SPECII DE

MAIMUȚE

Ciortea Carlos-Catalin
 Specii de maimuțe
Maimuta este un animal mamifer arboricol si face parte ordinul primatelor. Dupa
teoria lui Darwin omul este inrudit cu maimuta. In India, Polinezia sau Egiptul Antic
maimuta a avut un cuvant greu de spus, ea fiind zeificata. In mitologia noastra maimuta este
insotitorul zeului focului.

Cimpanzeii sunt singurele primate care beau apa cu “pahar”. Masculul maimutei
urlatoare este cel mai zgomotos animal de pe pamant, sunetul sau se aude la 16km distanta.
Cea mai mica maimuta are 14cm si cantareste 75 de grame. O gorila poate ridica 900 de kg.
Conform cercetarilor, in afara de oameni, doar maimutele si delfinii au interactiuni sexuale
din placere.

Lorisul greoi (Nycticebus coucang)

Origine

Lorisul greoi (Nycticebus coucang) face parte din familia

Lorisidae, ordinul Primates.

Este o maimutica mica, mai exact o primata care traieste in

padurile tropicale din Asia, India, Filipine, Vietnam si Indonezia
pana la altitudini de 1300 de metri.

Se inrudesc cu urmatoarele animale: tatu si furnicarul.

I se mai spune si Lorisul cel lent.

Hrana Lorisul greoi

Cand vaneaza Lorisul greoi se apropie incet de prada pana ajunge in apropierea ei apoi o
adulmeca si cu o singura miscare se repede si o apuca.

Din meniul lui fac parte diverse animale mici nevertebrate, insectele si larvele acestora,
animale mici, pasari mici, oua de pasari, rozatoare, lilieci, si alte animale.

Uneori isi complecteaza hrana cu flori sau fructe, rasina de copac sau diverse plante. Chiar
daca este un animal care face economie de energie cand vine vorba de mancat o foloseste fara
retineri.

La nevoie se poate intinde, tinandu-se cu o “mana” de creanga, si cu cealalta prinde insectele

din zbor. Abilitatea aceasta se datoreaza probabil si membrelor bogat vascularizate.
Aspect Lorisul greoi

Lorisul greoi are lungimea corpului de 25-40cm si greutatea de aprosimativ 1 kg.

Corpul relativ mic este acoperit cu o blana maronie deasa si moale pe spate si partile laterale,
iar pe fata piept si partea interioara a membrelor bate spre alb.

Capul si ochii sunt mari si rotunzi. Coada este foarte mica, are numai 1-2cm si din cauza
blanei este aproape insesizabila.

Toate membrele se termina cu 5 degete. La unele specii de Loris membrele se termina cu

degete opozabile.

Specii:

Nycticebus bancanus
Nycticebus bengalensis
Nycticebus borneanus
Nycticebus coucang
Nycticebus javanicus
Nycticebus kayan Munds
Nycticebus menagensis
Nycticebus pygmaeus
Nycticebus linglom – posibil disparuta

Comportament Lorisul greoi

Lorisul greoi este un animal nocturn si solitar. Isi petrece o parte din timp in copaci.

Fiind un animal greoi si incet isi foloseste membrele pentru a se catara cu dexteritate in
copaci.

Masculul are un simt al teritoriului foarte puternic. Acesta isi marcheaza cu urina un habitat
relativ mare, care prezinta potential din punct de vedere al hranei pe care il protejeaza de
intrusi.

Reproducere Lorisul greoi

Singurele perioade cand aceste animale pot fi vazute in grupuri sunt in sezonul de
reproducere. Cand femelele sunt la estru acestea se pot imperechea cu mai multi masculi. A
fost vazuta o femela in perioada de reproducere care era curtata de 5 masculi.

Dupa imperechere urmeaza o perioada de gestatie lunga la femele de aproximativ 6 luni dupa
care da nastere la 1-2 pui pe care ii creste singura.

Timp de 5-6 luni este alaptat dupa care incepe sa consume ce consuma si adultii. Puiul nu
merge intotdeauna cu mama. Spre deosebire de puiul de maimuta care este carat peste tot,
sunt momente in care Lorisul isi lasa puiul pe crengile copacilor si se duce dupa hrana.
Dupa 18-24 de luni puiul atinge maturitatea sexuala si devine independent.

Speranta de viata a lorisului greoi este de 15-20 de ani in salbaticie, si de 26 de ani in

captivitate.

Maimuta cu nasul carn (Rhinopithecus

roxellana)

Origine

Maimuta aurie cu nasul carn (Rhinopithecus roxellana) face parte din genul Rhinopithecus,
familia Cercopithecidae si ordinul Primates. Este originara din Asia, in partea de sud a Chinei
si la nord de Taiwan.

Poate fi intalnita in regiunile montane unde deseori

este zapada, la altitudini cuprinse intre 1200 si 3000
de metri si temperaturile pot depasi -8 grade iarna si
21 de grade vara.

Maimuta cu nasul carn poate fi intalnita in literatura

de specialitate sau straina sub urmatoarele denumiri:
The golden snub-nosed monkey, Sichuan golden hair
monkey, The snub-nosed monkey.

Datorita pierderii habitatului si a vanatorii numarul

populatiei de maimute aurii cu nasul carn a scazut
dramatic. Au fost unele masuri luate de autoritate in Yunnan in care numarul maimutelor cu
nasul carn a crescut de la 500 la 1.300 de indivizi ca rezultat a ecologizarii zonei si a
interzicerii braconajului.

Intreaga populatie numara intre 8.000 si 15.000 de indivizi si este in continua scadere din
cauza pierderii habitatului. Un mare noroc il are ca in prezent o parte din populatie se afla in
rezervatii si zone protejate.

Hrana Maimuta cu nasul carn

Maimuta cu nasul carn se hraneste atat in copac cat si la sol.

Alimentatia ei este formata din ace de pin, muguri de bambus, fructe, flori si frunze.

Este un animal erbivor si hrana variaza in functie de sezon. Fiind o maimuta de munte, cand
este zapada hrana principala este formata din licheni.
Aspect Maimuta cu nasul carn

Maimuta cu nasul carn are lungimea corpului de 55-70cm, greutatea de 10-20kg si lungimea
cozii de 50-75cm. Corpul este masiv, robust, acoperit de blana lunga si deasa care ii ofera
protectie la temperaturi scazute.

Capul si gatul sunt maronii deschis, spatele si partea exterioara a membrelor este cafeniu-
maroniu inchis, iar partea inferioara a membrelor si abdomenul este maro deschis spre alb.
Botul este golas, nasul este mic si carn, usor ridicat in sus, iar urechile sunt mici. Zona din
jurul ochilor este albastra, parca are niste cearcane rotunde albastre.

Masculul este mai mare decat femela.

Existau mituri ca blana maimutei are efecte terapeutice, putand sa previna durerile reumatice.
Singurii carora le era permis sa poarte blana de maimuta cu nasul carn erau reprezentantii
dinastiei manciuriere. Vanatoarea animalului pentru blana s-a mentinut pana in zilele noastre
si se pare ca se mantine in continuare. Este apreciata pentru carnea ei, se spune ca este foarte
gustoasa.

Subspecii: (se pot diferentia dupa lungimea cozii si diferente ale scheletului si dintilor)

 Hubei golden snub-nosed monkey, Rhinopithecus roxellana hubeiensis

 Moupin golden snub-nosed monkey, Rhinopithecus roxellana roxellana
 Qinling golden snub-nosed monkey, Rhinopithecus roxellana qinlingensis

Comportament Maimuta cu nasul carn

Maimuta cu nasul carn scoate sunete puternice in salbaticie care o ajuta sa comunice cu
membrii grupului. Este un animal extrem de social care traieste in grupuri care pot atinge 5-6
sute de indivizi.

Aceste grupuri se divid la randul lor in subgrupuri familiale care cuprind un mascul
dominant, 3-4 femele si puii lor. Iarna cand temperaturile sunt mai scazute si hrana poate este
mai putina grupurile se limiteaza la 20-30 de indivizi.

Se cunosc doua tipuri de structuri sociale: OMU (one male unit) si AMU (all-male unit),
adica structura cu un mascul si restul femele si pui, cunoscuta si sub numele de harem si
structura in care sunt numai masculi.

Maimuta cu nasul carn isi petrece majoritatea timpului in copaci, dar coboara si pe sol.
Principalii pradatori ai maimutei sunt vulturii si leoparzii. Este o specie diurna. Nu are un
singur loc in care isi stabilesc “casa”. Se stabilesc in diferite zone in functie de abundenta
hranei.

Masculul este ceva mai solitar in general. Femelele care sunt mai apropiate socializeaza mai
mult intre ele. In caz de pericol se formeaza un cerc si pun puii in mijloc aparandu-i cu
propriul corp.
Noaptea la temperaturi scazute nu pot rezista de unele singure asa ca dorm in grupuri. Puii
sunt bagati la mijloc, apoi femelele mai tinere, apoi femelele adulte invelesc grupul tinand de
cald, si acestea din urma primind caldura chiar daca mai putina de la grup.

Masculul isi poarta singur de grija. El doarme singur si protejeaza grupul de pradatori sau
pericole. Ca sa fie ceva mai cald, chiar si cu un grad, coboara cat pot de mult in altitudine
pana in copacii de canopi.

Fata de alte specii de maimuta se cunosc destul de putine lucruri, astfel ca maimuta cu nasul
carn este in continuare in atentia cercetatorilor.

Reproducere Maimuta cu nasul carn

Maimuta cu nasul carn nu are o perioada anume in care se imperecheaza, aceasta se

inmulteste pe tot parcursul anului. In lunile septembrie – noiembrie au loc cele mai multe
imperecheri si cele mai multe nasteri au loc in sezonul cald.

Dupa imperechere urmeaza perioada de gestatie de 6-7 luni in care femela da nastere la un
singuri pui. Tot femela il creste, il hraneste si are grija de el. Este alaptat in primele 5 luni din
viata apoi trece la hrana solida.

Exista cazuri cand s-au vazut pui care se duc la alte femele pentru a fi carati.

Masculii ating maturitatea sexuala la varsta de 5-7 ani, iar femelele la 4-5 ani. In jurul varstei
de 3 ani masculii parasesc grupul obligatoriu, iar femelel doar daca vor, ele pot alege sa
traiasca in grupul in care s-au nascut sau se pot alatura altui grup.

Speranta de viata este de peste 23 de ani in captivitate.

Gorila

Gorilele sunt cele mai mari primate. Ele traiesc in

padurile din centrul Africii. In momentul de fata
gorilele sunt impartite in doua sperii si incepand din
2008 sunt in curs de dezbatere daca aceasta specie sa
aiba patru sau cinci subspecii.

ADN-ul gorilelor este foarte similar cu cel al omului,

acesta seamana in proportie de 95-98%. Sunt cele mai
apropiate “rude” ale oamenilordupa cele doua specii de
cimpanzeu. Habitatul lor acoopera padurile tropicale si
subtropiacel din Africa.
Desi aria lor de acoperire are un procent mic gorilele au o gama larga de altitudini. Gorilele
de munte pot fi intalnite intre 2200 si 4300m. Gorilele de campie traiesc in paduri dese si
mlastini.

Numele gorilelor provine din limba greaca (Gorillai) si inseamna “trib de femei paroase”.
Pana de curand s-a considerat ca gorilele au trei subspecii: Gorila de VEst, Gorila de Est si
Gorila de Munte. Acum exista un acord in care se evidentiaza mai multe subspecii de gorile.

Toate subspeciile de gorile au evoluat dintr-un singur tip de gorila care a existat in era
glaciara. Aceste specii s-au dezvolat dupa ce s-au izolat si s-au dezvolat separat adaptandu-se
fiecare la mediul si nevoile curente.

Hrana Gorila

Gorilele sunt ierbivore.

Ele consuma fructe, frunze si lastari. Exista dovezi care confirma ca mananca si furnici, le
plac termitele la fel de mult ca si cimpanzeilor.

Gorilele isi petrec cea mai mare parte a timpului mancand. Caninii lungi si puternici le
permite sa zdobeasca plante ca bambusul.

Se hranesc in principal cu fructe, gorilele de munte consumand mai mult plante, tulpini si
radacini.

Aspect Gorila

Gorilele se deplaseaza in patru labe, desi uneori merg pe doua picioare, ca si oamenii, dar pe
distante scurte. Masculii au inaltimea de 1.65 – 1.75 si o greutate de 140 – 200 kg.

Femelele ating deseori jumatate din greutatea unui adult, o inaltime de 1.4m si aproximativ
100kg. Gorilele din captivitate au atins greutati de 270 gk.

Gorila de munte are blana cea mai groasa si cea mai inchisa culoare, urmata de gorila de vest
care are o culoare a blanii maro sau gri.

Gorilele care traiesc la ses sunt mai suple si mai agile decat gorilele de munte. Aproape toate
gorilel au grupa sanguina B, ca si oamenii, si la degete au amprente.

Cateva specii de gorile

Gorile de est:

Mountain gorilla (G. b. beringei)

Eastern lowland gorilla (G. b. graueri)

Gorile de vest:
Western lowland gorilla (G. g. gorilla)
Cross River gorilla (G. g. diehli)

Comportament Gorila

Gorilele au multe asemanari cu omul si sunt considerate foarte inteligente.

Cateva exemplare din captivitate au invatat limbajul semnelor.

Gorilele, si alte maimute, rad, se intristeaza, au vieti emotionale bogate, dezvolta legaturi
puternice cu familia si nu numai, folosesc unelte, pot gandi in viitor sau trecut.

Reproducere Gorila

Perioada de gesatie este de cel putin 8 luni.

De obicei incep sa se reproduca dupa 3-4 ani. Sugarii stau alaturi de mamele lor pana la 4 ani.

Femelele ating maturitatea sexuala la varsta de 10-12 ani, iar masculii la 11-13 ani. Durata de
viata a gorilelor este de 30-50 ani.

Exista si exceptii in care unele exemplare au trait mai mult. De exemplu Jenny, o gorila care
a putut fi vazuta in captivitate in Dallas a trait 55 de ani.

Cimpanzeu

Origine

Cimpanzeii sunt membri ai familiei Hominidae impreuna cu

gorilele, urangutanii si oamenii. Ei s-au tras din specia umana
acum 6 milioane de ani, cele doua specii ramanand cele mai
cunoscute si mai apropiate de om.

O cercetare facuta de Mary-Claire King in 1973 a uimit lumea

prin faptul ca ADN-ul cimpanzeului este 99% asemanator cu
cel al omului.

Unul dintre argumente este faptul ca alte specii au fost

reclasificate sa apartina aceluiasi gen pe baza de similaritate genetica mai mica decat cea
dintre oameni si cimpanzei.

Fosilele gasite in Kenia indica faptul ca atat oamenii cat si cimpanzeii au fost prezenti in
Africa de Est acu foarte mult timp in urma.
Hrana Cimpanzeu

Hrana cimpanzeilor este compusa in special din fructe coapte, dar variaza in functie de
anotimp. Ei petrec multe ore mancand aproximativ 20 de feluri de fructe intr-o perioada si
300 intr-un an.

Nu inmagazineaza si nu isi fac provizii precum veveritele sau alte animale, ci le vor manca la
locul respectiv. Le plac frunzele verzi in special dupa orele pranzului.

In perioadele uscate, cand fructele sunt rare, consuma seminte, flori, rasina, scoarta de copac
devenind o parte importanta a mesei cimpanzeului. De asemenea, mananca multe tipuri de
insecte, termitele fiind cele mai importante.

Termitele sunt culese cu mana sau cu instrumente faurite pe loc. Multe gradini zoologice au
construit movile de termite pentru a stimula acest comportament natural de hranire. Femelele
acorda de doua ori mai mult tip decat masculii “pescuitului” termitelor.

Pasarile sunt consumate ocazional. Mai cunsuma si diferite mamifere. Stilul de vanatoare
difera de la o comunitate la alta, o zona cu fructe gasite in abundenta sporeste sansele reusitei.
Rata de succes la vanatoare a cimpanzeilor este cuprinsa intre 50 si 80 %.

Aspect Cimpanzeu

Cimpanzeul mascul are inaltimea pana la 1.7m in picioare si cantareste 70 kg. Este lipsit de
coada. Femela este ceva mai mica. Bratele, mai lungi decat picioarele, le folosesc in slecial la
alpinism pentru a se urca in copaci.

De obicei cimpanzeii merg in patru labe, sprijinindu-se pe labele din spate si in pumni.
Acestia pot merge si in picioare cand cara diferite obiecte sau au bratele ocupate.

Blana este de culoare neagra, dar fata, palmele si talpile sunt lipsite de par. culoarea pielii in
zonele fara par variaza de la roz spre negru, de obicei puii au pielea roz, iar adultii au pilea
inchisa.

Creierul unui companzeu este, ca dimensiuni, jumatate din creierul uman. Testicolele
cimpanzeului sunt neobisnuit de mari comparativ cu corpul sau. Aceasta se datoreaza
cantitatii mari de sperma pe care o produce in perioada de imperechere.

Cimpanzeii ajung la pubertate la o varsta cuprinsa intre 8 si 10 ani si rareori traiesc peste 40
de ani in salbaticie si mai mult de 60 in captivitate.

Cateva specii de Cimpanzei:

Central chimpanzee – (P. t. troglodytes)

Western chimpanzee – (P. t. ellioti)
Nigeria-Cameroon chimpanzee – (P. t. ellioti)
Eastern chimpanzee – (P. t. schweinfurthii)
Comportament Cimpanzeu

Cimpanzeii traiesc in grupuri mari numite comunitati. In comunitate exista o ierarhie dictata
de pozitia fiecarui individ si influenta care o are asupra celorlalti. Fiecare membru dominat
poate domina la randul lui alti membri.

De obicei exista un mascul dominant numit masculul alfa, care are cel mai inalt rang. Acesta
detine controlul grupului si intervine in timpul disputelor intre membri.

Masculul alfa nu trebuie sa fie cel mai mare sau mai puternic, ci cel mai manipulator, cu
influenta cea mia mare. Acesta isi face aliati care il sustin. Masculul alfa are un caracter
superior, se umfla-n pene sa creasca in ochii celorlalti intimidandu-i si dominandu-i autoritar.

Cimpanzeii masculi de rang inferior isi vor arata respectul prin diferite gesturi, iar femelele
isi arata respectul prezentandu-si fundul. Si in randul femelelor exista o ierarhie. In unele
comunitati puii femela pot mosteni statutul de rang inalt de la mama.

Ele au ca scop principal dobandirea de statut inalt pentru a avea privilegii la imperechere si la
alimente, femelele de rang inalt li se vor permite de multe ori sa inceapa ospatul.

Pentru ca un cimpanzeu de sex masculin sa fie masculul alfa trebuie sa fie acceptat de
comunitatea de femele pentru ca ele sunt cele care dicteaza stilul de viata, ele asigura
supravietuirea generatiei urmatoare.

Exista grupuri unde femelele vor indeparta un mascul alfa pentru a fi mascul alfa un alt
mascul potential conducator mai bun.

Unul din argumentele care arata ca cimpanzeii sunt animale inteligente este faptul ca foloesc
unelte. Folosesc pietre pentru a spage sau a logi, bete pentru a scoate si a manca termite, un
fel de sulite, etc.

Reproducere Cimpanzeu

Maturitatea sexuala este atinsa la vasta de 8-9 ani.

Perioada de gestatie la un cimpanzeu este de aproximativ 230 – 240 de zile. Cimpanzeii dau
nastere la un pui, dar se pot naste si gemeni, sau uneori doi pui.

Inmultirea la cimpanzei este foarte complicata, au fost mai multe conceptii gresite referitoare
la reproducere. Femelele cimpanzeu au o perioada de imperechere care dureaza 36 de zile. In
acest timp femelele sunt abordate de masculi.

La chemarea femelelor prin diferite avansuri masculul vine si uneori are loc si o mica lupta
inainte de imperechere pentru ca el sa demonstreze ca este dominant.
 Babuinul (Papio Anubis)

Origine

Babuinii pot fi intalniti in Africa si Asia si fac parte din genul

Papio. Exista cinci specii de babuini recunoscute: Babuinul chacma, Babuinul de vest
(Babuinul Rosu sau de Guineea), Babuinul Hamadryas, Babuinul Galben si Babuinul
masliniu.

Unii cercetatori sustin ca ar trebui sa fie recunoscute cel putin inca doua specii de babuin
printre care babuinul Kinda.

Cunostintele actuale detinute despre aceste specii sunt insuficiente pentru a lua o hotarare.

Hrana Babuin

Babuinii sunt animale terestre care traiesc pe sol si vietuiesc in savane intinse, paduri, dealuri
intinse din intreaga Africa.

Sunt omnivore, dar in cea mai mare parte dieta lor este vegetariana, mancand ocazional
insecte sau pesti, crustacee, iepuri, pasari, antilope mici.

Sunt active pe timpul silei, dar si noaptea la intervale neregulate. O parte din hrana si-o
procura culegand-o, preferand diverse fructe.

De foame pot ataca in grup asezarile umane lasandu-i pe oameni fara capre sau oi.

Aspect Babuin

Toti babuinii au botul lung, puternic, cu falci grele, canini ascutiti. Blana este deasa peste tot,
excepti facand doar boptul si coada scurta.

In toate speciile de babuini exista un dimorfism social destul de pronuntat, de obicei ca

marime, dar uneori de culoare sau de dezvoltare a caninului.

Principalul dusmani ai babuinilor sunt oamenii, leii, hienele si leopardul. Masculii incearca
de multe ori sa le tina piept cascand gura, aratandu-si coltii si facand diverse gesturi cu scopul
de a intimida intrusul. Babuinii in captivitate traiesc pana la 45 de ani, iar in salbaticie
speranta de viata este de 30 de ani.

Babuinul are o lungime de 60 – 80 cm, o coada de 50 – 80 cm si o greutate de 15 – 30 kg.

Comportament Babuin

Cei mai multi babuini traiesc in grupuri ierarhice. Grupul variaza intre 5 si 250 de indivizi,in
functie de specie, perioada anului, in cele mai multe cazuri grupurile au in jur de 50.

Babuinii de savana formeaza haremuri, un mascul la patru femele. Ei recruteaza femelele de

mici, inainte sa fie apte pentru reproducere.

Ierarhia interzice ca un mascul mai tanar sa se reproduca cu femelele altuia decat in cazul in
care acesta nu mai face parte din grup sau moare.

Reproducere Babuin

Babuinii sunt gelosi. Masculii isi pazesc cat de bine pot femelele, iar cand acestea se
indeparteaza prea mult le musca. Uneori se ajunge la lupta agresiva intre masculi.

Ei casca gura etalandu-si fiecare coltii, iar unii castigatori iau ca trofeu o femela din haremul
invinsului. Comportamentu babuinilor variaza foarte mult. In grupurile mixte de savana
fiecare individ se poate imperechea cu un alt individ.

Luptele intre masculi din clase sociale diferite nu este este un lucru neobisnuit. In aceasta
perioada ei incearca sa castige prietenia femelelor ajutand la curatire sau aducandu-le diverse
alimente.

O felema pregatita de imperechere se apropie de mascul aratandu-i fundul. Acesta poate

insemna un gest de acceptare sau supunere. Acest gest este facut uneori si de masculii mai
tineri in lupta cu cei mai experimentati. Ca sa scape se supun acceptandu-si infragerea.

Femelele dau nastere in fiecare an la un singur pui dupa sase luni de gestatie. Puiul cantareste
apriximativ 1 kg la nastere. Mai multe femele vor imparti sarcinile.

Dupa aproximativ un an sunt intarcati atingand matirutatea sexuala incepand cu varsta de 5

ani pana cel tarziu la 8 ani.

Masculii parasesc grupul inainte de a atinge maturitatea sexuala in timp ce femelele raman in
grupul nativ pe toata perioada vietii lor.