui principiu.
Prezenta intuitie in procesul formarii notiunilor este indispensabila. Intuitia,
materializare a imaginilor perceptive serveste ca suport in elaborarea notiunilor,
rationamentelor, sintezelor s.a.m.d.

155
FINANŢELE INSTITUŢIILOR PUBLICE

Schemele de activitate mentala, structurile operationale, constituie conform


psihologiei genetice, al caror fondator a fost J.Piaget, elementul fundamental al gandirii.
Urmand procesul de structurare in scheme mentale, in operatii ce se transpun in planul
mintal al elevului, se formeaza si se dezvolta operatii intelectuale, se faciliteaza generalitati.
O baza materiala moderna, care implica facilitati privind interactivitatea, instruirea
programata, intreaga “baterie” de metode ce intra sub incidenta activ – participativului,
stimuleaza “interactiunea” subiect/obiect/mijloc de asimilare, facand posibil trasnferul de
experiente cognitive si integrandu-le in structuri mai ample, structuri logice.
La disciplina Finanţe şi fiscalitate profesorul are rolul a ajuta elevii sa-si formeze
cunostinte corecte prin perceperea materialului intuitiv prezentat la orele de curs sub diferite
forme: ilustratii, diagrame, dispozitive, videoproiector, calculator, documente financiare, etc.
prin prezentarea materialelor intuitive, intuitia elevilor este dirijata de profesor spre un
anumit scop, spre perceperea esentialului, a realitatii unui fenomen.
Principiul sistematizarii si continuitatii cunostintelor.
Din analiza tendintelor de evolutie a sistemelor de invatamant din statele cu economii
performante rezulta ca procesul de invatamand nu e orientat spre acumularea si reproducerea
de informatii ci spre invatare, spre dezvoltarea gandirii logice, spre pragmatism si motivatie
superioara, ca argument forte al “utilitatii cunostintelor”, spre formarea de personalitati
creative, care sa faca fata rapidei perisabilitati a informatiilor, care sa fie adaptabil
schimbarilor conplexe ce se deruleaza la nivelul intregii vieti sociale si care sa faca posibila
chiar anticiparea acestor schimbari.
Se constata deplasarea accentului de la obiective ce vizau un “cap plin de informatie”,
la unele ce vizau un “cap bine format”, la o gandire sanatoasa. “Balastul de informatie”, fara
nici o legatura cu solicitarile pe care le va reclama realitatea socio-profesionala pentru care-l
pregatim pe tanar, nu face – la ora actuala – decat sa-l indeparteze pe acesta de adevaratul
sens al invatamantului, sa fetiseze participarea la seminarii prin volumul de informatii retinut
dintr-o examinare, rezultatele acestei examinari – nota – fiind determinant la repartitie si la
accesul in cariera.
Aceste denaturari alimentate atat de “comoditatea profesorilor si elevilor” cat si de
tarile deja institutionalizate ale sistemelor sociale, ne conduc spre conformism si induc o stare
de “asteptare”, de pasivism intelectual si actional.
Din punct de vedere al continutului invatamantului, se inpun in lumina celor de mai
sus, urmatoarele:

156
FINANŢELE INSTITUŢIILOR PUBLICE

Organizarea logica a informatiilor dobandite de elevi in procesul de predare-invatare,


programarea desfasurarii proceselor si operatiilor intelectuale, astfel incat intre logica stiintei
si logica pedagogica a disciplinei sa existe o relatie de continuitate.
Astfel, acest principiu presupune insusirea cunostintelor de catre elevi in succesiunea
lor logica. In procesul educativ, continuitatea se refera la sucesiunea logica, apta sa
influienteze procesul dezvoltarii personalitatii. Respectarea acestui principiu asigura o mai
usoara asimilare a cunostintelor. Cu cat se stabilesc mai multe legaturi intre cunostintele noi
si cele vechi, cu atat ele se fixeaza mai bine, pe cand cunostintele izolate, fara legatura cu
altele, se uita curand.
La baza respectarii principiului continuitatii stau: planurile de invatamant, programele
si manualele scolare. Programele scolare si manuale respecta succesiunea logica dintre
capitole, teme si ideile cuprinse intr-o tema. Profesorul utilizeaza un plan de prezentare a
cunostintelor noi, noteaza ideile principale pe tabla, alcatuieste scheme, iar la etapa de
operationalizare sistematica materialul esential transmis, stabilindu-se asemanari si deosebiri
intre notiunile asimilate si cele insusite anterior.
Principiul legarii teoriei cu practica – exprima necesitatea ca orice aspect teoretic sa
fie insusit in legatura nemijlocita cu practica.
La orele de Finanţe şi fiscalitate legarea teoriei cu practica se face prin ilustrarea cu
aspecte practice a problemelor teoretice prezentate, cat si prin rezolvarea unor probleme cu
continut practic, care se sprijina pe cunostintele teoretice insusite.
La orele de laborator e posibila o legare mai adanca a teoriei cu practica, elevii
intocmind monografii contabile, documente de evidenta pe baza informatiilor teoretice
asimilate la orele de curs.
Acest principiu se consolideaza in cadrul cercurilor de Finanţe şi fiscalitate , vizite la
unitatile patrimoniale, excursii, activitate productiva.
Principiul accesibilitatii, a luarii in considerare a particularitatilor de varsta si individuale
ale elevilor – impune ca nivelul de cunostinte si forma de prtezentare sa corespunda gradului
de dezvoltare intelectuala a elevilor pentru ca volumul national sa poata fi inteles, asimilat si
retinut. Luarea in considerare a particularitatilor de varsta si individuale impune profesorului
sa nu transmita elevilor o cantitate prea mare de cunostinte, deoarece exista riscul ca acestia
sa nu o poata asimila.
Prin luarea in considerare a particularitatilor de varsta va tine seama de cunostinte prezentat
sa poata fi accesibil.

157
FINANŢELE INSTITUŢIILOR PUBLICE

Nerespectarea acestui principiu se soldeaza cu efecte negative: invatare mecanica,


indiferenta, scaderea interesului, surmenaj s.a.m.d. la operationalizarea, profesorul va da teme
cu grad de complexitate diferit: teme pentru toata clasa – de nivel mediu – si teme mai
complexe pentru elevii mai buni. In cadrul orelor de instrire practica la disciplina “Finanţe şi
fiscalitate ”, dupa darea temei de rezolvat, profesorul va trece pe la fiecare elev in parte si va
acorda ajutor celor ce intampina greutati, iar celor care au finalizat lucrarea intr-un timp mai
scurt li se vor da teme suplimentare, mai complexe.
Un alt principiu este cel al asigurarii conexiunii inverse – potrivit caruia informatia
transmisa de profesor catre elev urmeaza si calea inversa, elev – profesor.
Acest principiu este folosit pentru reglarea de mers a procesului de invatamant si pentru
corectarea greselilor.
Planul de organizare a fiecarei lectii cuprinde numeroase momente de conexiune inversa,
plasate dupa fiecare activitate. Elevii vor depune activitatea independenta in cadrul lectiei, iar
la sfarsit trebuie realizat fiecare obiectiv. In timpul lectiei apar acele momente de conexiune
inversa, ori pentru fiecare elev, fie pentru intreaga clasa.
Principiul insusirii temenice a cunostintelor, priceperilor si deprinderilor (principiul
temeniciei si durabilitatii performantelor de invatare) – potrivit caruia cunostintele,
priceperile si deprinderile pe care si le insusesc elevii sa poata fi pastrate mult timp pentru a
le realiza, atat in timpul scolii cat si dupa absolvire, in activitatea profesionala. Trainicia
cunostintelor depinde de modul in care au fost insusite. Trainicia cunostintelor depinde de
modul in care au fost insusite, de eforturi ulterioare de a le retine prin repetare si aplicari
practice.
Un rol inportant in realizarea acestui principiu revine atat elevului – daca acesta isi cunoaste
interesele reale, scopul si utilitatea invatarii, cat si profesorului, care orgenizeaza transmiterea
informatiilor astfel incat sa asigure consolidarea lor prin exercitii si lucrari practice.
Pentru a fi evitata uitarea, pierderea rapida a cunostintelor si deprinderilor, calea principala
este repetarea cunostintelor pe care profesorul o realizeaza la lectia de zi in etapa
operationalizarii. Profesorul urmareste modul in care elevii si-au insusit tema noua si are
posibilitatea cunostintelor ajuta si lectii de recapitulare si sistematizare, in care elevii isi
reamintesc cunostintele esentiale, cu un grad de generalizare mai mare, asimilate intr-o
perioada mai lunga de timp.
Pentru desfasurarea activitatii didactice la disciplina Finanţe şi fiscalitate , profesorul studiaza
planul de invatamant, programa scolara, manualul, se documenteaza bibliografic si faptic la
unitatile economice, isi stabileste obiectivele, alege tipurile de lectii, modelele, respectand

158
FINANŢELE INSTITUŢIILOR PUBLICE

prinpiciile didactice, foloseste mijloace de invatamant adecvate, stabileste stilul de lucru si


evaluare.
Toate acestea stau la baza intocmirii designului instrucţional în secvente de planificare
orientarea didactica calendaristica, secvente de planificare orientativa, proiectarea unitatii de
invatare “Impozite directe” si planuri de lectii cuprinse în cadrul capitolului.

159
FINANŢELE INSTITUŢIILOR PUBLICE

Colegiul Economic ,, Virgil Madgearu’’ Galaţi


Disciplina: Finante si fiscalitate Clasa: a XI-a D,F
An scolar: 2008-2009
Nr ore / saptamana : 2
Nr de saptamani : 33 PLANIFICAREA CALENDARISTICĂ A MATERIEI
Unitatea de Competente specifice Continuturi tematice Nr. XID XIF Obs.
competenta ore
I. Continutul 1. Identificarea esentei 1.Continutul economic si functiile finantelor Metode de
economic si economice a functiei de Romaniei 2 15, 19.09; 15, 19.09; predare –
functiile repartitie si a functiei de 1.1 Finantele- categorie economica cu caracter 2 22, 26.09; 22, 26.09; invatare
finantelor control a finantelor istoric 1 29.09; 29.09; Explicaţia
demonstraţia,
2. Argumentarea rolului 1.2 Continutul economic si functiile finantelor 1 3.10; 3.10;
lucrul în
finantelor in economia de 1.3 Functia de repartitie a finantelor echipă,
piata 1.4 Functia de control a finantelor Observarea
3. Calcularea impozitelor 2.Veniturile publice dirijată,
II. Veniturile directe , indirecte si a 2.1 Caracterizarea veniturilor bugetare si 2 6, 10.10; 6, 10.10; observarea
publice impozitului pe venitul principiile impunerii independentă;
global 2.2 Notiunea de impozit si taxa. Elementele 2 13, 17.10; 13, 17.10; Experimentul,
4. Identificarea impozitelor 2 21, 24.10; 21, 24.10; studiul de caz,
impozitelor directe si 2.3 Clasificarea veniturilor bugetare miniproiectul
indirecte 3 Impozitele directe 1 27.10 27.10 şi proiectul;
5. Analiza caracteristicilor 3.1 Impozitele directe-caracterizare generală 5 31.10; 3, 7, 31.10; 3, 7, eseul. Exerciţii
practice;
impozitelor directe si 3.2 Impozitul pe profit 2 10.11; 10.11;
Autoevaluarea
indirecte 3.3 Impozitul pe veniturile microintreprinderilor 2 14,17.11; 14,17.11; Evaluarea
6. Identificarea 3.4 Impozitul pe dividende 21.11; 8.12; 21.11; 8.12; grupului de
elementelor impozitelor 3.5 Impozitul pe venit 4 12,15,19.11; 12,15,19.11; lucru
7. Prezentarea principiilor - venituri din salarii 4 5.01; 5.01; Rezolvarea de
impunerii - alte venituri 9,12,16,19,0 9,12,16,19,0 probleme
3.6 Impozite si taxe locale 2 1; 1;
3.7 Impozitele directe – venituri sigure pentru 1 23,26.01 23,26.01
stat 30.01; 30.01

160
FINANŢELE INSTITUŢIILOR PUBLICE

4. Impozitele indirecte 6 9,13,16,20, 9,13,16,20, Semestrul


4.1 Taxa pe valoarea adaugata 4 23,27.02 23,27.02 al II-lea
4.2 Accizele 4 2,6,9,13.03 2,6,9,13.03 Metode de
4.3 Taxele vamale 16,20,23,27. 16,20,23,27. predare –
4.4 Taxele de timbru 3 03 03 invatare
30.03,3,6.04 30.03,3,6.04 Explicaţia
demonstraţia,
II. 8. Prezentarea criteriilor 5. Cheltuielile publice lucrul în
Cheltuielile de clasificare a 5.1 Continutul economic si criteriile de 2 10,20.04 10,20.04 echipă,
publice cheltuielilor publice clasificare Observarea
9. Identificarea diferitelor 5.2 Cheltuieli pentru actiuni social culturale 2 24,27.04 24,27.04 dirijată,
cheltuieli publice 5.3 Cheltuieli destinate ocrotirii cetatenilor prin observarea
sistemul asigurarilor sociale 1 1.05 1.05 independentă;
Experimentul,
5.4 Cheltuieli pentru actiuni economice 1 4.05 4.05
studiul de caz,
5.5 Cheltuieli pentru intretinerea aparatului 1 8.05 8.05 miniproiectul
administrative de stat şi proiectul;
eseul.
III. 10. Argumentarea rolului 6. Controlul financiar Exerciţii
Controlul controlului financiar 6.1 Obiectul, rolul si functiile controlului 1 11.05 11.05 practice;
financiar 11. Identificarea si 6.2 Formele controlului 2 15,18.05 15,18.05 Autoevaluarea
prezentarea procedeelor de 6.3 Metodologia de exercitare a controlului 2 22,25.05 22,25.05 Evaluarea
control financiar financiar 1 29.05 29.05 grupului de
12. Programarea , 6.4 Organizarea activitatii de control 1 1.06 1.06 lucru
desfasurarea , intocmirea 6.5 Evaluarea activitatii de control 1 5.06 5.06 Rezolvarea de
probleme
si perfectarea actelor de 6.6 Controlul financiar propriu al agentilor
Studii de caz;
control economici si institutiilor publice 2 8,12.06 8,12.06
Recapitulare

161
FINANŢELE INSTITUŢIILOR PUBLICE

Colegiul Economic ,, Virgil Madgearu’’ Galaţi Clasa: a XI-a D,F


Disciplina: Finanţe şi fiscalitate
An scolar: 2008-2009
Nr. ore alocate: 20 ore
Unitatea de învăţare: Impozite directe

PROIECTUL UNITĂŢII DE ÎNVĂŢARE

Conţinuturi(detalieri) Competenţe specifice Activităţi de învăţare Resurse Evaluare


3.1 Impozitele directe- UC 18 Expunere orală Fişe de documentare Evaluare orală
caracterizare generală C2 Explicaţia Fişe de lucru Notarea fişelor întocmite
1h Discuţie

3.2 Impozitul pe profit UC 18 Explicaţia demonstraţia, Fişe de documentare Evaluare orală


5h Lucrul în echipă, Fişe de aplicaţii Notarea fişelor întocmite
Observarea dirijată, Videoproiector Notarea documentelor
Observarea independentă; Documente privind completate
Exerciţii practice; evidenta decontarilor cu Evaluare scrisa
Autoevaluarea bugetul statului- Declaraţia
Rezolvarea de probleme 101

3.3 Impozitul pe veniturile UC 18 Explicaţia demonstraţia, Extras din Codul Fiscal Ghid de aticipaţie
microintreprinderilor C2 Lucrul în echipă, Fişe de documentare Evaluare orală
2h Observarea dirijată, Fişe de aplicaţii Notarea fişelor întocmite
Observarea independentă Videoproiector Evaluare scrisa
Rezolvarea de probleme

162
FINANŢELE INSTITUŢIILOR PUBLICE

3.4 Impozitul pe venit UC 18 Rezolvarea de probleme Documente privind Evaluare orală


- venituri din salarii C2 Explicaţia demonstraţia, evidenta decontarilor cu Notarea fişelor întocmite
- alte venituri Lucrul în echipă, personalul si cu asigurarile Notarea documentelor
4h Observarea dirijată, sociale completate
Observarea independentă Fişe de documentare Fişa de observaţii
Exerciţii practice; Fişe de aplicaţii Evaluare scrisa
Autoevaluare Videoproiector
Eseul. Extras din Codul Fiscal

3.5 Impozitul pe dividende UC 18 Explicaţia demonstraţia, Fişe de documentare Evaluare orală


2h C2 Lucrul în echipă, Videoproiector Notarea fişelor întocmite
Observarea dirijată, Extras din Codul Fiscal Notarea documentelor
Observarea independentă; Plansa cu intrebari completate
Miniproiectul şi proiectul; Planşa cu răspunsuri Autoevaluare
Eseul. Fisa cu aplicatii
Exerciţii practice; Fisa cu raspunsuri
Autoevaluarea Chestionar de autocontrol
Rezolvarea de probleme

3.6 Impozite si taxe locale UC 18 Lucrul în echipă, Fişe de documentare Evaluare orală
2h C2 Observarea dirijată, Videoproiector Notarea fişelor întocmite
Observarea independentă; Extras din HCL Galaţi nr. Notarea eseului şi
Studiul de caz, 117/30.10.2008 privind miniproiectului
Miniproiectul şi proiectul; stabilirea impozitelor şi Autoevaluare
Eseul. taxelor locale pentru anul Evaluare scrisa
Exerciţii practice; 2009
Fişa de progres şcolar

163
FINANŢELE INSTITUŢIILOR PUBLICE

3.7 Impozitele directe – UC 18 Lucrul în echipă, Videoproiector Evaluare orală


venituri sigure pentru stat C2 Observarea dirijată, Extras din Codul Fiscal Notarea fişelor întocmite
1h Observarea independentă; Fisa cu aplicatii Notarea eseului şi
Eseul. Fisa cu raspunsuri miniproiectului
Autoevaluare

164
FINANŢELE INSTITUŢIILOR PUBLICE

COLEGIUL ECONOMIC “VIRGIL MADGEARU”


AN SCOLAR 2008 - 2009

Proiect de activitate didactică

Disciplina: Finanţe şi fiscalitate


Clasa: a XI-a D
Unitatea de invatare: Impozite directe
Tema: Impozitul pe veniturile microîntreprinderilor
Tipul lectiei: Lectie de asimilare si insusire de noi cunoştinţe - varianta mixtă
Durata: 50 minute

Competente specifice:

CS1: calcularea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor

Competente derivate:

C1: definirea microîntreprinderii


C2: identificarea platitorilor de impozit pe veniturile microîntreprinderilor
C3: identificarea veniturile care nu fac parte din baza impozabilă a impozitului pe veniturile
microîntreprinderilor
C4: identifică cota de impozitare a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor
C5: identifică termenele de plată a impozitului pe veniturile microîntreprinderilor
C6: calcularea impozitului pe veniturile microîntreprinderilor

Strategia didactica:

Metode didactice: conversatia, explicatia, observarea dirijata, metoda


,,Cadranelor’’,
metoda ,, Ghidului de anticipatie”
Material didactic: prezentare Power Point, fise de lucru pe grupe, coli flipchart,
Codul fiscal
Forme de organizare: frontala, individuala, pe grupe
Locul de desfasurare: laboratorul tehnologic

Bibliografie:

1. Tatiana Moşteanu – Impozite şi taxe, Editura Economică, Bucureşti 2001


2. I. Văcărel şi colectiv – Finante publice Editura didactică şi Pedagogică, Bucureşti 2006
3. LEGE nr. 571 din 22 decembrie 2003 privind Codul fiscal
4. OG. nr. 106/2007 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul
fiscal /MO, Partea I nr. 703/18.10.2007
5. Didactica disciplinelor economice – Maria Elena Druta – ASE Bucuresti, 2005

126
FINANŢELE INSTITUŢIILOR PUBLICE

Structura organizatorica si metodica a lectiei

Evenimentele Timp Activitatea profesorului Activitatea elevilor Metode si Mate-


instruirii alocat procedee rial
didac-
tic
1. Momentul - saluta clasa -raspund solicitarilor Conversatie
organizatoric 3’ - verifica prezenta elevilor profesorului
- asigura conditii didactico- -isi pregatesc
materiale pentru buna caietele de notite
desfasurare a lectiei
2. Captarea 8’ -se anunta modul de -elevii asculta Conversatie
atentiei desfasurare a lectiei explicatiile
-prezinta notiunile ce vor fi profesorului
studiate in lectiel -raspund la intrebarile
- verifica cunostintele pe care profesorului
elevii le-au dobindit in
lectiile anterioare despre
impozite
3. Anuntarea 5’ -scrie pe tabla titlul lectiei -noteaza titlul lectiei Conversatie
lectiei noi -scrie competentele (conform si obiectivele Anexa
anexei nr.1) urmarite pe parcursul nr.1
lectiei
4. 20’ -imparte elevii in patru -raspund cerintei din Conversatie
Organizarea grupe fiecare grupa fisa de lucru scriind
sitiuatiilor de numindu-si raportor-ul si pe foile flipchart
invatare timer-ul ;Fiecare grupă observatiile lor pe Anexa
pentru primeste fisa cu extrasul din care le afiseaza la nr.2
realizarea Codul Fiscal (Anexa nr.2) tabla realizand cele
competentelor -profesorul,cu ajutorul elevilor patru cadrane
defineşte microîntreprinderea, desfaşurate la tablă Metoda
identifica platitorii de impozit , noteaza conditiile ce cadranelor
identifică cota de impozitare , trebuie îndeplinite de
termenele de plată a impozituluientităţi pentru a fi
-prezintă succint modul de considerate
calcul al impozitului. microîntreprinderi
-asculta explicatiile
profesorului Anexa
-rezolvă aplicaţia nr.3

127
FINANŢELE INSTITUŢIILOR PUBLICE

5. Fixarea 12’ -anticipati raspunsul corect -completeaza cu Discutie Ghid


cunostintelor (ghid de anticipatie) raspunsul corect de
ghidul de anticipatie anticip
atie
(Anex
a nr.4)
6. 2’ -anunta tema pentru acasa : -noteaza tema pentru Discutie
Comunicarea aplicatia de la pagina 28 acasa
temei pentru
acasa

128
FINANŢELE INSTITUŢIILOR PUBLICE

Anexa 1

Impozitul pe veniturile
microîntreprinderilor

Microîntreprinderea-condiţii

Plătitori de impozit pe veniturile


microîntreprinderilor

Baza impozabilă

Cota de impozitare

Termenele de plată

129
FINANŢELE INSTITUŢIILOR PUBLICE

Aplicaţii

Anexa 2
Impozitul pe veniturile microintreprinderilor
Extras din Codul Fiscal

ART. 103 - Definitia microintreprinderii


in sensul prezentului titlu, o microintreprindere este o persoana juridica romana care
indeplineste cumulativ urmatoarele conditii, la data de 31 decembrie a anului fiscal
precedent:

a) realizeaza venituri, altele decat cele din consultanta si management, in proportie de


peste 50% din veniturile totale;

b) are de la 1 pana la 9 salariati inclusiv;

c) a realizat venituri care nu au depasit echivalentul in lei a 100.000 euro;

d) capitalul social al persoanei juridice este detinut de persoane, altele decat statul,
autoritatile locale si institutiile publice.

ART. 104 - Optiunea de a plati impozit pe veniturile microintreprinderii

(1) Impozitul reglementat de prezentul titlu este optional.

(2) Microintreprinderile platitoare de impozit pe profit pot opta pentru plata impozitului
reglementat de prezentul titlu incepand cu anul fiscal urmator, daca indeplinesc conditiile
prevazute la art. 103 si daca nu au mai fost platitoare de impozit pe veniturile
microintreprinderilor.

(3) O persoana juridica romana care este nou-infiintata poate opta sa plateasca impozit pe
venitul microintreprinderilor, incepand cu primul an fiscal, daca conditiile prevazute la

130
FINANŢELE INSTITUŢIILOR PUBLICE

art. 103 lit. a) si d) sunt indeplinite la data inregistrarii la registrul comertului si conditia
prevazuta la art. 103 lit. b) este indeplinita in termen de 60 de zile inclusiv de la data
inregistrarii.

(4) Microintreprinderile platitoare de impozit pe venitul microintreprinderilor nu mai


aplica acest sistem de impunere incepand cu anul fiscal urmator anului in care nu mai
indeplinesc una dintre conditiile prevazute la art. 103.

(5) Nu pot opta pentru sistemul de impunere reglementat de prezentul titlu persoanele
juridice romane care:

a) desfasoara activitati in domeniul bancar;

b) desfasoara activitati in domeniile asigurarilor si reasigurarilor, al pietei de capital, cu


exceptia persoanelor juridice care desfasoara activitati de intermediere in aceste domenii;

c) desfasoara activitati in domeniile jocurilor de noroc, pariurilor sportive, cazinourilor;

d) au capitalul social detinut de un actionar sau asociat persoana juridica cu peste 250 de
angajati.

(6) Microintreprinderile platitoare de impozit pe veniturile microintreprinderilor pot opta


pentru plata impozitului pe profit incepand cu anul fiscal urmator. Optiunea se exercita
pana la data de 31 ianuarie a anului fiscal urmator celui pentru care s-a datorat impozit pe
veniturile microintreprinderilor.

ART. 105 - Aria de cuprindere a impozitului

Impozitul stabilit prin prezentul titlu, denumit impozit pe veniturile microintreprinderilor,


se aplica asupra veniturilor obtinute de microintreprinderi din orice sursa, cu exceptia
celor prevazute la art. 108.

ART. 107 - Cota de impozitare

Cota de impozitare pe veniturile microintreprinderilor este: 2% in anul 2007; 2,5% in


anul 2008; 3% in anul 2009.

Impunerea microintreprinderilor care realizeaza venituri mai mari de 100.000 euro

Prin exceptie de la prevederile art. 109 alin. (2) si (3), daca, in cursul unui an fiscal, o
microintreprindere realizeaza venituri mai mari de 100.000 euro, aceasta va plati impozit
pe profit luand in calcul veniturile si cheltuielile realizate de la inceputul anului fiscal.
Calculul si plata impozitului pe profit se efectueaza incepand cu trimestrul in care s-a
depasit limita prevazuta in acest articol, fara a se datora majorari de intarziere. La
determinarea impozitului pe profit datorat se scad platile reprezentand impozitul pe
veniturile microintreprinderilor efectuate in cursul anului fiscal.

131
FINANŢELE INSTITUŢIILOR PUBLICE

ART. 108 - Baza impozabila

(1) Baza impozabila a impozitului pe veniturile microintreprinderilor o constituie


veniturile din orice sursa, din care se scad:

a) veniturile din variatia stocurilor;

b) veniturile din productia de imobilizari corporale si necorporale;

c) veniturile din exploatare, reprezentand cota-parte a subventiilor guvernamentale si a


altor resurse pentru finantarea investitiilor;

d) veniturile din provizioane;

e) veniturile rezultate din anularea datoriilor si a majorarilor datorate bugetului statului,


care nu au fost cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, conform
reglementarilor legale;

f) veniturile realizate din despagubiri, de la societatile de asigurare, pentru pagubele


produse la activele corporale proprii.

(2) in cazul in care o microintreprindere achizitioneaza case de marcat, valoarea de


achizitie a acestora se deduce din baza impozabila, in conformitate cu documentul
justificativ, in trimestrul in care au fost puse in functiune, potrivit legii.

ART. 109 - Procedura de declarare a optiunii

(1) Persoanele juridice platitoare de impozit pe profit comunica optiunea organelor


fiscale teritoriale la inceputul anului fiscal, prin depunerea declaratiei de mentiuni pentru
persoanele juridice, asociatiile familiale si asociatiile fara personalitate juridica, pana la
data de 31 ianuarie inclusiv.

(2) Persoanele juridice care se infiinteaza in cursul unui an fiscal inscriu optiunea in
cererea de inregistrare la registrul comertului. Optiunea este definitiva pentru anul fiscal
respectiv.

(3) in cazul in care, in cursul anului fiscal, una dintre conditiile impuse nu mai este
indeplinita, microintreprinderea are obligatia de a pastra pentru anul fiscal respectiv
regimul de impozitare pentru care a optat, fara posibilitatea de a beneficia pentru perioada
urmatoare de prevederile prezentului titlu, chiar daca ulterior indeplineste conditiile
prevazute la art. 103.

(4) Pot opta pentru plata impozitului reglementat de prezentul titlu si microintreprinderile
care desfasoara activitati in zonele libere si/sau in zonele defavorizate.

ART. 110 - Plata impozitului si depunerea declaratiilor fiscale

132
FINANŢELE INSTITUŢIILOR PUBLICE

(1) Calculul si plata impozitului pe venitul microintreprinderilor se efectueaza trimestrial,


pana la data de 25 inclusiv a lunii urmatoare trimestrului pentru care se calculeaza
impozitul.

(2) Microintreprinderile au obligatia de a depune, pana la termenul de plata a impozitului,


declaratia de impozit pe venit.

Anexa 3

Aplicaţia nr. 1

O societate comercială cu capital integral privat, cu 8 angajaţi şi cifra de afaceri


de 80.000 euro
prezintă la sfârşitul trimestrului I următoarea situaţie:

• venituri totale 80.000 lei, din care: venituri din variaţia stocurilor 10.000 lei
venituri din producţia de imobilizări
corporale 5.000 lei

• cheltuieli totale 60.000 lei, din care: amenzi plătite 1.000 lei
penalităţi
3.000 lei.
Determinaţi impozitul pe veniturile microîntreprinderii.

133
FINANŢELE INSTITUŢIILOR PUBLICE

Aplicaţia nr. 2

O societate comercială cu capital integral privat, cu 10 angajaţi şi cifra de afaceri de


90.000 euro
prezintă la sfârşitul trimestrului I următoarea situaţie:

• venituri totale 80.000 lei, din care: venituri din variaţia stocurilor 10.000 lei
venituri din producţia de imobilizări
corporale 5.000 lei
venituri din dividende 4.000 lei
• cheltuieli totale 60.000 lei, din care: amenzi plătite 1.000 lei penalităţi
3.000 lei.
Determinaţi impozitul pe veniturile entităţii economice.

Anexa 4

Ghid de aticipaţie

134
FINANŢELE INSTITUŢIILOR PUBLICE

Raspuns Intrebarea Raspuns


corect Asteptat

1. Persoana juridica româna care a realizat venituri


NU care au depasit echivalentul in lei a 100.000 euro
este considerata microîntreprindere.

DA 2. În anul fiscal 2008 cota de impunere a impozitului


pe veniturile microîntreprinderilor este de 2,5%
din veniturile entităţii economice.

3. Pot opta pentru impozit pe veniturile


NU microîntreprinderilor persoanele juridice romane
care desfasoara activitati in domeniul bancar.

DA 4. Impozitul reglementat de prezentul titlu este


optional.

DA 5. Plata impozitului pe venitul microintreprinderilor


se efectueaza trimestrial, pana la data de 25
inclusiv a lunii urmatoare trimestrului.

6. Microintreprinderile au obligatia de a depune,


DA pana la termenul de plata a impozitului, declaratia
de impozit pe venit.

DA 7. Impozitul pe veniturile microintreprinderilor face


parte din categoria impozitelor directe.

Anexa 5

135
FINANŢELE INSTITUŢIILOR PUBLICE

Rezolvarea aplicaţiei nr. 1

Baza impozabilă = venituri totale – venituri din variaţia stocurilor -

venituri din producţia de imobilizări corporale


= 80.000 - 10.000 - 5.000
= 65.000
Impozit = 2,5% x 65.000 = 1625

Rezolvarea aplicaţiei nr. 2

Entitatea economica nu in deplineşte una din condiţii pentru a fi


considerată microîntreprindere şi în acest caz se calculeaza impozit pe
profitul societăţii.

Pb= VT –CT = 80.000-60.000 = 20.000

Pimp. =VT –CT –Deduceri fiscale + Elemente nedeductibile fiscal

Pimp. = 20.000 – 4.000 + 1.000 + 3.000 = 20.000

Imp. = 16%x20.000 = 3.200

136
FINANŢELE INSTITUŢIILOR PUBLICE

PARTEA A II-A CERCETAREA METODICO DIDACTICĂ

5.2 Organizarea experimentului pedagogic

5.2.1 Stabilirea ipotezei

Ipoteza de la care am plecat pentru a întreprinde cercetarea metodico didactică este


următoarea:

Dacă folosesc la predarea şi evaluarea unităţii de învăţare „Impozite directe”


instruirea asistată de calculator voi obţine rezultate şcolare superioare faţă de
cele obţinute folosind metode tradiţionale de predare şi evaluare?

În uma oganizării cercetării se preconizează producerea de modificări favorabile:


• Profesorul să înlăture monotonia şi să facă lecţiile cât mai atractive;
• Profesorul să vină în sprijinul formării deprinderilor de a utiliza diferite aplicaţii
IT folosind calculatorul personal;
• Profesorul să dezvolte la elevi capacităţi şi competenţe de analiză, sinteză şi
transfer a cunoştinţelor în cadrul disciplinei cât şi în cadrul orelor de informatică,
astfel încât să-şi folosească cunoştinţele dobândite la orele de informatică în
rezolvarea sarcinilor de lucru la orele de Finanţe şi fiscalitate ;
• Elevii să abordeze cu răspundere sarcinile de lucru ce le revin, pentru a-şi dobândi
priceperi şi deprinderi, practice şi intelectuale, în concordanţă cu noile cerinţe de
pe piaţa muncii.

5.2.2 Colectarea datelor experimentului

Colectarea datelor, necesare verificării ipotezei, s-a făcut prin corelarea mai multor
metode de investigaţii:
• Metoda observării a constituit punctul de plecare în efectuarea experimentului,
făcând posibil utilizarea celorlalte metode. Această metodă a fost folosită pentru

137
FINANŢELE INSTITUŢIILOR PUBLICE

cunoaşterea diverselor aspecte ale activităţii elevilor în timpul orelor de


Finanţe şi fiscalitate , desfăşurate în cabinetul de Finanţe şi fiscalitate sau
de informatică. Observarea spontană a activităţii elevilor s-a desfăşurat încă de la
începutul anului şcolar (clasa a XI-a).
• Experimentul pedagogic – este principala metodă folosită pentru colectarea
datelor în cazul unei cercetări pedagogice de tip ameliorativ. Fiind vorba de un
experiment integrat în procesul de învăţământ, el a fost transformat, treptat, într-o
activitate didactică.
• Studierea documentelor şcolare – pentru ca experimentul să se desfăşoare
corespunzător, au fost consultate cataloagele, testele de evaluare ale elevilor,
programele, manualele, etc. Acestea au permis aprecierea evoluţiei elevilor şi
emiterea de noi ipoteze de lucru. Analiza produselor activităţii elevilor – a vizat
analiza proiectelor realizate de elevi de-a lungul anului şcolar.

Am ales pentru a fi supuse investigaţiei două clase: 11D şi 11F.


Verificarea ipotezei s-a realizat comparând datele observate şi măsurate de la colectivul
experimental 11F cu datele obţinute de la colectivul martor 11D.

La colectivul martor, 11D, am folosit metode tradiţionale de predare şi evaluare în cadrul


unităţii de învăţare „Impozite directe”.

La colectivul experimental 11F, am folosit instruirea asistată de calculator

5.2.3 Aplicarea planului experimental

La începutul anului şcolar s-a dat elevilor claselor implicate în planul experimental, un
test de evaluare iniţială având în vedere următoarele obiective:
• Aprecierea nivelului de performanţă iniţial al elevilor din cele două clase;

138
FINANŢELE INSTITUŢIILOR PUBLICE

• Conceperea şi adaptarea modului de organizare şi desfăşurare a programului de


instruire la necesităţile fiecărei clase;
• Itemurile propuse spre rezolvare vizează cunoştinţe generale de finanţe privind
veniturile şi cheltuielile pe care trebuie să le posede elevul în momentul începerii
experimentului.
• Compararea nivelului de cunoştinţe dintre cele două clase.
• Îmbunătăţirea rezultatelor claselor cu nivel scăzut de cunoştinţe şi creşterea
performanţelor şcolare la clasele cu rezultate bune şi foarte bune.
• Evaluarea nu trebuie făcută pentru a le demonstra elevilor că nu ştiu, ci pentru a
adapta întregul mod de lucru al profesorului la cerinţele fiecărui elev.
• Evaluarea vizează stabilirea nivelului iniţial de pregătire al elevilor şi stabilirea
volumului şi calităţile cunoştinţelor asimilate de aceştia într-o anumită perioadă.

Testul predictiv aplicat elevilor la începutul clasei a XI-a a fost următorul:

Test iniţial: verificarea cunoştinţelor din clasele a IX-a şi a X-a

Obiective operaţionale: elevii vor fi capabili:


• să identifice veniturile şi cheltuielile specifice activităţii de exploatare,
activităţii financiare şi activităţii extraordinare
• să identifice tipurile de TVA
• să identifice obligaţia sau creanţa faţă de bugetul statului aferentă TVA-
ului
• să calculeze profitul brut
• să calculeze profitul net

A. Stabiliţi corespondenţele corecte între cele două coloane, asociind activităţii tipul
de cheltuială sau venituri:

A.1. 2
puncte
Tipul activităţii Tipul cheltuielilor

139
FINANŢELE INSTITUŢIILOR PUBLICE

a. Cheltuieli cu materii prime si materiale


b. Cheltuieli cu lucrări, servicii de la terti
c. Cheltuieli cu sconturi (reduceri) acordate clienţilor
1. Cheltuieli de exploatare d. Cheltuieli cu amenzi,penalităţi,despăgubiri
e. Diferenţe favorabile de curs valutar
2. Cheltuieli financiare f. Diferenţe nefavorabile de curs valutar
g. Cheltuieli cu reparaţii, întretinere executate de alte
3. Cheltuieli extraordinare societăţi
h. Pierderi din creanţele legate de participaţii
i. Cheltuieli cu publicitatea , reclama, protocol
j. Pierderi din calamităţi
k. Cheltuieli cu dobânzile plătite

A.2. 2
puncte
Tipul activităţii Tipul veniturilor
a. Venituri din subvenţii pentru evenimente xtrordinare
b. Venituri din producţia vândută, semifabricate,
produse finite, mărfuri
c. Venituri din vânzarea imobilizărilor
1. Venituri de exploatare
d. Venituri dobânzi încasate
e. Venituri din vânzarea investiţiilor financiare pe
2. Venituri financiare
termen lung si scurt
f. Venituri din penalităti ,despăgubiri
3. Venituri extraordinare
g. Venituri din prestarea unor servicii
h. Venituri din sconturi (primite) de la furnizori
i. Venituri din vânzarea ambalajelor, studii de
cercetare

B. Alegeţi varianta corectă din variantele de răspuns date :


1. În cursul lunii au avut loc următoarele operaţii:
1. cumpărare de materii prime, pe bază de factură, la cost de achiziţie 10.000 lei,
TVA 19%;
2. vânzare de produse finite la preţ de vânzare 25.000 lei, TVA 19%,
3. achiziţie de mărfuri, pe bază de factură, la cost de achiziţie de 30.000 lei, TVA
19%.
După regularizarea TVA, la sfărşitul lunii, societatea va avea:

140
FINANŢELE INSTITUŢIILOR PUBLICE

a) TVA col. = 7.600lei


b) TVA ded. = 4.750lei
c) TVA de recuperat 2.850 lei;
d)TVA de plata = 2.850 lei; 2
punct
2. Dispuneţi de următoarele informaţii privind veniturile si cheltuielile :
- venituri totale 100.000 lei - cheltuieli totale 90.000 lei - impozitul pe
profit 16%
Care este profitul net?

a. 7.625 lei
b. 7.125 lei
c. 8.400 lei
d. 1.600 lei 1
punct
C. Aplicaţii
1. În cursul exerciţiului s-au înregistrat următoarele elemente de venituri si cheltuieli:
venituri din servicii prestate 300.000 lei, cheltuieli cu reparaţii 45.000 lei, cheltuieli cu
amortizarea 30.000 lei, venituri din chirii 25.000 lei, cheltuieli cu salarii 100.000 lei,
cheltuiala cu marfurile cumpărate 24.000 lei.
Determinaţi profitul brut, impozitul pe profit, rezultatul net al exerciţiului. 2
puncte

Rezolvarea testului iniţial şi baremul de corectare:

REZOLVAREA PUNCTAJ
A. 1. 1-a,b,d,g,i; 2-c,e,f,h,k; 3-j. 2p
2. 1-b,c,f,g,i; 2-d,e,h; 3-a. 2p
B. 1-d 2p
2-c 1p
C. Pb. = Vt – Ct =101.000 lei 2p
Imp. = 16%xPb. = 16.160 lei
Pn. = Pb. – Imp. = 84.840 lei
Oficiu 1p
Total 10p

141
FINANŢELE INSTITUŢIILOR PUBLICE

La testul iniţial elevii au obţinut următoarele rezultate:

Intervalu
2-
l de 3-3,99 4-4,99 5-5,99 6-6,99 7-7,99 8-8,99 9-10
2,99
notare
11F Frecvenţ
1 3 2 5 3 6 5 3
a
Procentu 3.57 10.71 17.86 10.71 21.44 17.86 10.71
7.14%
l % % % % % % %
Media
6.70
clasei
Intervalu
2-
l de 3-3,99 4-4,99 5-5,99 6-6,99 7-7,99 8-8,99 9-10
2,99
notare
11D
Frecvenţ
clasa - 3 4 7 6 3 3 2
a
marto
Procentu 10.71 14.29 21.44 10.71 10.71
r - 25% 7.14%
l % % % % %
Media
6.15
clasei

REPREZENTĂRI GRAFICE
• histograma
• poligonul de frecvenţă

142
FINANŢELE INSTITUŢIILOR PUBLICE

7,0

6,0

5,0

4,0

3,0
11 F
11D
2,0

1,0

0,0
4-4,99

9-10,00
2-2,99

3-3,99

5-5,99

6-6,99

7-7,99

8-8,99

9-10,00
4-4,99
2-2,99

3-3,99

5-5,99

6-6,99

7-7,99

8-8,99

16,0

14,0

12,0

10,0

8,0
11 F
11D
6,0

4,0

2,0

0,0

• diagrame areolare

143
FINANŢELE INSTITUŢIILOR PUBLICE

Rezultatele obtinute de clasa 11D (clasa martor) la testul de


evaluare initiala
(procente)

2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-10,00

144
FINANŢELE INSTITUŢIILOR PUBLICE

Rezultatele obtinute de clasa 11F la testul de evaluare initiala


(procente)

2-2,99
3-3,99
4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-10,00

CONCLUZII:

o Media clasei 11E este cea mai mare respectiv 6,70, iar clasa 11A are
media 6,15.
o La clasa 11F unde sunt 8 note peste 8, iar la clasa martor 11D sunt 5
note peste 8.
o La clasa 11F notele sub 5 sunt doar 6, iar la clasa martor 11A sunt 7
note sub 5.
o Pe baza acestor considerente s-a ales clasa 11D drept clasa martor iar
clasa 11F clasă experimentală.
o Elevii au dificultăţi la rezolvarea problemelor de calcul, de adaptare
la situaţiile concrete, de transpunere în practică a noţiunilor teoretice
dobândite în clasele anterioare.

145
FINANŢELE INSTITUŢIILOR PUBLICE

După predarea unităţii de învăţare „Impozite directe” se va da elevilor testul de


evaluare sumativă , test anunţat, urmărindu-se următoarele obiective:
• compararea nivelului de cunoştinţe dintre cele doua clase;
• aprecierea nivelului de cunoştinţe al elevilor după parcurgerea sistemului de
lecţii predat în mod diferenţiat şi compararea cu rezultatele testului iniţial;
• identificarea celor mai frecvente greşeli atât la grupele experimentale cât şi
la cele martor.

La testul sumativ (prezentat în capitolul 4) elevii au obţinut următoarele rezultate:

Intervalul
11F 4-4,99 5-5,99 6-6,99 7-7,99 8-8,99 9-10
de notare
clasa
Frecvenţa 2 2 8 5 6 7
exprim.
Procentul 6.66% 6.66% 26.66% 16.66% 20% 23.33%
bună
Media
8.06
clasei
Intervalul
4-4,99 5-5,99 6-6,99 7-7,99 8-8,99 9-10
de notare
11D
Frecvenţa 5 5 8 8 1 3
clasa
Procentul 16,66% 16.66% 26.66% 26.66% 3.33% 10%
martor
Media
7.13
clasei
REPREZENTĂRI GRAFICE

• histograma

146
FINANŢELE INSTITUŢIILOR PUBLICE

8,0

7,0

6,0

5,0

4,0
11 F
3,0 11D
2,0

1,0

0,0
4-4,99

9-10,00
5-5,99

6-6,99

7-7,99

8-8,99

• poligonul de frecvenţă
9-10,00
4-4,99

5-5,99

6-6,99

7-7,99

8-8,99

18,0

16,0

14,0

12,0

10,0 11D
8,0 11 F
6,0

4,0

2,0

0,0

147
FINANŢELE INSTITUŢIILOR PUBLICE

• diagrame areolare

Rezultatele obtinute de clasa 11D (clasa martor) la testul de


evaluare sumativa (procente)

4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-10,00

148
FINANŢELE INSTITUŢIILOR PUBLICE

Rezultatele obtinute de clasa 11F la testul de evaluare sumativa


(procente )

4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-10,00

CONCLUZII:

• mediile celor două clase au crescut:11F la media 8.06,iar la clasa 11D


respectiv la media 7,13.
• S-au obţinut foarte puţine note sub 5 – la 11F doar doua note, iar la 11D
cinci note. Nu s-au mai obţinut note de 2.
• A crescut şi numărul notelor peste 8 – la 11F sase note, iar la 11D şapte
note. Au fost obţinute şi note de zece.
• La clasa 11F, clasă cu rezultatele cele mai bune la testul iniţial, a crescut
numărul elevilor cu note foarte bune 18 elevi cu note peste 7 dintre care 7
elevi au obţinut nota 10. Nu au fost elevi care să obţină note de 2 şi 3.
• Folosind metode de predare şi evaluare tradiţionale şi la clasa martor se
observă o îmbunătăţire a rezultatelor obţinute de elevi. A crescut media

149
FINANŢELE INSTITUŢIILOR PUBLICE

clasei, scazut numărul de elevi cu note sub 5 şi a crescut numărul de elevi


cu note peste 8, nu s-au obţinut note de 2.
• Elevii nu mai au dicultăţi mari la rezolvarea problemelor de calcul şi
reuşesc să se adapteze mai uşor la situaţiile concrete, identificând corect
cotele de impozitare, de exemplu la impozitul pe dividende.
• Aplică corect algoritmii de calcul la impozitele directe.

La interval de două săptămâni de la testul sumativ, elevii celor două clase au


primit un alt test (testul de remanenţă), neanunţat. Drept obiectiv principal a fost
aprecierea remanenţei cunoştinţelor în cazul celor două colective de elevi
participante la experiment, la care s-a lucrat în mod diferenţiat.

La testul de remanenţă elevii au obţinut următoarele rezultate:

Intervalul
11E 4-4,99 5-5,99 6-6,99 7-7,99 8-8,99 9-10
de notare
clasa
Frecvenţa 4 4 7 4 5 6
exprim.
Procentul 13,33% 13,33% 23,33% 13,33% 16,66% 20%
bună
Media
7,66
clasei
Intervalul
4-4,99 5-5,99 6-6,99 7-7,99 8-8,99 9-10
de notare
11A
Frecvenţa 6 6 8 6 3 1
clasa
Procentul 20% 20% 26,66% 20% 10% 3,33%
martor
Media
6.43
clasei

REPREZENTĂRI GRAFICE

150
FINANŢELE INSTITUŢIILOR PUBLICE

• histograma

8,0

7,0

6,0

5,0

4,0
11 F
3,0 11D
2,0

1,0

0,0
4-4,99

9-10,00
5-5,99

6-6,99

7-7,99

8-8,99

• poligonul de frecvenţă

151
FINANŢELE INSTITUŢIILOR PUBLICE

9-10,00
4-4,99

5-5,99

6-6,99

7-7,99

8-8,99
16,0

14,0

12,0

10,0

8,0
11D
11 F
6,0

4,0

2,0

0,0

• diagrame areolare
Rezultatele obtinute de clasa 11D (clasa martor)
la testul de remanenta (procente)

4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-10,00

152
FINANŢELE INSTITUŢIILOR PUBLICE

Rezultatele obtinute de clasa 11F la testul de remanenta


(procente)

4-4,99
5-5,99
6-6,99
7-7,99
8-8,99
9-10,00

CONCLUZII:

• Mediile celor două clase sunt: 11F – 7,66; 11D – 6,43.


• S-au obţinut note sub 5 astfel: la clasa 11F 4 note, iar la clasa 11D 6 note.
• S-au obţinut note peste 8 asfel: la 11F 11 note, iar la clasa 11A 4 note. Au fost
obţinute şi note de zece chiar în număr mai mare.
• Media clasei 11D- clasa martor a scăzut . Acest lucru demonstrează faptul că
metodele moderne de predare şi evaluare în care sunt implicaţi activ şi elevii au ca
efect, în timp, acumularea calitativă şi cantitativă a cunoştinţelor predate.
• La clasa 11F clasă cu rezultatele cele mai bune la testul iniţial numărul elevilor cu
note foarte bune 15 elevi cu note peste 7 dintre care 6 elevi au obţinut nota 10. Nu
s-au obţinut note de 2.
• Elevii nu mai au dicultăţi mari la rezolvarea problemelor de calcul.

153
FINANŢELE INSTITUŢIILOR PUBLICE

• Aplică corect algoritmii de calcul in determinarea valorică a impozitelor directe.

CONCLUZII

Utilizarea metodelor moderne de predare influenţează activitatea de însuşire a


cunoştinţelor de către elevi, observându-se o creştere a randamentului şcolar prin
creşterea interesului elevilor pentru invăţătură şi reducerea numărului de elevi care rămân
în urmă.
Astfel calculatorul este o unealtă de muncă indispensabilă în lumea contemporană,
inclusiv în activitatea didactică. Ca mijloc de instruire poate fi utilizat pentru transmiterea
– însuşirea informaţiilor, sistematizarea, verificarea şi evaluarea lor, formarea unor
abilităţi, disciplinarea gândirii. Calculatorul uşurează, totodată, stocarea, prelucrarea şi
reactualizarea informaţiilor privind prestaţiile individuale şi de grup ale elevilor.
Tehnicile informaţionale vizează îmbunătăţirea infrastructurii şcolare, dar şi a actului
educaţional în sine. Schimbarea modului de predare, abordarea interdisciplinară,
comunicarea, eficienţa acţiunii îşi găsesc un suport tocmai în aceste tehnici.
În predarea disciplinei “Finanţe şi fiscalitate” pot fi utilizate exerciţii de completarea unor
documente (stat de salarii, declaraţia 101, decontul de TVA- declaraţia 300, declaraţiile
privind CAS şi multe alte documente) care sunt fără exagerare, adevărate exerciţii de
stimulare managerială şi economică aplicată, care le oferă elevilor ocazia de a organiza şi
conduce firme într-un mediu competiţional ce stimulează lumea reală a afacerilor. Elevii
au
ocazia să aplice cu ajutorul computerului cunoştinţele dobândite, într-o situaţie de afacere
competitivă, participând la luarea deciziilor strategice într-o întreprindere. Programul pe
calculator oferă pe de o parte facilităţi(acces la documente oficiale , legi, rapiditate în
realizarea situaţiilor financiar - contabile) dar pe altă parte solicită şi rigurozitate din
partea utilizatorului, oferindu-i pe loc feed-back, în privinţa înregistrărilor eronate , a
deciziilor luate, ajutând în final şi la interpretarea rezultatelor.
Realizarea progresului şcolar, punctul final al activităţii de învăţare desfăşurate în
procesul instructiv-educativ depinde de nivelul acumulărilor de ordin intelectual, motric
şi afectiv, de cerinţele care stau la baza dezvoltării societătii şi a învăţământului. De

154
FINANŢELE INSTITUŢIILOR PUBLICE

aceea, profesorul de specialitate trebuie să cunoască întregul algoritm al actului


educaţional, să cunoască nivelul de dezvoltare al elevilor, să aleagă strategiile de învăţare
adecvate scopului şi nivelul lor de dezvoltare, să aleagă activităţi care să solicite
permanent efort din partea elevului, să se îngrijească de individualitatea învăţării.
Procesul de învăţământ nu poate atinge eficacitatea dorită decât atunci când
metodele şi mijloacele implicate sunt privite ca resurse care se susţin reciproc.
Combinarea raţională a resurselor şi metodologiilor este realizată de strategia didactică.
Profesorul de specialitate trebuie să rămână angajat permanent în ofensiva de
înnoire a activităţii didactice.
Perfecţionarea sau inovarea lecţiei este, mai înainte de orice, o chestiune de
concepţie. Şi aceasta pentru că, prin natura ei, lecţia condensează în sine o întreagă
gândire pedagogică specifică unei epoci, sintetizează o vastă experienţă didactică. Şi nu
mai puţin, ea exprimă întreaga concepţie pedagogică şi experienţa de predare a autorului
ei, a aceluia care o gândeşte şi o realizează practic.
La confluenţa acestor determinări, reconsiderate şi aduse în actualitate, se poate
ivi posibilitatea efectivă a scoaterii lecţiei din tiparele strâmte ale unei didactici
tradiţionale.
Numai o teorie mai bună poate duce la o practică mai bună, mai eficientă. Numai
când vom privi lecţia în contextul unei concepţii noi, moderne, de ansamblu, asupra
procesului de învăţământ vom putea să ne aşteptăm la o practică a lecţiei ridicată la
nivelul cerinţelor şcolii noastre de astăzi.
Pentru a putea ajunge aici, nu este lipsită de utilitate pragmatică conştientizarea
mai bună a ceea ce reuşesc să ofere pozitiv sau negativ diferitele teorii (modele) ale
instruirii încercate până acum.
În condiţiile actuale nici un profesor nu se poate rezuma la o concepţie îngustă,
unilaterală. Pentru a dispune de acea flexibilitate necesară abordării în mod creator a
problemelor didactice cu care se confruntă zi de zi, profesorul de specialitate resimte
nevoia să stăpânească un cadru teoretic complex asupra învăţământului în laturile sale
procesuale.
Prezenta lucrare metodico-ştiinţifică constituie efortul personal pe un drum nou,
un element inedit, chiar dacă aceasta nu reprezintă o contribuţie de răscruce în ştiinţă,

155
FINANŢELE INSTITUŢIILOR PUBLICE

pentru că s-a plecat de la premisa că minunile ştiinţei izvorăsc dintr-o înlănţuire de


constatări, care considerate izolat par nesemnificative, dar care toate împreună duc la un
real progres. Astfel, efortul autoarei, alăturat eforturilor miilor de colegi dascăli va
conduce cu certitudine la saltul calitativ în perfecţionarea şi dezvoltarea învăţământului,
în general, şi a disciplinei ,,Finanţe şi fiscalitate”, în special.

BIBLIOGRAFIE

1) Alberta Chiţu, Analiza cheltuielilor instituţiilor publice, în Revista Finanţe


Publice şi
2) Albulescu I., Albulescu M. - Predarea şi învăţarea disciplinelor socio-umane,
Editura Polirom, Iaşi, 2000.
3) Aldea D., Voiculescu E., Voiculescu F., Popovici D. - Pedagogie I, Universitatea
“1 Decembrie 1918" Alba Iulia, 2000.
4) Anghelache Gabriela, Belean Pavel, Finanţe publice ale României, Editura
Economică,
5) Belean Pavel, Anghelache Gabriela, Trezoreria statului, Organizarea,
funcţionarea şi sistemul contabil, Editura Economică, Bucureşti, 2004
6) Birzea C., Arta si stiinta educatiei, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucuresti,
1995
7) Burja V., Voiculescu F., Burja C., Voiculescu E. – Didactica ştiinţelor
economice, Editura Irecson, Bucureşti, 2005.
8) Carcea Maria (coord.), Introducere în pedagogie, Editura Gh. Asachi, Iaşi, 2001

156
FINANŢELE INSTITUŢIILOR PUBLICE

9) Cătinianu Florian, Donath Liliana, Şeulean Victoria, Finanţe publice, Ed. Mirton,
Timişoara, 1997
10) Cerghit I. - Metodele de învăţământ, Editura Didactică şi Pedagogică - Bucureşti,
1980.
11) Cerghit Ioan (coord.), Perfecţionarea lecţiei în şcoala modernă Editura Didactică
şi Pedagogică, Bucureşti, 1983.
12) Cerghit Ioan, Neacşu Ioan, Negreţ-Dobridor Ion, Pânişoară Ion Ovidiu, Prelegeri
pedagogice, Polirom, Iaşi, 2001.
13) Ciobanu Olga, Didactica disciplinelor economice, Editura.ASE,Bucuresti,2007.
14) Ciobanu Olga, Elemente de teoria şi metodologia instruirii, Editura ASE,
Bucureşti, 2003
15) Constantin Cucoş, Pedagogie Editia a II-a revăzută si adăugită Editura Polirom
2002
16) Contabilitate nr.8, iulie – august 2006
17) Corduneanu Carmen, Sistemul fiscal în ştiinţa finanţelor, Ed. Codecs, Bucureşti,
1998
18) Costache S., Surgean R. - Metodica predării disciplinei Economie Politică,
Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1981.
19) Costea Margareta, Introducere în Administraţia Publică, Editura Economică,
Bucureşti, 2000
20) Cucoş Constantin, Pedagogie, Editura Polirom, Iaşi, 1996.
21) Cucoş Constantin, Psihopedagogie pentru examenele de definitivare şi grade
didactice, Editura Polirom, Iaşi, 1983.
22) David N Hyman, Public Finance, second Edition, The Dryden Press, New York,
1987
23) Donath Liliana, Finanţele publice şi elemente de administrare a impozitelor, Ed.
Marineasa, Timişoara, 2004
24) Donath Liliana, Moldovan Nicoleta, Finanţe publice, Ed. Eubeea, Timişoara,
2002
25) Druta M. E. s,a.-Didactica disciplinelor economice,Editura ASE,Bucuresti,2006

157
FINANŢELE INSTITUŢIILOR PUBLICE

26) Druţă M. E., Grunberg C., Didactica disciplinelor economice, Portofoliul


seminariilor, Editura ASE, Bucureşti, 2006
27) Economică, 2001
28) Gagné Robert, Briggs M., Leslie J., Principii de design al instruirii, Editura
Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1977.

29) Gheorghe Filip şi alţii, Finanţe, Editura Sedcom Libris, Iaşi, 2001
30) Gheorghe Voinea, Finanţe Publice Locale, Editura Junimea, Iaşi, 2002
31) International Monetary Fund. Govemment Finance Statistics, Yearbook 2006
32) International Monetary Fund. International Financial Statistics, Yearbook 2006
33) Ioan Jinga, Elena Istrate, Manual de pedagogie Editura ALL 2001
34) Ionescu Luminiţa, Bugetul şi Contabilitatea Instituţiilor Publice, Editura Fundaţiei
România
35) Ionescu M., Radu I. - Didactica modernă, Editura Dacia, Cluj- Napoca, 1995.
36) Iordan Nicola, Managementul Serviciilor Publice Locale, Editura All Beck, 2003
37) Işan Vasile, Cocriş Vasile, Sectorul Public, Iluzia bunăstării generale, Editura
Ankarom, Iaşi, 1997
38) Jinga I., Vlăsceanu L. - Structuri, strategii şi performanţe în învăţământ, Editura
Academiei, Bucureşti, 1989.
39) Lefter Chirică, Bănuţ Alexandru, Finanţe Publice, Contabilitate Bugetară şi de
Trezorerie, Vol.1, Editura Economică, 2002
40) Legea bugetului de stat pe anul 2007 nr.486 din 27 decembrie 2006, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea 1, nr.1043 din 29 decembrie 2006.
41) Legea nr. 189 din 14 octombrie 1998 privind finantele publice locale, publicata in
M.O. nr. 404/1998
42) Legea nr. 500 din 11 iulie 2002 privind finantele publice publicate in M.O. nr.
597/2002
43) Legea nr. 571 din 22 decembrie 2003 privind Codul fiscal
44) Legea privind finanţele publice locale nr. 273 din 29 iunie 2006, publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea 1, nr. 627 din 20 iulie 2006, cu modificările
şi completările ulterioare
45) Lucian Ţâţu- Finante locale si institutii publice, Ed. Aner, Bucuresti, 2002

158
FINANŢELE INSTITUŢIILOR PUBLICE

46) Morariu Ana, Suciu Gheorghe, Contabilitatea Instituţiilor Publice, Editura


Universitară, Bucureşti, 2004
47) Moşteanu Tatiana şi alţii, Finanţe Buget, Sinteze teoretice şi aplicaţii practice,
Editura
48) Moşteanu Tatiana, Attila György, Buget şi Trezorerie Publică – Studii de caz
comentate, Editura Universitară, Bucureşti, 2005
49) Moşteanu Tatiana, Buget şi trezorerie publică, Ed. Du Style, Bucureşti, 2000.
50) Moşteanu Tatiana, şi alţii, Buget şi Trezorerie publică, Editura Universitară,
Bucureşti, 2003
51) Munteanu Victor Finanţe şi fiscalitate a financiara a intreprinderii Ed. Lucman
Serv, Bucuresti 1998
52) Mutaşcu Mihai, Finanţe publice, Ed. Augusta & Artpres, Timişoara, 2005
53) Neacsu Ioan, Instruire si invatare, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucuresti,
1999
54) Nicola I. - Pedagogie şcolară, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1993.
55) OG. nr. 106/2007 pentru modificarea si completarea Legii nr. 571/2003 privind
Codul fiscal /MO, Partea I nr. 703/18.10.2007
56) Organization for Economic Cooperation and Development (O.E.C.D.) Main
Economic Indicators, volume 12, 2006
57) Pantea Iacob Finanţe şi fiscalitate a romaneasca armonizata cu Directivele
Contabile Europene Ed. Intelcredo, Deva 2003
58) Parlagi Anton, Iftimoaie Cristian, Serviciile publice locale, Editura Economică,
Bucureşti, 2001
59) Patrut Vasile Finanţe şi fiscalitate a financiara a intreprinderii Ed. Fundatiei
Chemarea, Iasi 1994
60) Pop Luana, Dicţionar de Politici Sociale, Editura Expert, Bucureşti, 2002
61) Popeangă Gabriel, Managementul Finanţelor publice locale, Editura Expert,
Bucureşti, 2002
62) Popescu Nicolae, Finanţe Publice, Editura Economică, Bucureşti, 2002
63) Revenue Statistics – Special feature: Taxes Paid on Social Transfers 1965 – 2005,
Organization for Economic Cooperation and Development, 2006

159
FINANŢELE INSTITUŢIILOR PUBLICE

64) Richard A Musgrave, Peggy B. Musgrave, Public Finance in Theory and Practice,
fifth Edition, McGraw-Hill Book Company, New York,1989
65) Ristea Mihai Finanţe şi fiscalitate a financiara Ed. Margaritar, Bucuresti 2003
66) Ristea Mihai Finanţe şi fiscalitate a societatilor comerciale Ed. C.E.C.A.R.
Bucuresti 1995
67) Scortescu G Finanţe şi fiscalitate a cheltuielilor agentilor economici Ed. Dosoftei,
Iasi 1994
68) Talpoş Ioan, Enache Cosmin, Fiscalitate aplicată, Ed. Orizonturi Universitare,
Timişoara, 2001
69) Talpoş Ioan, Finanţele României, Vol.I, Ed. Sedona, Timişoara, 1996
70) Tatiana Moşteanu – Impozite şi taxe, Editura Economică, Bucureşti 2001
71) Tatiana Moşteanu, (coord.), Finanţe publice- note de curs şi aplicaţii pentru
seminar, Editura Universitară, Bucureşti, 2005
72) Tatiana Moşteanu, Buget şi trezorerie publică, Editura Didactică şi Pedagogică,
Bucureşti, 1997
73) Tulai Constantin, Şerbu Simona, Fiscalitate comparată şi armonizări fiscale, Ed.
Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2005
74) Tulai I. Constantin, Finanţele publice şi fiscalitatea, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă,
Cluj-Napoca, 2003
75) Văcărel Iulian, Anghelache Gabriela, Bistriceanu Gheorghe, Moşteanu Tatiana,
Bercea Florian, Bodnar Maria, Georgescu Florin, Finanţe publice, Ed. Didactică
şi Pedagogică, Bucureşti, 2003
76) Văcărel şi colectiv – Finante publice Editura didactică şi Pedagogică, Bucureşti
2006
77) Vintilă Nicoleta, Fiscalitate - sinteze şi comentarii, studii de caz, teste grilă, Ed.
Sylvi, Bucureşti, 2004
78) Voiculescu E. - Factorii subiectivi ai evaluării şcolare, Editura Aramis, Bucureşti,
2001.
79) Voiculescu F, ş.a. - Pedagogie, Universitatea “1 Decembrie 1918" Alba Iulia,
2001

160
FINANŢELE INSTITUŢIILOR PUBLICE

80) Voiculescu F., Luduşan N. - Măsurarea şi analiza statistică în ştiinţele educaţiei,


Editura Imago, Sibiu, 1997.
81) *********** Colectia periodicului Economistul, Editie speciala Economistul
2003 – 2008
82) *********** Ord. MFP nr. 3006 / 2002 M.Of. 414 / 2002
83) ***********Reglementari contabile armonizate cu directiva a IV-a a CEE si cu
standarde internationale de Finanţe şi fiscalitate M.Of. 212 / 2002
84) wwwmfinante.ro
85) www.ms.ro

161